Lectia numarul 8

clasa a 10-a

Algebra autor prof. Martin Elena Colegiul National „B. P. Hasdeu” Buzau

Funcţia putere/ Funcţia radical xn x :R R+ Definiţie: x2k=x × x × x × ... x de 2k ori Ex.2 =16; 3 =9
4 2 2k
2k n

x

x :R+ R+
2k

Definiţie:

x =a>0 cu proprietatea

a2=x Ex. 2 9 = 3 ; 4 16 = 2 Grafic:exemplificare pentru n=2

Funcţia nu este bijectivă, nici strict monotonă. Este pară. Putem construi restricţia bijectivă:

Graficul este simetric faţă de prima bisectoare cu graficul funcţiei putere (deoarece este inversa acesteia) -Funcţia este bijectivă, crescătoare. -Nu putem vorbi despre paritatea ei deoarece domeniul de definiţie nu o permite (dacă x este în domeniu nu avem –x în domeniu) Relaţia de legătură dintre cele două funcţii este:

x2k:R+ R+. Astfel, f va fi bijectivă, crescătoare şi va admite inversă. Inversa ei va fi funcţia radical din coloana alăturată

2k 4

x = x 2k 81 = 81 4 = 3 4 4 =3
1 1

1

1

n xn = x m n n xm = x n x mn = x m x× x = x ×x m 1 1 1 n 1 m 1 1 + n m m+n mn (xn)m=xnm xn+xm ≠ xn+m xn × yn=(xy)n xn:yn=( x n ) y n =x =x =x = mn x m+ n = mn x m − n n n x : m x = xn : xm = xn x ±n y ≠ n x± y 1 1 − m m−n mn xn+yn ≠ (x+y)n Observaţie:Dacă avem o expresie cu radicali. strict monotonă. Martin Elena Colegiul National „B. P.Graficul celor două funcţii sunt simetrice faţă de prima bisectoare. Funcţia este bijectivă. 33=27 2 k +1 x :R R Ex. 3 27 = 3 . 2k E 2 k ( x) =| E k ( x) | 2 . Proprietăţi x =1.25=32. xn+m=xn × xm xn-m=xn:xm= x xm n 0 1 n n 0 = 0 . strict monotonă. Inversa ei este funcţia radical de ordin impar din coloana alăturată. Este impară. x =x. Este impară. cel mai simplu este să o transformăm în expresie cu puteri pe care le putem gestiona mai uşor. Hasdeu” Buzau x2k+1:R R Ex.0 =0. 5 32 = 2 Grafic:exemplificare pentru n=3 Funcţia este bijectivă.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof.

3 5 +( 3 5 )2 Conjugatul lui 3 4 . P.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. conjugăm „din aproape în aproape” grupând cât mai convenabil Ex: 3 . -1+ 2 Conjugatul lui 1+ 3 5 este 1. Martin Elena Colegiul National „B. Exemple: Conjugatul lui 2 este tot 2 Conjugatul lui 1+ 2 poate fi: 1. respectiv expresiile fără radical -simplificăm transformând eventual în puteri Obs. înmulţită cu expresia iniţială va da ca rezultat o sumă/diferenţă de puteri . atunci îi transformăm în radicali de acelaşi ordin (amplificăm): 3 7 − 5 = 6 7 2 − 6 5 3 (noul ordin va fi cmmmc al ordinelor iniţiale) -dacă avem radicali de acelaşi ordin.2 . . Hasdeu” Buzau Calcule cu puteri şi radicali numerici Cum aducem la o formă mai simplă -scriem puterile şi radicalii cu baze restrânse la numere prime -folosim proprietăţile puterilor Exemple: a)(25)4(-125)3:5-3=(52)4(-53)3: 6 1 1 − 58 5 9 = 3 = −517−3 = −514 53 5 6 1 5 1 27 3 2 5 5 11 b) 5 24 64 = 5 24 2 6 = (2 × 2 4 ) 5 = (2 (1+ 4 ) ) 5 = 2 2 + 5 = 2 10 = 10 2 27 = 10 2 20 2 7 = 2 2 10 2 7 − − + 3+ 2 − 6 − −1 − 2⋅ 1 2 − 1 1 − =5 6 =5 6 c) ( ) 6 ⋅ 25 2 ⋅ ( ) 3 ⋅ ( ) 6 = 5 6 ⋅ 5 2 ⋅ ( 3 ) 3 ⋅ 5 −6 = 5 6 5 250 5 5 5 3 2 5 Raţionalizarea expresiilor cu radicali Definim conjugata unei expresii acea expresie care.Dacă avem în expresie radicali de ordine diferite. Folosim formulele: x2-y2=(x-y)(x+y) x3-y3=(x-y)(x2+xy+y2) x3+y3=(x+y)(x2-xy+y2) x4-y4=(x2-y2)(x2+y2)=(x-y)(x+y)(x2+y2) etc. dar mai mult de 2.3 5 =( 3 4 )2+ 3 4 ⋅ 3 5 +( 3 5 )2= 3 16 + 3 20 + 3 25 Pentru a aduce la o formă mai simplă o expresie cu radicali : -transformăm fracţiile care conţin radicali în fracţii cu numitori naturali prin conjugare -aducem la acelaşi numitor -restrângem expresiile cu acceaşi valoare sub radical.

12 − 3 3 + 192 − 75 Trasarea graficelor prin puncte 4 . 2+ 2 2− 2 1 3+ 2 − 5 15 3 2− 2 2+ 2 2. 0 11. 8.. 9. 3 a + a ⋅ 3 a − a − 3a . 7. 6. 5. 1− 2 1+ 2 1 5+ 2 1 6 4. Martin Elena Colegiul National „B. a > 0 21 a a a 12. a +1 a −1 a −1 a +1 31 2+ 2 − 6 a− b a+ b 3.. P. 1 3 25 − 3 24 1 2− 2 + 3− 6 2 7 3+3 7 10. + a 1 ⋅ b n −2 + b n −1 ) pentru n=6 Exerciţiu rezolvat 5: 1 11 − 3 + 2 = 1 ( 11 − 3 ) + 2 = ( 11 − 3 ) − 2 ( 11 − 3 ) − ( 2 ) 2 2 = ( 11 − 3 ) − 2 12 − 2 33 = = ⋅ 1 ( 11 − 3 − 2 )(6 + 33 ) 1 = ( 11 − 3 − 2 )(6 + 33 ) 2 36 − 33 6 Exerciţii propuse: I.Să se aducă expresiile următoare la o formă mai simplă (se ştie că sunt bine definite): 1. Hasdeu” Buzau Exerciţiu rezolvat 1: 2 3+ 2 6 3−6+ 2 +2 6 = 2 3+ 5 − 3−2 = 3 5 2 ( 3 − 2)( 3 − 2 ) 2 3 + 5 2 − 2(3 − 2 3 + 2 2 − 6 ) + − = = 1 2 3−2 2 Exerciţiu rezolvat 2: 3 1+ 3 3 + 3 9 = 3 1 + 3 3 + 3 32 = 3(1 − 3 3 ) (1 + 3 3 + 3 9 )(1 − 3 3 ) = 3 − 33 3 3 = − (1 − 3 3 ) 1− 3 2 Exerciţiu rezolvat 3: 3 3 4 −3 2 = 3(3 4 2 + 3 8 + 3 2 2 ) 3 3 2 3 = ( 4 + 8 + 3 22 ) 4−2 2 Exerciţiu rezolvat 4: 1 3 3− 2 = 1 6 9 −6 8 = 6 9 5 + 6 9 4⋅ ⋅ 8 + 6 9 3⋅ ⋅ 8 2 + 6 9 2 ⋅ 8 3 + 6 9 ⋅ 8 4 + 6 8 5 9−8 Am folosit formula a n − b n = (a − b)(a n −1 + a n −2 ⋅ b1 + a n −3 ⋅ b 2 + .Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof.

Hasdeu” Buzau Pentru a trasa graficul unei funcţii compuse cu aspect de putere/radical: -stabilim domeniul maxim de definiţie (dacă nu se dă) -alcătuim un tabel de variaţie al funcţiei alegând convenabil puncte din domeniu -reprezentăm punctele pe grafic apoi le unim trasând curba Exemplu rezolvat 6: f(x)=(x-3)3 Domeniul=R Codomeniul=R (nu avem nicio restricţie deoarece e putere impară) ∞ x -∞ -1 0 1 2 3 4 5 f(x) . P. Martin Elena Colegiul National „B. ∞ ) x /////////////// 1 2 17 5 82 ∞ .Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. ∞) Codomeniul=[0.∞ -64 -27 -8 -1 0 1 8 Observăm că graficul este cel al funcţiei g(x)=x3 translatat pe Ox cu a=3 Exemplu rezolvat 7: f(x)= 4 x − 1 Pentru determinarea domeniului maxim de definiţie vom pune condiţii de existenţă a radicalului de prdin par. şi anume x-1 ≥ 0. adică x∈ [1. ∞) Domeniul= [1.

Uneori. ceea ce ne conduce la două posibile situaţii ( nu singurele!): x=1.f(x)=(2x-1)2 2. deci xy= 6 . ridicăm la pătrat a ± b = x ± 2 xy + y . P. astfel: a=x2+y2 b=4x2y2 Sistemul de mai sus ne conduce la aflarea lui x. f(x)=(x+1)3 3. y= 2 (am încercat divizorii lui 6).f(x)= 3 3 − x Radicali compuşi a + b este un radical compus de ordinul 2. y= 6 respectiv x= 3 . respectiv y.Lectia numarul 8 clasa a 10-a f(x) /////////////// 0 1 2 Algebra autor prof. f(x)= 5 x − 4 4. identificăm grupele de termeni ca în exemplul de mai sus. deci soluţia va fi: 5 + 2 6 = 2 + 3 6 .Să se traseze graficele următoarelor funcţii: 1. Martin Elena Colegiul National „B. ( 2 + 3 ) 2 = 5 + 2 6 . A doua situaţie ne conduce la x2+y2=5. expresia de sub radical poate fi un binom la pătrat deoarece binoamele unor expresii cu radicali se restrâng la expresii cu doi termeni. Exemplu rezolvat 8: Să se precizeze dacă numărul de mai jos este raţional sau iraţional. deci 5 + 2 6 = ( 2 + 3 ) 2 =| 2 + 3 |= 2 + 3 Vom proceda astfel: 2 2 a ± b = x ± y . 2xy=2 6 . Hasdeu” Buzau ∞ 3 Exerciţii propuse: II. N= 5 + 2 6 + 5 − 2 6 2 2 5 + 2 6 = x+y ⇒ x +y =5.

P. 2xy=12 3 . Dacă N ar fi raţional. ceea ce ne conduce la x=1 x=2 x=3 x=6 y=6 3 . atunci N nu este raţional. y=3 3 y=2 3 y= 3 2 2 A doua situaţie ne conduce la x +y =31. Din exemplele de mai sus observăm că o sumă de numere iraţionale nu e neapărat iraţională. adică N3=14+3 3 49 − 48 ⋅ N ⇒ N3-3N-14=0. Martin Elena Colegiul National „B. 5 − 2 6 = 2 .3 Prin urmare. atunci el ar fi divizor al termenului liber.-1. Hasdeu” Buzau Analog. N=| 2 + 3 |+| 2 .7.14.-2. deci xy=6 3 .3 |=2 3 . Incercăm N=1. Astfel: a=1+ 5 7 . Dacă niciuna nu satisface ecuaţia . adică e număr iraţional Exemplu rezolvat 9: Să se precizeze dacă numărul de mai jos este raţional sau iraţional. Folosim formula (a+b)3=a3+b3+3a2b+3ab2=a3+b3+3ab(a+b) Prin urmare: N3=7-2 12 +7+2 12 +3 3 7 − 2 12 ⋅ 3 7 + 2 12 ⋅ ( 3 7 − 2 12 + 3 7 + 2 12 ).-7.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. deci N=|2+3 3 |-|2-3 3 |=4 care este chiar număr natural Exemplu rezolvat 10: Să se aducă la o formă mai simplă: N= 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 20 Procedăm ca mai sus începând cu radicalul cel mai „din interior”: 6 − 20 = 6 − 2 5 =| 1 − 5 |= 5 − 1 Pregătim următorul radical:8+2( 5 − 1) =6+2 5 6 + 2 5 =| 1 + 5 |= 1 + 5 Analog 13-4(1+ 5 )=9-4 5 9 − 4 5 =| 2 − 5 |= 5 − 2 26+6( 5 -2)=14+6 5 14 + 6 5 =| 3 + 5 |= 3 + 5 Deci N=3+ 5 Exemplu rezolvat 11: Să se determine dacă numărul N= 3 7 − 2 12 − 3 7 + 2 12 este raţional.2. N= 31 + 12 3 − 31 − 12 3 2 2 31 + 12 3 = x+y ⇒ x +y =31.-14.

Ex: 2+ 3 este irational. a= 3 + 5 m . Ridicăm la pătrat a =8+2 6 = 2 2 6 = 2 -8 n n 2 2 m m − 4 ∈ Q) 6 = 2 − 4 . Hasdeu” Buzau b=1. Martin Elena Colegiul National „B. putem apela la substituţii Astfel.7] II.n raţionale astfel încât a= Ecuaţii iraţionale Ex. 2-x ≥ 0 ⇒ x ≥ 3 şi x ≤ 2.x-3 ≥ 0. trebuia să punem condiţia suplimentară: x − 3 − 7 − x > 0 deoarece 5>0 (ceea ce ne conduce la calcule suplimentare) III. Se poate arăta că un număr este iraţional folosind principiul reducerii la absurd şi teorema de mai sus. III.ridicăm la puterea corespunzătoare de câte ori e nevoie până se ajunge la o ecuaţie raţională. adică există m. fracţie n m2 m2 2 ⇒ ⇒ ireductibilă. ab=-4 (întreg) Teoremă Dacă a∈ Q. Ex. pentru anumite tipuri de ecuaţii. atunci a+b. (m.punem condiţiile de existenţă a fiecărui radical de ordin par II.a-b. b∈ R\Q.contradicţie ( 6 ∈ R\Q.x-3=7-x+25+10 7 − x ⇒ 2x—35=10 7 − x ⇒ 4x2-140x+1225=100(7-x) ⇒ 8 . imposibil Exemplu rezolvat 12: x − 3 − 7 − x = 5 Metoda 1. din etapa I se vede că nu are soluţii: x−3 − 2− x = 5 x-3 ≥ 0. 2. la fel şi 2 3 . cei doi membri ai ecuaţiei sunt pozitivi. 2n 2n 2 Presupunem că a este raţional. I.3 .a*b.a/b (b nenul) sunt iraţionale.5 a+b=2 (natural). n prime între ele). x − 3 = 7 − x + 5 . P. Obs. deci putem să ridicăm egalitatea la pătrat. altfel. IV.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof.2/ 3 . dacă acest lucru nu este posibil. Să se rezolve ecuaţia: x − 3 − 2 − x = 5 Etapele rezolvării ecuaţiilor iraţionale: I. sau. 7-x ≥ 0 ⇒ x ≥ 3 şi x ≤ 7.„echilibrăm” membrii ecuaţiei astfel încât egalitatea să aibă sens din punct de vedere al semnului (eventual trecem unii termeni în celălalt membru). pentru ecuaţia de mai sus.Orice combinaţie de numere iraţionale nu este neapărat iraţională. se pun condiţii suplimentare de existenţă. deci x∈ [3.

apoi determinăm soluţiile din ecuaţia t2-St+P=0. iar relaţia iniţială ne conduce la u-v=5. 5 ( x + 1) 2 − 35 x 2 − 1 + 25 ( x + 1) 2 = 0 19. 3x 2 − 4 x − 14 = x − 2 4. Exerciţii propuse: I.2x-3+11-x+2 2 x − 3 ⋅ 11 − x =16 ⇒ 2 2 x − 3 ⋅ 11 − x =8-x ⇒ ⇒ 4(25x-2x2-33)=64-16x+x2 ⇒ 9x2-116x+196=0 etc. alegând dintre Algebra autor prof. x + x + 1 + x + 4 = 3 II. x + 6 = 3x + 16 − x + 1 11.x ≥ 3/2. Obs.3x. ambii membri sunt pozitivi III. deci x-3=u2. x 2 + 2 x + 1 + x 2 + 4 x + 4 = 3 12. x ≤ 11. 7 − x = v . 3 x + 1 + 3 2 x + 5 = 0 7. 2 x 2 + 8 x = x 2 + 8 x − 3 15. 13 − 30 2 − 9 − 4 2 + 13 + 30 2 + 9 + 4 2 III. Exemplu rezolvat 13: Să se rezolve ecuaţia 2 x − 3 + 11 − x = 4 I. pe care îl rescriem în funcţie de S. Notăm x − 3 = u. 3 x − 2 + 1 = 19 − x 18. P. P. 3 2 x − 5 + 3 40 − 2 x = 5 20. 3 x + 83 x 2 = 9 17.Nu e nevoie de echilibrare. 7-x=v2. Metoda 2. deci x∈ [3/2. Martin Elena Colegiul National „B. 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 20 + 26 − 6 13 + 4 8 − 2 6 + 20 2.x= 3 5 + 17 + 3 5 − 17 . x + 20 + 20 − x = x 2 9. Hasdeu” Buzau soluţii pe acelea care satisfac condiţiile de existenţă de la etapele I. Am obţinut un soistem simetric de gradul II. II.11] II.x= 3 4 + 15 + 3 4 − 15 . 3 x − 4 = x − 6 3. x 2 + 3x = x 2 + 3x − 2 16. x + 5 + 2 x + 1 = 6 10. x 2 = 3x + 8 2. x 2 = 6 x + 10 9 .Să se rezolve ecuaţiile iraţionale: 1. 3 x + 2 = 23 x + 9 6. x 2 − 4 = 5 2.Lectia numarul 8 clasa a 10-a ⇒ 4x2-40x+525=0 care se rezolvă mai departe cu metoda cunoscută.Să se calculeze: 1. x + 3 − 4 x − 1 + x + 8 − 6 x − 1 = 1 13. x + 1 − 4 x − 3 + x + 22 − 10 x − 3 = 9 14. Substituţia nu ne mai conduce la o situaţie convenabilă. de unde u2+v2=4. x +1 − 2 x +1 − 4 = x +1 − 6 x +1 − 7 8.2 x − 1 = 34 5.Să se verifice că expresiile de mai jos verifică relaţia scrisă în dreptul lor: 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful