www.referat.

ro

Familia ca sistem

Familia ca sistem Mediul in care trieste si se dezvolt copilul, nivelul de educatie al printilor, valorile morale care sunt transmise noilor generatii isi pun amprenta pe relatiile vietii de familie. In general, in familiile cu un nivel de cultur mai ridicat exist o atitudine mai liberal privind independenta si initiativa copilului, controlul vietii acestora, respectul mutual pentru drepturile fiecrui membru. Toate functiile psihologice se dezvolt in context social, oricat de puternic ar fi motorul genetic responsabil de emergenta noilor abilitti si de tranzitia spre noi niveluri de functionare. Un potential nu devine realitate dac cel care ingrijeste copilul nu ofer sprijin, nu mentine si nu duce mai departe eforturile copilului. Stabilirea relatiilor este una dintre cele mai importante sarcini ale copilriei si rmane o sarcin pentru intreaga viat. Astfel relatiile ofer contextul in care se dezvolt toate functiile psihologice ale unui copil. Cand interactiunile dintre oameni formeaz secvente consistente in timp, tragem concluzia c exist un anumit tip de relatit. Astfel un printe care loveste in mod repetat un copil in timpul mai multor contacte este descris ca avand o relatie abuziv cu acel copil. Interactiunile sunt fenomene de tipul aici si acum, in timp ce relatiile presupun continuitate in timp. Relatiile sunt afaceri in dou sensuri. Socializarea copiilor nu este un proces intr-un singur sens, de la printe la copil, ci este un proces in dou sensuri ( de la printe la copil si de la copil la printe), pentru c, efectul pe care il au copiii asupra printilor este la fel de mare, chiar dac este diferit, ca si efectul printe- copil. Intr-o familie in care domneste o atmosfer de stim reciproc, iar membrii ei se declar satisfcuti de rezultatele interactiunilor,copilul ocupa un loc central. Existenta unui copil poart o semnificatie pozitiv, ins complic relatia bidirectional dintre soti, transformand-o intr-una tridimensional. Copilul isi exercit influenta asupra familiei,restructurandu-I activitatea,impunand o modificare adaptativ. In conditii normale acest lucru nu duce la un dezechilibru familial ci doar la o nou organizare, impus de teluri considerate de printi demne de sacrificiile lor. Nu doar copilul este cel care influenteaz echilibrul familial, mai ales luand in considerare adevrul demonstrat de psihopediatri si anume c interactiunea dintre dou persoane se schimb im prezenta celei de-a treia, chiar dac este vorba de duplexul mam-copil, iar persoana care se interpune este tatl copilului. Pentru a intelege dezvoltarea unui organism trebuie analizat starea prezent a individului in relatie cu setul complex al schimburilor dintre individ si sistemul lui primar ( primul

sistem, locul unde este crescut individul, cei ce-l ingrijesc, sistemul cu care individul are primele schimburi), dar si cu sistemele adjuncte sistemele de care depind membrii primului sistem; locul de nastere printilor, locul de munc, scoal, (comunitatea religioas, vecinii...).

Datorit interdependentei structurilor componente, sistemul considerat ca un tot, poate dezvolta diferite functii globale, de o finete si o complexitate mult mai mare decat suma functiilor subsistemelor componente. Orice modificare la nivelul unui subsistem duce la modificarea intregului sistem. Psihologia dezvoltrii promoveaz o abordare sistemic si holistic a organismului uman, vzut simultan in dimensiunile lui biologice, psihologice, sociale si culturale. (Munteanu Ana) Conceptul filozofic de holism este diametral opus atomismului. Atomistii sunt de prere c orice intreg poate fi divizat si analizat in prtile componente, precum si in relatiile existente intre aceste prti componente. Holistii sunt de prere c intregul este mai mult decat suma prtilor. Un sistem este un ansamblu de elemente aflate intr-o ordine nonintampltoare, care functioneaz pe baza unor reguli si dispune de homeostazie. Conform teoriei lui Bertalanffy sistemul este mai mult decat suma prtilor. Astfel familia este mai mult decat suma membrilor ei componenti, important fiind mai ales interactiunea dintre ei, care se realizeaz dup anumite reguli, avand anumite functii si incercand s mentin un anumit echilibru in interiorul ei. Atunci cand este vorba de probleme legate de relatii, exist o alt persoan asupra creia s ne concentrm si avem tendinta de a vedea problemele altora si uitm c orice problem legat de o relatie este comun. Cuplurile au tendinta de a discuta cel mai mult atunci cand exist o ruptur sau o problem de rezolvat. Preocuparea fiind mai ales de a distribui vina uitand c munca in echip se bazeaz pe o abordare comun. Familia foloseste si ea mecanisme de feed- back prin care isi mentine stabilitatea si echilibrul dinamic.

Feed-back-ul pozitiv semnalizeaz nevoia de a modifica sistemul, pentru a-l face s evolueze, in timp ce feed-back-ul negativ semnalizeaz nevoia de a reechilibra sistemul, datorit unei perturbri. Sistemul familial opereaz prin intermediul pattern-urilor tranzactionale. Tranzactiile repetate stabilesc pattern-urile legate de cum, cand si cu cine se relationeaz, iar functia lor este de a regla comportamentul membrilor familiei. Fiecare familie are pattern-urile ei de functionare care sunt mentinute prin dou tipuri de constrangeri: unul generic referitor la regulile universale care guverneaz organizarea familiei ( ierarhia puterii), altul idiosincratic, referitor la expectatiile reciproce ale unor membri. Fiecare dintre membrii familiei contribuie la dezvoltarea si intrirea acestor asteptri. Subsistemele familiei sunt: subsistemul adultilor(marital), subsistemul parental, subsistemul fraternal. Subsistemul marital include de regul diada sotilor. Rolul preponderent este acela de a modela intimitatea si angajamentul. Principalele abilitti necesare pentru a indeplini acest rol sunt complementaritatea si acomodarea reciproc. Complementaritatea permite fiecruia s ofere fr a avea sentimentul c pierde, si fr a-si epuiza resursele. Se spune c in spatele fiecrui brbat puternic se afl o femeie puternic, adic o sau un partener care il ajut si il sustine. Majoritatea avem o atitudine pozitiv fat de propria persoan atunci cand obtinem ceea ce ne dorim. Atingerea unui scop important face minuni in ceea ce priveste imaginea noastr despre noi. Iar atunci cand partenerul ne ajut s realizm ceea ce dorim, legtura cu el se intreste, se consolideaz, pentru c ne sprijin. Astfel sprijinul trebuie s fie reciproc, pentru c altfel partenerul devine o resurs pentru a-l ajuta pe cellalt si nu primeste nimic in schimb, ajungandu-se la resentimente. Subsistemul parental apare atunci cand se naste primul copil si cuprinde de obicei printii, dar poate cuprinde si bunicii. Rolul lor este de a-i creste, a-i ghida si de a-i disciplina. De multe ori apar dificultti deoarece adultul devine in acelasi timp partener in diada marital, dar si printe pentru copil si nu intotdeauna aceste functii pot fi intreptrunse eficient. Acest lucru poate duce la destabilizarea cuplului marital, prin atragerea unui copil in interiorul acestui subsistem sau la izolarea copilului de ctre cuplu marital. Orice influent exterioar asupra copilului are efecte asupra subsistemului parental, dar si

asupra celui marital. Armonizarea cu cealalt persoan in ceea ce priveste aspectele importante, astfel incat persoana s functioneze pentru a-i ajuta pe altii s se simt in largul lor. Subsistemul fraternal include copiii din familie si le ofer acestora primul grup social in care sunt cu totii egali. Aici copiii invat cooperarea, negocierea, competitia, suportul reciproc. In familiile cu multi copii, exist o diferentiere a rolurilor si mai accentuat, cel mic inc mai este ingrijit si ghidat, in timp ce fratele mai mare poate experimenta deja contactele si contractele cu mediul extrafamilial. Fiecare subsistem are nevoie de granite clare, dar flexibile pentru a se proteja de nevoile celorlalte subsisteme, dar si pentru a fi capabil s negocieze si s interactioneze cu acesta. O familie nu poate dinui fr un anumit grad de incredere. Relatiile cele mai pline de satisfactie presupun a imprtsi, a invta multe despre ceilalti membri, a comunica. Increderea inseamn s fi onest in legtur cu ceea ce alegi s spui, in legtur cu limitele minime si maxime pe care le stabiliti pentru copii, dar si tipul de limite pe care le aveti vis-a-vis de valorile importante. Valorile insotesc convingerile- adic regulile de lucru, idei pe care le acceptm in ciuda evidentei contrariului. Multe dintre convingeri sunt preluate de la modul in care printii nostrii alctuiesc un cuplu si generalizm aceste comportamente. Schimbarea social a mai rsturnat din aceste convingeri si valori, dar indiferent de organizarea la care se ajunge trebuie ca partenerii s se asigure c functioneaz pentru intreaga familie. Rolurile si statutele noi il individualizeaz pe tanr, il ancoreaz in responsabilitti si ii creaz o expansiune pe linia autorealizrii. Astfel tanrul este determinat s adopte atitudini comune si corelate cu cei din jur pentru a mentine coeziunea familiei.

1. Imaginea de sine Adolescentul este deosebit de sensibil fat de manifestrile de respingere si fat de judecata adultului cruia ii critic modul de comportare, dar ii recunoaste experienta. Preocuparea lui major este s stabileasc raporturi de egalitate cu adultul si nu raporturi de tipul celor dintre educat si educator. Respinge sfaturile date pentru binele lui, care in mod ipocrit ascund porunci. Nu trebuie s i se fac moral de la inltimea principiilor, ci s se discute deschis si uman problemele care ii preocup si asupra crora sunt in sfarsit gata s asculte punctul de vedere al celor mai in varst. El doreste s se autodefineasc si s-si cunoasc propriul Eu. Cunoasterea propriului Eu incepe prin cunoasterea a ceea ce el nu accept, a ceea ce el nu gandeste, a ceea ce el nu doreste. Astfel la inceput el stie ce nu vrea. Din punct de vedere al continutului su, imaginea de sine cuprinde rezultatele cumulate ale perceptilor de sine ( cea mai important este perceperea in Oglind vezi Oglind oglinjoar), ale reprezentrilor asupra propriei fiinte, ale formulrii verbale a diverselor insusiri pozitive sau negative constatate in mod repetat, acceptate si asumate. Imaginea de sine este totodat o constructie social pentru c fr oglindirea in altul, fr compararea cu ceilalti, fr receptarea reactiilor altora fat de noi nu reusim s ne verificm constatrile directe referitoare la propria persoan. Astfel interactiunea cu alte persoane este foarte important. O evolutie bun a imagini de sine este influentat de printi iubitori si disponibili, prieteni adevrati si profesori care ne pretuiesc si ne incurajeaz. Cristaliarea initial a imaginii de sine se realizeaz in jurul vrstei de sase opt ani, dar organizarea ei deplin se inregistreaz in preadolescent si adolescent si va persista tot restul vietii. Viata psihic inteleas ca sistem se caracterizeaz prin capacitatea de a intretine relatii informationale cu lumea si cu sine dezvoltandu-si o constiint a lumii si o constiint de sine. Astfel Eul se dezvolt in strans legtur cu functionarea sistemului psihic uman. Imaginea de sine este unificarea intr-o totalitate a rezultatelor autocunoasterii, a relationrii cu altii si a tririi evenimentelor autobiografice semnificative care au relevat calittile si defectele pe care le are fiecare cu privire

la Eul fizic (Eul material), Eul spiritual si Eul social, adic a celor trei planuri interdependente. Eul fizic include particularitti cum ar fi: tipul somatic, inltime, greutate, culoarea prului, culoarea ochilor, particularitti fizionomice. Eul material implic tot ce este de ordin material, adic acele proprietti despre care se spune este al meu. Eul spiritual include valori, dorinte, aspiratii, insusiri caracteriale si temperamentale, aptitudini, talente, atitudini, fiind rezultatul autoreflectiei, al receptrii aprecierii altora, al consemnrii reusitelor si nereusitelor. Eul social este totalitatea prerilor si impresiilor pe care cineva si le face despre ceilalti, si cuprinde calitti si defecte, impresii pozitive si negative si satisface sau dezamgeste persoana respectiv. 1.1. Conceptul de sine Conceptul de sine include ideile, judectile, evalurile cu privire la propria persoan, organizate intr-un intreg cu ajutorul cruia persoana se intelege mai bine pe sine si-si poate explica manifestrile in circumstante diverse. In adolescent este mai abstract si mai cuprinztor. O cale important de cunoastere a conceptului de sine este chestionarul Cine sunt eu . Testul proiectiv favorizeaz exprimarea reactiilor emotionale, reducand tensiunea pihic si ofer informatii asupra modului in care este structurat imaginea de sine a subiectului, asupra dimensiunilor si dominantelor sale, asupra modului caracteristic de a actiona, de a simti, de a rspunde la solicitrile sociale. In 1950, F.J.T. Bugental si S.L. Zelen au imaginat o prob care const in solicitarea subiectilor investigati s formuleze trei rspunsuri la intrebarea Cine esti tu ? . Patru ani mai trziu M.H.Kuhn si T. S. Mc. Portalnd au diversificat proba cerand subiectilor s completeze 20 de spatii care incepeau cu formularea Eu sunt.... Proba este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de TSTTwenty Statements Test sau WAY ( Who are You ?). Adaptat de Ursula Schiopu, util in studii comparative dup varst, profesie etc, testul de personalitate Eu Sunt... evidentiaz reprezentarea diferitelor caracteristici si laturi ale personalittii, accentuarea unor structuri ale acesteia. Conceptul de sine impreun cu imaginea de sine alctuiesc latura cognitiv a reflectrii propriului Eu.

Conceptele asociate sinelui sunt imaginea de sine si constiinta de sine. Construirea stimei de sine depinde de practicile parentale, de modul in care printii isi vd si ingrijesc copiii. Copiii cu o bun stim de sine au in general printi cu o bun stim de sine, care definesc clar si ferm limitele. Intre aceste limite copiii au posibilitatea de a fi independenti avand si in acelasi timp sentimentul c sunt protejati. 1.2. Stima de sine Stima de sine este atitudinea pozitiv sau negativ a subiectului fat de propria fiint si modul de a se simti capabil, important, valoros. Stima de sine este relativ constant, dar de fapt are o parte stabil iar alta care se modific in perioade de timp dificile sau in cazul unor serii de insuccese. Unul din instrumentele de evaluare a stimei de sine si cel mai utilizate in cercetarea din psihologie si psihiatrie este scala Rosenberg. Acest chestionar ofer o indicatie despre nivelul stimei dumneavoastr de sine. Imaginea de sine, conceptul de sine, stima de sine au o foarte mare important in viata omului in manifestarea si dezvoltarea personalittii sale, in initierea, realizarea si dezvoltarea relatiilor cu grupul. Oamenii tind s caute ocazii care le conserv stima si respectul de sine si vor evita situatiile opuse. Respectul de sine este important pentru c reprezint o calitate perseverent in timp, in relatie cu aprecierile celorlalti. O bun stim de sine previne esecul scolar, anumite dificultti de invtare, delincventa, abuzul de droguri si suicidul. Copiii cu dizabilitti au o imagine de sine negativ, ceea ce la accentueaz handicapul obiectiv. De aceea este nevoie de o preocupare special pentru ameliorarea imaginii de sine a acestor copii. In educatie se vorbeste despre un sine academic. Elevii care au respect de sine si o imagine pozitiv a lor obtine rezultate mai bune. Cercetrile demonstreaz c rezultatele academice slabe conduc la o diminuare a respectului de sine, iar stima de sine sczut tinde s fie compensat de cresterea respectului de sine in alte domenii. Copiii cu rezultate scolare slabe vor s atrag atentia asupra lor prin acte de frond, care-i vor face s se simt respectati de ceilalti colegi si de ei, chiar dac in sens negativ. Capacitatea scolar este o important component a sinelui, a respectului de sine la varsta scolar. Lipsa autoaprecierii, a respectului de sine si a iubirii de sine impiedic mentinerea unor relatii de dragoste

normale si mature. Pan ce persoana nu este capabil s se iubeasc pe sine nu va putea iubii pe altcineva. Freud si psihanalistii sustin c semnul maturittii este capacitatea de a iubi si a munci. Desi nimeni nu protesteaz cand aplicm conceptul de iubire la diferite obiecte, multi cred c este o virtute s-i iubesti pe altii, dar c pctuiesti iubindu-te pe tine insuti. Se presupune c, in msura in care m iubesc pe mine insumi, nu iubesc pe altii si c deci, iubirea de sine este unul si acelasi lucru cu egoismul. Acest punct de vedere este foarte vechi in gandirea occidental .( John Calvin in Institutes of the Christian Religion, translated by J. Alban, Presbyterian Board of Christian Education, Philadelphia, 1928, Cap.7, par.4, p.622). John Calvin vorbeste despre iubirea de sine ca despre o cium. Freud vorbeste despre iubirea de sine in termeni psihiatrici dar, totusi, judecata sa de valoare este aceeasi cu cea a lui Calvin. Pentru el iubirea de sine este totuna cu narcisismul, cu intoarcerea libidoului ctre tine insuti. Iubirea nu este neaprat o relatie cu o persoan, iubirea este o atitudine, o orientare a caracterului, care determin modul de corelare a unei persoane cu lumea in intregul ei. Adevrata iubire este o expresie a productivittii si implic grij, respect, responsabilitate si cunoastere. Nu este un afect in sensul c suntem afectati de cineva, ci o nzuint activ ctre dezvoltarea si fericirea pesoanei iubite, cu rdcini in propria noastr capacitate de a iubi. ( E. Fromm, p. 56) Concluzionand iubirea este o facultate a caracterului matur, productiv. 2. Maturizarea Perioad a vietii ce face trecerea de la copilrie la varsta maturittii, marcat de transformri corporale si psihologice ce incep in jurul varstei de 12-13 ani si se termina intre 18-20 de ani, adolescenta este subiectul privilegiat si controversat al psihopedagogilor, generator de opinii si discutii contradictorii. Desi un adolescent poate s par matur din punct de vedere fizic, creierul lui este inc in proces de formare. Partea care controleaz impulsurile si emite judecti este una dintre ultimele sectoare ale creierului care se dezvolt. Toate studiile recente arat cum creierul adolescentului se afl intr-un stadiu critic al dezvoltrii. De aceea tinerii trebuie preveniti in privinta consumului de alcool si al consumului de droguri. Alcoolul distruge celulele

creierului, produce afectiuni neurologice, pierderi de memorie, probleme de invtare si pune in pericol starea general de sntate a tanrului. Intre 15 si 22 de ani se castig noi capacitti cognitive in relatie cu maturizarea. Tanrul incorporeaz noi valori si idealuri care-l fac s dezvolte un sentiment de autopretuire. Acum ei sunt capabili s se piard in sinele celuilalt, pierd controlul constient al situatiei, ceea ce reprezint o caracteristic de baz a dragostei mature. Abia dup varsta de 22 de ani se dezvolt un ego si un sine puternic. Valoarea de sine il fac pe tanr capabil de a juca roluri multiple. Starea matur a acestei perioade este numit de Erickson capacitatea de a genera, pentru c individul care atinge aceast perioad poate genera munc si experienta dragostei. Munca va fi cea care ii va da incredere in sine, sentimentul importantei si al priceperii. De altfel, Heath (1983) defineste maturitatea prin cresterea capacittii de simbolizare si a abilittii de a-ti inregistra comportamente proprii, o cunostere de sine clar, constientizarea si utilizarea valorilor culturale, capacitatea de a stabili relatii personale bazate pe deplina constientizare a celorlalti. In Dictionarul de Psihologie (P.P. Neveanu), maturitatea este definit ca o stare functional fizic si fiziologic la care se ajunge printr-o dezvoltare stadial si care prezint un sistem complet de posibilitti ce se conserv stabil in etapa varstei adulte. Se distinge o maturitate biofiziologic, constand din implinirea proceselor de crestere si structurare functional a organelor, si o maturitate psihic in care concur modalittile de maturitate intelectual de structurare definitiv a mecanismelor intelectuale, ceea ce mijloceste autonomia lor , de maturitatea emotional rezidand in diferentierea emotilor, stabilizarea sentimentelor si capacitatea de control a lor si maturitatea social caracterizat prin deplina adaptare la conditiile vietii si activittii sociale si prin participarea responsabil la aceasta. Maturitatea presupune ca persoana s fi trecut cu bine prin toate strile afective anterioare ( atasament, detasare, afiliere, dragoste). Dac adultul a fcut fat cu bine stadiilor de dezvoltare emotional, atunci ajunge s triasc o viat minunat. Capacitatea de a iubi este o conditie si o garantie pentru capacitatea de a munci. Maturizarea este sistemul de procese biopsihosociale care concur la o evolutie individual incheiat cu o stare de maturitate.

In maturizare un rol important revine programrii native, care in conditiile normale de echilibru cu mediul, mijloceste cresterea si organizarea functional. Maturizarea nu poate fi detasat de conditiile mediului si de activitatea de invtare si educatie, care sunt la om decisive. La nivelul psihic si de personalitate factorii de mediu si de educatie sunt interdependenti si trec unul in altul. Din punct de vedere psihosocial maturizarea se refer in genere la emanciparea personalittii, ce devine independent, apt de activitti si rspunsuri psihosociale. Maturizarea intereselor si inclinatilor duce la o maturizare profesional. Maturitatea psihic si profesional alctuiesc un continuum care, in lumea contemporan extrem de complex si in continu schimbare, capt forma unui labirint nesfrsit si nu pe cea a unei linii drepte ce se opreste intr-un punct. Intregul comportament al tinerilor este dependent de maturatia care se petrece in aparatul genital si care le stabileste un alt rol in societate, pe cat de nou, pe atat de greu de interpretat la inceput. De fapt, perioada adolescentei este ultima parte a formrii personalittii omului, perioada in care se definitiveaz caracterul viitorului adult. Procesul maturizrii psihosociale in perioada puberttii si adolescentei, se realizeaz diferentiat intre bieti si fete, fiecare categorie avand anumite particularitti. 2.1. Conflictele de autoritate Criza de autoritate, care depseste cadrul familial este specific epocii noastre. Granita dintre tinerii care se vor adulti si adultii care se vor tineri nu mai este distinct delimitat. De multe ori adultii se incptneaz s rivalizeze cu tinerii in ceea ce priveste moda si viata erotic. Conflictele de autoritate iau, de cele mai multe ori, forma banal a unui conflict asupra limitelor: la ce varst ai dreptul s fumezi prima tigar, la ce varst s te dai prima oar cu ruj, s iesi cu prietenii, la ce or ai voie s te intorci acas seara? (R. Vincent) Conflictul nu va fi niciodat grav, dac regula este admis de ambele prti. Dificultatea provine din incertitudinea printilor asupra propriilor decizii, din variatia limitelor de la o familie la alta, din influenta televizorului, care arat tinerilor cat de liberi sunt, fr a defini clar termenul de libertate. Adolescentul va dori s depseasc putin limita, iar printii s-o respecte. Printii stabilesc reguli de principiu avand ca reper propria lor adolescent, iar adolescentii vor avea sistematic o atitudine revendicativ. Intrirea excesiv sau ingduinta total inltur posibilitatea unui dialog intre ei. Adolescentii nu-si doresc printi amici, ci isi doresc in primul rand s fie comandati. Fr btaie,dar comandati. Tanrul nu se poate lipsi de etalonul pe care-l constituie pentru el

atitudinea adultului pe care il stimeaz. La 14 ani adolescentul devine capabil s rationeze pe baza unor propozitii abstracte si s le inlntuiasc in mod logic, adic s construiasc teorii si s regandeasc lumea in felul su. Semn al dezvoltrii lui intelectuale, acesta compar experienta proprie cu ceea ce a fost invtat si verific temeinicia conceptiilor sale si eventual adopt unele noi, care devin, destul de frecvent, diametral opuse. Nevoia de a contesta totul nu este, la un tanr, altceva decat reflectarea unui efort intelectual, absolut normal, de a regandi totul independent si de a nu accepta nici o idee de-a gata, fr ca mai intai s-o fi trecut printr-un rationament personal. (R. Vincent, p. 105) Aceast contestare este o etap indispensabil a maturizrii psihologice ce prezint totusi anumite pericole. II lipsesc rigurozitatea si punctele de reper, fiecare idee nou fiind pus la indoial la nesfarsit distruge un rationament bine inchegat. Constient de defectele sale, adolescentul se indreapt cu ingrijorare ctre adult, nu pentru a-i accepta ideile, ci pentru a le confrunta. Va rmane deceptionat dac nu va gsi un printe competent, care s aib continuitate in ideile sale si care s nu accepte compromisuri. Adolescentul nu doreste s fie deceptionat de printii lui, dar nici ai lui s nu fie deceptionat de el. Confruntarea trebuie s fie insotit de o stim reciproc si de un respect reciproc al opiniilor. Adolescentul doreste un echilibru afectiv, in care sentimentele reciproce s nu mai decurg din dependent. Acest echilibru afectiv este una din cele mai delicate probleme, fiind deosebit de important pentru printi s-i ajute in mod real pe adolescenti. Dac preadolescenta este varsta educatiei sexuale, adolescenta este varsta educatiei sentimentale. 2.2 Procesul maturizrii la biat Pubertatea nu este deosebit numai din punct de vedere morfofunctional la cele dou sexe, ea este si diferit trit. Intre maturarea sexual propriu-zis si maturitatea psihologic nu exist un paralelism strict, cea din urm evoluand mai lent, iar maturizarea psihologic a unei fete se realizeaz mai rapid decat in cazul bietilor. Trirea puberttii de ctre adolescenti este definitorie pentru intreaga viat si explic in mare msur deosebirea de comportamente a celor dou sexe. La biat aceast perioad este intotdeauna critic, el simte c in viata lui a aprut un element strin, ce se altura sentimentelor si gandirii sale, independent

de vointa sa. Este vorba de erectia fiziologic, involuntar, spontan, privit ca ceva necunoscut si nelinistitor. Dac initial puberul va prefera compania ambelor sexe, considerandu-i tovarsi de joac de seam lui, ulterior se va deprta de fete, fiind atras in special de grupul de bieti. In ochii grupului solidar de bieti, fetele sunt dispretuite, avand un rol strict ludic, de a fi trase de pr sau luate peste picior. Acest comportament este caracteristic perioadei postpubertar, faza de homosimpatie, in care un biat se preocup exclusiv de sexul su. Copilul incepe s prefere petrecerea timpului cu prietenii, in defavoarea timpului petrecut cu familia La biat, majoritatea jocurilor au un caracter orientat preponderent spre activitti violente (distrugeri de bunuri), adopt un comportament mai agresiv; evit s se imbrace ingrijit, asemeni fetelor, intrucat astfel de comportamente nu sunt specifice brbatilor adevrati. Este perioada gandurilor eroice, fiecare grup stabilindu-si un leader, un erou, care intruneste caracteristicile apreciate de ctre toti membri grupului din randul adultilor apropiati, care in ochii lor se identific cu propria lor vitejie. Idolul lor va fi intotdeauna un brbat, de multe ori tatl unuia dintre bieti, cu care desfsoar activitti specifice bietilor (fotbal, excursii). Intensificarea ritmului de crestere duce la aparitia de momente mai numeroase de neatentie ce au tendinta de a se exprima prin mai putin disciplin si momente spre reverie, distragere la ore, pierderea timpului de fcut lectii, abdicarea temporal de la mici sarcini familiale sau scolare. In aceste conditii, reactiile de sanctiune sau admonestare sunt privite ostil. Desi majoritatea bietilor adopta astfel de comportamente, exist si exceptii in randul acestora, bieti care nu intrunesc din punct de vedere fizic calittile pentru a trece peste probele la care ii supun colegii din grupul de rzvrtiti si vor rmane in consecint mai retrasi. Adultii nu realizeaz cruzimea cu care sunt tratati acesti copii de ctre colegii lor, care ii pun pe acelasi plan cu fetele si care sunt sentimentele pe care acestia le dezvolt. Expulzarea lor din grupul colegilor ii determin s se retrag intr-o viat psihic plin de complexe de inferioritate, complexe ce pot duce pan la nevroze reactive.

Este un punct crucial in patologia psihic. In cel mai fericit caz, acesti copii vor gsi preocupri mai putin agresive (lectur, invtatul, muzica, colectionarea de diverse etc.). Datorit faptului c sunt prin forta lucrurilor mai meditativi, vor tri mai profund semnele maturatiei sexuale. Incepe s se contureze impulsul sexual, caracterizat homosimpatic, dar trieste izolat de sexul opus, pentru c dup cativa ani s se prezinte in fata lui ca adult format. Asemenea elemente de homosimpatie pot persista toat viata, spre exemplu, acele perioade in care brbatii au trit mult timp alturi, legand prietenii trainice, c in cazul stagiului militar. Educatia copiilor in aceast perioad este destul de dificil, rezultate pozitive obtinand doar acei adulti care reusesc s le castige increderea. Tot in aceast perioad, dar si mai tarziu, apar primele manifestri sexuale. Dac aparitia caracterelor sexuale secundare i-a tulburat, cu atat mai mult se vor simti uluiti in fata acestor manifestri. Dac la inceput vor ignora aparitia prului pubian, cu cat se vor asocia mai multe semne, cu atat mai mult vor fi preocupati de ele. Trairea acestor sentimente se realizeaza diferit, tinerii resimtind uneori rusine, jen, refuzul de a discuta cu parintii sau cu prietenii. Ulterior, prin comparatie cu tinerii de varste mai mari, vor observa mai atent ulterior aceste semne, considerandu-le de aceast dat c noi semne ale brbtiei. Aparitia impulsului sexual determina si unele manifestri sexuale, erectia spontan a penisului, stare de care ei caut s se elibereze prin cele mai variate forme. Erectiile spontane ale penisului pot aprea inc inainte c functia germinativa s matureze. La inceput, erectiile nu apar ca rspuns la stimuli specifici sexuali, ci, in foarte multe imprejurri, c o expresie a tensiunii sexuale interioare. Ele nu contin dorinta sexual, ci doar rezultatul unui impuls sexual difuz. Mai tarziu, ca urmare a intrrii in functiune a liniei seminale a organelor genitale, erectiile spontane pot fi urmate de ejaculri (polutiuni) care, de obicei, survin noaptea. Uneori membrii familiei acorda acestui fenomen o semnificatei patologia, cerand sfatul medicului. Trebuie mentionat c aceasta este o stare normal, prin care se asigura reinnoirea permanent a spermatozoizilor. Fiecare brbat are ejaculri

nocturne, pan la varsta in care incepe o viat sexual reglementata. Ejaculrile pot fi provocate si de stimuli nespecifici (lecturi sau filme cu continut erotic) si sunt insotite de obicei de visuri erotice. Aceste polutiuni nu sunt ins trite activ si prin faptul c apar mai ales in timpul somnului, stau in afar vointei omului. La un moment dat, biatul va realiza c prin provocarea ejaculrii, frectionand cu man penisul in erectie, va inltura tensiunea interioar, prin descoperire proprie sau la indemnul altor bieti ce practic acest comportament (onanie). Acest procedeu numit masturbatie, reprezint o faz a maturatiei sexuale prin care trece adolescentul si trebuie de asemenea s fie inclus in educatia sexual oferit in general de ctre o figur parentala a biatului. Din punct de vedere psihologic, acest fenomen nu implic probleme in general, considerand faptul c este vorba despre un fenomen firesc, de autocunoastere, mai ales pentru puberi, la care un contact sexual ne este inc posibil. La aceast varst este mai mult un mijloc de eliminare a tensiunii sexuale si prin urmare, este gresit opinia conform creia masturbatia adolescentului este simptomul unei boli psihice. Doar la adult, ea devine perversiune atunci cand inlocuieste complet actul sexual. Masturbatia poate fi privit in fapt c un corespondent intentionat al ejaculrilor nocturne spontane, fiindc, in ultim instant, scopul lor este acelasi. Modul in care adultii vor reactiona la aceast situatie printii si educatorii, va determina reactii diverse in randul adolescentilor. Cert este c ei trebuie s aib convingerea c acest fenomen la aceast varst, nu are caracterul unei perversiuni si c trebuie s-i previn pe tineri de urmrile duntoare a exceselor (oboseala, astenie, nevroz). Remediul cel mai indicat al acestor stri de tensiune il constituie implicare adolescentilor in activitti sportive, in munca fizic sau intelectual intens. Un program zilnic echilibrat compus din munca si odihn, il ajut pe tanr s treac peste aceste stri. Problemele sexuale ale vietii adolescentului nu trebuie exagerate, fiind doar o parte din multitudinea factorilor care actioneaz asupra lui la acesta varst. 2.3 Procesul maturizrii la fat Dac la biat pubertatea este la inceput resimtit c ceva strin, ca un balast, la fat situatia este alta.

Ea, prin maturatia sexual isi vede existenta potentat. Pentru fat, pubertatea reprezint punctul hotrator in viat si totodat continuarea fireasc a dezvoltrii psihice. Ca si in cazul biatului, fata se va separa de grupul mix de prieteni, se va indeprta de bieti pentru a se feminiza. In acesta perioad, desprtirea celor dou sexe se datoreaz mai ales faptului c fetele sunt mai dezvoltate din punct de vedere fizic decat bietii. Spre deosebire de acestia din urm, care isi amintesc cu plcere de cele trite in acest timp, fata va incerca s uite acesta perioada de tranzitie de la copilrie la tanra femeie, atunci cand era disproportionat, plin de pistrui sau cosuri, cu tenul gras si pilozitate excesiv. Doar anumite modificri somatice sunt urmrite cu nerbdare, cum ar fi apariia sanilor, modelarea soldurilor, intrucat acestea marcheaz stadiul incipient de dezvoltare ca femeie matur a adolescentelor. Din punct de vedere sentimental, pe fondul unei emotivitti mai accentuate in comparatie cu biatul, la fat exist team c nu va mai fi iubit de cei pe care ii iubeste. Acest lucru se datoreaz temerilor exprimate ale adultilor cu privire la viitorul fetelor lor, la dificulttile pe care le vor intampina in plus fat de un biat, ins sunt interpretate in mod eronat, fetele avand temeri la gandul c proprii lor printi au regrete in privinta existentei lor. Tocmai de aceea, tinerele vor fi in permanent in cutarea dovezilor de afectiune din partea adultilor, pe care ii coplesesc cu tandrete, dar gesturile lor sfarsesc prin a crea o stare de disconfort. Cand sunt respinse cu iritare din cauza insistentei lor, ele acorda acestor gesturi de indispozitie ale membrilor familiei o importanta exagerat si trag concluzia c nu mai sunt iubite. Cu varsta, orizontul tinerei fete se lrgeste si curiozitatea o indeamn s exploreze noi medii sociale, iesind usor din cercul familial. Fetele au pretentia de a fi considerate adulte, chiar dac nu sunt privite astfel de cei din jur, pretentii care provoac mici contradictii intre printi si copii, urmate adesea de interdictii si fixarea unui program, care au ca rezultat reactii de protest. Relatiile sociale pe care acestea le leag, sunt de asemenea diferite. Spre deosebire de bieti, care vor forma grupuri mai mari, fetele se asociaz de obicei, in grupuri de trei sau patru persoane, care se

dezmembreaz repede, rmanand de obicei dou prietene, deseori de nedesprtit. Este tipic pentru fete, la acesta varst, o permanent coabitare in dou, intreaga lor activitate scolar, recreativ fiind desfsurat in grup. Ponderea cea mai mare o ocupa conversatia, discutiile pe teme diverse intre prietene, inclusiv la scoal, unde, de obicei tulbura orele de curs. Micile barfe sunt in principal despre celelalte prietene si colege, cele care sunt mai dezvoltate somatic si avand deja un prieten, sunt considerate usuratice, cand de fapt, ele adesea se imagineaz in situatii similare. Subiectele favorite de discutie sunt moda si articolele de infrumusetare. Cu timpul, fata va simti nevoia s-si imprtseasc sentimentele fat de altcineva, va incepe prin a drui dragostea unui obiect, va acorda semnificatii unei melodii romantice, fr s stie c poate da acestei iubiri o alt destinatie. Acest perioad este de fapt corespondentul perioadei de homosimaptie la bieti, ea avand ins, pe plan psihic, o not sexual, deoarece obiectul principal al discutiilor il constituie viitorul sot, cminul si copiii. Toat acesta perioad are un caracter vistor si romantic. Si aceste vise, izvorate dintr-o fantezie bogat, constituie obiectul interminabilelor discutii dintre dou fete. Maturatia sexual si, odat cu ea, aparitia ciclurilor menstruale, nu produc o tulburare in viata fetelor si nici conflicte in plan psihic, cum este cazul bietilor. Impulsul sexual este mai difuz, mai neclar. O fat poate avea vise erotice cu ejacularea continutului glandelor de la orificiul vaginal, dar acestea trec in general neobservate. De aceea, visele lor includ foarte rar dorinta de a avea contact sexual cu prietenul lor. Ele vor s fie doar admirate, curtate, cu alte cuvinte, s fie in centrul atentiei. De cele mai multe ori, micile probleme pot fi usor depsite dac sunt imprtsite unei prietene bune care trece prin situatii similare. Este perioada in care incep de fapt s se intereseze de bietii de aceeasi varst, privindu-i cu alti ochi. Timiditatea si sentimentul de inferioritate dispar in momentul in care observ c nu mai constituie un obiect de dispret, ci dimpotriv, tovrsia lor este cutat de bieti. Dar toate flirturile, mai mult sau mai putin discrete ale tinerei fete, nu implic altceva decat cutarea dragostei pur sentimentale. Din clipa in

care crede c a starnit dragostea, adolescenta este intotdeauna convins c va gsi la partenerul ei aceeasi inflcrare. Adolescentul ins, nu se poate drui cu aceeasi generozitate si dup ce entuziasmul initial se stinge, el alearg dup alte aventuri sau alte activitti, fata cunoscand atunci tristetea unei deceptii in dragoste. Din punct de vedere sexual, datorit faptului c impulsul sexual este difuz, neconcentrat asupra organelor genitale, practica masturbrii in randul fetelor este mult mai rar. Se apreciaz c 50% dintre fete s-ar masturba dac, din intamplare, si-ar da seama c atingerea clitorisului si a labiilor produce reactii de plcere. Ins, din punct de vedere psihologic, aceast problem nu ridic motive de ingrijorare in randul adultilor. Spre deosebire de bieti, fetele triesc pubertatea mai uniform, intr-un mod mai echilibrat. Ca si in timpul preadolescentei, si in adolescent conflictele de autoritate se afl pe primul plan, dar au o nuant diferit. Tinerii caut un statut care s le defineasc anumite drepturi. Este un paradox mentinerea din ce in ce mai prelungit intr-o stare de dependent material si moral a tinerilor care si-au atins maturitatea fiziologic. Majoratul legal, in numeroase cazuri nu inseamn neaprat c adolescentul este capabil s-si castige existenta. Din an in an varsta maturittii sociale se indeprteaz, in timp ce varsta pubertti scade. Se asist la fenomenul nou al teen-ageri -ilor, adulti sexual, dar inc socotiti copii iresponsabili. 3. Perioada

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate