Lectia numarul 8

clasa a 10-a

Algebra autor prof. Martin Elena Colegiul National „B. P. Hasdeu” Buzau

Funcţia putere/ Funcţia radical xn x :R R+ Definiţie: x2k=x × x × x × ... x de 2k ori Ex.2 =16; 3 =9
4 2 2k
2k n

x

x :R+ R+
2k

Definiţie:

x =a>0 cu proprietatea

a2=x Ex. 2 9 = 3 ; 4 16 = 2 Grafic:exemplificare pentru n=2

Funcţia nu este bijectivă, nici strict monotonă. Este pară. Putem construi restricţia bijectivă:

Graficul este simetric faţă de prima bisectoare cu graficul funcţiei putere (deoarece este inversa acesteia) -Funcţia este bijectivă, crescătoare. -Nu putem vorbi despre paritatea ei deoarece domeniul de definiţie nu o permite (dacă x este în domeniu nu avem –x în domeniu) Relaţia de legătură dintre cele două funcţii este:

x2k:R+ R+. Astfel, f va fi bijectivă, crescătoare şi va admite inversă. Inversa ei va fi funcţia radical din coloana alăturată

2k 4

x = x 2k 81 = 81 4 = 3 4 4 =3
1 1

1

1

Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. P. n xn = x m n n xm = x n x mn = x m x× x = x ×x m 1 1 1 n 1 m 1 1 + n m m+n mn (xn)m=xnm xn+xm ≠ xn+m xn × yn=(xy)n xn:yn=( x n ) y n =x =x =x = mn x m+ n = mn x m − n n n x : m x = xn : xm = xn x ±n y ≠ n x± y 1 1 − m m−n mn xn+yn ≠ (x+y)n Observaţie:Dacă avem o expresie cu radicali. 3 27 = 3 . 2k E 2 k ( x) =| E k ( x) | 2 . Este impară. 5 32 = 2 Grafic:exemplificare pentru n=3 Funcţia este bijectivă. 33=27 2 k +1 x :R R Ex. Inversa ei este funcţia radical de ordin impar din coloana alăturată.25=32. Martin Elena Colegiul National „B. Funcţia este bijectivă. x =x. Este impară.Graficul celor două funcţii sunt simetrice faţă de prima bisectoare. strict monotonă. strict monotonă. cel mai simplu este să o transformăm în expresie cu puteri pe care le putem gestiona mai uşor. Proprietăţi x =1. xn+m=xn × xm xn-m=xn:xm= x xm n 0 1 n n 0 = 0 .0 =0. Hasdeu” Buzau x2k+1:R R Ex.

conjugăm „din aproape în aproape” grupând cât mai convenabil Ex: 3 . -1+ 2 Conjugatul lui 1+ 3 5 este 1. Folosim formulele: x2-y2=(x-y)(x+y) x3-y3=(x-y)(x2+xy+y2) x3+y3=(x+y)(x2-xy+y2) x4-y4=(x2-y2)(x2+y2)=(x-y)(x+y)(x2+y2) etc.3 5 +( 3 5 )2 Conjugatul lui 3 4 . respectiv expresiile fără radical -simplificăm transformând eventual în puteri Obs. înmulţită cu expresia iniţială va da ca rezultat o sumă/diferenţă de puteri . .2 . Hasdeu” Buzau Calcule cu puteri şi radicali numerici Cum aducem la o formă mai simplă -scriem puterile şi radicalii cu baze restrânse la numere prime -folosim proprietăţile puterilor Exemple: a)(25)4(-125)3:5-3=(52)4(-53)3: 6 1 1 − 58 5 9 = 3 = −517−3 = −514 53 5 6 1 5 1 27 3 2 5 5 11 b) 5 24 64 = 5 24 2 6 = (2 × 2 4 ) 5 = (2 (1+ 4 ) ) 5 = 2 2 + 5 = 2 10 = 10 2 27 = 10 2 20 2 7 = 2 2 10 2 7 − − + 3+ 2 − 6 − −1 − 2⋅ 1 2 − 1 1 − =5 6 =5 6 c) ( ) 6 ⋅ 25 2 ⋅ ( ) 3 ⋅ ( ) 6 = 5 6 ⋅ 5 2 ⋅ ( 3 ) 3 ⋅ 5 −6 = 5 6 5 250 5 5 5 3 2 5 Raţionalizarea expresiilor cu radicali Definim conjugata unei expresii acea expresie care. P. Exemple: Conjugatul lui 2 este tot 2 Conjugatul lui 1+ 2 poate fi: 1.Dacă avem în expresie radicali de ordine diferite. atunci îi transformăm în radicali de acelaşi ordin (amplificăm): 3 7 − 5 = 6 7 2 − 6 5 3 (noul ordin va fi cmmmc al ordinelor iniţiale) -dacă avem radicali de acelaşi ordin.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof.3 5 =( 3 4 )2+ 3 4 ⋅ 3 5 +( 3 5 )2= 3 16 + 3 20 + 3 25 Pentru a aduce la o formă mai simplă o expresie cu radicali : -transformăm fracţiile care conţin radicali în fracţii cu numitori naturali prin conjugare -aducem la acelaşi numitor -restrângem expresiile cu acceaşi valoare sub radical. dar mai mult de 2. Martin Elena Colegiul National „B.

Martin Elena Colegiul National „B... 12 − 3 3 + 192 − 75 Trasarea graficelor prin puncte 4 . 0 11. 3 a + a ⋅ 3 a − a − 3a . a +1 a −1 a −1 a +1 31 2+ 2 − 6 a− b a+ b 3. Hasdeu” Buzau Exerciţiu rezolvat 1: 2 3+ 2 6 3−6+ 2 +2 6 = 2 3+ 5 − 3−2 = 3 5 2 ( 3 − 2)( 3 − 2 ) 2 3 + 5 2 − 2(3 − 2 3 + 2 2 − 6 ) + − = = 1 2 3−2 2 Exerciţiu rezolvat 2: 3 1+ 3 3 + 3 9 = 3 1 + 3 3 + 3 32 = 3(1 − 3 3 ) (1 + 3 3 + 3 9 )(1 − 3 3 ) = 3 − 33 3 3 = − (1 − 3 3 ) 1− 3 2 Exerciţiu rezolvat 3: 3 3 4 −3 2 = 3(3 4 2 + 3 8 + 3 2 2 ) 3 3 2 3 = ( 4 + 8 + 3 22 ) 4−2 2 Exerciţiu rezolvat 4: 1 3 3− 2 = 1 6 9 −6 8 = 6 9 5 + 6 9 4⋅ ⋅ 8 + 6 9 3⋅ ⋅ 8 2 + 6 9 2 ⋅ 8 3 + 6 9 ⋅ 8 4 + 6 8 5 9−8 Am folosit formula a n − b n = (a − b)(a n −1 + a n −2 ⋅ b1 + a n −3 ⋅ b 2 + . 9. 5. a > 0 21 a a a 12. P. 8. 1− 2 1+ 2 1 5+ 2 1 6 4. 1 3 25 − 3 24 1 2− 2 + 3− 6 2 7 3+3 7 10. 6.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. 2+ 2 2− 2 1 3+ 2 − 5 15 3 2− 2 2+ 2 2.Să se aducă expresiile următoare la o formă mai simplă (se ştie că sunt bine definite): 1. + a 1 ⋅ b n −2 + b n −1 ) pentru n=6 Exerciţiu rezolvat 5: 1 11 − 3 + 2 = 1 ( 11 − 3 ) + 2 = ( 11 − 3 ) − 2 ( 11 − 3 ) − ( 2 ) 2 2 = ( 11 − 3 ) − 2 12 − 2 33 = = ⋅ 1 ( 11 − 3 − 2 )(6 + 33 ) 1 = ( 11 − 3 − 2 )(6 + 33 ) 2 36 − 33 6 Exerciţii propuse: I. 7.

Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof.∞ -64 -27 -8 -1 0 1 8 Observăm că graficul este cel al funcţiei g(x)=x3 translatat pe Ox cu a=3 Exemplu rezolvat 7: f(x)= 4 x − 1 Pentru determinarea domeniului maxim de definiţie vom pune condiţii de existenţă a radicalului de prdin par. Martin Elena Colegiul National „B. ∞) Domeniul= [1. ∞) Codomeniul=[0. P. ∞ ) x /////////////// 1 2 17 5 82 ∞ . adică x∈ [1. şi anume x-1 ≥ 0. Hasdeu” Buzau Pentru a trasa graficul unei funcţii compuse cu aspect de putere/radical: -stabilim domeniul maxim de definiţie (dacă nu se dă) -alcătuim un tabel de variaţie al funcţiei alegând convenabil puncte din domeniu -reprezentăm punctele pe grafic apoi le unim trasând curba Exemplu rezolvat 6: f(x)=(x-3)3 Domeniul=R Codomeniul=R (nu avem nicio restricţie deoarece e putere impară) ∞ x -∞ -1 0 1 2 3 4 5 f(x) .

identificăm grupele de termeni ca în exemplul de mai sus. Hasdeu” Buzau ∞ 3 Exerciţii propuse: II.f(x)= 3 3 − x Radicali compuşi a + b este un radical compus de ordinul 2.Lectia numarul 8 clasa a 10-a f(x) /////////////// 0 1 2 Algebra autor prof.f(x)=(2x-1)2 2. expresia de sub radical poate fi un binom la pătrat deoarece binoamele unor expresii cu radicali se restrâng la expresii cu doi termeni. Martin Elena Colegiul National „B. ( 2 + 3 ) 2 = 5 + 2 6 . Exemplu rezolvat 8: Să se precizeze dacă numărul de mai jos este raţional sau iraţional. N= 5 + 2 6 + 5 − 2 6 2 2 5 + 2 6 = x+y ⇒ x +y =5. deci soluţia va fi: 5 + 2 6 = 2 + 3 6 . ceea ce ne conduce la două posibile situaţii ( nu singurele!): x=1. f(x)= 5 x − 4 4. y= 6 respectiv x= 3 .Să se traseze graficele următoarelor funcţii: 1. Uneori. A doua situaţie ne conduce la x2+y2=5. y= 2 (am încercat divizorii lui 6). f(x)=(x+1)3 3. respectiv y. 2xy=2 6 . astfel: a=x2+y2 b=4x2y2 Sistemul de mai sus ne conduce la aflarea lui x. deci 5 + 2 6 = ( 2 + 3 ) 2 =| 2 + 3 |= 2 + 3 Vom proceda astfel: 2 2 a ± b = x ± y . P. deci xy= 6 . ridicăm la pătrat a ± b = x ± 2 xy + y .

adică e număr iraţional Exemplu rezolvat 9: Să se precizeze dacă numărul de mai jos este raţional sau iraţional. 5 − 2 6 = 2 . atunci el ar fi divizor al termenului liber. Hasdeu” Buzau Analog.3 |=2 3 . Dacă niciuna nu satisface ecuaţia . Dacă N ar fi raţional. deci N=|2+3 3 |-|2-3 3 |=4 care este chiar număr natural Exemplu rezolvat 10: Să se aducă la o formă mai simplă: N= 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 20 Procedăm ca mai sus începând cu radicalul cel mai „din interior”: 6 − 20 = 6 − 2 5 =| 1 − 5 |= 5 − 1 Pregătim următorul radical:8+2( 5 − 1) =6+2 5 6 + 2 5 =| 1 + 5 |= 1 + 5 Analog 13-4(1+ 5 )=9-4 5 9 − 4 5 =| 2 − 5 |= 5 − 2 26+6( 5 -2)=14+6 5 14 + 6 5 =| 3 + 5 |= 3 + 5 Deci N=3+ 5 Exemplu rezolvat 11: Să se determine dacă numărul N= 3 7 − 2 12 − 3 7 + 2 12 este raţional.7.-1.-2.3 Prin urmare. atunci N nu este raţional. deci xy=6 3 . y=3 3 y=2 3 y= 3 2 2 A doua situaţie ne conduce la x +y =31. N= 31 + 12 3 − 31 − 12 3 2 2 31 + 12 3 = x+y ⇒ x +y =31. adică N3=14+3 3 49 − 48 ⋅ N ⇒ N3-3N-14=0. Folosim formula (a+b)3=a3+b3+3a2b+3ab2=a3+b3+3ab(a+b) Prin urmare: N3=7-2 12 +7+2 12 +3 3 7 − 2 12 ⋅ 3 7 + 2 12 ⋅ ( 3 7 − 2 12 + 3 7 + 2 12 ). 2xy=12 3 . N=| 2 + 3 |+| 2 .Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof.-7. Din exemplele de mai sus observăm că o sumă de numere iraţionale nu e neapărat iraţională.2.14. Martin Elena Colegiul National „B.-14. Astfel: a=1+ 5 7 . P. ceea ce ne conduce la x=1 x=2 x=3 x=6 y=6 3 . Incercăm N=1.

7] II.x-3 ≥ 0.punem condiţiile de existenţă a fiecărui radical de ordin par II.ridicăm la puterea corespunzătoare de câte ori e nevoie până se ajunge la o ecuaţie raţională. din etapa I se vede că nu are soluţii: x−3 − 2− x = 5 x-3 ≥ 0. atunci a+b. 2-x ≥ 0 ⇒ x ≥ 3 şi x ≤ 2. n prime între ele). a= 3 + 5 m .Orice combinaţie de numere iraţionale nu este neapărat iraţională. ab=-4 (întreg) Teoremă Dacă a∈ Q. putem apela la substituţii Astfel. I. x − 3 = 7 − x + 5 . Ridicăm la pătrat a =8+2 6 = 2 2 6 = 2 -8 n n 2 2 m m − 4 ∈ Q) 6 = 2 − 4 .contradicţie ( 6 ∈ R\Q. Martin Elena Colegiul National „B. se pun condiţii suplimentare de existenţă. (m. Ex: 2+ 3 este irational. 2n 2n 2 Presupunem că a este raţional. Hasdeu” Buzau b=1.a*b. imposibil Exemplu rezolvat 12: x − 3 − 7 − x = 5 Metoda 1. cei doi membri ai ecuaţiei sunt pozitivi. pentru anumite tipuri de ecuaţii. sau.„echilibrăm” membrii ecuaţiei astfel încât egalitatea să aibă sens din punct de vedere al semnului (eventual trecem unii termeni în celălalt membru). fracţie n m2 m2 2 ⇒ ⇒ ireductibilă.Lectia numarul 8 clasa a 10-a Algebra autor prof. b∈ R\Q. adică există m.a/b (b nenul) sunt iraţionale. Ex.a-b. trebuia să punem condiţia suplimentară: x − 3 − 7 − x > 0 deoarece 5>0 (ceea ce ne conduce la calcule suplimentare) III.2/ 3 .3 . altfel.5 a+b=2 (natural).x-3=7-x+25+10 7 − x ⇒ 2x—35=10 7 − x ⇒ 4x2-140x+1225=100(7-x) ⇒ 8 . dacă acest lucru nu este posibil. Obs. la fel şi 2 3 . Să se rezolve ecuaţia: x − 3 − 2 − x = 5 Etapele rezolvării ecuaţiilor iraţionale: I. III. IV. Se poate arăta că un număr este iraţional folosind principiul reducerii la absurd şi teorema de mai sus. pentru ecuaţia de mai sus. 7-x ≥ 0 ⇒ x ≥ 3 şi x ≤ 7. deci putem să ridicăm egalitatea la pătrat. 2. P. deci x∈ [3.n raţionale astfel încât a= Ecuaţii iraţionale Ex.

x + 20 + 20 − x = x 2 9.Să se rezolve ecuaţiile iraţionale: 1. 3 x − 4 = x − 6 3. iar relaţia iniţială ne conduce la u-v=5. 5 ( x + 1) 2 − 35 x 2 − 1 + 25 ( x + 1) 2 = 0 19. x +1 − 2 x +1 − 4 = x +1 − 6 x +1 − 7 8. pe care îl rescriem în funcţie de S. 3 x + 2 = 23 x + 9 6. P. 3 2 x − 5 + 3 40 − 2 x = 5 20. 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 20 + 26 − 6 13 + 4 8 − 2 6 + 20 2.2 x − 1 = 34 5. x 2 + 2 x + 1 + x 2 + 4 x + 4 = 3 12. 3 x + 1 + 3 2 x + 5 = 0 7. deci x∈ [3/2. 3 x + 83 x 2 = 9 17. 3x 2 − 4 x − 14 = x − 2 4. x 2 − 4 = 5 2.Să se calculeze: 1. Hasdeu” Buzau soluţii pe acelea care satisfac condiţiile de existenţă de la etapele I. Am obţinut un soistem simetric de gradul II. 13 − 30 2 − 9 − 4 2 + 13 + 30 2 + 9 + 4 2 III. x + 1 − 4 x − 3 + x + 22 − 10 x − 3 = 9 14. Substituţia nu ne mai conduce la o situaţie convenabilă.3x. x 2 = 6 x + 10 9 .2x-3+11-x+2 2 x − 3 ⋅ 11 − x =16 ⇒ 2 2 x − 3 ⋅ 11 − x =8-x ⇒ ⇒ 4(25x-2x2-33)=64-16x+x2 ⇒ 9x2-116x+196=0 etc. x 2 + 3x = x 2 + 3x − 2 16. Notăm x − 3 = u. II. deci x-3=u2. Martin Elena Colegiul National „B. x + 5 + 2 x + 1 = 6 10. x + 3 − 4 x − 1 + x + 8 − 6 x − 1 = 1 13. 2 x 2 + 8 x = x 2 + 8 x − 3 15. x + x + 1 + x + 4 = 3 II. 7-x=v2.x ≥ 3/2. Metoda 2.x= 3 5 + 17 + 3 5 − 17 . Exerciţii propuse: I. x + 6 = 3x + 16 − x + 1 11.Lectia numarul 8 clasa a 10-a ⇒ 4x2-40x+525=0 care se rezolvă mai departe cu metoda cunoscută. 7 − x = v . apoi determinăm soluţiile din ecuaţia t2-St+P=0.Nu e nevoie de echilibrare.11] II. P. Exemplu rezolvat 13: Să se rezolve ecuaţia 2 x − 3 + 11 − x = 4 I. 3 x − 2 + 1 = 19 − x 18. x 2 = 3x + 8 2.Să se verifice că expresiile de mai jos verifică relaţia scrisă în dreptul lor: 1. alegând dintre Algebra autor prof. x ≤ 11. ambii membri sunt pozitivi III. Obs.x= 3 4 + 15 + 3 4 − 15 . de unde u2+v2=4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful