Lectia numarul 8

clasa a 10-a

Algebra autor prof. Martin Elena Colegiul National „B. P. Hasdeu” Buzau

Funcţia putere/ Funcţia radical xn x :R R+ Definiţie: x2k=x × x × x × ... x de 2k ori Ex.2 =16; 3 =9
4 2 2k
2k n

x

x :R+ R+
2k

Definiţie:

x =a>0 cu proprietatea

a2=x Ex. 2 9 = 3 ; 4 16 = 2 Grafic:exemplificare pentru n=2

Funcţia nu este bijectivă, nici strict monotonă. Este pară. Putem construi restricţia bijectivă:

Graficul este simetric faţă de prima bisectoare cu graficul funcţiei putere (deoarece este inversa acesteia) -Funcţia este bijectivă, crescătoare. -Nu putem vorbi despre paritatea ei deoarece domeniul de definiţie nu o permite (dacă x este în domeniu nu avem –x în domeniu) Relaţia de legătură dintre cele două funcţii este:

x2k:R+ R+. Astfel, f va fi bijectivă, crescătoare şi va admite inversă. Inversa ei va fi funcţia radical din coloana alăturată

2k 4

x = x 2k 81 = 81 4 = 3 4 4 =3
1 1

1

1

Funcţia este bijectivă. cel mai simplu este să o transformăm în expresie cu puteri pe care le putem gestiona mai uşor. Inversa ei este funcţia radical de ordin impar din coloana alăturată. 2k E 2 k ( x) =| E k ( x) | 2 . strict monotonă. strict monotonă. 5 32 = 2 Grafic:exemplificare pentru n=3 Funcţia este bijectivă. 33=27 2 k +1 x :R R Ex.25=32.0 =0. P. n xn = x m n n xm = x n x mn = x m x× x = x ×x m 1 1 1 n 1 m 1 1 + n m m+n mn (xn)m=xnm xn+xm ≠ xn+m xn × yn=(xy)n xn:yn=( x n ) y n =x =x =x = mn x m+ n = mn x m − n n n x : m x = xn : xm = xn x ±n y ≠ n x± y 1 1 − m m−n mn xn+yn ≠ (x+y)n Observaţie:Dacă avem o expresie cu radicali. Martin Elena Colegiul National „B. Proprietăţi x =1.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. Este impară. xn+m=xn × xm xn-m=xn:xm= x xm n 0 1 n n 0 = 0 . x =x.Graficul celor două funcţii sunt simetrice faţă de prima bisectoare. Hasdeu” Buzau x2k+1:R R Ex. Este impară. 3 27 = 3 .

2 .Dacă avem în expresie radicali de ordine diferite. -1+ 2 Conjugatul lui 1+ 3 5 este 1. P. Folosim formulele: x2-y2=(x-y)(x+y) x3-y3=(x-y)(x2+xy+y2) x3+y3=(x+y)(x2-xy+y2) x4-y4=(x2-y2)(x2+y2)=(x-y)(x+y)(x2+y2) etc.3 5 =( 3 4 )2+ 3 4 ⋅ 3 5 +( 3 5 )2= 3 16 + 3 20 + 3 25 Pentru a aduce la o formă mai simplă o expresie cu radicali : -transformăm fracţiile care conţin radicali în fracţii cu numitori naturali prin conjugare -aducem la acelaşi numitor -restrângem expresiile cu acceaşi valoare sub radical.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. . respectiv expresiile fără radical -simplificăm transformând eventual în puteri Obs. conjugăm „din aproape în aproape” grupând cât mai convenabil Ex: 3 . Hasdeu” Buzau Calcule cu puteri şi radicali numerici Cum aducem la o formă mai simplă -scriem puterile şi radicalii cu baze restrânse la numere prime -folosim proprietăţile puterilor Exemple: a)(25)4(-125)3:5-3=(52)4(-53)3: 6 1 1 − 58 5 9 = 3 = −517−3 = −514 53 5 6 1 5 1 27 3 2 5 5 11 b) 5 24 64 = 5 24 2 6 = (2 × 2 4 ) 5 = (2 (1+ 4 ) ) 5 = 2 2 + 5 = 2 10 = 10 2 27 = 10 2 20 2 7 = 2 2 10 2 7 − − + 3+ 2 − 6 − −1 − 2⋅ 1 2 − 1 1 − =5 6 =5 6 c) ( ) 6 ⋅ 25 2 ⋅ ( ) 3 ⋅ ( ) 6 = 5 6 ⋅ 5 2 ⋅ ( 3 ) 3 ⋅ 5 −6 = 5 6 5 250 5 5 5 3 2 5 Raţionalizarea expresiilor cu radicali Definim conjugata unei expresii acea expresie care. Martin Elena Colegiul National „B.3 5 +( 3 5 )2 Conjugatul lui 3 4 . atunci îi transformăm în radicali de acelaşi ordin (amplificăm): 3 7 − 5 = 6 7 2 − 6 5 3 (noul ordin va fi cmmmc al ordinelor iniţiale) -dacă avem radicali de acelaşi ordin. dar mai mult de 2. înmulţită cu expresia iniţială va da ca rezultat o sumă/diferenţă de puteri . Exemple: Conjugatul lui 2 este tot 2 Conjugatul lui 1+ 2 poate fi: 1.

12 − 3 3 + 192 − 75 Trasarea graficelor prin puncte 4 . 1− 2 1+ 2 1 5+ 2 1 6 4... 7. P. Hasdeu” Buzau Exerciţiu rezolvat 1: 2 3+ 2 6 3−6+ 2 +2 6 = 2 3+ 5 − 3−2 = 3 5 2 ( 3 − 2)( 3 − 2 ) 2 3 + 5 2 − 2(3 − 2 3 + 2 2 − 6 ) + − = = 1 2 3−2 2 Exerciţiu rezolvat 2: 3 1+ 3 3 + 3 9 = 3 1 + 3 3 + 3 32 = 3(1 − 3 3 ) (1 + 3 3 + 3 9 )(1 − 3 3 ) = 3 − 33 3 3 = − (1 − 3 3 ) 1− 3 2 Exerciţiu rezolvat 3: 3 3 4 −3 2 = 3(3 4 2 + 3 8 + 3 2 2 ) 3 3 2 3 = ( 4 + 8 + 3 22 ) 4−2 2 Exerciţiu rezolvat 4: 1 3 3− 2 = 1 6 9 −6 8 = 6 9 5 + 6 9 4⋅ ⋅ 8 + 6 9 3⋅ ⋅ 8 2 + 6 9 2 ⋅ 8 3 + 6 9 ⋅ 8 4 + 6 8 5 9−8 Am folosit formula a n − b n = (a − b)(a n −1 + a n −2 ⋅ b1 + a n −3 ⋅ b 2 + .Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. Martin Elena Colegiul National „B. 5.Să se aducă expresiile următoare la o formă mai simplă (se ştie că sunt bine definite): 1. 9. 6. 3 a + a ⋅ 3 a − a − 3a . a +1 a −1 a −1 a +1 31 2+ 2 − 6 a− b a+ b 3. 1 3 25 − 3 24 1 2− 2 + 3− 6 2 7 3+3 7 10. 0 11. + a 1 ⋅ b n −2 + b n −1 ) pentru n=6 Exerciţiu rezolvat 5: 1 11 − 3 + 2 = 1 ( 11 − 3 ) + 2 = ( 11 − 3 ) − 2 ( 11 − 3 ) − ( 2 ) 2 2 = ( 11 − 3 ) − 2 12 − 2 33 = = ⋅ 1 ( 11 − 3 − 2 )(6 + 33 ) 1 = ( 11 − 3 − 2 )(6 + 33 ) 2 36 − 33 6 Exerciţii propuse: I. 8. 2+ 2 2− 2 1 3+ 2 − 5 15 3 2− 2 2+ 2 2. a > 0 21 a a a 12.

∞) Codomeniul=[0. Hasdeu” Buzau Pentru a trasa graficul unei funcţii compuse cu aspect de putere/radical: -stabilim domeniul maxim de definiţie (dacă nu se dă) -alcătuim un tabel de variaţie al funcţiei alegând convenabil puncte din domeniu -reprezentăm punctele pe grafic apoi le unim trasând curba Exemplu rezolvat 6: f(x)=(x-3)3 Domeniul=R Codomeniul=R (nu avem nicio restricţie deoarece e putere impară) ∞ x -∞ -1 0 1 2 3 4 5 f(x) . şi anume x-1 ≥ 0.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof.∞ -64 -27 -8 -1 0 1 8 Observăm că graficul este cel al funcţiei g(x)=x3 translatat pe Ox cu a=3 Exemplu rezolvat 7: f(x)= 4 x − 1 Pentru determinarea domeniului maxim de definiţie vom pune condiţii de existenţă a radicalului de prdin par. Martin Elena Colegiul National „B. P. adică x∈ [1. ∞ ) x /////////////// 1 2 17 5 82 ∞ . ∞) Domeniul= [1.

ridicăm la pătrat a ± b = x ± 2 xy + y . f(x)=(x+1)3 3. astfel: a=x2+y2 b=4x2y2 Sistemul de mai sus ne conduce la aflarea lui x. y= 6 respectiv x= 3 . N= 5 + 2 6 + 5 − 2 6 2 2 5 + 2 6 = x+y ⇒ x +y =5. identificăm grupele de termeni ca în exemplul de mai sus. Hasdeu” Buzau ∞ 3 Exerciţii propuse: II. expresia de sub radical poate fi un binom la pătrat deoarece binoamele unor expresii cu radicali se restrâng la expresii cu doi termeni.f(x)= 3 3 − x Radicali compuşi a + b este un radical compus de ordinul 2. ( 2 + 3 ) 2 = 5 + 2 6 . deci xy= 6 .f(x)=(2x-1)2 2. 2xy=2 6 . Martin Elena Colegiul National „B. A doua situaţie ne conduce la x2+y2=5.Să se traseze graficele următoarelor funcţii: 1. P.Lectia numarul 8 clasa a 10-a f(x) /////////////// 0 1 2 Algebra autor prof. Exemplu rezolvat 8: Să se precizeze dacă numărul de mai jos este raţional sau iraţional. respectiv y. deci 5 + 2 6 = ( 2 + 3 ) 2 =| 2 + 3 |= 2 + 3 Vom proceda astfel: 2 2 a ± b = x ± y . f(x)= 5 x − 4 4. ceea ce ne conduce la două posibile situaţii ( nu singurele!): x=1. Uneori. deci soluţia va fi: 5 + 2 6 = 2 + 3 6 . y= 2 (am încercat divizorii lui 6).

14.-2. Martin Elena Colegiul National „B.3 |=2 3 . Folosim formula (a+b)3=a3+b3+3a2b+3ab2=a3+b3+3ab(a+b) Prin urmare: N3=7-2 12 +7+2 12 +3 3 7 − 2 12 ⋅ 3 7 + 2 12 ⋅ ( 3 7 − 2 12 + 3 7 + 2 12 ). y=3 3 y=2 3 y= 3 2 2 A doua situaţie ne conduce la x +y =31. Dacă N ar fi raţional. 5 − 2 6 = 2 . P. atunci el ar fi divizor al termenului liber. Hasdeu” Buzau Analog. 2xy=12 3 . adică e număr iraţional Exemplu rezolvat 9: Să se precizeze dacă numărul de mai jos este raţional sau iraţional. Dacă niciuna nu satisface ecuaţia .-1. deci N=|2+3 3 |-|2-3 3 |=4 care este chiar număr natural Exemplu rezolvat 10: Să se aducă la o formă mai simplă: N= 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 20 Procedăm ca mai sus începând cu radicalul cel mai „din interior”: 6 − 20 = 6 − 2 5 =| 1 − 5 |= 5 − 1 Pregătim următorul radical:8+2( 5 − 1) =6+2 5 6 + 2 5 =| 1 + 5 |= 1 + 5 Analog 13-4(1+ 5 )=9-4 5 9 − 4 5 =| 2 − 5 |= 5 − 2 26+6( 5 -2)=14+6 5 14 + 6 5 =| 3 + 5 |= 3 + 5 Deci N=3+ 5 Exemplu rezolvat 11: Să se determine dacă numărul N= 3 7 − 2 12 − 3 7 + 2 12 este raţional.-7. atunci N nu este raţional.-14. Din exemplele de mai sus observăm că o sumă de numere iraţionale nu e neapărat iraţională. deci xy=6 3 . adică N3=14+3 3 49 − 48 ⋅ N ⇒ N3-3N-14=0. N= 31 + 12 3 − 31 − 12 3 2 2 31 + 12 3 = x+y ⇒ x +y =31.3 Prin urmare. Incercăm N=1. N=| 2 + 3 |+| 2 .Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof.2. ceea ce ne conduce la x=1 x=2 x=3 x=6 y=6 3 .7. Astfel: a=1+ 5 7 .

a-b. atunci a+b. a= 3 + 5 m . Hasdeu” Buzau b=1. altfel. 2-x ≥ 0 ⇒ x ≥ 3 şi x ≤ 2.punem condiţiile de existenţă a fiecărui radical de ordin par II. (m. Martin Elena Colegiul National „B. IV.5 a+b=2 (natural).2/ 3 .„echilibrăm” membrii ecuaţiei astfel încât egalitatea să aibă sens din punct de vedere al semnului (eventual trecem unii termeni în celălalt membru). Să se rezolve ecuaţia: x − 3 − 2 − x = 5 Etapele rezolvării ecuaţiilor iraţionale: I. trebuia să punem condiţia suplimentară: x − 3 − 7 − x > 0 deoarece 5>0 (ceea ce ne conduce la calcule suplimentare) III. b∈ R\Q. la fel şi 2 3 . n prime între ele).a/b (b nenul) sunt iraţionale.n raţionale astfel încât a= Ecuaţii iraţionale Ex. deci x∈ [3.Orice combinaţie de numere iraţionale nu este neapărat iraţională.7] II.contradicţie ( 6 ∈ R\Q. imposibil Exemplu rezolvat 12: x − 3 − 7 − x = 5 Metoda 1. P. se pun condiţii suplimentare de existenţă. pentru anumite tipuri de ecuaţii. dacă acest lucru nu este posibil. ab=-4 (întreg) Teoremă Dacă a∈ Q. I. Obs.x-3 ≥ 0. Ridicăm la pătrat a =8+2 6 = 2 2 6 = 2 -8 n n 2 2 m m − 4 ∈ Q) 6 = 2 − 4 . sau.3 .a*b. Ex: 2+ 3 este irational. fracţie n m2 m2 2 ⇒ ⇒ ireductibilă. 2. putem apela la substituţii Astfel. x − 3 = 7 − x + 5 . Se poate arăta că un număr este iraţional folosind principiul reducerii la absurd şi teorema de mai sus. Ex.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. pentru ecuaţia de mai sus. 7-x ≥ 0 ⇒ x ≥ 3 şi x ≤ 7. cei doi membri ai ecuaţiei sunt pozitivi. adică există m.x-3=7-x+25+10 7 − x ⇒ 2x—35=10 7 − x ⇒ 4x2-140x+1225=100(7-x) ⇒ 8 . 2n 2n 2 Presupunem că a este raţional. din etapa I se vede că nu are soluţii: x−3 − 2− x = 5 x-3 ≥ 0. III.ridicăm la puterea corespunzătoare de câte ori e nevoie până se ajunge la o ecuaţie raţională. deci putem să ridicăm egalitatea la pătrat.

2 x − 1 = 34 5. x +1 − 2 x +1 − 4 = x +1 − 6 x +1 − 7 8. x 2 = 3x + 8 2. 3 2 x − 5 + 3 40 − 2 x = 5 20. 3 x − 4 = x − 6 3. 7 − x = v . 3 x − 2 + 1 = 19 − x 18. 7-x=v2. ambii membri sunt pozitivi III. Notăm x − 3 = u.2x-3+11-x+2 2 x − 3 ⋅ 11 − x =16 ⇒ 2 2 x − 3 ⋅ 11 − x =8-x ⇒ ⇒ 4(25x-2x2-33)=64-16x+x2 ⇒ 9x2-116x+196=0 etc. x + 5 + 2 x + 1 = 6 10. alegând dintre Algebra autor prof. x 2 + 2 x + 1 + x 2 + 4 x + 4 = 3 12. Metoda 2. 13 − 30 2 − 9 − 4 2 + 13 + 30 2 + 9 + 4 2 III. deci x∈ [3/2. Exemplu rezolvat 13: Să se rezolve ecuaţia 2 x − 3 + 11 − x = 4 I. Exerciţii propuse: I. deci x-3=u2. x 2 − 4 = 5 2. x + 20 + 20 − x = x 2 9. x + x + 1 + x + 4 = 3 II.3x.Să se rezolve ecuaţiile iraţionale: 1. 3 x + 83 x 2 = 9 17. 3 x + 2 = 23 x + 9 6. x 2 = 6 x + 10 9 . x ≤ 11.x= 3 5 + 17 + 3 5 − 17 . P.Nu e nevoie de echilibrare. x + 1 − 4 x − 3 + x + 22 − 10 x − 3 = 9 14. Obs. iar relaţia iniţială ne conduce la u-v=5. 2 x 2 + 8 x = x 2 + 8 x − 3 15. apoi determinăm soluţiile din ecuaţia t2-St+P=0. de unde u2+v2=4. 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 20 + 26 − 6 13 + 4 8 − 2 6 + 20 2. pe care îl rescriem în funcţie de S. Substituţia nu ne mai conduce la o situaţie convenabilă. 3x 2 − 4 x − 14 = x − 2 4. Am obţinut un soistem simetric de gradul II.Să se calculeze: 1. x + 3 − 4 x − 1 + x + 8 − 6 x − 1 = 1 13. P.11] II.x ≥ 3/2.x= 3 4 + 15 + 3 4 − 15 .Să se verifice că expresiile de mai jos verifică relaţia scrisă în dreptul lor: 1. Hasdeu” Buzau soluţii pe acelea care satisfac condiţiile de existenţă de la etapele I. II. x 2 + 3x = x 2 + 3x − 2 16.Lectia numarul 8 clasa a 10-a ⇒ 4x2-40x+525=0 care se rezolvă mai departe cu metoda cunoscută. 3 x + 1 + 3 2 x + 5 = 0 7. Martin Elena Colegiul National „B. 5 ( x + 1) 2 − 35 x 2 − 1 + 25 ( x + 1) 2 = 0 19. x + 6 = 3x + 16 − x + 1 11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful