Aplicatii ale legilor hidrodinamicii

1. Determinarea vitezei apei in canale deschise - factorul principal ce depinde de viteza este gradientul energetic (diferenta de energie pe unitatea de lungime) - viteza curentului de apa depinde de panta canalului, vascozitatea peretilor acestuia, de forma si dimensiunile sectiunii vii In anul 1775 Chzi a determinat urmatoarea relatie pentru calculul vitezei in canale deschise

V = C RxI ecuatia fundamentala a miscarii uniforme a curentului cu suprafata libera

C coeficient ce depinde de asperitatea canalului R raza hidraulica I panta canalului V2 = C2RI I = V2 / C2R = Q2 / 2C2R Relatii de calcul a coeficientului C dupa mai multi autori: 1. Dupa Pavlovski C = (1/n)RY; daca: V< 0,2 m/s Y = 1/5 n V> 0,2 m/s Y = 1/3 n 2. Dupa Manning C = (1/n)R1/6 3. Dupa Bazin C = 87/ 1+(n/ r)

Aplicatii ale hidrodinamicii

1. Determnarea debitului pe canale si conducte 2. Dimensionarea canalelor si conductelor de sectiuni optime din punct de vedere hidraulic -- determinarea vitezei prin conducte se poate face cu ajutorul relatiei lui Toricelli; facand echilibru intre Ec si Ep fata de planul de referinta. -- calcului debitului se face prin doua metode: 1. prin explorarea campului de viteza 2. prin micsorarea sectiunii locale de scurgere Viteza se determina: - cu ajutorul flotorilor; cu ajutorul moristii hidrometrice; cu ajutorul tubului Pitt Determinare vitezei cu ajutorul flotorilor - flotorii sunt corpuri plutitoare ce pot fi: bucati de lemn semnalizate cu stegulete (de suprafata), sticle umplute pe jumatate semnalizate cu stegulete (de adancime), si flotori prezometrici pentru calculul vitezei curentului de apa.

Vmax = L/T

Vmed = k (L/T);

k = C/(C+14); C coef lui Bazin

Determinare vitezei punctuale cu ajutorul moristii hidrometrice - componentele constructive ale moristii hidrometrice: - elicea: orientata in sensul de curgere a apei - corpul moristii - coada moristii: tine miscarea in directia curentului de apa Se porneste de la: 0 0.2 h cu o singura determinare la aceasta adancime 0.2 0.4 h Vmed = (V0.2h+ V0.4h)/2 0.4 0.8 h Vmed = (V0.2h+ 2V0.6h+ V0.8h)/4 > 0.8 h Vmed = (VS+ 3V0.2h+ 3V0.6h+ 2V0.8h+ VF)/4

V = a x n +b (m/s)
a, b coeficienti ce depind de forma paletelor n numar de rotatii in timp de o secunda n = {[(S 1)N]/T}; S numar de semnale luminoase T unitatea de timp N numar de rotatii intre doua semnale Determinare vitezei cu ajutorul tubului Pitt - tubul Pitt este un tub indoit la 900 cu capetele libere, gradat pe o parte cu ajutorul caruia se determina inaltimea h fata de suprafata libera a apei.

V = k 2gh;

k = C/(C+14);

C = 87/ 1+(n/ r)

Repartizarea vitezei in albii deschise si conducte Viteza unui curent de apa difera pe adancime. La canale viteza maxima se inregistreaza la cca. 0,15 0,20 h. Vmax = 2Vmed La conducte inchise (sub presiune) viteza maxima se inregistreaza in centrul conductei si scade treptat spre exterior.

Determinarea debitului prin micsorarea sectiunii locale de scurgere

Se realizeaza cu ajutorul unor constructii si instalatii numite apometre. Acestea difera de cele uzuale si sunt de mai multe tipuri: - apometre cu deversor - apometre cu ajutaj - comstructii folosite ca apometre: - stavilare si sifoane hidraulice Deversoare - sunt cazuri particulare ale orificiilor mari practicate in pereti plani verticali. Orificiu mare: d>1/10 H; H sarcina hidrodinamica ce este egala cu inaltimea panzei de apa care trece peste pragul

deversorului. Se masoara cu ajutorul unei mire hidrometrice amplasata in amonte de deversor la o distanta de circa 3H. Clasificarea deversoarelor Deversoarele se clasifica dupa mai multe criterii: 1. dupa pozitia fata de curentul de apa: - perpendiculare pe curentul de apa - oblice - laterale (canale de irigatii secundare) 2. dupa tipul de contractie al latimii - cu contractie laterala - fara contractie laterala - cu pereti subtiri; c<0,7H - cu profil optim hidraulic; c = 0,7 3,0 H - cu prag lat c = 3H 10H 4. dupa tipul constructiv (mod de functionare) - deversor inecat; z<5 cm - deversor neinecat; z>5 cm Z diferenta intre inaltimea apei in bieful amonte si bieful aval 5. dupa forma sectiunii transversale - sectiune dreptunghiulara - sectiune triunghiulara - sectiune trapezoidala Calculul debitului 1. deversor dreptunghiular cu contractie laterala - calculul se face pornind de la ecuatia de continuitate a debitului Q = x v [mc/s]; pe cale experimentala. Q = mbH2gH = m2g bH3/2 ; m2g = 1,86 pt. deversoare uzuale Q = 1,86 bH3/2 [mc/s] = bH; v = bH2gH; Q = bH2gH d.p.v. geometric Din punct de vedere hidraulic se aplica un coeficient de corectie (m); acest coeficient se determina b < B; b/B>0,3 B=b

3. dupa grosimea peretelui deversorului

2. deversor triunghiular se numeste deversorul lui Thomson; are forma unui triunghi dreptunghic isoscel Q = x v [mc/s]; Q = m H22gH Q = m x x v [mc/s]; m2g = 1,40 = H2 v = 2gH Q = 1,40 H5/2 [mc/s] Q = m2g H5/2

3. deversor trapezoidal se numeste deversor Cipolletti Q = 1,84bH3/2