Lectia numarul 8

clasa a 10-a

Algebra autor prof. Martin Elena Colegiul National „B. P. Hasdeu” Buzau

Funcţia putere/ Funcţia radical xn x :R R+ Definiţie: x2k=x × x × x × ... x de 2k ori Ex.2 =16; 3 =9
4 2 2k
2k n

x

x :R+ R+
2k

Definiţie:

x =a>0 cu proprietatea

a2=x Ex. 2 9 = 3 ; 4 16 = 2 Grafic:exemplificare pentru n=2

Funcţia nu este bijectivă, nici strict monotonă. Este pară. Putem construi restricţia bijectivă:

Graficul este simetric faţă de prima bisectoare cu graficul funcţiei putere (deoarece este inversa acesteia) -Funcţia este bijectivă, crescătoare. -Nu putem vorbi despre paritatea ei deoarece domeniul de definiţie nu o permite (dacă x este în domeniu nu avem –x în domeniu) Relaţia de legătură dintre cele două funcţii este:

x2k:R+ R+. Astfel, f va fi bijectivă, crescătoare şi va admite inversă. Inversa ei va fi funcţia radical din coloana alăturată

2k 4

x = x 2k 81 = 81 4 = 3 4 4 =3
1 1

1

1

25=32. strict monotonă. xn+m=xn × xm xn-m=xn:xm= x xm n 0 1 n n 0 = 0 . 5 32 = 2 Grafic:exemplificare pentru n=3 Funcţia este bijectivă. Este impară. cel mai simplu este să o transformăm în expresie cu puteri pe care le putem gestiona mai uşor. 3 27 = 3 . 33=27 2 k +1 x :R R Ex. Este impară. Proprietăţi x =1. Inversa ei este funcţia radical de ordin impar din coloana alăturată. 2k E 2 k ( x) =| E k ( x) | 2 . P. x =x. Hasdeu” Buzau x2k+1:R R Ex. n xn = x m n n xm = x n x mn = x m x× x = x ×x m 1 1 1 n 1 m 1 1 + n m m+n mn (xn)m=xnm xn+xm ≠ xn+m xn × yn=(xy)n xn:yn=( x n ) y n =x =x =x = mn x m+ n = mn x m − n n n x : m x = xn : xm = xn x ±n y ≠ n x± y 1 1 − m m−n mn xn+yn ≠ (x+y)n Observaţie:Dacă avem o expresie cu radicali. strict monotonă. Funcţia este bijectivă.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof.Graficul celor două funcţii sunt simetrice faţă de prima bisectoare. Martin Elena Colegiul National „B.0 =0.

-1+ 2 Conjugatul lui 1+ 3 5 este 1.Dacă avem în expresie radicali de ordine diferite. . P. atunci îi transformăm în radicali de acelaşi ordin (amplificăm): 3 7 − 5 = 6 7 2 − 6 5 3 (noul ordin va fi cmmmc al ordinelor iniţiale) -dacă avem radicali de acelaşi ordin. Exemple: Conjugatul lui 2 este tot 2 Conjugatul lui 1+ 2 poate fi: 1.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. înmulţită cu expresia iniţială va da ca rezultat o sumă/diferenţă de puteri . conjugăm „din aproape în aproape” grupând cât mai convenabil Ex: 3 . respectiv expresiile fără radical -simplificăm transformând eventual în puteri Obs.3 5 +( 3 5 )2 Conjugatul lui 3 4 . Martin Elena Colegiul National „B.3 5 =( 3 4 )2+ 3 4 ⋅ 3 5 +( 3 5 )2= 3 16 + 3 20 + 3 25 Pentru a aduce la o formă mai simplă o expresie cu radicali : -transformăm fracţiile care conţin radicali în fracţii cu numitori naturali prin conjugare -aducem la acelaşi numitor -restrângem expresiile cu acceaşi valoare sub radical.2 . Hasdeu” Buzau Calcule cu puteri şi radicali numerici Cum aducem la o formă mai simplă -scriem puterile şi radicalii cu baze restrânse la numere prime -folosim proprietăţile puterilor Exemple: a)(25)4(-125)3:5-3=(52)4(-53)3: 6 1 1 − 58 5 9 = 3 = −517−3 = −514 53 5 6 1 5 1 27 3 2 5 5 11 b) 5 24 64 = 5 24 2 6 = (2 × 2 4 ) 5 = (2 (1+ 4 ) ) 5 = 2 2 + 5 = 2 10 = 10 2 27 = 10 2 20 2 7 = 2 2 10 2 7 − − + 3+ 2 − 6 − −1 − 2⋅ 1 2 − 1 1 − =5 6 =5 6 c) ( ) 6 ⋅ 25 2 ⋅ ( ) 3 ⋅ ( ) 6 = 5 6 ⋅ 5 2 ⋅ ( 3 ) 3 ⋅ 5 −6 = 5 6 5 250 5 5 5 3 2 5 Raţionalizarea expresiilor cu radicali Definim conjugata unei expresii acea expresie care. Folosim formulele: x2-y2=(x-y)(x+y) x3-y3=(x-y)(x2+xy+y2) x3+y3=(x+y)(x2-xy+y2) x4-y4=(x2-y2)(x2+y2)=(x-y)(x+y)(x2+y2) etc. dar mai mult de 2.

1− 2 1+ 2 1 5+ 2 1 6 4. Hasdeu” Buzau Exerciţiu rezolvat 1: 2 3+ 2 6 3−6+ 2 +2 6 = 2 3+ 5 − 3−2 = 3 5 2 ( 3 − 2)( 3 − 2 ) 2 3 + 5 2 − 2(3 − 2 3 + 2 2 − 6 ) + − = = 1 2 3−2 2 Exerciţiu rezolvat 2: 3 1+ 3 3 + 3 9 = 3 1 + 3 3 + 3 32 = 3(1 − 3 3 ) (1 + 3 3 + 3 9 )(1 − 3 3 ) = 3 − 33 3 3 = − (1 − 3 3 ) 1− 3 2 Exerciţiu rezolvat 3: 3 3 4 −3 2 = 3(3 4 2 + 3 8 + 3 2 2 ) 3 3 2 3 = ( 4 + 8 + 3 22 ) 4−2 2 Exerciţiu rezolvat 4: 1 3 3− 2 = 1 6 9 −6 8 = 6 9 5 + 6 9 4⋅ ⋅ 8 + 6 9 3⋅ ⋅ 8 2 + 6 9 2 ⋅ 8 3 + 6 9 ⋅ 8 4 + 6 8 5 9−8 Am folosit formula a n − b n = (a − b)(a n −1 + a n −2 ⋅ b1 + a n −3 ⋅ b 2 + .. P. Martin Elena Colegiul National „B. 9..Să se aducă expresiile următoare la o formă mai simplă (se ştie că sunt bine definite): 1. 12 − 3 3 + 192 − 75 Trasarea graficelor prin puncte 4 .Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. 3 a + a ⋅ 3 a − a − 3a . 1 3 25 − 3 24 1 2− 2 + 3− 6 2 7 3+3 7 10. a > 0 21 a a a 12. 2+ 2 2− 2 1 3+ 2 − 5 15 3 2− 2 2+ 2 2. 6. + a 1 ⋅ b n −2 + b n −1 ) pentru n=6 Exerciţiu rezolvat 5: 1 11 − 3 + 2 = 1 ( 11 − 3 ) + 2 = ( 11 − 3 ) − 2 ( 11 − 3 ) − ( 2 ) 2 2 = ( 11 − 3 ) − 2 12 − 2 33 = = ⋅ 1 ( 11 − 3 − 2 )(6 + 33 ) 1 = ( 11 − 3 − 2 )(6 + 33 ) 2 36 − 33 6 Exerciţii propuse: I. 7. 8. a +1 a −1 a −1 a +1 31 2+ 2 − 6 a− b a+ b 3. 0 11. 5.

∞) Codomeniul=[0. Martin Elena Colegiul National „B. Hasdeu” Buzau Pentru a trasa graficul unei funcţii compuse cu aspect de putere/radical: -stabilim domeniul maxim de definiţie (dacă nu se dă) -alcătuim un tabel de variaţie al funcţiei alegând convenabil puncte din domeniu -reprezentăm punctele pe grafic apoi le unim trasând curba Exemplu rezolvat 6: f(x)=(x-3)3 Domeniul=R Codomeniul=R (nu avem nicio restricţie deoarece e putere impară) ∞ x -∞ -1 0 1 2 3 4 5 f(x) . P.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof.∞ -64 -27 -8 -1 0 1 8 Observăm că graficul este cel al funcţiei g(x)=x3 translatat pe Ox cu a=3 Exemplu rezolvat 7: f(x)= 4 x − 1 Pentru determinarea domeniului maxim de definiţie vom pune condiţii de existenţă a radicalului de prdin par. ∞) Domeniul= [1. adică x∈ [1. şi anume x-1 ≥ 0. ∞ ) x /////////////// 1 2 17 5 82 ∞ .

Exemplu rezolvat 8: Să se precizeze dacă numărul de mai jos este raţional sau iraţional. 2xy=2 6 . deci 5 + 2 6 = ( 2 + 3 ) 2 =| 2 + 3 |= 2 + 3 Vom proceda astfel: 2 2 a ± b = x ± y . N= 5 + 2 6 + 5 − 2 6 2 2 5 + 2 6 = x+y ⇒ x +y =5. ridicăm la pătrat a ± b = x ± 2 xy + y . expresia de sub radical poate fi un binom la pătrat deoarece binoamele unor expresii cu radicali se restrâng la expresii cu doi termeni. Hasdeu” Buzau ∞ 3 Exerciţii propuse: II. A doua situaţie ne conduce la x2+y2=5. Uneori. ceea ce ne conduce la două posibile situaţii ( nu singurele!): x=1.Lectia numarul 8 clasa a 10-a f(x) /////////////// 0 1 2 Algebra autor prof.Să se traseze graficele următoarelor funcţii: 1. f(x)= 5 x − 4 4. y= 2 (am încercat divizorii lui 6). Martin Elena Colegiul National „B. ( 2 + 3 ) 2 = 5 + 2 6 . astfel: a=x2+y2 b=4x2y2 Sistemul de mai sus ne conduce la aflarea lui x. y= 6 respectiv x= 3 . P.f(x)=(2x-1)2 2. deci soluţia va fi: 5 + 2 6 = 2 + 3 6 . respectiv y. deci xy= 6 . f(x)=(x+1)3 3. identificăm grupele de termeni ca în exemplul de mai sus.f(x)= 3 3 − x Radicali compuşi a + b este un radical compus de ordinul 2.

Incercăm N=1.7.2.-2. Martin Elena Colegiul National „B. P. 2xy=12 3 .14. adică N3=14+3 3 49 − 48 ⋅ N ⇒ N3-3N-14=0. Hasdeu” Buzau Analog. deci xy=6 3 . Astfel: a=1+ 5 7 . Din exemplele de mai sus observăm că o sumă de numere iraţionale nu e neapărat iraţională. Dacă N ar fi raţional. atunci el ar fi divizor al termenului liber.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. Dacă niciuna nu satisface ecuaţia .-1.3 |=2 3 . deci N=|2+3 3 |-|2-3 3 |=4 care este chiar număr natural Exemplu rezolvat 10: Să se aducă la o formă mai simplă: N= 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 20 Procedăm ca mai sus începând cu radicalul cel mai „din interior”: 6 − 20 = 6 − 2 5 =| 1 − 5 |= 5 − 1 Pregătim următorul radical:8+2( 5 − 1) =6+2 5 6 + 2 5 =| 1 + 5 |= 1 + 5 Analog 13-4(1+ 5 )=9-4 5 9 − 4 5 =| 2 − 5 |= 5 − 2 26+6( 5 -2)=14+6 5 14 + 6 5 =| 3 + 5 |= 3 + 5 Deci N=3+ 5 Exemplu rezolvat 11: Să se determine dacă numărul N= 3 7 − 2 12 − 3 7 + 2 12 este raţional. y=3 3 y=2 3 y= 3 2 2 A doua situaţie ne conduce la x +y =31. 5 − 2 6 = 2 .-7.3 Prin urmare.-14. ceea ce ne conduce la x=1 x=2 x=3 x=6 y=6 3 . adică e număr iraţional Exemplu rezolvat 9: Să se precizeze dacă numărul de mai jos este raţional sau iraţional. N= 31 + 12 3 − 31 − 12 3 2 2 31 + 12 3 = x+y ⇒ x +y =31. Folosim formula (a+b)3=a3+b3+3a2b+3ab2=a3+b3+3ab(a+b) Prin urmare: N3=7-2 12 +7+2 12 +3 3 7 − 2 12 ⋅ 3 7 + 2 12 ⋅ ( 3 7 − 2 12 + 3 7 + 2 12 ). N=| 2 + 3 |+| 2 . atunci N nu este raţional.

a*b. Să se rezolve ecuaţia: x − 3 − 2 − x = 5 Etapele rezolvării ecuaţiilor iraţionale: I. putem apela la substituţii Astfel.„echilibrăm” membrii ecuaţiei astfel încât egalitatea să aibă sens din punct de vedere al semnului (eventual trecem unii termeni în celălalt membru). Se poate arăta că un număr este iraţional folosind principiul reducerii la absurd şi teorema de mai sus. pentru ecuaţia de mai sus. 7-x ≥ 0 ⇒ x ≥ 3 şi x ≤ 7. III.punem condiţiile de existenţă a fiecărui radical de ordin par II. fracţie n m2 m2 2 ⇒ ⇒ ireductibilă.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. x − 3 = 7 − x + 5 .3 . ab=-4 (întreg) Teoremă Dacă a∈ Q.7] II.a/b (b nenul) sunt iraţionale.a-b.n raţionale astfel încât a= Ecuaţii iraţionale Ex.2/ 3 . (m. trebuia să punem condiţia suplimentară: x − 3 − 7 − x > 0 deoarece 5>0 (ceea ce ne conduce la calcule suplimentare) III. cei doi membri ai ecuaţiei sunt pozitivi. la fel şi 2 3 . altfel. se pun condiţii suplimentare de existenţă. Hasdeu” Buzau b=1. adică există m. atunci a+b. IV. I. b∈ R\Q.ridicăm la puterea corespunzătoare de câte ori e nevoie până se ajunge la o ecuaţie raţională. 2-x ≥ 0 ⇒ x ≥ 3 şi x ≤ 2. pentru anumite tipuri de ecuaţii. sau. Obs.x-3 ≥ 0. imposibil Exemplu rezolvat 12: x − 3 − 7 − x = 5 Metoda 1. deci x∈ [3. Ex. a= 3 + 5 m . 2n 2n 2 Presupunem că a este raţional.Orice combinaţie de numere iraţionale nu este neapărat iraţională. 2. dacă acest lucru nu este posibil.5 a+b=2 (natural). Ridicăm la pătrat a =8+2 6 = 2 2 6 = 2 -8 n n 2 2 m m − 4 ∈ Q) 6 = 2 − 4 . din etapa I se vede că nu are soluţii: x−3 − 2− x = 5 x-3 ≥ 0. n prime între ele). Ex: 2+ 3 este irational.x-3=7-x+25+10 7 − x ⇒ 2x—35=10 7 − x ⇒ 4x2-140x+1225=100(7-x) ⇒ 8 . deci putem să ridicăm egalitatea la pătrat. P.contradicţie ( 6 ∈ R\Q. Martin Elena Colegiul National „B.

x ≥ 3/2.Nu e nevoie de echilibrare.Să se calculeze: 1. x + 20 + 20 − x = x 2 9. x + 1 − 4 x − 3 + x + 22 − 10 x − 3 = 9 14. P. Obs. de unde u2+v2=4. x + x + 1 + x + 4 = 3 II. Hasdeu” Buzau soluţii pe acelea care satisfac condiţiile de existenţă de la etapele I. Notăm x − 3 = u.Lectia numarul 8 clasa a 10-a ⇒ 4x2-40x+525=0 care se rezolvă mai departe cu metoda cunoscută.2x-3+11-x+2 2 x − 3 ⋅ 11 − x =16 ⇒ 2 2 x − 3 ⋅ 11 − x =8-x ⇒ ⇒ 4(25x-2x2-33)=64-16x+x2 ⇒ 9x2-116x+196=0 etc. Exerciţii propuse: I. 13 − 30 2 − 9 − 4 2 + 13 + 30 2 + 9 + 4 2 III. apoi determinăm soluţiile din ecuaţia t2-St+P=0. x + 3 − 4 x − 1 + x + 8 − 6 x − 1 = 1 13. 7-x=v2.Să se verifice că expresiile de mai jos verifică relaţia scrisă în dreptul lor: 1.3x. Substituţia nu ne mai conduce la o situaţie convenabilă. 3x 2 − 4 x − 14 = x − 2 4. deci x∈ [3/2. pe care îl rescriem în funcţie de S. 5 ( x + 1) 2 − 35 x 2 − 1 + 25 ( x + 1) 2 = 0 19. 3 x − 4 = x − 6 3. x 2 + 2 x + 1 + x 2 + 4 x + 4 = 3 12. x 2 − 4 = 5 2. x 2 = 3x + 8 2. Martin Elena Colegiul National „B. Am obţinut un soistem simetric de gradul II.Să se rezolve ecuaţiile iraţionale: 1. P. II. ambii membri sunt pozitivi III. 3 x + 2 = 23 x + 9 6. Metoda 2. deci x-3=u2. 3 x − 2 + 1 = 19 − x 18.x= 3 5 + 17 + 3 5 − 17 .11] II. Exemplu rezolvat 13: Să se rezolve ecuaţia 2 x − 3 + 11 − x = 4 I. 7 − x = v . 3 x + 1 + 3 2 x + 5 = 0 7. 3 2 x − 5 + 3 40 − 2 x = 5 20. iar relaţia iniţială ne conduce la u-v=5.x= 3 4 + 15 + 3 4 − 15 . x + 6 = 3x + 16 − x + 1 11.2 x − 1 = 34 5. 3 x + 83 x 2 = 9 17. x 2 = 6 x + 10 9 . x ≤ 11. x 2 + 3x = x 2 + 3x − 2 16. x + 5 + 2 x + 1 = 6 10. 2 x 2 + 8 x = x 2 + 8 x − 3 15. x +1 − 2 x +1 − 4 = x +1 − 6 x +1 − 7 8. 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 20 + 26 − 6 13 + 4 8 − 2 6 + 20 2. alegând dintre Algebra autor prof.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful