Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. Bilanul patrimonial sursa de informaii pentru analiza poziiei financiare a ntreprinderii. Analiza structurii financiare a ntreprinderii. Analiza patrimoniului net i a surselor sale de finanare. Analiza corelaiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment i trezoreria net. Analiza corelaiei creane-obligaii. Analiza vitezei de rotaie a activelor circulante Analiza lichiditii i solvabilitii firmei Analiza fluxurilor de trezorerie din operaiuni de exploatare, investiii i finanare. Bibliografie suplimentara M NICULESCU Diagnostic global strategic, , Ed Economica, pag 342-396 V. ROBU Analiza economico- financiara, Ed ASE, pag 184-216 Ordin 3055/2010 Politici si optiuni contabile , rd ECONOMICA pag 63-80 1. Bilanul patrimonial sursa de informaii pentru analiza poziiei financiare a ntreprinderii Ansamblul bunurilor corporale si necorporale, al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei intreprinderi la un moment dat constituie continutul notiunii de patrimoniu. Determinarea, structurarea si cunoasterea patrimoniului presupun ca sursa informationala de baza bilantul contabil. Bilant contabil = componenta a conturilor anuale, alaturi de contul de profit i pierdere i note explicative. Abordarea bilantului contabil se poate realiza din doua puncte de vedere: economic si juridic. Din punct de vedere economic, bilantul este definit ca totalitatea resurselor detinute de intreprindere si modul de utilizare al acestor resurse, respectiv valoarea activelor si provenienta acestor active. Interpretarea economica data bilantului se transpune sintetic prin ecuatia:
UTILIZARI .=. RESURSE Fig.2.1Abordarea bilantului contabil din punct de vedere economic

Continutul notiunii de resurse fiind definit ca datorii ale intreprinderii fata de proprietari si fata de creditori, DATORII FATA DE PROPRIETARI RESURSE DATORII
DATORII FATA DE CREDITORI Fig.2.2Structura datoriilor intreprinderii

iar cel al utilizarilor de bunuri economice detinute de intreprindere, ecuatia de mai sus echivaleaza cu:
ACTIV .=. PASIV Fig.2.3 Prezentarea ecuatiei de echilibru a bilantului contabil

Astel, se poate defini bilanul ca document contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ i de pasiv ale ntreprinderii la ncheierea exerciiului. Relaia dintre activele, datoriile i capitalurile proprii ale unei ntreprinderi, aa cum sunt prezentate n bilan, caracterizeaza pozitia financiara a intreprinderii. In acceptiunea juridica, bilantul contabil este definit ca fiind documentul de sinteza ce reflecta drepturile de proprietate si creanta ale intreprinderii pe de o parte, iar pe de alta parte datoriile intreprinderii fata de proprietari si creditori. Pornind de la definirea bilantului ca imagine a patrimoniului, se desprinde si rolul de baza pe care il detine in asigurarea informatiilor referitoare la formele functionale de investire a fondurilor in activitatea unui titular de patrimoniu, precum si la modul de formare a acestora in cadrul relatiilor cu mediul social economic. Bilantul prezinta valoric relatiile dintre mijloacele economice gestionate de catre titularul patrimoniului si sursele de finantare a acestor mijloace. Rolul bilantului este si de a prezenta rezultatul anual generat de gestionarea mijloacelor economice antrenate in procesele economico financiare derulate prin activitatea sa. Rolul de sursa informationala de baza in procesul decizional detinut de bilantul contabil este indiscutabil. Uneori exista dispute cu privire la asa-zisele neajunsuri ale informatiei contabile oferite prin bilant. Astfel, se arata ca bilantul ofera informatii cu privire la starea unei intreprinderi la un moment dat, fara a caracteriza posibila evolutie a activitatii intreprinderi. Prin bilantul contabil nu se pot oferi anumite informatii ce caracterizeaza starea de performanta a intreprinderii, cum ar fi influenta amplasamentului geografic asupra performantelor, influenta componentei Consiliului de Administratie si a cistigurilor conducatorilor asupra performantelor intreprinderii, influenta pietei controlului societatilor asupra performantelor intreprinderii etc. Cu siguranta aceste informatii nu sunt regasite in bilantul contabil dar, nu trebuie sa se piarda din vedere ca bilantul nu este singurul instrument utilizat pentru caracterizarea starii de performanta. Doar bilantul in sine nu ofera o imagine completa despre situatia unei intreprinderi. Rolul in valorificarea lui ca sistem de informatii pentru caracterizarea starii de performanta si reusita deciziilor privind evolutia unei intreprinderi ii revine analistului financiar. Analistul financiar este raspunzator de modul de utilizare a informatiilor oferite de bilantul contabil, alaturi de informatiile oferite de alte instrumente, de alte surse de informare (situatii interne ale intreprinderii, dari de seama statistice, orice informatie externa cu privire la activitatea desfasurata de intreprindere in context concurential). Abilitatea analistului financiar in prelucrarea tuturor acestor informatii, in alegerea momentului oportun prelucrarii si prezentarii informatiei, in alegerea formei de prezentare a informatiei degajate din prelucrare joaca un rol important in asigurarea starii de performanta a intreprinderii. Evident, analistul financiar trebuie sa cunoasca nu numai indicatorii reflectati sau obtinuti pe baza bilantului contabil, ci si factorii ce concura la dimensiunea si dinamica lor. Nu trebuie neglijata nici colaborarea ce trebuie sa existe intre analistul financiar si contabilitatea sursa informationala de baza pentru analist. Contabilitatea nu trebuie sa faca abstractie de ceea ce urmeaza dupa prezentarea rezultatelor activitatii intreprinderii. Rolul sau si utilitatea sa se fac simtite in masura in care asa zisele informatii statice oferite pot contribui la dezvoltarea durabila a intreprinderii. Contabilitatea, prin modul de prezentare a informatiei contabile, prin calitatea informatiei contabile oferite, participa indirect la activitatea analistului financiar.
Ordinul 3055/2009 defineste bilanul ca fiind documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii i capital propriu ale entitii la sfritul exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lege. Forma de bilant propusa prin OMF 3055/2009 presupune prezentarea elementelor de activ i datorii grupate dup natur i lichiditate, respectiv natur i exigibilitate. Iata ca in noua legislatie impusa de standardele europene nu se mai face trimitere la active si pasive ci la active si <datorii>.

Recunoasterea este procedeul ncorporarii n bilant sau n contul de profit si pierdere a unui element. Criteriile de recunoastere a activelor si pasivelor se refera la respectarea cumulative a doua criterii:

probabilitatea realizarii/iesirii de beneficii economice viitoare evaluarea credibila a elementului.

Importanta recunoasterii activelor si datoriilor in delimitarea capitalurilor proprii este evidenta: daca activele si datoriile sunt recunoscute si evaluate corect, si capitalurile proprii vor fi corect prezentate. Beneficiile economice viitoare sunt incerte, dar in absenta unei evidente care sa nege realizarea lor in viitor, estimarea acestor beneficii este considerata un criteriu suficient de recunoastere. Beneficiile economice viitoare ncorporate n active reprezint potenialul de a contribui, n mod direct sau indirect, la fluxul de numerar i echivalente ale numerarului ctre ntreprindere. Acest potenial poate fi unul productiv, fiind parte a activitilor de exploatare ale ntreprinderii. De asemenea, se poate transforma n numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producie care micoreaz costurile. Exist o legtur strns ntre ieirile de numerar i generarea de active, dar nu este neaprat necesar ca cele dou s coincid. De aceea, n momentul n care se produce o ieire de numerar, aceasta poate nsemna c se urmrete obinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovad concludent c elementul obinut corespunde definiiei unui activ. n mod similar absena unei ieiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element s satisfac definiia unui activ, care poate fi recunoscut n bilan, de exemplu, elemente care au fost donate unei ntreprinderi pot satisface definiia unui activ. Prezentarea bilantului contabil nu este suficienta pentru a demara caracterizarea situatiei financiar patrimoniale, a rentabilitatii unei intreprinderii. Pentru a caracteriza pozitia financiara a intreprinderii prin rezultate cit mai reale, se impune corectarea bilantului contabil si intocmirea bilantului patrimonial. Corectiile asupra bilantului contabil in scopul prezentarii bilantului patrimonial sunt cu mult restrinse la ora actuala; informatiile oferite in acest caz de bilantul contabil sunt foarte apropiate de cerintele bilantului patrimonial:
A. corectii asupra activului bilantului contabil:

eliminarea activelor fictive, respectiv a activelor care nu vor mai genera fluxuri financiare: cheltuielile de constituire, cheltuielile de cercetare dezvoltare (pentru care nu exista siguranta ca se vor materializa), debitorii din capital social subscris si nevarsat se scad din activul bilantului si in acelasi timp si cu aceeasi valoare, se diminueaza capitalurile proprii tratarea cheltuielilor in avans ca active circulante (creante) sau active imobilizate (in general imobilizari financiare) in functie de modul de decontare corectarea disponibilitatilor, prin eliminarea avansurilor spre decontare si a altor valori si includerea lor in categoria creantelor.

B. corectii asupra pasivului bilantului contabil

tratarea veniturilor in avans ca datorii pe termen scurt sau pe termen lung, dupa caz includerea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli in categoria datoriilor pe termen scurt sau lung (in opinia unor analisti in categoria capitalurilor proprii) tratarea subventiilor sub forma capitalurilor proprii (dupa unii analisti sub forma datoriilor pe termen lung) sau eliminarea lor, dupa caz, atit din pasiv cit si din creante.

Modificari a. eliminarea non-valori Cheltuieli de constituire si de cercetare-dezvoltare Debitori din capitalul subscris si nevarsat b.includerea in activele imobilizate a activelor circulante cu termen de lichiditate mai mare de 1 an Cheltuieli inregistrate in avans (ct. 471) Corectarea disponibilitatilor detinute avansuri de trezorerie Alte valori Subventii pentru investitii (ct. 131)/daca se ref la mj fixe primite gratuit Subventii pentru investitii (ct. 131)/daca se ref la dispon ce urmeaza a se incasa pentru investitii Venituri inregistrate in avans (ct. 472) Tratarea altor provizioane

Sens (-) (-)

elemente modificate CAPITALURI PROPRII CAPITALURI PROPRII CAPITALURI PROPRII

Sens (-) (-)

(-) (-) (-) (-) (-) (-) (-)

ACTIVE IMOBILIZATE Active circulante-creante Active circulante-creante Kpp Active circulante, creante Datorii (tl sau ts) Datorii (tl sau ts)

(+) (+) (+) (+) (-) (+) (+)

2. Analiza structurii financiare a ntreprinderii Structura bilanului are ca punct de plecare existena celor doua parti componente ale bilantului patrimonial: activ i pasiv. Structura bilanului este influenat de factori precum mediul (economic, social, politic) dar i de modul de gestionare a resurselor (materiale, financiare i bancare).

2.1. Rate de structur calculate pe baza activului bilanului patrimonial.

1. Rata activelor imobilizate
Activele imobilizat e 100 Total activ

Aceast rat msoar importana relativ a activelor pe termen lung n totalul activelor ntreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilitii financiare a firmei n msura n care evideniaz componena de capital investit n active fixe. Dimensiunea acestui indicator este influenat att de factorii generali care afecteaz structura activului (tehnici, economici i juridici), ct i de politicile contabile ale ntreprinderii (alegerea ntre capitalizare i nregistrare pe costuri a unor investiii, sistemul de amortizare, deciziile privind reevaluarea activelor imobilizate etc.) Ca urmare a coninutului diferit al componentelor activului imobilizat, se pot utiliza urmtoarele rate complementare:
Rata imobilizrilor necorporal e = Imobilizri necorporal e 100 Total activ

Mrimea acestui indicator reflect ponderea unor active precum brevete, licene, mrci, fond comercial etc. n cadrul patrimoniului ntreprinderii. Rata depinde n mod esenial de specificul activitii, dimensiunea ntreprinderii i de istoria ntreprinderii. n general, ntreprinderile romneti au o pondere redus a activelor

necorporale, n vreme ce n rile dezvoltate bilanurile firmelor evideniaz ponderi importante ale activelor imobilizate.
Rata imobilizrilor corporale = Imobilizri corporale 100 Total activ

Indicatorul msoar ponderea capitalurilor fixe corporale (terenuri, cldiri, maini i echipamente) n cadrul activelor ntreprinderii. De regul, nregistreaz valori ridicate n cadrul firmelor ce necesit o infrastructur important sau echipamente costisitoare cum ar fi: producia i distribuia de energie, transporturi feroviare etc. De asemenea, nregistreaz niveluri ridicate n sectoare precum: industria grea, activiti ce presupun investiii imobiliare importante (domeniul hotelier) sau funciare (exploataii agricole). Nivelul indicatorului este influenat semnificativ de politica de amortizare, politica de investiii sau alegerea contabil ntre cost istoric i valoare just pentru imobilizrile corporale.
Rata imobilizrilor financiare = Imobilizri financiare 100 Total activ

Indicatorul evideniaz dimensiunea legturilor i relaiilor strategice i financiare pe care o anumit ntreprindere le are cu alte entiti economice n vederea obinerii efectelor de sinergie sau susinere a creterii externe (participaii deinute la alte companii, finanri acordate etc.). n mod firesc, indicatorul nregistreaz valori ridicate n cazul holdingurilor al cror obiect de activitate l reprezint gestionarea unui portofoliu de participaii. Valori foarte reduse se pot ntlni la ntreprinderile mici i mijlocii, la firmele ce nu dezvolt o politic activ de investiii financiare.

2. Rata activelor circulante

Active circulante 100 Total activ

Aceast rat reflect ponderea activelor circulante n totalul activelor ntreprinderii, fiind o msur a flexibilitii financiare, care evideniaz importana relativ a activelor uor de transformat n bani Ca rate complementare de analiz, n acest caz se au n vedere urmtoarele: Stocuri Rata stocurilor = 100 Total activ Acest indicator nregistreaz n mod normal niveluri ridicate n cazul ntreprinderilor cu activitate de producie i ciclu lung de fabricaie, precum i n cazul firmelor de distribuie care prin specificul activitii nregistreaz un volum ridicat al stocurilor. Clieni i conturi asimilate Rata creanelor comerciale = 100 Total activ Acest indicator evideniaz importana relativ a portofoliului de creane comerciale n patrimoniul ntreprinderii. i aceast rat este influenat de specificul activitii, de puterea de negociere a ntreprinderii cu partenerii comerciali din amonte (aceasta determin perioada de efectuare a plilor de ctre clieni), dar i de managementul ntreprinderii.

Rata disponibilitilor =

Disponibiliti i active asimilate 100 Total activ

Denumit i rata net de asigurare cu disponibil, aceasta reprezint o msur a lichiditii interne a ntreprinderii. Dei exist opinii c un nivel normal al indicatorului ar fi de 1-2%, considerm c puterea informaional a acestei rate trebuie privit cu circumspecie, deoarece variabilitatea disponibilitilor este n mod natural ridicat de la o perioad la alta.

2.2 Rate de structur calculate pe baza pasivului bilantului patrimonial

a) Rata stabilitatii financiare
Capital permanent 100 Total pasiv

Capitalul permanent reflect toate sursele de finanare pe termen lung, indiferent de proveniena acestora (capital propriu i credite pe termen lung). Acest indicator evideniaz importana relativ a surselor de finanare pe termen lung i trebuie corelat cu mrimea activelor pe termen lung. b) Rata autonomiei globale
Capital propriu 100 Total pasiv

Reprezint o msur mai conservatoare de analiz a finanrii activelor ntreprinderii, evideniind ponderea surselor proprii pe termen lung n totalul activelor. Aprecierea general este c un nivel de peste 33% reprezint o situaie de normalitate, ns trebuie reinut c indicatorul este influenat sensibil de specificul firmei i de politica financiar promovat de management. c) Rata de ndatorare

RDAT =

Datorii *100 T pasiv

3. Analiza patrimoniului net i a surselor sale de finanare

n accepiunea juridic, patrimoniul reflecta drepturile de proprietate si creanta ale intreprinderii pe de o parte, iar pe de alta parte datoriile intreprinderii fata de proprietari si creditori. Patrimoniul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor n activele intreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa. Patrimoniul net poate fi determinat pe baza a doua metode: 6

Metoda sintetica;

Pn = At D unde: Pn = patrimoniul net At = active totale

D = datorii totale

Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi coincide cu activul net contabil, respectiv cu capitalurile proprii determinate ca diferenta intre activul total constituit si datoriile totale contractate. Constituirea si dezvoltarea intreprinderii implica aporturi de resurse necesare sustinerii financiare a activelor necesare desfasurarii activitatii fundamentate pe baza deciziei strategice. Apelarea la diverse surse financiare in functie de costul, accesul si disponibilitatea acestora genereaza atit efecte directe asupra patrimoniului net (prin marimea si durata datoriilor asumate), cit si efecte indirecte (prin costul resurselor). In marimi relative, patrimoniul net este sinonim cu rata solvabilitatii globale a intreprinderii, calculata ca raport intre activele totale si datorii. Evolutia patrimoniului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor totale, precum si prin modificarile intervenite in structura acestora.

Metoda aditiva:
Pn = K s + R z + Rr + Re Rrep

Patrimoniul net, in acest caz, se determina prin insumarea surselor proprii de finantare a intreprinderii: capital social ( K s ), rezerve ( R z ), rezultat reportat ( Rr ) si rezultatul exercitiului ( Re ) corectat cu repartizarile efectuate din acesta in cursul exercitiului respectiv ( Rrep ). Principalele operatii de modificare a capitalurilor proprii pot fi generate atit prin activitatea interna a intreprinderii cit si prin aportul extern al proprietarilor. Calitatea gestiunii resurselor implicate in activitatea intreprinderii, concretizata in profit sau pierdere, constituie sursa proprie interna de afectare a capitalurilor proprii. Cronicizarea starii de contraperformanta se concretizeaza in decapitalizarea intreprinderii si o remunerare si recuperare a capitalului necorespunzatoare. Eficienta activitatii prin desfasurarea unei activitati rentabile, majoreaza capacitatea de crestere a avutiei proprietarilor, implicit capitalul rezidual si capacitatea de remunerare a acestora. 7

Modificarea capitalurilor proprii poate fi reprezentata schematic astfel:

MEDIUL EXTERN AL INTREPRINDERII Aporturi ale proprietarilor M A J O R A R I Profit (+) (-) Retrageri ale proprietarilor R E D U C E R I Pierdere

Capital propriu

(+)

(-)

MEDIUL INTERN AL INTREPRINDERII

Modificarea capitalurilor proprii