Lectia numarul 8

clasa a 10-a

Algebra autor prof. Martin Elena Colegiul National „B. P. Hasdeu” Buzau

Funcţia putere/ Funcţia radical xn x :R R+ Definiţie: x2k=x × x × x × ... x de 2k ori Ex.2 =16; 3 =9
4 2 2k
2k n

x

x :R+ R+
2k

Definiţie:

x =a>0 cu proprietatea

a2=x Ex. 2 9 = 3 ; 4 16 = 2 Grafic:exemplificare pentru n=2

Funcţia nu este bijectivă, nici strict monotonă. Este pară. Putem construi restricţia bijectivă:

Graficul este simetric faţă de prima bisectoare cu graficul funcţiei putere (deoarece este inversa acesteia) -Funcţia este bijectivă, crescătoare. -Nu putem vorbi despre paritatea ei deoarece domeniul de definiţie nu o permite (dacă x este în domeniu nu avem –x în domeniu) Relaţia de legătură dintre cele două funcţii este:

x2k:R+ R+. Astfel, f va fi bijectivă, crescătoare şi va admite inversă. Inversa ei va fi funcţia radical din coloana alăturată

2k 4

x = x 2k 81 = 81 4 = 3 4 4 =3
1 1

1

1

P. Este impară. Martin Elena Colegiul National „B. 2k E 2 k ( x) =| E k ( x) | 2 .0 =0.Graficul celor două funcţii sunt simetrice faţă de prima bisectoare. x =x.25=32. Funcţia este bijectivă. Este impară. 3 27 = 3 . strict monotonă. Hasdeu” Buzau x2k+1:R R Ex. n xn = x m n n xm = x n x mn = x m x× x = x ×x m 1 1 1 n 1 m 1 1 + n m m+n mn (xn)m=xnm xn+xm ≠ xn+m xn × yn=(xy)n xn:yn=( x n ) y n =x =x =x = mn x m+ n = mn x m − n n n x : m x = xn : xm = xn x ±n y ≠ n x± y 1 1 − m m−n mn xn+yn ≠ (x+y)n Observaţie:Dacă avem o expresie cu radicali. xn+m=xn × xm xn-m=xn:xm= x xm n 0 1 n n 0 = 0 .Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. 5 32 = 2 Grafic:exemplificare pentru n=3 Funcţia este bijectivă. 33=27 2 k +1 x :R R Ex. strict monotonă. Proprietăţi x =1. cel mai simplu este să o transformăm în expresie cu puteri pe care le putem gestiona mai uşor. Inversa ei este funcţia radical de ordin impar din coloana alăturată.

Exemple: Conjugatul lui 2 este tot 2 Conjugatul lui 1+ 2 poate fi: 1. conjugăm „din aproape în aproape” grupând cât mai convenabil Ex: 3 . Hasdeu” Buzau Calcule cu puteri şi radicali numerici Cum aducem la o formă mai simplă -scriem puterile şi radicalii cu baze restrânse la numere prime -folosim proprietăţile puterilor Exemple: a)(25)4(-125)3:5-3=(52)4(-53)3: 6 1 1 − 58 5 9 = 3 = −517−3 = −514 53 5 6 1 5 1 27 3 2 5 5 11 b) 5 24 64 = 5 24 2 6 = (2 × 2 4 ) 5 = (2 (1+ 4 ) ) 5 = 2 2 + 5 = 2 10 = 10 2 27 = 10 2 20 2 7 = 2 2 10 2 7 − − + 3+ 2 − 6 − −1 − 2⋅ 1 2 − 1 1 − =5 6 =5 6 c) ( ) 6 ⋅ 25 2 ⋅ ( ) 3 ⋅ ( ) 6 = 5 6 ⋅ 5 2 ⋅ ( 3 ) 3 ⋅ 5 −6 = 5 6 5 250 5 5 5 3 2 5 Raţionalizarea expresiilor cu radicali Definim conjugata unei expresii acea expresie care.3 5 +( 3 5 )2 Conjugatul lui 3 4 . . -1+ 2 Conjugatul lui 1+ 3 5 este 1.Dacă avem în expresie radicali de ordine diferite. respectiv expresiile fără radical -simplificăm transformând eventual în puteri Obs. Folosim formulele: x2-y2=(x-y)(x+y) x3-y3=(x-y)(x2+xy+y2) x3+y3=(x+y)(x2-xy+y2) x4-y4=(x2-y2)(x2+y2)=(x-y)(x+y)(x2+y2) etc. înmulţită cu expresia iniţială va da ca rezultat o sumă/diferenţă de puteri .Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. atunci îi transformăm în radicali de acelaşi ordin (amplificăm): 3 7 − 5 = 6 7 2 − 6 5 3 (noul ordin va fi cmmmc al ordinelor iniţiale) -dacă avem radicali de acelaşi ordin. dar mai mult de 2. P. Martin Elena Colegiul National „B.2 .3 5 =( 3 4 )2+ 3 4 ⋅ 3 5 +( 3 5 )2= 3 16 + 3 20 + 3 25 Pentru a aduce la o formă mai simplă o expresie cu radicali : -transformăm fracţiile care conţin radicali în fracţii cu numitori naturali prin conjugare -aducem la acelaşi numitor -restrângem expresiile cu acceaşi valoare sub radical.

P. 2+ 2 2− 2 1 3+ 2 − 5 15 3 2− 2 2+ 2 2.Să se aducă expresiile următoare la o formă mai simplă (se ştie că sunt bine definite): 1. 3 a + a ⋅ 3 a − a − 3a .. 7. Hasdeu” Buzau Exerciţiu rezolvat 1: 2 3+ 2 6 3−6+ 2 +2 6 = 2 3+ 5 − 3−2 = 3 5 2 ( 3 − 2)( 3 − 2 ) 2 3 + 5 2 − 2(3 − 2 3 + 2 2 − 6 ) + − = = 1 2 3−2 2 Exerciţiu rezolvat 2: 3 1+ 3 3 + 3 9 = 3 1 + 3 3 + 3 32 = 3(1 − 3 3 ) (1 + 3 3 + 3 9 )(1 − 3 3 ) = 3 − 33 3 3 = − (1 − 3 3 ) 1− 3 2 Exerciţiu rezolvat 3: 3 3 4 −3 2 = 3(3 4 2 + 3 8 + 3 2 2 ) 3 3 2 3 = ( 4 + 8 + 3 22 ) 4−2 2 Exerciţiu rezolvat 4: 1 3 3− 2 = 1 6 9 −6 8 = 6 9 5 + 6 9 4⋅ ⋅ 8 + 6 9 3⋅ ⋅ 8 2 + 6 9 2 ⋅ 8 3 + 6 9 ⋅ 8 4 + 6 8 5 9−8 Am folosit formula a n − b n = (a − b)(a n −1 + a n −2 ⋅ b1 + a n −3 ⋅ b 2 + . a +1 a −1 a −1 a +1 31 2+ 2 − 6 a− b a+ b 3. 1− 2 1+ 2 1 5+ 2 1 6 4. 0 11. 8. 12 − 3 3 + 192 − 75 Trasarea graficelor prin puncte 4 . a > 0 21 a a a 12. 9. 5. 6. + a 1 ⋅ b n −2 + b n −1 ) pentru n=6 Exerciţiu rezolvat 5: 1 11 − 3 + 2 = 1 ( 11 − 3 ) + 2 = ( 11 − 3 ) − 2 ( 11 − 3 ) − ( 2 ) 2 2 = ( 11 − 3 ) − 2 12 − 2 33 = = ⋅ 1 ( 11 − 3 − 2 )(6 + 33 ) 1 = ( 11 − 3 − 2 )(6 + 33 ) 2 36 − 33 6 Exerciţii propuse: I. Martin Elena Colegiul National „B..Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. 1 3 25 − 3 24 1 2− 2 + 3− 6 2 7 3+3 7 10.

P. Hasdeu” Buzau Pentru a trasa graficul unei funcţii compuse cu aspect de putere/radical: -stabilim domeniul maxim de definiţie (dacă nu se dă) -alcătuim un tabel de variaţie al funcţiei alegând convenabil puncte din domeniu -reprezentăm punctele pe grafic apoi le unim trasând curba Exemplu rezolvat 6: f(x)=(x-3)3 Domeniul=R Codomeniul=R (nu avem nicio restricţie deoarece e putere impară) ∞ x -∞ -1 0 1 2 3 4 5 f(x) . şi anume x-1 ≥ 0. ∞) Domeniul= [1. ∞ ) x /////////////// 1 2 17 5 82 ∞ .∞ -64 -27 -8 -1 0 1 8 Observăm că graficul este cel al funcţiei g(x)=x3 translatat pe Ox cu a=3 Exemplu rezolvat 7: f(x)= 4 x − 1 Pentru determinarea domeniului maxim de definiţie vom pune condiţii de existenţă a radicalului de prdin par. ∞) Codomeniul=[0. adică x∈ [1.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. Martin Elena Colegiul National „B.

Să se traseze graficele următoarelor funcţii: 1. deci xy= 6 . identificăm grupele de termeni ca în exemplul de mai sus. P. f(x)=(x+1)3 3. f(x)= 5 x − 4 4. ridicăm la pătrat a ± b = x ± 2 xy + y . deci 5 + 2 6 = ( 2 + 3 ) 2 =| 2 + 3 |= 2 + 3 Vom proceda astfel: 2 2 a ± b = x ± y .f(x)= 3 3 − x Radicali compuşi a + b este un radical compus de ordinul 2. ceea ce ne conduce la două posibile situaţii ( nu singurele!): x=1. 2xy=2 6 . A doua situaţie ne conduce la x2+y2=5. respectiv y. Martin Elena Colegiul National „B. deci soluţia va fi: 5 + 2 6 = 2 + 3 6 .Lectia numarul 8 clasa a 10-a f(x) /////////////// 0 1 2 Algebra autor prof. Uneori. Exemplu rezolvat 8: Să se precizeze dacă numărul de mai jos este raţional sau iraţional.f(x)=(2x-1)2 2. y= 2 (am încercat divizorii lui 6). N= 5 + 2 6 + 5 − 2 6 2 2 5 + 2 6 = x+y ⇒ x +y =5. ( 2 + 3 ) 2 = 5 + 2 6 . astfel: a=x2+y2 b=4x2y2 Sistemul de mai sus ne conduce la aflarea lui x. Hasdeu” Buzau ∞ 3 Exerciţii propuse: II. expresia de sub radical poate fi un binom la pătrat deoarece binoamele unor expresii cu radicali se restrâng la expresii cu doi termeni. y= 6 respectiv x= 3 .

ceea ce ne conduce la x=1 x=2 x=3 x=6 y=6 3 . Astfel: a=1+ 5 7 .Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. Dacă N ar fi raţional. Incercăm N=1. Hasdeu” Buzau Analog. deci xy=6 3 . 2xy=12 3 . Martin Elena Colegiul National „B.3 |=2 3 . N= 31 + 12 3 − 31 − 12 3 2 2 31 + 12 3 = x+y ⇒ x +y =31. atunci el ar fi divizor al termenului liber. y=3 3 y=2 3 y= 3 2 2 A doua situaţie ne conduce la x +y =31. Din exemplele de mai sus observăm că o sumă de numere iraţionale nu e neapărat iraţională. N=| 2 + 3 |+| 2 . Folosim formula (a+b)3=a3+b3+3a2b+3ab2=a3+b3+3ab(a+b) Prin urmare: N3=7-2 12 +7+2 12 +3 3 7 − 2 12 ⋅ 3 7 + 2 12 ⋅ ( 3 7 − 2 12 + 3 7 + 2 12 ).-1.-2.3 Prin urmare.-7. 5 − 2 6 = 2 . adică e număr iraţional Exemplu rezolvat 9: Să se precizeze dacă numărul de mai jos este raţional sau iraţional. P. adică N3=14+3 3 49 − 48 ⋅ N ⇒ N3-3N-14=0.2.7. atunci N nu este raţional. Dacă niciuna nu satisface ecuaţia . deci N=|2+3 3 |-|2-3 3 |=4 care este chiar număr natural Exemplu rezolvat 10: Să se aducă la o formă mai simplă: N= 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 20 Procedăm ca mai sus începând cu radicalul cel mai „din interior”: 6 − 20 = 6 − 2 5 =| 1 − 5 |= 5 − 1 Pregătim următorul radical:8+2( 5 − 1) =6+2 5 6 + 2 5 =| 1 + 5 |= 1 + 5 Analog 13-4(1+ 5 )=9-4 5 9 − 4 5 =| 2 − 5 |= 5 − 2 26+6( 5 -2)=14+6 5 14 + 6 5 =| 3 + 5 |= 3 + 5 Deci N=3+ 5 Exemplu rezolvat 11: Să se determine dacă numărul N= 3 7 − 2 12 − 3 7 + 2 12 este raţional.-14.14.

Ex: 2+ 3 este irational. se pun condiţii suplimentare de existenţă. dacă acest lucru nu este posibil.a-b. b∈ R\Q. Să se rezolve ecuaţia: x − 3 − 2 − x = 5 Etapele rezolvării ecuaţiilor iraţionale: I. fracţie n m2 m2 2 ⇒ ⇒ ireductibilă. deci x∈ [3.3 .x-3 ≥ 0. cei doi membri ai ecuaţiei sunt pozitivi. trebuia să punem condiţia suplimentară: x − 3 − 7 − x > 0 deoarece 5>0 (ceea ce ne conduce la calcule suplimentare) III.„echilibrăm” membrii ecuaţiei astfel încât egalitatea să aibă sens din punct de vedere al semnului (eventual trecem unii termeni în celălalt membru).Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. IV. din etapa I se vede că nu are soluţii: x−3 − 2− x = 5 x-3 ≥ 0. Hasdeu” Buzau b=1. P. a= 3 + 5 m .7] II.a*b. 7-x ≥ 0 ⇒ x ≥ 3 şi x ≤ 7. n prime între ele). Ex. altfel. pentru ecuaţia de mai sus. x − 3 = 7 − x + 5 . adică există m.ridicăm la puterea corespunzătoare de câte ori e nevoie până se ajunge la o ecuaţie raţională.5 a+b=2 (natural). putem apela la substituţii Astfel. Se poate arăta că un număr este iraţional folosind principiul reducerii la absurd şi teorema de mai sus. Obs.Orice combinaţie de numere iraţionale nu este neapărat iraţională.2/ 3 . ab=-4 (întreg) Teoremă Dacă a∈ Q. la fel şi 2 3 .x-3=7-x+25+10 7 − x ⇒ 2x—35=10 7 − x ⇒ 4x2-140x+1225=100(7-x) ⇒ 8 .punem condiţiile de existenţă a fiecărui radical de ordin par II. imposibil Exemplu rezolvat 12: x − 3 − 7 − x = 5 Metoda 1. deci putem să ridicăm egalitatea la pătrat. pentru anumite tipuri de ecuaţii. Ridicăm la pătrat a =8+2 6 = 2 2 6 = 2 -8 n n 2 2 m m − 4 ∈ Q) 6 = 2 − 4 . atunci a+b. 2. (m. Martin Elena Colegiul National „B. III.a/b (b nenul) sunt iraţionale.n raţionale astfel încât a= Ecuaţii iraţionale Ex. 2n 2n 2 Presupunem că a este raţional.contradicţie ( 6 ∈ R\Q. I. sau. 2-x ≥ 0 ⇒ x ≥ 3 şi x ≤ 2.

Să se calculeze: 1.Lectia numarul 8 clasa a 10-a ⇒ 4x2-40x+525=0 care se rezolvă mai departe cu metoda cunoscută.Nu e nevoie de echilibrare. 13 − 30 2 − 9 − 4 2 + 13 + 30 2 + 9 + 4 2 III. x 2 = 3x + 8 2. x +1 − 2 x +1 − 4 = x +1 − 6 x +1 − 7 8. 3 2 x − 5 + 3 40 − 2 x = 5 20. x + x + 1 + x + 4 = 3 II.x ≥ 3/2. ambii membri sunt pozitivi III. 3 x + 83 x 2 = 9 17. Hasdeu” Buzau soluţii pe acelea care satisfac condiţiile de existenţă de la etapele I. iar relaţia iniţială ne conduce la u-v=5.Să se rezolve ecuaţiile iraţionale: 1. Metoda 2. x + 3 − 4 x − 1 + x + 8 − 6 x − 1 = 1 13.2x-3+11-x+2 2 x − 3 ⋅ 11 − x =16 ⇒ 2 2 x − 3 ⋅ 11 − x =8-x ⇒ ⇒ 4(25x-2x2-33)=64-16x+x2 ⇒ 9x2-116x+196=0 etc. x 2 = 6 x + 10 9 . P. deci x∈ [3/2.x= 3 4 + 15 + 3 4 − 15 . x + 1 − 4 x − 3 + x + 22 − 10 x − 3 = 9 14.3x.11] II. x 2 − 4 = 5 2. Obs. Substituţia nu ne mai conduce la o situaţie convenabilă. 3 x − 2 + 1 = 19 − x 18. P.2 x − 1 = 34 5. 7 − x = v . 2 x 2 + 8 x = x 2 + 8 x − 3 15. x 2 + 2 x + 1 + x 2 + 4 x + 4 = 3 12.Să se verifice că expresiile de mai jos verifică relaţia scrisă în dreptul lor: 1. de unde u2+v2=4. II. Notăm x − 3 = u. 3 x + 1 + 3 2 x + 5 = 0 7. 3x 2 − 4 x − 14 = x − 2 4. 3 x − 4 = x − 6 3. deci x-3=u2. 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 20 + 26 − 6 13 + 4 8 − 2 6 + 20 2. 7-x=v2. x + 20 + 20 − x = x 2 9. x + 6 = 3x + 16 − x + 1 11. 3 x + 2 = 23 x + 9 6. Martin Elena Colegiul National „B. 5 ( x + 1) 2 − 35 x 2 − 1 + 25 ( x + 1) 2 = 0 19. x ≤ 11. Exemplu rezolvat 13: Să se rezolve ecuaţia 2 x − 3 + 11 − x = 4 I. alegând dintre Algebra autor prof. Exerciţii propuse: I. x 2 + 3x = x 2 + 3x − 2 16. Am obţinut un soistem simetric de gradul II. x + 5 + 2 x + 1 = 6 10.x= 3 5 + 17 + 3 5 − 17 . apoi determinăm soluţiile din ecuaţia t2-St+P=0. pe care îl rescriem în funcţie de S.