Balada adevrurilor false Nu-i ca flmndul om voios, Nici ajutor ca dumnitul, Nu-i prnz ca fnul de gustos, Nici paznic

bun ca adormitul, Nu-i om milos ca necinstitul, Nici sprijin ca de la-ngrozit, Nu-i mai smerit ca afurisitul, Nici minte ca la-ndrgostit. Nu-s nateri multe ca n baie, Nu-i mai flos ca surghiunitul, Nu-s rsete ca la btaie, Nici laud ca nepltitul, Nu-i dragoste ca linguitul, Noroc ct la nenorocit, Nu-i adevr cum e scornitul, Nici minte ca la-ndrgostit. Nu-i mai tihnit ca srcitul, Nici cinste ca-n obrazul gros, Nu-i laud ca msluitul, Nici ca puhavul sntos, Nu-i cutezan ca-n fricos, Nici sfat bun ca de la icnit, Nu-i ca nuca om duios, Nici minte ca la-ndrgostit. Vrei s zic adevrul? fie: In boal joaca te mbie, Litera-i viaa cea mai vie, La e doar cine a-ndrznit, Oroare nu-i ca-n melodie, Nici minte ca la-ndrgostit.