II AMG

Cardiologie curs 1
Principalele simptome n bolile cardiovasculare

A. Dispneea

1.

2.

este un simptom care este definit ca "perceptia constient a unei dificultti sau jen n respiratie; ea poate fi descris de bolnav: respiratie grea ; sufocare; nduf ; sete de aer ; are 2 componente: subiectiv (senzatia de lips de aer) ; obiectiv (modificarea ritmului respirator). dispneea cardiac este mixt cu polipnee : * dispneea de efort - aceasta apare la oameni sntosi, neantrenati si bolnavi cardiaci sau pulmonari; * dispneea de repaus - aceasta apare ca o dispnee paroxistic mai frecvent noaptea sau apare ca o dispnee paroxistic ce se manifest sub 2 forme : astm cardiac si edemul pulmonar acut (E.P.A.); Astmul cardiac: * bolnavul este trezit noaptea, n timpul somnului ,de accese de dispnee paroxistic cu durata de la minute pn la ore ; * aceast dispneea este de tip mixt, evolueaz cu polipnee, nsotit de tuse seac ; * dispneea poate ceda spontan ; la ridicarea pacientului n sezut ; * accesul dispneic nu are intensitate la fel de mare ca n E.P.A. si prezint tuse fr expectoratie ; Edemul pulomar acut (E.P.A.) * se mai numeste cardiogen sau hemodinamic. * apare n: insuficienta ventriculara stng ( IVS) ; stenoza mitral (S.M.) * acesti bolnavi prezint accese de dispnee paroxistic de intensitate extrem care se instaleaz noaptea sau dup efort si care nu cedeaz la ridicarea pacientului n sezut ; * prezint o dispnee de tip polipneic , mixt, si se nsoteste de tuse seac initial ,apoi tuse cu expectoratie serospumoas (rozat , cu aspect de albus de ou btut) ; * bolnavul prezint : anxietate, cianoz, sudori reci si uneori paliditate asociat cianozei ;

Ortopneea: * este o form de dispnee cronic; de repaus n care bolnavul prezint respiratie dificil care l oblig s stea n pozitie seznd de la ore pn la zile (sptmni) * dispneea e mixt cu polipnee, ortopnee si este specific : insuficientei cardiace stngi (ICS); insuficientei cardiace globale.
B. Durerea : 1. Durerea din angina pectoral :

* * * * * * * *

apare la efort sau echivalentul unui efort ( frig, emotii) ; intensitate variabil, de la jen la dureri atroce; cedeaz n 1-2 min dup ntreruperea efortului sau administr. perlingual de nitroglicerin; este comparat cu o constrictie (ghear) ; se manifest ca arsur, apsare; sediu: precordial, retrosternal( brat, antebrat stng pn la ultimele 2 degete) ; se nsoteste de anxietate marcat si starea de moarte iminent; dureaz : de la secunde pn la minute , fr a depsi 15-20min ; iradieri atipice : n conductul auditiv extern , mandibul , la baza gtului , ntre omoplati , uneori n ambele brate ; aceast durere nu este pulsatil , nu este influentat de miscrile respiratorii , de tuse , de miscrile toracelui , de miscrile bratului stng ;

Pg. 1

II AMG 2. Durerea din infarctul miocardic acut :

Cardiologie curs 1

* mbrac aspectul unei crize anginoase, numai c intensitatea si durata este mai mare ; durerea survine att dup efort , ct si n repaus ; durata este de minute (30 min) pn la 36 de ore sau uneori mai mult ; * nu cedeaz la administrarea de nitroglicerin; * cedeaz la administrarea de opiacee ( morfin) * bolnavul prezint semne asociate : sughit, vrsturi, transpiratii, meteorism ; * durerea iradiaz n epigastru ( fapt ce se poate nsela dg. cu cel de ulcer)
3. Durerea din pericardita acut:

* are aceeasi localizare ca n cardiopatia ischemic; * are un caracter lancilant ( de junghi) ; * este permanent si este exacerbat de miscrile respiratorii si tuse.
4. Durerea n anevrismul disecant de aort :

* * * *

este atroce si are localizare: retrosternal si/sau interscapulo-vertebral; iradiere n ambele membre, uneori n abdomen se poate confunda cu infarctul de miocard; exista inegalitate de puls arterial , att la membrele superioare si la nivelul membrelor inferioare ;

5. Durerea din infarctul pulmonar:

* debut brutal( caracter de junghi); * bolnavul nu prezint febr , frisoane, dar prezint hemoptizii renale.
6. Durerea din claudicatia intermitent

* este durerea caracteristic sindromului de ischemie periferic; * durerea apare ca o cramp n molet(gamb), coaps, fes ; * durerea apare la efortul fcut la mers si cedeaz la repaus ; reapare dup parcurgerea unei distante egale cu cea anterioar ; * durerea este consecinta acumulrii de metaboliti din desfsurarea metabolismului anaerob n musculatura ischemiat ( neirigat) , care este supus efortului ;

C. Pierderea de constient

se manifest sub form de lipotimie ( cu mentinerea functiilor vitale ) ; sincopa ( pierderea de constient cu lipsa functiilor vitale R, TA, P cu oprirea cordului; semne neurologice ; dac aceast situatie dureaz mai mult de 3-4 minute , vorbim de moartea creierului => exitus ;

Semne cardiovasculare
Cianoza cardiac: * coloratia n albastru-violaceu a extremittilor (nas, buze, degete mini si picioare) * consecint a stagnrii sngelui (staz) n aceste teritorii ; scade HB oxigenat , creste HB redus cu 5g% ; * cianoza cardiac este cianoz de tip periferic , spre deosebire de cianoza din bolile pulmonare cronice care este de tip central ; astfel c n cianoza cardiac limba bolnavului este roz si unghiile sunt cianotice ; Edemul cardiac: (edem = acumulare de lichid n tesutul subcutanat) * apare initial n zonele declive ( la nivelul gleznelor) , dup aceea are tendinta de ascensiune la nivelul gambei, coapsei sau mai sus ; exist situatii n care avem edem generalizat (=anasarc) acumulare de lichid n tesutul celular subcut. si n pleur / pericard / peritoneu * edemul cardiac este dur, rece, nedureros si las godeu ; * edemul din bolile inflamatorii este dureros , iar edemul din afectiunile hepatice si renale este un edem moale si evolueaz cu cianoza de tip periferic (cianoza cardiac)
Pg. 2