Introducere OBIECTUL LUCRARII Se va realiza proiectul structurii meta de rezistenfi a unei hale industriale echipate cu oduri rulante. Structura va fi realizati din ofel OL37 in solutie sudata. Hala ce se va proiecta va avea urmatoarele caracteristici ~ amplasamentul constructiei: localitatea Roman, judeful Neamt; ~ 0 singuri deschidere de 24.00m si noua travei de 11.00m; > structura de rezistenfa este constituiti din cadre transversale plane, compuse din stAlpi {ncastrati in fundarii si rigle prinse articulat pe capetele superioare ale stalpilor; > stilpii vor fi cu sectiune plina; sectiunea stdlpului variaza in dowd trepte: + tiglele de cadru se realizeaza sub forma de grinzi cu 2ibrele (ferme) fixate articulat de stilpi; ~ hala este prevazuta cu doua poduri rulante care circula pe grinzi de rulare: capacitatea de ridicare a cArligului principal al podurilor este de 201/ si respective 40,f: ~ cota ce trebuie asiguratii ginei de rulare este de +12.00m; ~ grinzile caii de rulare sunt alcétuite fiecare din noua tronsoane calculate ca grinzi simplu rezemate; ~ _panele de acoperis vor fi calculate ca grinzi continue cu noua deschidk ~ grinzile caii de rulare si panele acoperigului sunt aleatuite cu sectiune plinds ~ invelitoarea este din tabla cutata si este izolata termic; ~ hala are iluminare perimetrala naturala; + terenul bun de fandare este la -3.8m, cota +t 0.00 find considerata la nivelul pardoselii finite; pres de calcul este de 0.3N/mm”, La alcatuirea si calculul halei se vor respecta prevederile STAS 10108/0-78.Introducere DESCRIEREA STRUCTURI DE REZISTENTA Alegerea unui anumite solutii constructive este condifionati de considerente economice, functionale si legate de terenul de fundare. Elementul principal al structurii de rezistenfa al unei construcfii metalice parter echipate cu poduri rulante il reprezinta cadrul transversal, format din stilpi ancoraji in fundafii de beton gi rigle legate rigid sau articulat de stalpi. In solutia analizata cadrul transversal este alcatuit din rigle realizate ca grinzi cu zabrele (ferme) fixate articulat de stalpi alctuiti cu sec TN aoe mia ame an | pe f g 2 fat Fig. 1: Schema constructiva cadru transversal (= lungime ronson superior slp: 1, = lungime tronson inferior stp) Ca urmare a echip&rii constructiei cu poduri rulante, stflpul se alcatuieste cu sectiune variabila, tronsonul inferior fiind mai dezvoltat decdt tronsomul superior. Tronsonul inferior poate fi realizat cu sectiune cu inima plind sau cu seejiune compust din dowd ramuri solidarizate cu zibrele, Tronsonul superior se alcatuieste de regula cu sectiune ou inimf pling. in tronsonul superior se prevede un gol de trecere care permite circulatia dintr-o travee in alta Ja nivelul cai de rulare Stilpii preiau si transmit la fundayii acjiunile verticale si orizontale din planul cadrului transversal. Stélpii de portal impreuna cu elementele portalului transmit la fundaii actiunile orizontale din planul cadrului longitudinal incastrarea stdlpului in fundatie se realizeazi cu buloanc de ancoraj. Pe directie Tongitudinala legatura stilpului in fundatie este considerati ca find 0 legiturd articulata din cauza bratului de pérghie mic al buloanelor de ancoraj Capetele superioare ale stilpilor sunt legate cu o barf longitudinala, De regula legatura Gintre grinda longitudinala si stilp este o legatura articulata. QeIntroducere Pentru preluarea forelor orizontale longitudinale pe sirurile de stilpi se provid contravantuiri verticale. Acestea se numesc portale si se amplaseazi pe cét posibil in traveea central pentru a nu impiedica dezvoltarea deformajiilor cauzate in elementele structurale longitudinale de variatiile de temperaturi. fnediredrile preluate de portal sunt: frinarea/demararea podurilor rulante, izbirea podurilor in opritoare, incdircdrile cauzate de ‘otiunea vantului in Tungu! halei (presiune/suctiune pe perefii de fronton, antrenare in lungul acoperisului si a peretilor laterali), incércdrile din actiunea seismicd ce se manifest in lungul halei. A Pattee) Petre fet | am i =e [Shown og | cs Fig. 2: Schema constructivi cadru longitudinal in traveile de capat se introduc portale partiale (portale superioare), denumite portale de vant, Portalul superior preia de la contravantuirea transversala a acoperisului reactiunile generate de acfiunea vantului, care apoi ajung prin intermediul grinzii caii de rulare la portal. ‘ : * om Zhe Bk a Fig, 3: Schema constructiva acoperig unde: 1 —pane de acoperis: 2—contravéintuire orizontala longitudinala (C.O.L.); 3 ~talpé superioard ferma (element stabilizat de catre C.0.T.); 4~contravintuire orizontal& transversala (C.O.T,) - element stabilizator; 5 -talpa contravantuirii orizontale transversale: 6 ~ portal superior; i ~lungime de flambaj talp& superioara ferma fn absenfa structuri stabilizatoare: ii —lungime de flambaj talp& superioara ferma in prezenta structurii stabilizatoare (C.O.T) 3.Introducere Funejiunile contravaintuirii orizontale transversale (C.0.T): + preia incdrcirile orizontale longitudinale din planul acoperisului (0 parte din actiunea irecti a vantului pe peretii de fronton, antrenarea vantului in lungul acoperisului); ~ asigurd prin intermediul panelor legituri laterale pentru tilpile superioare ale fermelor prin blocarea deplasérii longitudinale a panelor; ~ formeazi impreund cu contravantuirea orizontala longitudinala un cadru orizontal ri impreuni cu fnvelitoarea din tabla cutati conferé rigiditate la torsiune sarpantei care acoperisului. Funcfiunile contravantuirii orizontale longitudinale (C.O.L.): + preia incarcarile transversale din planul acoperisului (actiunea normala a vantului de pe peretele lateral de inchidere, componenta din planul invelitorii a incarcarilor gravitationale); + asigurd impreuné cu grinda de frainare conlucrarea spatialé a cadrelor transversale; - formeazi impreund cu contravantuirea orizontald transversala un cadru orizontal rigid care impreund cu invelitoarea din tabla cutat& confera rigiditate la torsiune sarpantei acoperisului | act de ru 28 alae, 1 Sena co oe care rates Fig.4: Alttuirea ansamblului ciii de rulare Au fost folosite notafiile: 1~ sina de rulare (pe care circula podurile rulante); 2~ grinda de rulare ~ element structural care preia toate incdrearile verticale i longitudinale generate de actiunea podurilor rulante gi le transmite mai departe la stflpii de cadru (inearcari verticale), respectiv la portal (incdrcari longitudinale); 3 ~ grinda de frdinare ~ preia incarcarile transversale produse de frdinarea si demararea cdrucioarelor rulante; indeplineste si functiunea de pasarela de circulatie pentru personalul de intrefinere; joac& un rol important in conlucrarea spatial a cadrelor transversale; 4 ~ contravantuire orizomtala - constituie o legaturd orizontalé. transversal Ia talpa inferioara a grinzii de rulare limitand vibratiile acesteia produse de circulatia podurilor gi poate fi folosité ca reazem intermediar pentru stdlpii de Inchidere ce sustin pereti lateralis 5 ~ grinda secundara ~ sustine pasarela Cele patru grinzi (grinda de rulare, grinda de frdnare, contravantuirea orizontald si grinda secundar8) alcdtuiesc un element cu sectiune inchisd cu rigiditate ridicata la résucire. Observatie: in cazul podurilor rulante cu capacitate redusd de ridicare si regime de Iucru usor si mediu se poate renunta la grinda secundara si la contravantuirea orizontala. 4.Cap. 1 Calcul pana eurenta acoperis 1.CALCUL PANA CURENTA ACOPERIS 1.1, EVALUARE INCARCART L23000mm__|__a3000mm____a3000mm 300mm Fig.1.1. Schema evaluare inearcari VALOR! vape Neen. | fwcARcare | am | womnare | EV CALCUL _ ne _| 1 [eeumereer Tom [050 | aa | oss | -aeulte propre : 2 [wea renie Tm Poa fia | oz a p,” =1.208%1.20=1,4496KN /m? ; ~ _ Intensitatea de calcul a incarearii date de zApad pentru verificari la S.L.U. (stari limita ultime) sub increari in gruparea fundamentala: bo pe pr EN 7m] 04 22 2037, 5 o-8, L i =1.816= p," =1.816-1.20=2.179kN/m?; Y¥» —coeficient partial de siguranfa pentru verificari de S.L.U. sub incareari din eruparea fundamental ~ Incarcarile pe m* de suprafata orizontala sunt: + = 950 40.204 0,20 +025 41.4496 = 2.6002 = 2.64N 0.99875 O55 5 0.22-+0,24+.0,30+2.179 = 3.4897 = 3.49kN /m?; 0.99875 ‘.~ panta acoperisului (unghiul fcut de talpa supetioara a fermei cu orizontala) a, =3° si cosa, = 0.99875 - Incaredirile verticale pe metru liniar de suprafata sunt: 2.6K J m? -3m=7.80KN Sm AOKN /m? -3m =10.47kN Im <6Cap. 1 Calcul pana curenti acoperis \z Fig.1.2. Distributia incdrcarilor pe sectiunea pans unde: p, ~ incdrcarea preluata de pan’; . = PCOS = 10.4691KN /m-0.99875 = 10.46KN / m Py ~ incdrcarea preluati de C.O.L. (transmis la C.O.L. prin intermediul invelitorii din tabla cutata); i" = p" cosct, = 7.8KN /m-0,99875 = 7.79KN Jim 1.2,CALCUL SOLICITARI Pe=pcose=10.46KN/m (Pps ?.79RNUIn) wren Leia Lee sta tiem one | xe) i eq “os oso oars 10% poor Avon po.cren i | mus 1 want Vas Vos fore T=a: prt [kN] M=B: pest [Nn] Diagrame de eforturi in lungul paneiCap. 1 Calcul pani curenti acoperis ‘Observatie: Dat faptului & valorile momentelor incovoietoare variaza Toarte mull In lungul panei (de la 0.0329: p, +1 la 0.1083- p, -1?) mu ar fi economic s& se dimensioneze pana la momentul incovoietor maxim $i sa se utilizeze © singuri sectiune in lungul acesteia, Prin urmare se va varia sectiunea panei in lungul ei in vederea reducerii consumului de material. He — aac a SECTUNEASY —secrunense secruneass a es + te my % . Fig.1.4. Aledtuirea panei curente 424 oy (Vedere de sus A-A) 8058 100 se revine la punctul 3" si se propune o grosime /, mai mare. 4 Observatie: Daca 1, a fost propusé cu grosimea minima acceptatd, raportul hy, se accept cu valori mici de 70. 1.3.2. DIMENSIONARE TALPI SECTIUNE (3) (6; xt) 6° Se calculeazé valoarea modulului de rezistent’ necesar: Wg = Mor = 220N'/mm?(OL37); jay = 13322 108 = 605545.45mm"; 220 7? Se determini aria necesard a talpilor: mac _ Wey 9 = -0.16-h,453 ho =e moc _ 605545.45 350 4, — 0.16 -350-4 = 1506.13" oCap. 1 Calcul pana curentit acoperis 8° Se propune grosimea tlpior ‘astiel incat 15-1, 51 525-1,,1© {5:657:8,9:10} 1.5:t)= 6mm; 2.5-= 10mm; Propun t= 7mm; 9° Se stabileste litimea twlpilor pit Ao, 1 _ 1506.13 7 a =215.16mm => by = 220mm; 10° Se verificd suplefea talpii: Observatie: Se recomanda folosirea grosimii celei mai mici pentru talpa care satisface conditia de suplees* < 15, SECTIUNEA 3 1? Wy = 220 /mm?(OL37); Wet = BEA 453727.27mm'; 220 ae —2_-0.16-h, 4,5 A Len” = 433727 _ 916.350 4=1072.36mm’; » 350 -10-1 Caleul pani curenta acoperis sectiunea $3; mee _ 1072.36 by 14° Se verifica suplefea talpii: =134.05mm = b, = 140mm; 4. oS =B.5 <15 = f= 8mm gi bz= 140mm; SECTIUNEA2 fe ey | | 1.3.4, DIMENSIONARE TALPI SECTIUNE (1) (0, */") 15° Hy aR = 220N /mm?(0137); Wey = 28:32:10". 265090.91mm"; 18 Ay) Ay = 265090.91 _ 9 16.350.4=533 40mm’, 350 17° Se propune initial aceeasi grosime ca pentru tilpile celorlalte sectiuni dimensionate anterior. Propun t’= 1 66.68mm => b, = 70mm < 80mm = se revine la pasul 17° 17° Propun t= arm; 18° = :Cap. 1 Calcul pana curenti acoperis 19” Se verifica suplejea tilpi 43 < 15 => "= Tmm si b, = 80mm; SECTIUNEA 1 1.4.VERIFICARI LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA (S.L.U.) Observatie: Pentru aceste verificiri se vor folosi incircari cu valori de calcul 14.1, VERIFICAREA SECTIUNII $1 (SECTIUNEA DE CAMP CURENT) G04) dom 1 Zmaet82mm 182mm | an a Fig.1.5. Verifictri de rezistenta Sectiunea $1 Relatia de verificare este: oyu,Cap. 1 Calcul pani curentié acoperis Mi, = 58.32KNm, 7-80 -242-7-80:1785 +2504 _ 49 98-10'mm'; 12 = 182mm; _58.32-10°N-mam 49.98mm* “10° 182mm =212.37N mm? < R= 220N/mm?, 1.4.2. VERIFICAREA SECTIUNII S2 (SECTIUNEA DE REAZEM CURENT) Oo) ome tm 2175, “max-183mm - -H A750 ze Fraxe 183mm smn & RSR = 220N/ mim? Relatiile de verificare sunt: rhea =V(OF) 43-27 04 = “leCap. 1 Caleul pani curentit acoperis 1.5. VERIFICARI LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIE (S.L-E.N.) (“VERIFICARI DE SAGETA”) Observatie: Pentru aceasti verificare se vor folosi incarcari cu valori normate, Pe=peoscasn10.456KN/m(p-r=pacoscve7.79KN/m) aT 11000 rs Dik tan SS D ibe Me Moon [ ~—o) wll Aon Fig.1.8. Verificari de sigeata Los Last! Mun Me Se va verifica dacd sf; < Sumi Su S fain unde: fi=fi-fi i=fi~fe Pentru sigeti se vor folosi relatile de calcul: yee ee! 384 B17 48 B77”KN | m)-(L Im)? .0789-(7.79KN J m) (1 1m 99.26kNm; =74.37kNmn; =117.83kNm; = 49.63kNim, Cu valorile acestor momente se calculeaza sagefile: = 5. ,_117.83:108 Nm 11? -10% mm fh 18 2.1-10° N/mm? -86.08-10° mm* pel 49.63.10" Nmum-11? -10° mm 21-10" N/mm? 86.08 10° mm* 5__117.83-106 Nm +11? 10% mm =141.50mm; 48 2.1-10° N/mm? -49.98-10% mm" 1 _74.37-10° Nmm-11? -10° mm 8 2.1-10°V/ mm’ -49.98-10° mm* Fy =82.1G~ 41.53 = 40.63mnr; Fa~ Sq =141.499 ~107.17 = 34.33mm, t = 82.16mm; 153mm; 107.17 mm, Sun Observatie: fury = 35mm, 200 = fy = 40.63 < Saag = SSM = Fy = 34.33 < Fay = 55mm 1.6. DIMENSIONAREA JOANTEI DE MONTAJ DIN PRIMUL. REAZEM INTERMEDIAR 2on pert eotaren detonate Aya e =n ©) Fig1.9. Calculul imbinarii de montaj de 40 pe primul reazem intermediar 16Cap. 1 Caleul pana curenta acoperis . 438393 r ‘apreciaza distanta f intre centrele de greutate ale ecliselor (egala cu braful de parghie al cuplului de forte in care se descompune momentul Mio ); heh +3 50+ 3-8 = 374mm. 2° Se apreciazi valoarea fortei H: H 2 ay =0.1053 PB 133.22kNom, p= 133.2210" km 374mm 3° Se propunedyj, b+ 20mm, ambele multiplu de 10mm: oye $(190—20)mm = bey =1 70mm; = 356.20KN. O nye $ 190+ 20)mm = bye = 210m, Observatie: Latimea cclisci superioare (bsue) se alege mai mic& decdt ltimea talpii panei, iar Ratimea eclisei inferioare (byw) se alege mai mare decét latimea t8lpii panei pentru a evita realizarea cordoanelor de sudura a - /) sau a2 - 2 prin sudura peste cap. 4° Se stabilese grosimile ectiselor: tag = —E_ 2 356.2010) _ op gpm = ty = Bra, Bye 220N 7mm? 210mm ig ON iy 59pm at Felli * Rebs — 220N/mm? 170mm ° 5° Se propun grosimile pentru cordoanele de sudurai (a) $i ag) astfel incat: 4 $ min(0.7 -£50.7 typ )smin(0.7 in(5.6;7) = 5.6mm, tou 4 $ Min (0.7 +150.7 -fyyp ); 10.7 -0.1 + fy) = min(5.6;5.6) = 5.6mm; =a, =a, = 5.0mm. 6° Sc determina lungimile necesare pentru cordoanele de sudura: eee = 9g, = — 3562010 _ > Spat 2247.47 => |, = 250mm 2-a,-Ry 2-Smm-150N / mm hae 9. 28520 Ny 0 247m y= 250m 2-a,-R, 2-Smm-150N /mm Observatie: R," = 0.7-R =150N/mm*; R = 220N im R,' = rezistenta de calcul pentru cordoane de sudura in relief. T Se verificii conditiile constructive: 15-4, $1, $60-a, <> 75<250-<300; 15-a, $1, £60-a, <> 75 <250<300. 1.7. DIMENSIONAREA JOANTEI DE MONTAJ DE PE REAZEMUL CURENT ‘Se apreciazA distanta / intre centrele de greutate ale ecliselor: Eh +3-t h=350+3-8 = 374mm.Cap. 1 Calcul pana curenti acoperis 2” Se apreciazi valoarea fortel H= Me =0.0789- p* 9. 82kNm; 99.82.10" kN = 266.89kN. 374mm 200 pen detaresceterntilorplastie Satin “in event ipnrcircirt as 1 —_ Ah os AL i \ 0 | | {oo Lo | |< < 4| § | | — | he F 2 | A 7 iH ant = Fig.1.10. Catculul imbindrii de montaj de 30 pe reazemul intermediar curent 3° Se propun: Bsye= 130mm ; bye 160mm. 4° Se stabilesc grosimile ecliselor: me H __266,89-10°N RD. 220N] mm 160mm H___ 266.89-10 Rebgy 220N/ mm? 130mm — S® Se propun grosimile pentru cordoanele de sudura (ay $i a2): ar= az, = 4mm; fie = 758mm = tg” = 8mm; 33mm = t= 10mm. 6° Se determin’ lungimile necesare pentru cordoanele de sudurd: 266.89-10°N = a = 206.80 10 NY 24mm = 230.4 1mm = |, = 240mm; 2-4mm-150N 7 mm* ane = a, = 2068 AON >. mm =230.41mm = I, Qa, Ry 24mm -150N J mm? Observatie: R,* = 0.7-R =150N/ mm? 220N/ mm’, ? Se verificd condi 15-4, 51, $60-a, = 60 <240< 240; 15-4, $l, 560-4, <= 60< 240 < 240, “18.Cap.2 Calcul fermi curenti CALCUL FERMA CURENTA 2.1. SCHEMA GEOMETRICA FERMA Fig.2.1, Schema geometricd ferma Lungimile barelor rermet sunt urmatoarete: 1 = hia= bys= ds = 3003.75mm = 3004mm; © fg= 3498.57mm ~ 3499mmr, # Ly= 6000mm; © Las 300mm; © 12= 1950mm; © Lis= 2250mm; © 33 [s,= 3661.97 mm = 362mm; © [a= 3841.87mm = 3842mm. 2.2, EVALUARE iNCARCARI P.=pcoss.=10.456KN/m pana x ferma TYEE 0 10 20 30 40 =—s11000____te11000____te1s990__i__tetag00__Lre1 1000 a 0.526 0.50 0.50 0.50 ® 0.474 .! 0.50 | 0.625 080 Fig. 2.2. Diagrama de fort tdietoare pe pana curenta de acoperis, Observatie: Fermele constituie reazemele panelor, prin urmare reactiunile din reazemele panelor constituie incareari pentru ferme. La aceste reactiuni se adaug& inctircarea din greutatea proprie a fermelor { 0.15 kN/m? — incdireare normata). -19-Cap.2 Calcul ferma curenti Caleulal reactiunilor din reazeme: 8%, = 0.395: p, +t; p, =10-AS6KN / mist =11000mm = 11.0 = Vy = 45.434N. Foo = (0.526 + 0.625) 10.456-11 = 132.38kN. Voy = (0.S+0.474)-10.456-11 = 112.034N, V q =V 4g = Voy =Vgg =1NS.O2KN, ». [kN/m] ~ componenta verticala a incdredrii de la nivelul panci curente de acoperis (valoare de calcul a incdrcdri); P [kN] ~ incarcarea care actioneaza asupra fermei; Se apreciaza ci inedrcarea normatd din greutatea proprie a fermelor este 0.15KN / m’ Vig + OLSEN mon, -a-t; 115.02kN = 300mm = 3.07m;4 = 11000mm = 11.07; =} P=115,02KN + 0.15KN fm? 11-3 -1 Lan = 119.38KN, 2.3.CALCUL EFORTURILOR AXIALE iN BARELE FERMEL Calculul eforturilor axiale din bare se face eu ajutorul metodei sectiunilor. Se traseazi diagrama de moment incovoietor si de forta tAietoare pentru ansamblul fermei; 9,s5xn 5969KN| 59, 69KN 119,38KN 19 38K0 | 9,60KN (119, 38KN « z z a=s000mm 2 as3000mm ___a=3000mm 2s3000mm 2 417,83KN i 7S, O7EN,Cap.2 Calcul fermi curent’ Observatie: Presupundnd un efort inifial, fie de intindere, fie de compresiune, dact efortul rezultat din ecuafille de echilibru are semn pozitiv, efortul presupus initial (intindere sau compresiune) este coreet. Cu ajutoral diagramei de moment incovoietor se determin’ eforturile din barele ce compun talpile fermei; P=119.38kN a,= 5°55 = 39" 2.3.1, EFORTURI IN TALPA INFERIOARA: (0)-(2)-(4)-(6) 2865.12KN +m _ 1193 guy; incr, -3000 _ 0.62470 -3000 j A 9.62470.3000 a a ae EN = 2400 = 2.4m; Ny = OPM 5 DIABSAAN-M 999 op hy 2.1006m ag Py cx Oy 9000,_ 0573583000 9 oe pains or 006 tget, =e Snes I ga, = 7 cosa, 3000 cosa, 0.81919 1253.49N +m = 749.62kN; 1.95m-0.85752 3000= 49.86mm => |, =1950.14mm =1.95014m EFORTURI IN TALPA SUPERIOARA: (0)-(1)-(3)-(3)-(7) Wig asses _ ASSASEN ire _ ors copay: hy C084 1.95m- 0.99875 7.5: p-a _ 2686.05kN -m 2.25m - 0.99875 1195.29kN; yg “C08, 2.3.3. EFORTURI IN MONTANTI: Eforturile axiale din montantii 1-2 si 4-5 rezulta dintr-o ecuatie de proiectic pe verticala izolind nodul | si respectiv nodul 5 Nip = Nag =119.384N; Efortul din montantul 6-7 este nul deoarece nodul 6 este neincdircat pe verticalé, 2.3.4. EFORTURI IN DIAGONALE: gramei de forts thietoare se stabilesc eforturile axiale din diagonale: P89 = 464.354N; Cu ajutorul 0.57358 1195.29KN -0.04989 0.57358 05: p~Ney sing _ 59.69kN ~1195.29KN 0.04989 _ 4 gop. sing, 0.629 2. 208.23KN;Cap.2 Calcul fermi curenti 2.4, DIMENSIONARE BARE COMPRIMATE Observatie: Barele fermei supuse la compresiune sunt: Bo.1; By.3; Bs.s; Bs.7; Biz: 4-8; Bas $i Bas. 2.4.1, ETAPE DE DIMENSIONARE PENTRU BARELE COMPRIMATE Toate barele fermei vor fi alettuite din dowd comiere putin deptrtate (vezi figura 2.4 2), excepfie flicdnd By.7 care are o alcatuire particulara (vezi figura 2.4 b). r4 2 ts | f g % ¥ you oi ty i | a) iz y Fig.24, Aleatuires barelor fermei lz Distanta dintre comierele ce compun sectiumile transversale ale barei ({,) este aceeasi pentru toate barele ferme. Pentru dimensionarea barelor comprimate se parcurg urmatoarele etape: Nos , a-R° R= 220N/ mnt ; R—rezistenja de calcul a ofelului folosit OL37; @ — coeficient prin care se incearca aproximarea coeficientului de flambaj minim al barei dimensionate. Se propun in acest sens valorile: # pentru barele talpii superioare : @ = 0.7 +0.75; © pentru diagonale : @ = 0.5+0.6; © pentru montanti : a = 0.5+0.6; Noors~ efortul axial din bara dimensionaté determinat cu valorile de calcul ale inctredtilor. 1° Se propune o arie pentru secfiunea barei : 4”0" 2! Se alege o sectiune alcatuité din dou comiere cu aripi egale, putin deplirtate, astfel incdt 4 A". 4 — aria sectiunii transversale a celor dou’ corniere ce compun sectiunea, Observatie: Se recomanda alegerea unor comiere la cate aripile au suplete c&t mai mare (adica comiere cu aripi cat mai late si subjiri in loc de comiere cu aripi mai groase si inguste). Este mai economicd o secfiume aleatuitt din comiere cu aripi mai late si mai subjiri, in raport cu 0 seetiune cn aceeasi arie dar alcatuitd din comiere mai groase si mai putin late. ee RECOMANDAT DEEVITAT.Cap2_ Calcul fermi curenti 3° Se calculeaaii coeficienfii de zvelteje: iy i I~ lungimea de flambaj a barei verificate in raport cu axa y~y; © pentru barele ce compun talpa superioara a fermei, Js. Inari: © pentru diagonale si montanti, Js, = 0,6Ie,i; Jg.—Iungimea de flambaj a barei verificate in raport eu axa z- Zz # pentru toate barele, Je = leans ‘Js4ze—lungimea teoreticd a barei (masuratd interax intre noduri); iy raza de giratie a sectiunii transversale alcatuite din dowd comniere, in raport cu axa y-y; i--taza de giratie a sectiunii transversale aleatuite din doua corniere, in raport cu axa 7-2; 4° Verificare de zveltete Relatia de verificare este: [4,.4, <2, 2,7 120 - pentru barele de Ta talpa superioard a fermei; 4,= 150 pentru diagonale si montanti Dac& 2,,2, > 4, se revine la punctul 2° si se propune o secfiune mai mare. 5° Se stabilesc coeficientii de flambaj: J, BLOT 4 yj, CUNIMCOE 5; min(g,.g.). 6° Verificare de stabilitate generala (flambaj): Relatia de verificare este: Daca aceasti condifie nu este satisfacutd se revine la punctul 2°. Observatic : Se va alege secfiunea cu aria cea mai mic& care satisface conditile de zvelteje (punctul 4°) si stabilitate (punctul 6°). Observatii 1.Se va dimensiona mai inti bara comprimatd cu efortul axial cel mai mare (Bs.s si Bs), care condioneaz& grosimea guseului “1,” pentru ntreaga ferma (ty comiere ce compun sectiunea transversalii a barelor), “Conti = 4, © {8;9:10;12414515:1 6mm} 2.Bux se va dimensiona din conditia de zvelteje pentru bare comprimate (2, < 150), indiferent de tipul efortului din bara (intindere sau compresiune). 28sCap.2. Caleul fermi curent 2.4.2. DIMENSIONAREA BARELOR CELOR MAI SOLICITATE: Bis 91 Bsa 1195.29-10°N 0. 7761.62mm* 10 gre «Ne 0.7; = 220N/ mm? = AMOS = oR 7-220N | mint 2} Se propun comiere 150x150x14 eu 2-4" = 8060 3° Se calculeaza coeficienfii de zveltete: Jy _ 3003.75 mm 45.8mm 3003 .75 mm 67.6mm = 65.5Bil,, = Loy = Iyy = 3003.75 mm:si, = 45.8mm; = 44.4351, = Ley = lyy = 3003.75 mm i, = 67.6mm: 4° Verificare de zveltete 5.58< A, =120 43<4,=120 5° Se determin’ coeficientii de flambaj A, = 65,58 —SAMELOY 5 oy 0.714; A, = 44,43 CAO 5g = 0.858 ; @=min(o,.0.) = 9 =0.714. 6° Verificare de stabilitate generala Ny _ 1195.29-10°N @-A 0.714 (8060 R=220N/mm?; 207.70N { mm? aXe cp oA > Se alege sectiunea : 2*150x150x14 cu 4 = 8060mn”, 2.4.3, DIMENSIONARE Be.) 51 Bs = 4179.35mm? Nou 3@ = 0.7;R=220N Imm? =p Armor = 043.62: 10°N R 0.7-220NN Fam’ 2° Se propun corniere 100x100x12 cu 2+ 4°" = 4540mm?: 12 grrores 3° Se calculeaza coeficientii de zveltete = = 3003.75 = 9 46:1, = 3005.75, = 3025 7, 302mm fe 3008.75mm «63 57.) = 3008.75mmi, —47-Amm; 474mm 4° Verificare de zveltete 4, =99.46 <4, =120; A, = 63.37 <4, =120. 5° Se determing coeficientii de flambaj A, = 99,46 ROO 9, = 0.502; 2, = 63.37 HOW yg = 0.734; p= min(g,,0.) = p= 0.502. Verificarea de zveltefe este satisftcutt,Cap.2 Calcul ferma curenta © Verificare de stabilitate general Ma. 43.6210 N99) ay jmm?; @-A~ 0,502-4540mm R=220N/mm?; ate sr, oA > Redimensionare 2" Se propun comiere 120x120x12 eu 2-A™™" = 550mm? ; 3° Se calculeaz coeficientii de zveltete: Ly _3003.75mm 4, = 82.29:1,, = 3003,75mmzi, = 36.5mm; 4° Verificare de zveltete A, =82.29< A, =120; =54.22< 4, =120. 5° Se determina coeficienfii de flambaj A, = 82.29 ICE, = 0.606; A, = 54.22 —CUMALCHOIS y= 0,735 ; 9 = min(p,,0,) = 9 = 0.606, 6° Verificare de stabilitate generala Nay 6B.S2NON 199 1157 mm, @- A 0.606: 550m = 220N/mm?; Verificarea de zveltefe este satisficutd ater pA > Sc alege sectiunea: 2*120x120x12 cu 4 = 5500mm’. 2.4.4, DIMENSIONARE By 119.38-10°N 220 mm = 904,39mm? 1o 4rnares = 220N/ mm? = Ammer’ = 2° Se propun comiere 60x60x5 cu 2: 4°" =1164mm?; 3° Se calculeazA coeficientii de zveltete: Ey _ 0.8+1950mm 182mm Ae 8-1950mm: i, =18.2mm; 5.71; 1950mm 30.0mm 6551, =1950mmi, = 30.0mm; -25-Cap.2. Caleul fermi curenta 4 Verificare de avelteje S.71< 2, =150 5.0< A, =150 5° Se determing coeficientii de flambaj 5.7] SMC OLY 5 y= 0.580 ; 650, —SUUMCROY gy -9.791 ; in(@, 9.) => @ = 0.580. ©° Verificare stabilitate general Ny __11938-10°N No. M93810'N ing 2, 9-4 0:580-1164mnt = 176830 /mm R=220N/mm'; aXe Se alege sectiunea: 2*60x60x5 cu 4 = 1164mm?, 2.4.5, DIMENSIONARE B,. Ny a 2° Se propun comiere 60x60x5 cu 2-4" =1164mm?; = 0.6;R = 220N /mm? => Armes = 119:38-10'N 1o 4PRoms = - 0.62200 mm’ = 904,39mm? 3° Se calculeazd cocficiemi de zveltefe: 08-2250mm _ 99.9 L 18.2mm 1800mm 30.0mm 4° Verificare de zveltete 4, =98.9. Se alege sectiunea: 2*60x60x5 cu A = 1164mm?, 26Cap.2. Calcul ferma curenti 2.4.6. DIMENSIONARE Bi 10 4s = Nat sy = 0.5,R=220N/mm? = AM a aR 0.5-220N Imm 2° Se propun corniere 100x100x12 cu 2+ 4°" = 4540mm? ; 3° Se calculeazi coeficientii de 2veltete: Ly _ 0.8-3661.97mm a = 971, = 08-3 si, = 302mm; Ly Stone yp = 0.8 -3661.97 mmf, = 30.2 L £4 3661 97m _ 94 36,1, = 3661.97 mm, = 474mm; i, 474mm 4 Verificare de zveltete A, 297 <2, =150 4,277.26 @ = 0.513. 6° Verificare stabilitate generala Ney | 46438-10'N 199 94m 9-4 0.513-4540mm" R=220N/ mm; => eR, oA > Sc alege sectiunea: 2*100x100x12 cu 4 = 4540mm”, 2.5. DIMENSIONARE BARE INTINSE Observatie: Barele fermei supuse la intindere sunt: Bas; Br-«; Boi Ba. 2.5.1. ETAPE DE DIMENSIONARE PENTRU BARE INTINSE_ 1° Se calculeaza aria necesar’: 4... = ee, 464.35-10°N = = 4221.36mm? Nbora ~ efortul axial din bara care se dimensioneaz&, determinat cu inc&ircari cu valori de caleul. R=220N/ mn#; R—rezistenja de calcul a ofelului folosit OL37; 2° Se alege o secjiune alcituiti din dowd comiere cu aripi egale astfel incat A> 4,,.. A~ aria secjiunii transversale a celor dou’ comiere ce compun sectiunea barei. Observatie : Se alege sectiunea cu aria cea mai apropiaté de Aye. 3° Se calculeaza coeficientii de zveliele: 2, = 21Cap.2. Caleul fermi curent Jy ~ lungimea de calcul pentru coeficientul de zvelteje in raport cu axa y —y (are acelagi valoare cu lungimea de flambaj, dar se referd la o bard intinst); pentru barele de la talpa inferioaré a fermei, Is = leans © pentru diagonale, [y= 0.8Je,e Observatie : Bp se considera ca facand parte din talpa inferioara, Je—lungimea de calcul pentru coeficientul de zveltefe in raport cu axa z~ © pentru diagonale, Je = Jase ® pentru barele ce compun talpa inferioari a fermei, J; ~D (sau 0.5:D daca se prevede o legtura in plan transversal in dreptul nodului central sub forma tei contrafige); ‘Jeane ~ lungimea teoretick a barei verificate (misuratit interax intre noduri); 4y~raza de giratie a sectiunii transversale alcdtuite din dou’ comiere, in raport cu axa y-y; #.~ raza de girafie a sectiunii transversale aleatuite din doua corniere, in raport cu axa 7-2 4° Verificare de zveltete: Relatia de verificare este: [,, Dac& pentru barele ce compun talpa inferioara a fermei condifia de zveltefe nu este satisRicutd (daca 2, > 4,) atunci se prevede o contrafisi la nivelul nodului central al tapi inferioare, astfel inedt pentru talpa inferioara lungimea de calcul a coeficientului de 2veltefe in plan perpendicular pe planul fermei devine 0.5D (J, © 0.5-D). Daca nu s-ar prevedea aceasti contrafisa, 1, = D. 1, £4, = 400 CONTRAFISA SIAN RE PANA ACOPERIS TALPA SUPERIOARA FERMA CONTRAFISA TALPAINFERIOARA FERMA Fig.2.5. Amplasarea unei contrafige in dreptul nodului central al tilpitinferioare a fermei 5° Verificare de rezistenta Relajia de verificare este: Bee sk 2.5.2. DIMENSIONARE Bus Neg _1193.8-10°N R220 /mm? ar = 5426.36mm"; 2° Se propun comiere 120x120x12 cu 2+ 4" = 550mm"; -28-Cap.2 Calcul fermi curentii 3° Se calculeaza coeficienfii de zvelteje: sonny 3000mm:i, = 36.5; 12000 _ 216.61;1, =12000mm:i, = 5.4mm, i, 55.4mm “ 4° Verificare de zveltete: A, =82.19< A, = 400; Verificarea de 2velteye este satisfacuta. 4, =216.61< 4, = 400, 5° Verificare de rezistenta: Nig

2.5.3. DIMENSIONARE Bo 1022.96 10° R220N7 mm? 2° Se propun comniere 120x120x12 eu 2-4°™" 3° Se calculeaza coeficientii de zveltete: Ly _ 600mm 3, 365mm 12000mm i, 554mm 4? Verificare de zveltete A, =164.38 A 5500 Verificarea de rezistenta este satisficuta D Se alege sectiunea: 2*120x120x12 cu 4 = 5500mm?, 1a" = 4649.82mm; 500mm? 164.38;1,, = 6000mm;i, = 365mm; = 216.61; 354mm; ‘Verificarea de zveltefe este satisfucutt, 2.5.4. DIMENSIONARE Bo2 Np _ 749.62-10° N R220NTmmt 2° Se propun corniere 100x100x10 cu 2-4" = 3840mm?; Paws = 3407.36mm 3° Se calculeaza coeficientii de zveltere: wl 2 3498.5 7mm & = 115.08:1,, =3498.57mmnt:i, = 30.4mns, i, 304mm 1, 12000mm = 255.86:1,, = 12000mmri, 46.9mm 6.9mm; 29.2 Caleul fermi curenti 4 Verificare de zvelicje 115.08 < A, A, = 255.86. Verificarea de rezistent este satisficutl > Se alege sectiunea: 2*100x100x10 cu A = 3840mm? 100; op, Yetficarea de zveltee este satisficutd 2.5.5. DIMENSIONARE B3.+ Nog _ 208.23-10" R 220N/mm™ 2° Se propun corniere S0x30x5 cu 2- 4°” = 960mm? ; Pam = 946.Smm; 3° Se calculeaz coeficientii de zveltete: Ly _ 0.8-3661.97mm 15.1mm 3661.97mm i, 263mm 4° Verificare de zveltefe A, =194.01< 2, = 400; Verificarea de aveltefe este satisficuta. A, =139.24 <2, = 400. 5° Verificare de rezistenta: Nu eR eo 20823-10' 194.011, =0.8-3661.97mm:i, =15.1mm; 39.2451, = 3661.97mm;i, = 26.3mm; =216.91N/mm? < R=220N/mm? => Verificarea de rezistenta este satisficuta » Se alege sectiunea: 2*50x50x5 cu 4 = 960mm. 2.5.6. DIMENSIONARE Ba. Ne. OMON R 220N/mnr Observatie : Se va dimensiona sectiunea din conditia de 2velteye (,.4, $150); 2" Se caleuleazi raza de giratie necesari: 1, = 0.8-3841,87 = 3073.5mm 1 1 nv _ 3073 34 515051, 2 ei," = 07 di ** 150 150 Se propune un comier 70x70x6 cu i, =21.3mm. 3° Se calculeaza coeficientii de zveltete: am = 0.5mm; 0.5 => 213mm; =112.34;),, = 3841.87 mm:i, = 34.2mm; -30-Cap.2 Calcul fermi curenta 4 Verificare de zveliefe 2, =1443 <2, =150; 4, =112.34 in urma dimensionarii s-au obsinut urmétoarele secfiuni: : z a120x120x12_(3)_2150x150x14 _(5,_2°150x150x14 Fig.2.6, Seotiunile rezultate pentru barele fermei in urma dimensionaii Din motive constructive se propune urmatoarea aleatuire: 1 50x150x14 @_2rsoxiS0xi4 1 2150K150x14__S 2450x150x14 52151 ‘2 ee QI ‘2 g Yo, Ff GO $ gy g 2°120x120x12 2°120x120x12 Fig.2.7. Sectiunile alese pe criterii constructive pentru barele fermei 2.6. VERIFICAREA STARI LIMITA DE DEFORMATIE (“VERIFICARE DE SAGEATA”) S.L.E.N. Relatia de verificare este:| Faux S Sain’ fain “= ind o verificare de stare limita a exploatarii normale, aceasta se face utilizdnd incdrcari cu valori normate, SeCap.2 Calcul fermi curenti Situafia real de inereare este: om) ear i . oe Situajia virtuala de incarcare est I sereemveerssrreenneend ist ae. TT OEE PLE eee Intrucét barele ce compun ferma sunt solicitate preponderent axial, pentru calculul sigetii fermei din formula Maxwell-Mohr, se refine numai termenul ce confine forta axial fous = Jin fr gm Be EA El ———— Rezulta ca Som ®DS =D AN, on, - nelieazs EA unde: - E=2.1-10°N/mm?; = modulul de elasticitate longitudinal; Ai ria sectiunii transversale (compuse din dowd corniere) a barei “?"; + 1, lungimea barei “7”; -M forja axiala din bara “i” in situatia real de incareare (rezultatd in urma incarearii fermei cu incdrearile cu valori normate); ~ ny= forta axiala din bara “i” in situatia virtuald de incarcare (ferma se incarca cu 0 forti“I” pe directia sigetii ce urmeaza a fi calculate). Deoarece calculul se efectueazi in domeniul elastic, pentru determinarea eforturilor “N}” se : P poate utiliza principiul proportionalititi: N, = Nj. ,-—sCap.2 Calcul ferma curenta POs pl t+ 0.1SKN Im -a-t = 7.79RN Jt Lim + 0.15KN [mm -3mn-L1m = 89.654; P= p,:t+n,-O.15KN /m* -a-t =10.456KN (m-1 1m +101-0.15KN/m? -3m-1 1m =119.38kN; unde: - —n)- coeficient partial de siguranti; m)= 1,1 ; ~ 0.15KkN/m? - valoarea normatt a incirctrii date de greutatea proprie a fermei; - pi", Pe valorile normate, respectiv de calcul ale componentei verticale a incérearii TORN / m ; p.= 10-AS6RN /m; de Ia nivelul panei curente: p.’ 300mm = 3m; = (= lungimea traveei = 11000mm = 11m; + Nara ~ efortul axial din bara “7” obfinut in urma incdrcarii fermei cu incirearile cu valori de caloul (forfele P din capitolul 2.3.) PY 86.65kN =——— = 0.726 P 119.38kN Caleulul valorilor N;: Nrert. [BARA fears TN] NiTkN] oF 643.62KN 467. 27kN 13 643.624N 467.2 7KN 3-5 1195.29KN_ 867.78KN 5-7 1195.29KN_ 867.78KN 0-2 749.62kN 544.22KN_ 2-4 1022.96KN" 742.67KN 4-6 1193.8kN 866.70kN 2-3 464.35KN 337.12kN 3-4 208.23kN ASLATEN 4-7. O.LIAN 0.08kN' 1-2 119.384N_ 86.67KN 45) 119.38kN 86.67KN 7, 0 0 = 0.801; O125-D 01252 «94779, py, = yy = OTS «0125-12 Ty-cosa, 1.95m-sin3" 0s- sina, 5=2.003-sin3" 35° 003; T,-cosa, 2.25m-sin3" - -sing, My = Mg = My =05 Mey 0.628; siCap.2, Calcul fermi curenti 1 | 46727 2 [713 [3003.75 | 8060_| 467.27 0.77 10.639 3_[ 3:5 [3003.75 | 8060_| 867.78 | 2.003 3.085 4 | 5-7_[73003.75 | 9060 [867.78 | 2.003 | 3.085] de S| 0-2} 3498.57 [5500 [544.22 | 0.808148 aN 6 [24 F 6000 [3500p rane 28 ae] a ml 7_| #6 | 3000 [5500 [866.7 3.5 5.628 8_[ 2:3 3661.97 | ~4540_[ 337.12 | 0.801 | 1.037 9_ [3-4 [3661.97 [1164 [151.17 0.689 | 1.56 10 1 12 3 47 [3841.87 [1626 | 0.08 [0.628 | 0.565 1-2 {1950 [1164 [86.67 | 0 0 4s {2250 | 1164 [86.67 | 0 | 0 2400 21.975, Fax © Sain = Verificaren de sligeatt este satisficut, 2.7. DIMENSIONAREA PRINDERILOR CU SUDURA A DIAGONALELOR $I MONTANTILOR ETAPE DE CALCUL: 1° Se stabileste efortul de calcul al prinderii sudate N,: N, = min(l.3- Nooo 3 Vey )s unde, Nig - efortul axial din bara “7” generat de incarearile eu valori de calcul; » [As R= pentru _bare_intinse: New = (e A-R= pentru _bare_comprimate. 2 Se distribuie eformul N; la cele doua perechi de cordoane de sudura Pentru aceasta bara este consideraté ca o grind simplu rezemati, perechile de cordoane de sudura constituind reazemele acestei grinzi. Forta N, se considera c& acfioneazA in centrul de greutate al sectiunii aledtuite din doua comiere la distanta “e” de o muchie a sectiunii gi la distanta “b - e" de cealalta muchie. Scriind ecuafii de moment in fiecare reazem al grinzii se objine: (EM), =03 WN, (b-8)-N, b= 0 => (DM,), =05-N, -e-N,,-b=0>N,,Cap.2 Caleul fermi curenti Hn Fig.2.8. Schema de calcul prinderi cu sudura 3° Se propun valori pentru grosimile cordoanelor de suduré: a,,a, € B3*y . min{0.7 +1, ;0.85-1,} a, smin{0.7-1,:0.7-1,} + unde fg grosime guseu ; fc grosime comnier; 4° Se calculeaza lungimile necesare ale cordoanelor de sudura (Lineci [2nec): 699.4-10°N sman-1 SON Tmt = ZINN 4.9.5.5 nm = 178.340 = ly, =180ram; 2-5.Smm-130N mm +2-8mm =307.42mm = hye. = 310mm; Valorile , 2, obtinute din calcul se rotunjese superior la multiplu de 10mm. Rf ~ rezistenja de calcul la forfecare a sudurii in relief; R,’ =0.7-R=150N /mm?; R—rezistenja de calcul a ofelului folosit (OL37); R= 220N/ mm? 5° Se verificd conditiile constructive: 15-a Sh 560-4, 15-a, Sh, $60-a;; 1,3 2 60mm; hy 2d. unde b ~ lajimea aripii comierului sudat. Daca aceste conditii constructive nu sunt indeplinite se revine la punctul 3° si se propun alte valori pentru grosimile de calcul a; si/sau a2. Observatie; Pentru cordoanele de suduri ce prind bare pujin solicitate se previd dimensiunile minim constructive: a = 3mm si != 60mm (72); 2.7.1. DIMENSIONAREA PRINDERII CU SUDURA PENTRU BARA 0-2 001.3 Ny iNew) 3-749,62=974.S1KN; A+R =5500mm? -220-107 kN =1210kN = 974.SIRN,Cap.2 Calcul fermi curenti _ 120mm — 34mm 120mm Ny =£n, = 34m Bo 120mm PN, 974.5 1KN = 699.4KN; 974.S1KN = 276.11AN; 3° Se propun valori pentru a si az: 4 Smin(0.7-1,:0.85-1,) = a, < min(10.510.2) ¢ a, <10.2=> a, = 8mm; 4, Smin(0.7-1, 30.71.) = a, S min(10.58.4) <> a, £8.4= a, = 5mm; deci a) ~8mm; a2 = 5°mm. 4° Se calculeazi Iungimile necesare ale cordoanelor de sudturd (lye; fae): Ma 42g, = O94 ION 9. Bou 307 42mm yg, = 310m 2-Brim-150N mn lage #5 + Dey = OM ION 95.5 =178.34 mm = lay, = 180; 2a, Re 2-5.Smim-150N Imm 5° Se verifica condifiile constructive: 15-a, $1, $60-a, <> 120<310-<480— se verifica. 13-4, Sly $ 60-4, > 82.5 <180<330=> se verifica, mime, = 31 0mm; 180mm. 2.7.2, DIMENSIONAREA PRINDERII CU SUDURA PENTRU BARA 1-2 1° N, = min(.3-NeysNog)s 13-Ny =1.3-119.38kN =155.194N; Neg = +A R=0.580-1164mm? -220-10° kN =148.53kN; = N, =148.53kN, 2 Ny Som AGA 48 5344 = 107. 93KN; 60mm 16.4mm 7. N N, = “148.53KN = 40.6KN; * 60mm 3° Se propun valori pentru a si az’ 4 Smin(0.7-1,;0.85-1,) = a, min(10.5:4.25) > a, £4.25 => a, =3° mm; a, S min(0.7-1,50.7-1,) <> a, Smin(10.53.5) <2 a, $3.5 a, = 3m deci a; = 3‘mm si aa = 3mm. 4° Se calculeaza lungimile necesare ale cordoanelor de suduré (linc; lane)! SMO 52.3.5 = 103.790 = Igy, = 110mm; 2-3.5mm-150N (mm? 10°N +2:3mim = 51.1 mm = Ia. = 60mm;Cap.2 Caleul ferma curenti SP 15-4, <1, $60-a, = 52.5<110<210= se verifies 13-4, Sl, 560-a, <> 45 <60<180= se verifica. a, = 3° mm = a, = 3mm; 10mm; 0mm. 3. DIMENSIONAREA PRINDERI CU SUDURA PENTRU BARA 2-3 13-N, =1.3-464.35EN = 603.66KN Neg, = +A R= 0.513-4540mm? -220-10° kN = 512.38kN; = N, =512.38kN. 2 Ny Nyy =£ey, = 22MM 519 38kN =148.59KN; b 100mm 3° Se propun valori pentru a, si a>: 4, $min(0.1-1,;0.85-1,) & a, S min(10.5:10.2) <= a, $10.2 > a, = 6mm, 4 S min(0.7 +1, :0.7+t,) € ay < min(10.5:8.4) = a, £8.4= a, = 5mm, deci a; = 6mm gi ay = Sm. 4° Se caleuleazs lungimile necesare ale cordoanclor de sudurd (Iinec; nee): 363.79-10°N SE ONO N 2.6mm = 214.1 mm => Ie = 220m; 2-6mm -150N / mm’ 109. 06mm => I,.,. = 110mm; 5° 15-4, $1, $60-a, 90 <220 <360= se verifica. 1S-a, $/, $60-a, = 75 <110 <300= se verified. 1° N, = min(1.3-N5 Np) 1.3-208.234N = 270.70kN R=1164mm? -220-107 kN = 256.08KN; 256.08KN. 60mm ~16.4mm 256.08 = 186.08KN; Som 56.08KN = 186.08) = 16.4mm 600mm 256.08kN 69.99kN: 37Cap.2- Calcul fermi curenti 3° Se propun valori pentru a) gi az: 4, Smin(0.7-F,:0.85+1,) <% a, . 5 um = 83.77 = by, = 9m 2a, Ry 2-3mim-150N Imm 5° 15-4, $1, £ 60-a, = 60 <170<240= se verificd. 15-4, Si, $60-a, € 45<90<180— se verifict 2.7.5. DIMENSIONAREA PRINDERII CU SUDURA PENTRU BARA 4-5 1° N,=min(.3-N,3N)s 13-Ny =1.3-119.38 = 15.19%; Neap = A-R = 0,580-1164mm? + 220-10°°kN = 148.534N; = N, =148.53kN. 3° Se propun valor pentru a gi az: 4 Smin(0.7 -1,:0.85-1,) , 4° Se calculeaza lungimile necesare ale cordoanelor de sudurt (jc; lane): 793-109 4 2a BION 5 Spam 108.79 = by =110mm; Pa-ky D3.Smm-150N mm 2 5 SHON 2.5mm = 51.1 Ln = lye, = 60mm ram 1300 Fam 5° 15-4, $1, $ 60-4, 52.5.<110<210= se verified. 15-a, SI, $60-a, ¢> 45 <60 <180=> se verificd. mnt, = 110mm; [a = 3mm;l, = 60mm,Cap.2 Calcul fermi curentii 2.7.6. DIMENSIONAREA PRINDERII CU SUDURA PENTRU BARA 4-7 1" N,=mind.3-NysN)5 13+ Ny =1.3-0.L1AN = 0.1434N; 626mm? - 220-10 => N, = 0.14344. 357.72KN; Din considerente constructive se propun dimensiunile cordoanelor: a, = 3mm; 1, = 60mm; a, = 3mmsl, = 60mm. 2.7.7. DIMENSIONAREA PRINDERII CU SUDURA PENTRU BARA 6-7 1 N= mind. 3-NyiNeop)s 1.3-Ny =1.3-OKN = 0KN; Negp = A: R =1164mm? -220-10* KN = 256.08KN;, = N, =OkN, Din considerente constructive se propun dimensiunile cordoanelor: [a, = 3mm;2, = 60mm; a, = 3mm:l, = 60mm. 2.8. AMPLASAREA PLACUTELOR DE SOLIDARIZARE 1 ae fi VA vor "|| Observatie: — 2H, hei iyi 2° Avon VFonon ‘ 1 Pentru bare comprimate se vor alege minim doua placute cu /, <40-i, Pentru bare fntinse se va alege minim o placuti eu J, <80-i, nos Fig.2.9. Aledtuirea 5i amplasarea placutelor de solidarizare 230Cap.2 Caleul fermi curenti Ty Penira barele: Bo, BysiBasiBs7 > acestea sunt bare comprimate=> minim 2 placuye de solidarizare pe bara ‘comprimata: 1, S$40-1, e 1, £40-45.8 <> |, <1832mm. 2. Pentru barele: By 2:Br4:B4s: > Avestea sunt bare intinse => minim o placuja de solidarizare pe bara intinsé: 1580-4, © f, $80:36.5 <>, < 2920mm. 3. Pentru barele: By.2:By.s: ~ Acestea sunt bate comprimate= minim 2 plicufe de solidarizare pe bara ‘comprimat: 1, $40-i, > 1, $40-18.2 <> 1, 5 728mm, 4, Pentru bara: Bs.¢: ~ aceasta este o bari intinsa = minim o plicufii de solidarizare pe bard intinsé: 1, $80-i, 1, $80-18.2 <> /, <1456mm. S. Pentru bara: Bas: * aceasta este o bari comprimatii=> minim 2 placufe de solidarizare pe bard comprimata: 1, $40-4, <1, $40-30.2 <>, <1208mm, 6. Pentru bara: B..2(desi aceasti bara este intinsd, pldcufele de solidarizare se dispun ca $i pentru o bard comprimata): + desi aceasta este 0 bara intinsd = minim 2 plicuje de solidarizare pe bart: 1, 40-4, & 1, $40-21.3 <2, 852mm. 7. Pentru bara: By (aceasta bard nu este solicitatd) + Se previd placute de solidarizare la distanfa: /, $ 80-1, € 1, < 936mm. Fig2.10. Dispunerea placutelor de solidarizare pentru bara By; ” a — x j -40-Cap2 Calcul fermi curenti 2.9. DIMENSIONARE JOANTE DE MONTAJ 2.9.1. JOANTA DE MONTAJ DE LA NODUL CENTRAL AL TALPI INFERIOARE: eves sre tk i a = = Fig2.11. Joanta tipi inferioare 1° Se stabileste efortul de dimensionare al joantei N,=min(l3-Ny PsN); Neg = ATER. 1.3- Ny‘ * =1,3-1193.8kN =1551.94kN; Neg! = ATS: R= 550mm 220N Imm? -10° => N, = 1210KN, 210KN; 2? Se calculeazé aria pieselor P2; (se vor realiza din acelasi tip de comier ca si piesele Pio). Pro Pa tc Fig.2.12. Realizarea pieselor Pio $i Pay leas 500mm? ~2-5.5-12° =3916mm"; 3° Se stabileste aria necesard a eclisei Pao: Aggy! = App — Apyy = 5500mm? —3916mm? =1584mm? 4° Se propune latimea eclisei P2» Bay Bh, 2-(,/" ~1,) 42-15 by, 215mm + 2+ 120mm ~ 12mm) + 215mm © by, 2 261mm => by, = 270mm. 5° Se calculeza grosimea piesei Pz2: / _1584mm? © 270mm 87mm => tn, = 6mm: dat, ty, 2 8mm = se alege t,, = 8mm. AleCap.2 Calcul ferma curenti 6” Verificarea efortulul din eclise: Relajia de verificarea este} a + Apa, Ariile efective ale diferitelor eclise sunt: Agzy = Bay “ty = 270mm -8mm = 2160 Apy, =3916mm?; ° 1210-10° / (2160+3916)mm™ => verificarea este satisficuta. = 199.14 / mm? < R=220N/ mm’. 7 Se propun grosimile de calcul ale cordoanelor de sudurd az $i ay: 4, S0.7+1, € a; £10.Smm = se alege ay = Smm; 4, Smin(0.7 -1,30.7t,,) se alege a; = Smm. 8° Se calculeazii lungimile necesare pentru cordoanele de sudura: 1m = Ary N, 42a, = — 396mm? 1210-10°N Ary Ap 40a Ry °° 916+ 2160)mm? 4. Smm-150N mmr = hy" =269.95mm = |, = 270mm. R,’~vezistenqa la forfecare a sudurii in relief; 7 R=150N/mm* N, R 1210-10°N 2-Smm+150N / mm? «Am, Apa + Ap 2+ay+ = 1"" =296.77mm = 1, = 300mm, 9° Se verifica conditiile constructive: iS-a, <1, <60-a,) Relajiile de verificare sunt]15-a, <1, <60-ay; M1, 21, +50mm, 15-ay $1, $60-a, © 15-5£270 £ 60-5 2 75 <270<300; 15-4; Sl, $60-a, 15-5 £300 60-5 > 75 <300 <300; 1, 21, +50mm <> 270 300 +50 <2 270 <350. > Redimensionare. Observatie: = +2-Smm +2-Smm Pentru joanta de montaj de la nivelul tilpiiintinse (tAlpiiinferioare) a fermei_ se impune 1, 21, +50mm pentru @ asigura intrarea in lueru a ecliselor cornier (piesele P2,) inaintea slibirii pieselor Pip. Propun 42Cap.2 Calcul fermi curenti 8” Se calculeazit lingimile necesare pentru cordoancle de sudurd: = 2__3916mm* 1210-10°'N L + +2-4mm = 332.94 = 1, =340mm,s © (3916+2160)mm™ 44mm TSON / mm 260mm? 1210.10. yi = O_O NON __ 2.5.5 =271.T mm = 1, = 280mm, (@6+ 2160) 2-5.5mm-130N Imm “mst ™ 9" Se verified conditiile constructive: 15-a, <1, £60-a, < 60<340 > 240; 15-a, Si, $ 60-0, <> 82.5 < 280 <330; Deoarece J; = 340 > 60-a, = 240 se revine la 7° i se propune alt valoare pentru ay. 7? Se propune: a, = 5.5mm; 8° Se calculeaza lungimea necesara pentru cordonul 2: Pie O_O _ a sear tenes wines (GD16+2160)mm* 4-5 Smm-150N Fram ° 1, = 250mm <|, + 50mm = 330mm, Din considerente constructive se stabileste langimea cordonului 2 de suduri /, = 330mm si grosimea a, = 5.5mm. 9° Se verifica condifiile constructive: 15-a, <1, 60-4, <> 82.5 <3305 330; 15-a, $1, $60-a, <> 82.5 < 280 <330; 1, 2, +50mm <> 330 > 280+ 50 <> 330 = 330. ast ath_te ms Fig. 2.13. Joanta talpit superioare 1° Se stabileste efortul de dime: N, =min(3-Ny75N 13«Ny?? =1.3-1195.29kN =1553.88kN;, Neg?! =: AT R= 0.714 -8060mm? -220N | mm? 107 = N, =1266.06KN. 266.06KN; -43-Cap2 Caleul fermi curenti P22 P23 Fig2.14, Realizarea pieselor Pi i Pas att 2° Se calculeaza aria pieselor Pas: Aggy = Apyy =2+2.5+t,? = 8060mm? —2.2,5.14? = 7080mm; 3° Se stabileste aria necesara a eclisei Ps: pss” = Any — A, 360mm? ~ 7080mm? = 980mm? 4° Se propune kitimea eclisei Pas: Bag Sty +2-(B,"" = 1.) — 2-15; by, > 80mm, © bag 15mm +2 -(150mm — 14mm) ~ 2-1.5mm © byy S 257mm => by, = 250mm. 5° Se calculeza grosimea piesei Pos: = ty = 4mm; dar, f,, = 8mm = 145 = Sum. 6° Verificarea efortului din eclise: Relatia de verificarea este: A) Ara * rile efective ale diferitelor eelise sunt Aggy = Day “ts = 250mm -8mm = 200mm? Ay, = 7080mm*: __ 1266.06.10" = 000+ 7080)mm' = verificarea este satisfacuta =139.43N /mm? < R= 220N/ mm? 7? Se propun grosimile de calcul ale celor doua tipuri de cordoane de suduri a: gi as: a $0.7 -t, a; £10.Smm= se alege a2™ 4.5mm; 44s $ min(0.7 -1,:0.7 +f.) ¢>a,S min(10.Smm;5.6mm) => se alege as =5.5mm. 8" Se calculeaza lungimile necesare pentru cordoanele de sudurd: Ars sa 7080mm? 1266.06-10°N Ipos + Aros 4-a, +R, 7° (7080+ 2000)mm? 4-4.5mm-150N/mm™ = hy" =374.63mm = |, +2-4.SmmCap2 Calcul ferma curenti 2,’ rezistenta la forfecarea a sudurii in relief, R,' =0.7-R=150N/mm? . y, 7 2. q Ans 42a, = 200mm _ 66.06-10'N as sanm Amn + Ans 2-a,-R,* (7080+ 2000)mm? 2-5.Smm-150N Imm? 31) =180.01mm = 1, =190mm. a 9° Se verific& conditiile constructive: hiS-a; <1, $60-a,) 15-4, <1, <60-a,; Relatiile de verificare sunt: 15-a, $1, $60-a, o> 67.5 <380>270; 15-a, £1, £60-a, <> 82.5 < 270 <330; > Redimensionare. 7" Se propune: a, = Smnt; 8° Se calculeaz lungimea necesara pentru la: ee 7080mm? 1266.06-10°N a 2-5mm = 339. , = 340mm, 2 = (7080+ 2000)mm? a-Smm-15ON fmm? > 07" = 339-06mm = 1, = 340m 1, = 340mm > 60-a, = 330mm. > Redimensionare. 7 Se propune:a, 5.5mm; 8° Se calculeaz lungimea necesara pentru / moc ___7080rem” 1266.06-10° jy = I» E+ 2.5,5mm = 310.1 5m => Ly = 320M; (7080+ 2000)mm?"4:5.Smm-1S0N mm’ 9° Se verific& conditiile constructive: 15-a, $1, $60-a, © 82.5 <320 <330: Smal, = 320mm, 5.Smmils = 270mm, 2.10. VERIFICAREA REZEMARII FERMEL 2.10.1. VERIFICAREA PIESEI DE REZEMARE LA STRIVIRE ( piesa Py din figura 2.16) . os”) ‘ ° a z | 5 i ». £ x yea Fig. 2.15. Schema staticd ferma AS.Cap.2 Caleul fermi curenti v Relajia de verificare este: unde log, bps sunt dimensiunile fn plan ale piesei de rezemare P2g (piesd Pay Se mai numeste by5 = 60mm; In acest caz : ay =120mm. oN = ASB ION 66322 <1.5.n=3304, in by 120mm- 60mm rm mn vr hseaun Fig.2.16. Alettuire nod de reazem ferma 2.10.2. VERIFICAREA RIGIDIZARII VERTICALE A REZEMARII FERMEI (piesa Px; ) 1° Sectiunea de rezistenta verificata are dimensiunile: 10 1 P27 x4 — 1 es i + P29 3° 1 100410, Fig.2.16. Dimensiunile sectiunii de rezistenfa -46=Cap2 Calcul fermi curentii 2? Se calouleazA aria sectiunii de rezistenfa : A=2-10-140+15-335 = 7.825-10? mm* \v 3° Rigidizitile se consider ca un montant comprimat avind lungimea Y de flambaj egala cu fram $i secjiunea transversala egala cu sectiunea Fr de rezistenfi.. (unde Aycan = 358mm). | 4° Se calculeaza raza de girafie in raport cu axa x= x: 15032 10°mm 7, _ [20:32-10% mm hscaun 50.96mm = Simm; | "V4 7 Y7825-10 mm 290° -10 1 = 20.32-10°mm', i 1 “A 5°. Se stabileste coeficientul de zveltee: 358mm _, “a, Simm 6°. Se evalueaza coeficientul de flambaj: 2, +, = 0.996 7°. Verificare de stabilitate: Relatia de verificare este: y ’ 10 ‘ F< Rep SMS SION 61.27 cere r20 o4 0.996-7.825-10° mm mm mm Observatie: Deoarece in majoritatea cazurilor zveltefea este foarte mic’ (@, —» 1,00) se accepta sé se v fectueze numai o vetificare de rezistenfa sub forma: — < R. “ATCap3 Calcul grinda cale de rulare 3. CALCUL GRINDA CALE DE RULARE 3.1, ALCATUIRE CALE DE RULARE ax fir de ruare 1+ ax erindl ale de rlare att Fig.3.1. Alituirea cdi de rulare oak Fig. 3.1. Alcdtuirea unui fir de rulare lunde: 1 — sine de rudare (pe care citculi rotile podurilor rulante); 2 ~ grinda caii de rulare ~ element structural care preia toate incdrcarile verticale gi longitudinale generate de actiunea podurilor rulante si le transmite in continuare la stalpii de cadru (incarcari verticale), respectiv la portal (inedrcdri longitudinale); 3 — grindd de frdnare ~ preia incéredrile ransversale produse de frdnarea si éemararea carucioarelor rulante; indeplineste si functia de pasarelA de circulatie pentru Personalul de intretinere; joac’ un rol important in conlucrarea spatial a cadzelor ‘tansversale; 4 ~ contravéntuire orizontald ~ constituie o legaturé orizontald transversala la talpa inferioard a grinzii de rulare limiténd vibratiile acesteia produse de circulatia podurilor si poate fi folosita ca reazem intermediat pentru stdlpti de inchidere ce sustin perejii laterali: 5 ~ grinda secundard — susjine pasarela. Cele patru grinzi (grinda caii de rulare, grinda de frinare, contravantuirea orizontala gi grinda secundara) alcatuiesc un element cu sectiune inchisd cu rigiditate ridicata la rasucire. -48-Cap.3 Calcul grinda cale de rulare a Leo » Diaud 2ctm PY rox mone — leur re pes uae, Pu Py P2,Pa| Spee TET ~teecseatene te Fig. 3.2, Schema cale de rulare unde: ¢ —distanta minima fata de axul grinzii caii de rulare la care se poate gas! sarcina ridicata, Py, Pa, Ps, Pa presiuni pe rotile podului rulant; Pi, Ps presiuni maxime pe roati; P2, P4— presiuni minime pe roata; Q~ sarcina la carlig; A~ampatament; B — distanja dintre tampoane; Lyon ~ deschidere pod; Dra.a— deschidere hal’. Grinda aii de rulare se va dimensiona sub actiunea presiunilor maxime pe rofi generate de cele dou’ poduri rulante cu care este echipati hala (poduri avand capacitatea de ridicarea de 20Y/si_ respectiv 40%). 3.2. SCHEMA CONSTRUCTIVA GRINDA CALE DE RULARE oe a i i i soni 3.3, Schema staticd grindd cale de rulare Grinda caii de rulare este aleatuita din noua tronsoane: doud tronsoane marginale si sapte tronsoane centrale. Fiecare tronson se calculeaz ca o grinda simplu rezemati cu deschiderea gala cu traveea “r 3.3. SOLICITARI GENERATE DE ACTIUNEA PODURILOR RULANTE 3.3.1. CONVOI DE FORTE CU VALORI NORMATE (,CONVOI NORMAT”) Convoiu! de forte cu valori normate se utilizeazA la verificari de stare limita a exploatitii normale gi pentru verificari la starea limita de oboseala. -49- TimonCap.3 Caleul grinda cale de rulare cot snd ce rutare Fig.3.4. Convoi de forte eu valori normate stabilit pentra un pod rulant unde: 4 - ampatament (distanfa dintre rotile extreme ale podului de pe aceeasi grinda de rulare); B+ distanja dintre tampoane. unde; Q ~ sarcina maximé la cérlig (egalt eu capacitatea de ridicare a podului rulant); q~ greutatea céruciorului; n,~numarul de rofi pe o grinda de rulare; n, P,~ forja transversaléi generatd de frénarea/demararea caruciorului rulant (apare la toate rotile podului); Observatie: Formula de mai sus este valabilé pentru suspensia flexibila a sarcinii (cabluri) 1 10 Pentru suspensia rigid a sarc s yt: unde: J ~ forta longitudinala generatd de frinarea/demararea podului rulamt (apare numai la rofile motoare ale podului); Raportul 1 are semnifiaja unui coefieient defecate Hala ce se dimensioneazA este echipat cu dou poduri rulante, unul avénd capacitatea de Tidicare de 20f iar celalalt avand capacitatea de ridicarea de 401. Grupa de functionare a podurilor rulante este grupa IIL Dimensiunile sinei (hyn.s si respectiv by) pe care vor circula cele dows poduri rulante sunt dictate de podul mai greu. 250 | 60 | 2300 273_| 80 | 2500 (Valori ce corespund situatiel in care se ulilizeazi sine KP.) -30-Cap.3. Calcul grindi cale de rulare Prin urmare rezulta solicitiile: ~ pentru podul avéind capacitatea de ridicare de 20¢f: (Q+4}0 = 20134 = 4.20f:n, =2; + pentru podul avénd capacitatea de ridicare de 40¢f: Pas (0+4)O= 40g 6.330 incarcari cu valori de caleul: Panwen, L san, Ly Poeng-wen, PP unde: ny ~ coeficient de grupare a incarcatilor variabile; z= 0.9 ,atunei céind se iau in calcul doud poduri rulante; ng = 1.0 ,atunci cand se ia in calcul un singur pod rulant. Observatie: Pentru calculul grinzii cAii de rulare, adicé pentru elementul direct solicitat, fiecare pod rulant reprezintd o fncarcare variabila. La calculul stélpilor cadrului transversal si al portalelor toate podurile rulante sunt considerate ca fiind 0 singura incdrcare variabila. ¥ sia sunt coeficienfi dinamici Felul suspensiei | Capacitate de ] Valori sarcinii ridicate | ridicare pod |v sia oricare Ll 13 | 14 | 15 S= 107 _| 13 [18 [2a 25 ts 10.1 +207 13 [15 | TS [20 ee flexibila moirisg| , [12113 1p 15 125.12 225¢F 10 [at [12 3 >2a5f 101.0) 1 ‘oricare Observatie: in cazul in care se consider& dowd poduri rulante incdrcate in aceeasi deschidere a grinzii caii de rulare, valorile coeficientilor y_date in tabelul de mai sus, se vor reduce cu 0.1 (conform prevedrilor STAS 10101/0A-77)Cap.3 Calcul grindi cale de rulare Prin urmare pentru podurile de 20(/ si 40¢/ actiomfnd simultan pe aceeasi deschidere a srinzii dij de rulare rezults y =1.3-0.1=1.2 (grupa III de functionare). Daeg in anumite situatii de calcul se consider doar un singur pod rulant actiondind pe deschiderea grinzii, wv =13 (grupa III de functionare), Pentru podul cu capacitatea de ridicare de 20%/ rezulti a =1.8, iar pentru podul cu capacitatea de ridicare de 401/rezult& a =1.4 (grupa III de functionare). 1n,—coeficient partial de siguaranta; n= 1.2 pentru inearcari verticale (presiuni pe roatt); n= 1.3 pentru inetreari orizontale (Z si P). Pentru calculul momentului maxim maximorum, podurile rulante se consideri cu tampoanele in contact (alipite). Stabilitea convoiului de forte de calcul (Céte roti ineap pe deschiderea grinzii? Care din ipotezele de incdrcare conduce la valoarca maximd a ‘momentului maxim maximurum?) necesita analiza mai multor ipoteze de incdrcare: Ipoteza I (pe deschiderea grinzii cii de rulare actioneaz& patru forte): Pr Ps PY P’3 Ipoteza Il (pe deschiderea grinzii caii de rulare actioneaz& trei forte): Ps Py PB Pr Ps P4 P3 Ipoteza IV (pe deschiderea grinzii caii de rulare actioneaz doua forte generate de poduri iferite): Pr Ps PY P'3 Ipoteza V (pe deschiderea grinzii cdii de rulare acjioneazi dows forfe generate de acelasi pod rulant, cel avand capacitatea de ridicare mai mare): Pa P3 Observatie: Pentru stabilirea valorilor de calcul a celor doull presiuni pe roata P si Ps luate in calcul in cazul ipotezei V se considera urmatoarele valori ale coeficiemilor: 3 sin, =1.0 252+Cap.3 Caleul grinda cale de rulare Bean, -yon, PB" =40.87f Boany-yon Pe =41.42f Astfel: Pentru fiecare din ipotezele de calcul ce pot fi Iwate in considerare se determini céte un moment maxim maximorum. Momentul incovoietor cu valoarea cea mai mare va fi momentul maxim maximorum Juat in considerare. Mae = 10% (Mga Mun!f {in vederea stabilirii momentului maxim maximorum (pentru o anumité ipoteza de incarcare) se vor avea in vedere etapele: a == oY’ 1° Se determina valoarea reactiunii forjelor ce compun convoiul de forte luat in calcul: R=DP=R+R +P: 2 Se stabileste pozifia rezultantei fafa de forfele din convoi: Pr R P3 Py | x AN. a ye R Ath m+ Pi 3° Se stabileste forta din convoi care este situati cel mai aproape de rezultant (in cazul analizat este forta P:); 4? Se aseazi convoiul de forte in pozitia in care mijlocul deschiderii grinzii imparte in dou’ parti egale distanta dintre rezultanta si forta din convoi situatd cel mai aproape de rezultanta; 5° Pentru aceast pozifie a convoiului de forfe se calculeazi reactiunile V; si V2; 6° Se traseazi diagrama de momente incovoietoare. Observatie: Rezultanta convoiului de forfe nu trebuie luati in considerare pentru calculul valorii momentului maxim maximorum, ea serveste doar la stabilirea pozitiei forfelor in Jungul deschiderii grinzii. Cu forfele ce conduc la obfinerea momentului My, =max{Mu.!..i Mag! } se determing apoi soliitivile necesare dimensionicii sectiunii transversale a grinzii (vezi figura 3.5.) “53Cap.3 Calcul grindi ale de rulare Fig.3.5. Calculul solicitarilor necesare dimension&rii grinzii (M,, T si M,) Observatii: M, este momentul incovoietor cu valoarea cea mai mare (pe lungimea grinzii); Valorile 7 si M, se inregistreaza in aceeasi sectiune cu M,; T= max {Ty:Tarhs P este objinuta din incarcarile ce actioneaz3 asupra grinzii, care nu sunt produse de actiunea podurilor rulante Forfele P, acfioneazi in aceleasi sectiuni cu presiunile pe roti (forjele P si P’). 3.3.2, CONVOI DE FORTE CU VALORI DE CALCUL (,CONVOI DE CALCUL”) Convoiul de forte cu valori de calcul se utilizeazd la verificari de stiri limiti ultime (rezistema, stabilitate generalé si local’), Py Ps cots snd de rare Pr Pe Fig.3.6. Convoi de forfe cu valori de caleul stabilit pentru un pod rulant “4Cap.3 Calcul grinda cale de rulare ~ pentru podul avnd capacitatea de ridicare de 407 Ro =n yon, PY =0.9-1.2-1.2-26.2 = 33.96¢f; PS anyon, PE =0.9:1.21.2-6.0= 7.78; owen, Py" =0.9-1.2-1.2.30.4 = 39.3981; PE =n, yen Pe =0.9:1.2:1.2-730=9.461; PY ang wen, -P" =0.9-1.4-1,3-1,1575 = 1.0964; D8 =n, yon, L? =0.9+1.4-1,3-3.04 = 4.980; ~ pentru podul avaind capacitatea de ridicare de 20% iWon, PY 2 0.9-121.2-14.0 218.1477; " =0.9-1.2:1.2-3.6=4.67f; 1g Won Pl =091212168= 21.773 PP any yon, Pe! =0.9-1.21.2-48 = 6.22: P® nwo, Ph =0.9-1.4-1.3-0.605 =1.27f: Dang yom L =0.9-14-1.3-1.68 = 3.5389 RP 3.3.3, STABILIREA MOMENTULUI MAXIM MAXIMORUM. Ipoteza I: Py P3 Py Ps ee see sess eso 155011000 Cele patru forte mu incap pe deschiderea grinzii, care este egala cu 11.00. Coneluzie: Ipoteza I nu se ia in considerare. Ipoteza Ii Pa R P3 P's P's VN 045, 800 xs3010 | 1890 0.585500 0,54=5500 1° R= P =F +P + P'=33.96+39.398+18.14 =91.498¢; 20 yx LPL _ 33.960f -Omm + 39,3981/ 800mm + 18.14-7100mm _ 357302.4if mm R 91.4987 1.8 => x= 3909.03 = 391 0mm, 3° (SLM), =0 = 339.6KN-0.645m +393. 98AN -6.45m +181 4KN- 7.75 -V lm =0 => V, =378.733KN. “55. >Cap.3 Calcul grinda cale de rulare (5m), =0= -330.64N -10.355m—393 98EN -4.55m—181 4EN-3.26m+¥,-11m=0 = V, = 536.4 10N, 4 Migq' = 536.41KN - 6.445m ~ 339.6KN - 5.8: May” =-(-378.733KN 4: = Myy" = 1487.50kNm 487.5kNm; Sm +181 4kN -1.3m)=1487.5kNim, Ipoteza TM: Pa P3 PY R P3 3871, 1079 DP HP +P'+P'=39,398+18.14421.77 = 79.317; DPX, _ 39.398tf -Omm +18.14if -1300mm + 21.77 -6050mm _155290.51f- mm R DSM 31F = x =1958mm, 3° (EM), =0=> 393.98KN.3.871m-+181.4kN.5.171m-+217.7KN-9.92bm=V, m= 3, = 420.210. (Em), =0= -393.98kV-7.129m-181 480 =, =372.81kN, = 372.81KN 5.17 1m —393.98RN +1 3m = 1415.3kNm; (- 420.21kN -5,829m + 217.7RN -4.75m) = 1415.3kNm, =1415.3kNm 829m ~217.7kN -1.079m-+¥, “11m =0 = May Ipoteza IV:Cap.3 Calcul grinda cale de rulare 1° R= DP =P + P'= 39.398 +18.14= 57.547; 2° 2 Ls _ 39.3980/ -Omm-+18.144/-1300mm _ 235824f -mm R 57.54if_ 57.541f = x= 409.84mm; 3° (SM) = 0 = 393.98kN-5.295m +1814 -6.595m—V, -L1m=0 =>, = 298.4KN. (Sm), =0= -393.98kN-5.705m~181 4kN-4.405m-+V,-11m=0 =, =276.984N. 4° M,,, = 276.98KN -5.295m = 1466.61kNm: Mogg!" = {= 298.4KN -5.705m +181 4KkN -1.31m) = 1466.61kNm. => Miu” = 1466.61KNe Ipoteza V: Valorile presiunilor pe roata Iuate in calcul sunt: Bean, -yon,-R" =1.0-1.3-1,1-26.2=37.47f; 0-1.3:1.1:30.4 = 43.474; Panyen: 1° R= DP =P +P =43ATif +37.470f = 80.9417; » pe 37.AT¢f -Omm +43.47¢f 580mm _ 2521269f «mm R 80.947 80.94 107 => x= 3114.97 mm = 315mm; 3° (SM), =0= 374.7 -1.043m +434. 7RN-6.843m-V, 11m =0 =, =305.95kN. (SM), =0= -374.7kN -9.957m—434.7KN -4.157m-+V,-1m=0 =, = 503.45kN. ASEN -6.843m ~374.7KN -5.8m = 1271 844Ner; {—305.95KN -4.157m)=1271.84kNim. => M,,.” =1271.844Nm ‘Valoarea momentului maxim maximorum va fi cea inregistrati in ipoteza II: Mum. sanoen = 188 (M ys My +My" My! 487.5KN +m. “37Cap.3. Calcul grindi cale de rulare 3.4, EVALUAREA SOLICITARILOR PENTRU DIMENSIONAREA GRINZII CAI DE RULARE 3.4.1, ALTE INCARCARI (in afara celor produse de actiunea podurilor rulante) ‘VALORI NORMATE [kN/me incincare | ae VALORI DE CALCUL Greutate propre grind rulare Greutate proprie| os sine + prinderi Greutate proprie sgrinda frdnare Greutate proprie contravantuire | P 03 Md 0.33 orizontala Greutate balustrada ‘Spatiu tehnie Circulatie pasarela P 04 Ll 0.44 3.4.2. CALCUL SOLICITARI ($.L.U,) Py P3 Pty eSzaian Tyco. sot Se V5 T = max{f,:7,,}T = 200.22kN T,, =190.18KN'T,, = 200.22KN. T si M, se inregistreazi in aceeasi sectiune cu M,. Wy=Mmnax (Sat| =0= 33961N-0.645+ 3998RN-6.445-+18L4RN7.745n+5.73N/m- LD =V,-11m = 0 = V, = 409.810,Cap.3. Calcul grinda cale de rulare (SoM), =0=-3396kV-10.355m—39 98EN-4.555m—1814KV-3.255~5.73kN/ m: oe +1, Lm =0 = V, = $62.38KN. +V; 11m =0 T, =max{7,;7,} =200.22kN; 2 M, = Mag, =557-ATEN -6.445m —333.6KN -5.8m—5.73KN /m-LO445™" «1 5394Nim, 1 1 116s = 7 Ha Crd=a- (401f + 6.34f) =1.16rf =11.6kN; 1 (0+ 4)= 3-5 (rr +429/)= 0.617 = 6.16N. 20 Ps Pr Pt 1 Tr V3/__ 645 5800 1300 | 3255 | V4 | We Forfele P, si respectiv P', actioneazé in aceleasi sectiuni cu presiunile pe roti P si respectiv P’ avute in vedere pentru caleulul eforturilor M, $i 7. (SM), <0 11.644 -0.645 9m +11.64N-6.445n+6.1EN-7.745 mF, -1 =O =, =1L.77N, (SM), <0 -11.64N-10.3559—1 LRN 4,555n—6.1KN-3.255+¥, -1 m=O 9, = 17.53KN M, =17.S3KN 6.445m—11.68N -5.8m = 45.74N -m;, Prin urmare solicitarile necesare dimensionarii sectiunii transversale a grinzii sunt: 7 =200.22kN , M, =1539kNm si M, =45.7kNm, . DIMENSTONARE SECTIUNE TRANSVERSAL. GRINDA CALE DE RULARE, Sectiunea transversal a grinzii cAii de rulare se va dimensiona la momentul incovoietor maxim M;. Pentru stabilirea secjiunii talpii superioare a grinzi se tine seama si de efectul M, d se obfine din descompunerea momentului M, fntr-un cuplu de forfe; pentru semnificatia distantei d vezi figura 3.7.). frandrii podului L. si de efectul frénarii/demararit c&rucioarelor rulante (forja care 250Cap.3 Calcul grinda cale de rulare “ bt 1? Se stabileste un modul de rezistenti necesar: =220N/ mm"; A 1539-105 N-mm H mR 220NImam™ 2° Se propune grosimea inimii t, € {7;8;9;10} Se propune 1, = 9mm. = 6.995-10° mm? 3° Se evalueazd inalfimea inimii grinzii : 15. ae =1010.93mm => | hols} 1, =Se propune = 100mm; 4° Se verifict supletea inimii. 7 Se recomanda:)100 s 4 <140 1 A, I Daci <100 se revine la punctul 2° si se alege 0 grosime de a ~~ inima t, mai redusa, A . . Daca e > 140 se revine la punctul 2° si se alege o grosime de inima t; mai mare. 4h, _1100mm 1 22.92 mr 100 <“=122.22<140 => Relatia este satisfacuta. Observatie: Pentru ca inima grinzii c&ii de rulare si nu fie redimensionata in urma verificarii de stabiitate local se recomands ca “4 <125 1 5° Se stabileste aria necesara pentru talpa inferioara a grinzii: 6.995105 mm? 110mm 6° Se descompune momentul M. (generat de frénarea/demararea cirucioarelor rulante) intr un cuplu de forte M,_45.7kN-m ad 1Am =0.16+1100m-9mm = $775.lmm? Ap =H -0,16+4, 4 h = 32.64KN. 7? Se stabileste aria necesari a tAlpii superioare: Awol = Al +k 4775 Amt? + 82:84449.8) 10 2200 7mm? 8° Se propune grosimea tilpii ¢, astfel ineat: 15-1, $182.5+t,, \ € {12)1415,16,18,20}. Se propune = 14mm. Se recomanda ca / $ 16mm (pentru care R = 220N / mm’) -60-Cap.3 Calcul grindi cale de rulare “9? Se stabileste latimea tilpii superioare: a= Awe _ 5150mm' ot 4mm Pentru a asigura prinderea sinei de rulare de talpa superioara aceasta trebuie si aiba o litime de cel putin 340mm. Daca b, < 340mm se revine la punctul 8° si se propune o grosime mai redusa pentru talpa. 167.9mm => se propune b, = 370mm > 340 10° Se verificd supletea talpii superioare: Relatia de verificare este: f <15] unde ,'= 0.5-(6,-1,), 5,'=0.5-(370-9)mm =180.5mm. A _180.Smm + 14mm 12.89 <15=> Relatia de verificare este satisfacutd Dack 2515 serevine Ia ‘punctul 8° si se propune o grosime mai mare pentru talpa. 1 11° Se stabileste latimea tilpii inferioare: 4, = SS = 34lmm= se propune b = 350mm. 3.6. VERIFICARI DE REZISTENTA (S.L.U.) 1° Se calculeaza pozitia centrului de greutate C.G. al sectiunii dimensionate: DAcz, _ -370%14-5574350%14-557 370%14 +1100%9+350%14 7.81mm 2° Se calculeaz momentul de inerfie in raport cu axa y - y. 1, =1437 414.370. (s49.19)" + 14359 4 14.350. (564.81) + 124.50-108 mam oe +9-1100-(7.817 3° a) Se calculeza tensiunile or, in fibrele extreme si se verificd daci o, < R; Astfel: oy) $ Ri Observatie: Daca oy) > R se mareste cu 10+20mnr lafimea talpii superioare (64) si se revine la punetul 1°, Oy) SR Observatie: Dack oq) > R se mareste cu 10+ 20mm litimea t&lpii inferioare (b) si se revine la punctul 1°. b)Se calculeaza tensiunile tangentialer si se verified: +") R= 220N/ mm? aay 1539-10°N «mm o zy =e mm =213.37N/ mm? < R= ea > g104510 mm O18 213.37N/ mm? < R= 220N/, xa} Rezulté cd trebuie marita lajimea tilpii superioare. Se propune litimea tipi inferioare ta 350mm. Se verificd suplejea tilpii superioare: 3y'=0.5-(390-9)mm = 190.5mm. 5, _190.5mm “tb Tamm 90mm, Se miireste gi 3.61<15=> Relafia de verificare este satisfticutd, 1° Se calculeaza pozitia centrului de greutate C.G. al sectiunii dimensionate: DA 3, _ -390%14-5574350%14-557 YA 390x14+1100%9+350%14 2" Se calculeaza momentul de inertie in raport cu axa y- y: -15.40mm 14-390 147-350 +14-390.(541.6)' +: +14:350-(572.4)° 9-1100° + +9-1100-(15.4)) = 4207.79 108 mam' 3° a) Se calculeza tensiunile o, in fibrele extreme gi se verifica daca o, R se mareste cu 10+ 20mm latimea ‘tilpii superioare (by) gi se revine la punctul 1°; Oy SR Observatie: Daca o,) > R se mareste cu 10-+20mm lifimea tAlpii inferioare (b) i se revine la punctul 1°. b)Se calculeaza tensiunile tangentialez gi se verificd:J Cap.3. Calcul grinda eale de rulare 1539-10" N mi 548.6mm = 200.65N J mm? ey 4007.79.10°mam™ 70 = 9207.79-10% mm pt ab SION 9 10 / mm: bt 390mm-14mm oH. 3260NON 5 97mm; ox bt” 390mm-l4mm Fy =O yy” Hae' Her," = 200.65 +9.12+5.97=215.74N fmm? < R=220N Imm? Oa) SR Oy) = Cas 1539-10°N-mm 2)" 4207.79-10° mm* ay” 579.4mm =211.92N /mmt* < R= 220N /mm* et x of r “ETT a aeoe . id a pe) = 200.2210 N _ 992997 /mm? M, respectiv T,>T,,y. Dact relatia de verificare a stabilitajii locale a inimii grinzii este satisfaicutd pentru aceste tensiuni, ea va fi sigur indeplinita si de tensiunile ogi r ce corespund eforturilor Mmed $i Tmed (care sunt mai mici). In acest sens se considera: == 2020 Mn $i Tmed S€ vor folosi tensiunile oy zp) =198.3 4, ram 66Cap.3. Caleul grinda cale de rulare ‘Tensiunea r,, se stabileste cu relafia: |r max{aj:h,} _ 110mm 100mm minfa,;h,} d= min{a,;h,}=1100mm; eel 29) bd J 10° =14727-~, N 1250+ 1) 100mm, mm Pentru determinarea tensiunilor c,, si 6,,. trebuie calculat coeficientul * 7: 1y 390mm (14mm) 1) 220. (Maem) 9.67 t 100mm "9mm ) unde: c = coeficient ce fine seama de modul de prindere al ginei de talpa grinzii cai de =20. rulare; cénd sina nu este sudata de talpa grinzii 0.8: whe (te) 10? °. -4.(3) 10°; 1 Fen =k (4) “10°; indljimea comprimat& a inimii grinzii (vezi figura 3.10.) fo este objimut din tabelul 3.1 in funetie dey, iar & este obtinut din tabelul 3.4 in unde: a funetie de y side = (intoc de * ), h hy 2°. Dact £ > 0.8 se calculeaz’ raportul 2 si se compara cu valorile limita din tabelul 3.2, o 2.1. Dact 2 e mai mie decat valorile limita din tabelul 3.2 se folosesc relatile: o 3 unde: ko se obfine din tabelul 3.1 in functie de y ; sc obtine din tabelul 3.4 in functie de si Pan loc de 4), 2.2. Daci —! e mai mare decat valorile limita din tabelul 3.2 se folosesc relatiile: . o on =k (#5) 10° Re,Cap.3. Calcul grinda cale de rulare unde: iy se va objine din tabelul 3.3 in functie de (in loc de Qe 4h se objine din tabelul 3.4 in functie de 7 si ¢ (in loc de y=2.67; Acest raport este mai mare decéit valoarea limith din tabelul 3.2 care este 0.156, Rezulti ci tensiunilec,, si ¢,,, se caleuleazi cu formulele: Oe, = hy +) 10°; 2-e s<2>%, h, a 100mm _ Qe 2.534.6mm 4g se obfine prin interpolare din tabelul 3.3 in functie de Prin interpolare liniari rezulta kp = 8421 +k, se obfine prin interpolare din tabelul 3.4 in funcjie de = 2.67 si raportul Prin interpolare rezultd ky = 4364, mm 2-534.6mm N min” ) 10° = 596.67. . 9mm? N 10° = 4364-| P = 292.14A—> (a) loa28 mm Relafia de verificare a stabilitatii locale a inimii grinzii este: 7 f _ {193.70 1656) | / 20.22) {Z| = (2322, Nese) (2022) 74 coo {z = (2) \ (596.67 "291.14 (BF) = Relatia de verificare este satisficut TABEL 3 7 =] 10 a0 Too] 3 ig 6300 [6620 [7000 [7270 | 7320_| 7370 | 7460 68Cap.3. Calcul grinda cale de rulare TABEL 3.2. Grinai cu sedfiune simerricd TIPUL valorile limit ale raportului 2 pentru & egal cu: crinzia |” z fy sos {09 [ro] 12 [4 Tie [1s [220 Sl] 0 | 0.146 [0.183 [0.267 | 0.359 | 0.445 | 0.540 | 0.618 2 0 | 0.109 | 0.169 | 0.277 | 0.406 | 0.543 | 0.652 | 0.799 SUDATE | 4 0 | 0.072 | 0.129 | 0.281 | 0.479 | 0.711], 0.930 | 1.132 s_|_0 [0.066 | 0.127 | 0.288 | 0.536 | 0.874 |'1.192 | 1.468 10 [0 | 0.039 | 0.122 | 0.296 | 0.574 | 1.002 | 1.539 | 2.154 230 [0 | 0.047 | 0.112 | 0.300 | 0.63 [1.283 | 2.249 [3.939 Nirurre | — [| 0 _| 0.121 | 0.184 [0.378 | 0.643 | 1.131 1.614 | 2.347 TABEL 3.3. VWaloarea coeficientullt ke ] a % | 508 | 09 | 10 | 12 | 14 | 16 | 18 | 220 | 6300 | 7780 | 8230 | 9500 | 11100 | 13020 | 15250 | 1790 TABEL 3.4. , Valoarea coeficientului k; pentru grinzi sudate pentru egal cu: sos] 06 [| 08 [10 [ 12 [ia] ie 7 is Ts S1_| 2420 [2610 | 3100 [3780 3690 | 6860 | 8170 | 9570 2_| 2520 [2740 | 3380 | 4280 [6750 | 8230 | 9770 | 11700 4 [2590 [2800 | 3480 | 4530 {7620 | 9500 [11530 | 13670 6 | 2600 | 2840 | 3520 | 4640 | 8040 | 10230 | 12480 | 14800 10_| 2610 | 2860_|~3550_| 4720 8340 | 10710 | 13300 | 16080 ©30 | 2620 | 2870 | 3580 | 4810 8750 | 11300 | 14330 | 17570 OBSERVATIE: Pentru grinzi nituite, se ia pentru y = 1.0. Observatie: Dact verificarea la stabilitate localt a inimii grinzii, cu valorile tensiunilor gi +, folosite si la verificarile de rezistenfa nu este satisfacuti, se va efectua verificarea cu tensiuile medio si r(conform STAS 10108/0-78) si numai dup’ aceea se va modifica sectiunea grinzii sau dispunerea rigidizarilor. 3.8. VERIFICARE DE SAGEATA (S.L.E.N) Relajia de verificare este: [- Seas entra poduri rulante avand capacitatea de ridicare de pana la SOr/', stgeata admisibilé are t 600" valoarea: fain -69-Cap.3 Caleul grinda cale de rulare Sgeata maxima fpr Se calculeazi cu valorile normate ale incarcarilor. Pozitia presiunilor pe rofi date de podurile rulante sunt cele care conduc la obfinerea momentului maxim ‘maximorum. Valorile presiunilor pe rofi sunt normate. Pi ps pT pt 1 mo Fig3.11. Inctredrile ce genereaza sigeata faze Sageata maxima se determina prin suprapunerea sAgefilor diferitelor inc&rcari ce actioneazi pe tronsonul de grinda analizat: Sas fe * ¥ Fila] Sageata produsd de incdrcarea uniform distribuita se determina dup& cum urmeazi: we ep 8 Fig.3.12, Sageata generaté de incarearea uniform distribuita ‘Sageata produsi de 0 fortd concentrat& ce actioneazA intr-0 pozitie oarecare pe grinda se calculeaz cu relajia: Fig3.12. Sageata produsa de o forta concentrata ce actioneaza intr-o pozitie oarecare pe grind -10-Cap.3 Calcul grind’ cale de rulare Pentru tronsonul de grinda analizat se objin stgetile: © din fcdrcarea uniform distribuits » 5M" Pana © din forta concentrati P,” : Pricad, as 1M" “(2 a fA ft Pte B t © din forta concentratl P.': analog cu sigeata de la P\" => f, © din forta concentrati P;": analog cu sigeata dela P," => f', = San = Sy t ht hrf Som < Soa Valorile normate ale presiunilor pe roti sunt: PM = 26.27? "3 Py =14.09/;P' 1.06mm, 45mm im t 355m =15908%, m ay od 1M eater 159.08-10 - Nam (110007) 48 El, 18 -2.1-10° N/mm? -4207.79- 10° rm 0.645m 110m _ 0.645m _, 0.645m-0.645m $142 OO 9 a), f= 144mm. 110m 10.355m 10.355m — 11.0m-10.355m HQ 11. 32KN +m, 1811.32.10" Noam -(1.1000mm 48. 2.1-10° N/mm? -4207.79-10° mm’ 4.555m 4.555m. 42. ASS 4555. = 6445m—6.445m— 11.0m-6.445m n- 15mm.Cap.3 Calcul grinda eale de rulare privarb _14.09f-3.255m-7.745m = 3208SKN- mm; 1 320,85-10° Nmane-(11000nm)? 48. 2.1-10°N/mmt -4207.79-10° mm 255m 3.255¢n-3.255m. 1.0m * Thom-72745m°/ = 367mm fag = i= NOOO 18 33 600 600 Sra. = Fy + YF, =1.06+1.44+9,15 +3.67 =15.32mm; Fg, = 15.320 < fy =18.33mm. Son < Luin = Relatia de verificare este satiscutt. 3.9.VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE OBOSEALA (S.L.U.) Verificarea la starea limita de obosealit se efectueaz’ cu inciireati cu valori normate, Relatia de verificare este: o,,., <7 R| unde: 71; y= i riya R = rezistenta de calcul a ofelului din care este realizat elementul verificat; :20N/mm Coeficientii a, b, se extrag din STAS 10108/0-78 in functie de grupa de incadrare elementelor si imbinarilor. Pentru OL37 si grupa 2 de incadrare a elementelor gi inima gi talpa la sectiunile dublu 7), rezulta: a = 1.30; ibinarilor (sudura de legatura dintre = 0.70. Coeficientul c, se extrage din STAS 10108/0-78 in fimejie de grupa de incadrare a elementelor gi imbindrilor si in functie de grupa de functionare a podului Pentru OL37, grupa IIT de funcjionare a podului rulant si grupa 2 de incadrare a elementelor si imbinitilor, rezulti: ¢ = 1.2. P| Orig |S1 nn | Observatie: Pentru calculul coeficientului 7. tensiunile o,. $i Tp, Se introduc cu semnul Jor. in cazul de fat o,,, $1 Cm, Teprezintd valorile extreme ale tensiunilor inregistrate 1a nivelul extremitatii inferioare a sectiunii grinzii de rulare (,., = OM.) $i (Cas, = 0%). Se consider ci pe tronsonul de grinda analizat actioneazA un singur pod rulant. in cazul de fata podurile rulante avénd acelasi regim de exploatare se ia in calcul cel avand capacitatea de ridicare mai mare. Convoiul de forte considerat este: n ‘a Pi Ps __.cota sina rulare - € T ¥ ) yr A TrCap3 Calcul grinda cale de rulare Pentru acest convoi de forfe se caleuleazi momentul maxim maximorum notat Mj, a 1 P RPS 4 Lote a ost ost ® ¢ (Mmm Se parcurg etapele: 1° Se determina valoarea rezultantei; R = P" +P"; 2° Se stabileste pozitia rezultantei fara de forjele din convoi: |x 3° Se stabileste fora din convoi care este situatA cel mai aproape de rezultantd (in cazul de fat este forfa P,"). 4 Se aseazt convoiul de forte in pozitia in care mijlocul deschiderii grinzii imparte in dows iufii egale distanja dintre rezultanta gi forta din convoi situatd cel mai aproape de rezultanti; 5° Pentru aceasti pozitie a convoiului de forte se calculeazi reactiunile verticale; 6" Se traseazi diagrama de momente incovoietoare. Se determin’ momentul maxim maximorum Mmm $i distanta 1° 7° Se calculeazA apoi momentul M,, generat de incarcarile uniform distribuite in lungul grinzii in sectiunea in care s-a calculat momentul M's (la distanta 1" de reazemul din stinga al tronsonutui de grinds) 8° Se calculeazi momentel sovoietoare: Min = Mp” $i Mncx=M mm >M pp ‘Tensiunile minime se inregistreazsi sub acfiunea momentului incovoietor: Mmiy “13Cap.3 Calcul grinda cale de rulare = on Pp onn Tensiunile maxime se inregistreazA sub aciunea momentului incovoietor: Mp, 7 ines y Manse z oma (daca tensiunea Cum onq =o" ms, este o tensiune de intindere rezulté cd: y= sunde p= 2>"*), map oan ‘maxima ar fio tensiune de compresiune, atunci: y= <= se calculeazi y-R ise verificd relatia:[o,,. <7] e Pentru convoiul de forte cu valori normate generate de podul cu capacitatea de ridicare de 40¢f se calculeaz’ My : yate expresia: 7 = 1° Se determina valoarea rezultantei: R= P” +P!’ = S66kN 2° Se stabileste pozitia rezultantei fata de forjele din convoi: Pix; _ 304KN--5.800m DP S66KN 3° fn cazul de fata forta P;’ este situatd cel mai aproape de rezultanta R (la distanta de 2.68m). =3.12m -T4eCap.3 Calcul grindi cale de rulare 4? Se ageaza fortele din convoi astfel incdt aceasta distanfa de 2.68m sd fic imparfita in dowd parti egale de mijlocul deschiderii grinzii V1 1040 5800 4160 V4 13401340 5500 0, ! 5t=5500 t Mein 52.2KN -6.84m — 262KN -5.8m = 889.45kNir; 213. 80KN 4.16m) = 889.45kNm. 1 =1040mm + 5800mm = 6840mm 7° Se calculeazi momentul M,, generat de incdredrile uniform distribuite in care s-a calculat momentul M jm (Ia distanta aceeasi sectiune '840mmde reazemul din sting) bp Va ® a ee Lm (EM) =05-%4 -11m+4.9m-1 im. Ty ROT, = 2695KN ("= 6840 Vay] (EM), =05%1 tnt m2 0-9 =26.95KN; 6.84m My = 2695EN-m-6.48m—4.911-6.84m-— = 69.7 kN 8° Se calculeazi momentele incovoietoare: Mn M guy = 889.ASKN +m + 69.71KN «mm = 959.164, Mp = 69.71Nm. Se calculeaza tensiunile generate de momentele Mmex $i Mnin in fibrele extreme: My" $1 Myrax=M ont MpCap.3 Calcul grinds cale de rulare ge = Mies 5 = S59 ERN IO" 559 535m = 124.63, 1, 4252168359 mam Moy 2 = 69-TIRN -m-10° 1, “4252164359 = PE 1IN m1 10" 575. 47mm = 129.81»; i, 4252164359 mn? 69.714 «10° 552.53mm = 9.06 575.47 mm = 1, 4352164359 0 na > 0" ns = Fg, = OM yes = 129,81; pa oie one = —12__ 9.9606 1° Gab-p 13-07-0076 Relajia de verificare la starealimitd de oboseald est: Gan $7 RO yy, = 0% mw = 129.81 <0.9606-220-2 = 211.34-N, = Relafia de in mm mi verificare este satisficutd Dacii se efectueazt verificarea la oboscala la nivelul talpii superioare, unde apar tensi compresiune, relatia de verificare la oboseald are expresia: Cy, £¥+R 7 7 c. manp = Zoe 9:06 _ 9.0796, om 124.63 Coeficientii a, b, se extrag din STAS 10108/0-78 in functie de grupa de incadrare a elementelor si imbinarilor. Pentru OL37 $i grupa 3 de incadrare a elementelor si imbinirilor (metalul de baz in sectiunea slabiti de giurile necesare prinderii cu suruburi de inalta rezistenfa a sinei de talpa superioara), rezulta: a = 1.55; b = 0.95. Coeficientul c, se extrage din STAS 10108/0-78 tm funcjie de grupa de incadrare a clementelor si imbindtilor si in functie de grupa de functionare 2 podului. Pentru OL37, grupa IIT de functionare « podului rulant si grupa 2 de incadrare a clementelor si fmbinarilor, rezults: ¢ = 1.3. 13 ne 951.858.0076 Coeficientul y are valoarea: ap Relatia de verificare la starea limita de obosealA este <1.552-20-%, = 341.44N = Relatia de inn mn mm Sng SRE Ogg, =O ans = 124,63 Vetificars este satisfcuta,Cap.3 Calcul grindi eale de rulare 3.10. VERIFICAREA REZEMARII TRONSONULUI DE GRINDA 1° Evaluarea reacjiunii maxime: 338,N Poe217,704 Pm jz | = a - sa ~Paam = 160mm Wy Fig.3.13. Situatia de incdrcare ce conduce la reactiunea maxim Vaux 217.7kN 3.9m + 339. Pe Tim , 2° Verificare Ja strivire: 7 | Relatia de verficare este:|-m™—<1.5-R | unde: eS tay — grosimea rigidizarii de capat a tronsonului de grind’ (piesa Ps,); se propune tay = 20mm. — latimea rigidizarii de capat in zona de strivire: se propune 5 = 350mm (egal cu lafimea talpii inferioare a grinzii c&ii de rulare). R =rezistenta de calcul a otelului; pentru OL37, R = 220N/ mm” Vag __631,6:10°N <= 90.22 mm? <<1,5-R=330N Imm’. f° 20mm-350mm 3° Stabilirea sectiunii de calcul pentru verificarea de stabilitate: 15*ts, ts¢ A= De lyy they 1S fey =350+20+9+15-9 = 8215mm* _ 650mm)’ -20mm 12 [fe _ [RASC mn 9 6m VA V 8215mm? =71.45-10° mm? 4° Determinarea coeficientului de flambaj: ezm _ 160mm i, 93.26mm cums €.01% 5 9,995 12.43 5° Verificare stabilitate: ¥, 631.6-10°N 9,4 0.995-8215mm* = Relatia de verificare este satisfacut 71.21 /mm? << R=220N/ mm’. 11Cap.4 Calcul stalp hala 4, CALCUL STALP HALA 4.1, EVALUARE SOLICITARI STALP HALA. =r i my l ae 4 _ Fig4.1.Alcdtuire cadru transversal halt 4.1.1, SCHEMA STATICA CADRU TRANSVERSAL HALA: Fig.4.2. Schematizare statica cadru transversal hala “Tbe unde: 1; lungimea tronsonului inferior; {= lungimea tronsonului superior; J, = momentul de inertie al sectiunii tronsonului inferior de stalp: 1,= momentul de inertie al seefiunii ‘tronsonului inferior de stalp. Observatie: Se considera ci rigle de caéru (ferma) are rigiditate axiala foarte mare, adieaimpune —_aceleasi deformayii pe orizontala capetelor superioare ale stalpilorCap.4 Calcul stalp halt @| © al= Fig4.3. Sectiunile transversale in care se determina ceforturile seofionale: 1-1; 2-2; 3-3; 37-3" si 4-4, Dimensiuni utilizate: ~ inaltime inima tronson superior: 800mm (valoare propusa); ~ indlfime inima tronson inferior: A, = 1100mm (valoare 4B propusa); + gabarit de trecere al podului rulant:e =1000mm (valoare impusi de dimensiunile podului rulant); mete u ~rezulta: e, = 150mm sie, = 850mm. Sectiunea A A Sectiunea B - B y iu 1 mo Ne Fig.4.4, Sectiuni transversale tronsoane stalp Lungimea tronsoanelor de stdlp se calculeaza cu relatil 1, = H+1.20m— hana — he nann’ 2m-+1.20m—0.130m—1.150m = 11.92m =11920mm => J, =12000mm =12.00m; Pryrmorn + Pana +A 65 + Log +O Prey + -150m+0.130m-+2,5m +0.033 lm + 0.096m-+1.8m —0.358m +0.15m; 550m = 550mm = 1, = 5501mm = 5.50m. “19Cap.4 Calcul stip haki ‘unde: H= cota.ce trebuie asigurata sinei de rulare (fata de cota + 0.00). 1.20m = diferenta de cota existentd tntre cota + 0.00 si faja inferioara a placii de baz a stélpului (vezi figura 4.1). ‘sna = indlyimea sinei pe care circuld podurile rulante; Aus = 0.130m (vezi figura 4.5). Igy razem = 1.150; ‘hg, racem = indlyimea totala a grinzii de rulare in zona de rezemare (vezi figura 4.5). ‘Ji~ gabarit de trecere al podului rulant (vezi figura 4.6); h= 2.50. ery = excentricitatea comnierului utilizat pentru talpa inferioari a fermei; er = 3.1mm. Fain = Sigeata admisibila a fermeis fain = D/250 = 96mm. a= 1.8m (vezi figura 4.8), com 0.358m (vezi figura 4.7), = spatiu necesar unor conduete (cabluri) ce pot fi fixate de talpa inferioari a fermei la modificarea ulterioard a destinafici hale 15m, Observatie: Valorie si, se rotunjese superior Ia multiplu de 10cm Zam =U; +2, 1.00 + Iayy +B O45 + lpgns + Hotuarcd 12m+5.5m~1.0m+0.358m +2.4m 1.8m +0.0421m + 0,0366m + 0.1m = 17.97. Zan unde Zmax = Cota cea mai fnaltd a constructiei raportatd la cota terenului natural b= 24m (vezi figura 4.8). ers = excentricitatea cornierului utilizat pentru talpa superioard a fermei; e7.s = 42.1mm, yng = indltimea sectiunii transversale a panei; H,,, = 366mm. Proper: = 8rOSitNeR invelitorii din tabl’ CULAR, pipe & 0-1. —— At a 4.5, Pozijionarea sectiunilor 2-2; 339373" -80-Cap.4 Calcul stalp hala 8 S— axtalpa inferior’ ferma / ~~ et Fig4.6. Modul de masurare al agzabaritului de trevere h cots = rulare Observatie : Gabaritul / ce trebuie asigurat podului rulant se masoari de la cota sinei de rulare la celementul cel mai de jos ce intr in componenta structurii de rezistenta a acoperisului (in cazul helei analizate — fata de jos a talpii inferioare a fermei in pozitia cea mai deformata). Dscaun Fig.4.7. Semnificatia dimensiunti sumCap.4 Calcul stalp hala 4.1.2. RELATI DE CALCUL PENTRU FORTA DE FIXARE “R”: Schematizare stalp: Notaiii: er rs 4350mm < 550mm @) \811-P.Cap.4 Calcul stilp hala ()Moment incovoietor in sectiunea 1-1 Cope <2 2a, H 30.279 2-0.225 17.500m QB) 4.1.3. CALCULUL EFORTURILOR IN STALP: A. INCARCARI PERMANENTE ACOPERIS: A.1. SCHEMA DE iNCARCARE: P |r 0 @) M__ 01063. M=P-es a) P= Saee= PL. ; Tnodiroiri normaie Trefirciri de caleul fncircare permanent eee mn tet tie 0.50 1 0.55 Ea 0.20 rE 022 -greutate ferme. 15, li 0.165 P= 0.935 M = P-e, = 123.42KN -0.150m =18.513KN -m 83.Cap.4 Calcul stalp hala Seferent = 0,5D x t \ Saterene Fig4.9. Suprafata aferenti unui stilp de cadru curent pentru incdrerile preluate de Ia nivelul acoperigului 2. SCHEMA STALP AX-A: P rt A.3. CALCUL FORTA DE FIXARE R: Fk Observatie: ™ ) Forfa de fixare R se calculeaza cu relatia (1). RY =0.0702-M; M =18,513KN-m; RU" = 0.0702-18.513, SKN. A4. TRASARE DIAGRAME DE FEORTURI: Observatie: Pentru reprezentarea diagramelor de eforturi in lungul stalpului se poate folosi orice conventie de semne (cea din calculu! static manual in funetie de sensul de parcurgere al barei BdeCap.4 Caleal stalp hala ‘sau 0 alti convenfie de reprezentare utilizaid intr-un program de calcul automat), eu condifia ca aceasta si fie respectatii in toate cazurile (ipotezele) de incircare analizate. Aceast conditie este necesara pentru a nu gresi la suprepunerea efectelor diferitelor cazuri de ‘nearcare (in combinafile de inc&rcari utilizate la dimensionarea stalpului). ‘in exemplul de calcu! prezentat s-a folosit conventia de reprezentare: = valorile eforturilor sectionale NV, T si M reprezentate pe partea din sting’ a barei s-au considerat ca find pozitive; eforturile sectionale reprezentate pe partea din dreapta a barei sunt considerate ca avand valori negative; ~ bara se parcurge de sus in jos; ~ forjele axiale de compresitne se considera cu semnul minus; - momentele incovoietoare ce intind fibrele dinspre exterior ale stdlpului se considers cu semnul plus. mae B. INCARCARI PERMANENTE CALE DE RULARE: B.1, SCHEMA DE INCARCARE: M= Pe; P=pt. -85-‘ap-4 Calcul stalp hal Inedrcare permanent ‘Valeetnpenate:( iy ~greutate grind& de rulare 15 i [-greutate sind si prinderi [07 1 | -greutate grinda de frinare 08 i =greutate contravantuiri orizentale 04 im | -greutate balustrada O1 1 [-greutate grinda secundara 04 1 €, = 0.85m; p= 4.294N'/m; P= p-t=4.29kN/m-11.00m 7.19KN -0.850m = 40.11 15kN'-m. ficeulare Pp console stalpi Fig4.10. Modal de evaluare al fortei P B.2, SCHEMA STALP AX- A: R ; . B.3. CALCUL FORTA DE FIXARE R: <8 (hve Observati Forfa de fixare R se calculeaza cu relatia (1) R=0.0702-M; R= 0.0702- 40,1115 = 2.8160N.Cap. Caleul stip halt B.4. TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI: Mas 5) ® 2.816KN -4,35m =—12.25KN mm; 816KN -8.5m = -15.49kN -m; M's =2.816KN5.Sn-+ 40.11 15KN m= 24,62KN -m, My = 40.111 SKN -m~2.816KN -17.Sm = -9.)7RN-m. C. INCARCARI CVASIPERMANENTE ACOPERIS: C.1. SCHEMA DE INCARCARE: P P M=P-e; wD =P Sa Tncareare ‘Valori normate Valori de caleul evasipermanent Nine] * [kN/m?] ~spajiu tehnic 12 0.24 [Epraf industrial 12. 12 p= laa ¢, =0.15m; p=144kN Jim; “87.Cap.4 Caleul stalp halt 190,08KN; C2. SCHEMA STALP AX-A: |p wt C3. CALCUL FORTA DE FIXARE R: ib Observatie: + Forta de fixare R se calculeaz cu relaia (1). R=0.0702--M; ).0702 28.512 = 2.002KN. C4, TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI: |p =0, ® Mya = 2.002KN -4.35m0 = 8.71KN mm: Myx =2.002KN-5.Sm =11.O1RN ms M's = 2.002KN 5.5m—28,512KN-m My =2.002KN-17.5m—28.512KN +m = 17.50kN-m; 5 S2KN «ms. -88-Capt Caleul stalp haki D. INCARCARI CVASIPERMANENTE CALE DE RULARE: D.1. SCHEMA DE {NCARCARE; M= Poe; Tneareare Valori normate Valori de caleul_] __permanenti (EN/m “spafiu tehnic €, = 0.85m; p = O.24KN /m; P= p-t=0,24KN 1.0m = 2.644N; M = Pe, = 2.64KN 0.850m = 2.244KN «m. D.2. SCHEMA STALP AX- A: D3. CALCUL FORTA DE FIXARE 2: pk? i Observatie: ] Forfa de fixare R se calculeaza cu relafia (1). R=0.0702-M; R= 0.0702:2.244 1S75KN. -89-Cap.4 Calcul stailp hal D4. TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI: ® Q ® V+ 4,35m =—0.69KN - m; = -0.1575KN 5.5m = -0.87KN om; ~0.1575KN +5.5m+2.244KN m= 1.38KN =m; 0.1S75KN +17.5m-+2.244kN «m= —-0.S1RN -m, E. INCARCARE DATA DE ZAPADA (inedrcare variabila): E.0. EVALUAREA INCARCARII DATE DE ZAPADA Intensitatea de calcul a incdrcArii date de zipada se determina folosind relatia: unde: = greutatea stratului de referinja; n= coeficient prin care se fine scama de aglomerarea cu zipadai pe suprafaa acoperigului; cy = 1.0 ; ¢e* coeficient ce fine seama de conditiile de expunere ale constructiei; ¢.=0.8; prin urmare: p,” =1.0-0.8-1.5=1.20kN/m?. Intensitatea de calcul a incaredirii date de zapada pentru verificarea la $.L.U. sub incdiroari in gruparea fundamental se determina folosind relatia: p.' =7.-p,"|kN Im] unde: suma intensititilor normate ale inctircérilor verticale ce actioneaz asupra elementului verifical, cu exceptia zipezii (incdrcarea distribuiti echivalenti, determinata pe baza intensitisilor normate ale incdrotrilor verticale, care afecteazA elementele expuse gi intervin in ‘grupari fundamental); Bp = Dal + Be" = O.BSKN Sm? +1. 2KN J mi 2.05KN J m?; -90-Cap.4 Calcul stilp hala 5 _205KN/ mi? O8x1.SENT me 1.517%1.20kN/m? =1.824N fm? 22-04: =1517; Intensiatea de calcul a inc&rearii date de zApada pentru verificarea la S.L.U. sub incdrotiri in gruparea speciala de incarcari se determing folosind relatia: unde : ¥_ = coeficient partial de siguranta pentru verifictti de S.L.U. sub incéreari din gruparea special; 7, = 0.3; Pel = Ye" Ps" =0.3%1.20KN /m? = 0.36KN / m*. E.1, SCHEMA DE INCARCARE: P P v val r\n M= Pees witht 1Cap Calcul stilp hal E.3. CALCUL FORTA DE FIXARE R: pk Observatie: ad Forta de fixare R se calculeaz& cu relatia (1). 0.0702-M; R= 0.0702 -36.044 = 2.534N, E.4, TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI: R Oss A “oy 4 ” A My = 253N-435n=1LOUN: me, 1M, =2.SIN-5.5m=1392KN- mr, Ms =13915N-m—36044N: My = 253RN-175m~36044N: 22.1 HEN 23m. F. INCARCARI VERTICALE MARI GENERATE DE PODURILE RULANTE (incireari variabile): F.0. EVALUAREA INCARCARILOR PRODUSE DE ACTIUNEA PODURILOR RULANTE: F.0.1, INCARCARI VERTICALE MARI (corespunzitoare presiunilor maxime pe roti: Observatie: La calculul cadrului transversal toate podurile rulante sunt considerate ca find o singuritincircare variabila (coeficientul de grupare 7, = 1.0), de existenfa mai multor poduri rulante {indndu-se seama printr-un coeficient de simultmeitate subunitar n,. Pentru stabilirea inc&redrilor cu valori de calcul nu se iau in considerare coeficientii dinamici (y.c). 92Cap.4 Calcul stalp hala of z . MOPS Ps oF oA ve Fig4.11. Calculul reactiunii V corespunzitosre presiunilor maxime pe rofi Bann, P =0.95-1.2- 26.2 = 29,868if = 298.68KN; PY =0,95-1.2-30.4=34.6561/ = 346.56KN; .95-1.2-14 95-1.2-16. unde: PY,P!,P",R" =valorile normate ale presiunilor pe roti (se gasesc la punetul 3.3). 0.95 1.2~ pentru _fnetreari_verticale; n= coeficient partial de siguranta; core pr es = aon n,= coeficient de simultaneitate; P1=298,68kN P3=346,56KN ° OP (LM) = 02-1, -11m+298.68KN-5.2m+ hs +346,56KN -L1m=0 11,00 onto, Pr'=159, 6KN 152K @ an GA (LM), =06 1, -10m-159.68-9.7m— Ve =191.52KN -4.95m=0 1.00 = V, = 226.92kN. som, __a,rm sts ap V =V, +¥, =226.92KN + 487.75KN = 714.67kN. 93Cap Caleul stilp hala F.02, INCARCARI VERTICALE MICI (corespunzatoare presiunilor minime pe roth: Fig4.12. Calcuful reactiunii v corespunzatoare presiunilor maxime pe roti Plann, Pl =0.95-1.2-6.0 = 6.84f = 68.4KN; Py= non, Pi =0.95-1.2-7.3=8.3221f = 83.224; Py 1,-0,-Pl =0.95-1.2-3.6= 4.1040f = 41.04KN; Bizn, 0.95-1.2-4.8=5.4721f =54.72KN. PLPLP!.P? =valorile normate ale presiunilor pe rofi (se giisese la punctul 3.3) |P2=68,4kN r83.22KN | | 1 7 ok a (EM) = 0 Wy, Lim + 68.4 -5.2m+ fm vt +83.22KN “1m =0 520 5.800 15.55. Pr's4t,O4kN Pa=54,72KN (SM), <0. yy 1m = 41.04kN 9.7m = 54.72KN -4.95m = 0 y= 60.8IAN, 60.81AN + 115.55KN =176,36KN, F.0.3. INCARCARI ORIZONTALE (corespunzatoare frinrii/demararii citrucioarelor rulante): Observatie: incarearile orizontale Psi P' generate de frdnarea/demararea cArucioarelor rulante, actioneazi in exact aceleasi sectiuni pe grind® ca si presiunile pe roati folosite pentru stabilirea incarcarilor verticale mici si mari. (Valorile P” si P™ se ‘gasesc la punctul 3.3). Pango Po =0.95-1.3-L1STSYf =1.430/f =14.30KN; Pian,-n,-P)=0.95-1,3- 0.6059 = 0.747f = 7.4 7KN. 94-Cap.4 Calcul stalp hali Tn Fig-4.13. Calculul reactiunii Hf corespunzitoare frintrii/demardrii carucioarelor rulante Pr=14,30kN Pr=t4,30kN oY ‘Hh (SM), = 0-H, 11m +14.30kV 5.2m + +14.30KN 11m = 0 =H, =21.06kN, Pr'=7,47kN perez we (LM), =06 4, -11m—7.47kN-9.Im- —TATEN «495m 2 H, =9.95KN. 495m. H =H, +H, =21.06KN +9.95kN = 31.014, M=V-e; m=v-ey. 95-Cap-4 Calcul stilp hal = 085m; V =714.67KN; v=176.36KN; M =V-e, =714.67KN -0.850m = 607.47KN - m; m= ve, =176.36KN -0.850m = 149.91KN -m. F.2.1. SCHEMA STALP AX-A: F.2.2. SCHEMA STALP AX-B: a, Cy F.3. CALCUL FORTA DE FIXARE R: F.3.1. CALCUL FORTA DE FIXARE Ry: p—d =P lv fem Observati Forta Ry se calculeaz& utilizind relafia (1): R, =0.0702-M; .0702-607.47 = 42.644KN. 7 Observatie: 1 4) Forta Rp se calculeaza utilizand relaja (1) i | .0702 mr; 0702-149.91 =10.524KN.Cap.4 Calcul stalp hali Observafie: Cadrul transversal analizat este un cadru cu noduri deplasabile, cu un grad de libertate inamica (translafia pe orizontalé a capetelor superioare ale stélpilor). Se blocheaz& acest grad de libertate cu un pendul fictiv si se obfine un eadru cu noduri fixe a sistem de baz. F3.3. DETERMINAREA REACTIUNI DIN PENDU! Re <® = RecRe [ R, ~ Ry = 42.644KN —10.524KN = 32.12kN; Nota: | S.B. | S.B.~ sistem de baz’ | (C.N.F.) C.N.F. =cadru cu noduri fixe, a ol | / ®) a F.3.4, DISTRIBUIREA REACTIUNII DIN PENDUL: Re Nott: S.R.= structurd real CN.D. = Cadru cu noduri deplasabile (translatabile) Observatie: | Reacliunea din pendul se distribuie stélpilor proportional cu rigiditatea | (C.N.D.) | acestora. Cum stalpii din axul A si B sunt | identici ca alcatuire, rezulté c& au aceeasi ; rry77 —rigiditate. Prin urmare reacjiunea din pendul se distribuie in mod egal celor doi stilbi F.3.5. CALCUL FORTA DE FIXARE 2 (pentru stalpul din axul A): ta nm CiNm | Re + Ry _A2.64HRN +105240N 96 sgyuy, | 2 2 | ort & 97.Cap.4 Calcul stilp hal F.3.6. CALCUL FORTA DE FIXARE R (pentru stilpul din axul B); R=Ry+ Fate « 26.s8ain. Observatie Forfele de fixare calculate la punctul F.3.5. gi la punetul F.3.6, trebuie s& rezulte cu valori identice. F.4. TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI: , © ® au @ <—f me v Pe Cw os 4 a 7] thas 5 | naeren M,., = 0: My , =-26584KV-4.35m = —115648N- me, M,,, =-26.5840N-5.5m=—1462kN-m, M's-3 =-14621KN-m+ 607ATEN- m= 461.268N My, = ~265844N-17.5m+ 607 ATEN m= 142.258N- ms. G. INCARCARI VERTICALE MICI GENERATE DE PODURILE RULANTE (inedrcdri variabile): G.1. SCHEMA STATICA: m=v-e,; M=V-e, -98-Cap.4 Caleul stilp halt H.2. SCHEMA STALP AX-A: R H.3. CALCUL FORTA DE FIXARE R: 3.1. CALCUL FORTA DE FIXARE Ry: Observaie: Forfa Ry se calculeaza utilizénd relafia (2): R, = 0811-1; R, = 0.811-40.039KN = 32.472KN. 3B H.3.2. DETERMINAREA REACTIUNII DIN PENDUL: fk = Ry, =32.4722N, -100-Cap.4 Calcul stilp hali H.33, DISTRIBUIREA REACTIUNI DIN PENDUL: ik R=R, ~4 = 16.236KN, 4 q H.3.5. CALCUL FORTA DE FIXARE R (pentru stilpul din axul B): Re -16.236KN. 2 -101-Cap.4 Calcul stalp halt H4. TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI: ~® a 3 sw.2.00/ J - ® un ® Ga Mz.q =~16.236KN + 4,35m = ~70.63KN - m; My, =—16.236KN -5.5m +40.0398N -1.15m = ~43.25kN -m; My.q =~16.236KN +17.5m + 40.039KN -13,15m = 242.38KN -m. LINCARCARE ORIZONTALA (->) DIN FRANAREA CARUCIOARELOR PE STALPUL DIN AXUL-B (incireare variabila): 1.1. SCHEMA STATICA: H=40.039kN; Observatie: Forta Hse aplicd la nivelul seofiunii 2-2 de pe stp. scihhee pbk | ® ® 1.2, CALCUL FORTA DE FIXARE R: R=16.236KN. Observatie: Forfa de fixare este aceeasi cu cea caleulaté la punetul 11.3.5, -102-Cap.4 Caleul stalp halt 13. TRASARE DIAGRAME DE EFFORTURT, My, = 05M = M535 M,., =16.236KN -4.35m = 70.63KN - m; My. =16.236KN «5.5m =89.3KN -m; M,., =16.2365N -17.5m = 284.13KkN -m. J. INCARCARE ORIZONTALA (<) DIN FRANAREA CARUCIOARELOR PE STALPUL DIN AXUL-A (incircare variabila): = H= 40.039kN; Observatie: Forfa Hse aplica la nivelul sectiunii 2-2 de pe stip, ait & 6 3.2. CALCUL FORTA DE FIXARE R: ae aL Nl R=16.236KN. Observatie: Forfa de fixare este aceeasi cu cea calculati la punctul H.3.5. S- —— -103-Cap.4 Caleul stilp hai J3. TRASARE DIAGRAME DE EFORTURE . Q Of n @ se calculeazA utilizénd relatia (2): R, = 0811-15; Ry = 0.811-38.66KN = L.3SKN. 1.3.4. CALCUL FORTA DE FIXARE Re: <™_ gyms Ry = Ry +W/'=31.35KN + 18.62KN Ry = 49.97. Ry +R, = T1.63KN +49.97KN =121.6KN. -109-Cap Calcul stalp hal L.3.6. DISTRIBUIREA REACTIUNI DIN PENDUL: & te <® <— = SSatt c ‘Bashe $ $ I | S.R. | | (C.N.D.) i Th tha L.3.8. CALCUL FORTA DE FIXARE R (pentru stilpul din axul B): areRee wee Roky, aaa | | R 1,63kN =49.97KN _ 19 934, 2 -110-Cap.4 Caleul stilp hala L4. TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI: SKN 5.Sm—1 Q8KN-5.5m=1 045KN- me, (Mg = 2983N-17Sm+5 1544" 12m-1083N-175=95098KN-m. M. INCARCARI DATE DE VANT (<-) (incareare variabila): M.1. SCHEMA STATICA: wi ws wl Ws é 6 M.2, CALCUL FORTA DE FIXARE R: we R=10.838N. t Observatie: | Forfa de fixare este aceeasi cu cea i calculata Ja punctul L.3.8. aint “IleCap.4 Calcul stalp hal M.3. TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI: 2801 ® m\ aa a wi ok ‘ we l a q ay satin / & MA a My. = -29.45KN -4,.35m = —128.11kN -m; 161.98N-m; -29.4SKN -17.5m—38.66KN -12m = —979.30KN «mm N. INCARCARI GRAVITATIONALE iN GRUPAREA SPECIALA DE iNCARCARI LA NIVELUL ACOPERISULUI N.0. EVALUARE INCARCARI GRAVITATIONALE LA NIVELUL ACOPERISULUI Tneareare Tip_[_Valori normate [EN/n ~preutate proprie invelitoare P 0.50 ~greutate pane si contravantuir’ | _P 0.20 | -greutate ferme P 0.15 = spatiu tehnic c 0.20 = praf industrial c 1.0 Ezipada Vv 03-120 =036 N.1. SCHEMA STATICA: P| -112-Cap.4 Caleul stilp hal 0.15m; p™ = 2.41KN /m?; Lm-24m P= Dp" Sm = 241K /m? =318.12KN; M = Pe, =318.12KN -0.150m = 47.72KN -m. N.2, SCHEMA STALP AX-A: P Hp ee wi N.3. CALCUL FORTA DE FIXARE R: sR Observatie: wT Forfa de fixare R se calculeaza cu relatia (1). R=0,0702-47.72 = 3.35kN, N44. TRASARE DIAGRAME DE FEORTURI: | 3SKN 4,35 =14,5TEN 35KN-5.5m=18.43KN- me, 8.43KV-m—47.72KN- m= —29.3 0K -r, My =3.35KN-17.5m—47,72N-m-=10.91KN-m, -113-Cap.4 Calcul stalp hala 0. INCARCARI GRAVITATIONALE LA NIVELUL CAH DE RULARE (INCLUSIV GREUTATE PODURI) 0.0. EVALUARE INCARCARI LA NIVELUL CAII DE RULARE: + Inctreari uniform distribuite la nivelul firului de ralare: fncarcare Ti ar = greutate grind’ de rulare P 1.50 = greutate sind si prinderi P 0.70 = ereutate grindé de franare P 0.80 = greutate contravantuire orizontalé | P 0.40 = greutate balustrada P 0.10 [Eereutate grindi secundara secundara_|_P. 0.40 = spatiu tehnie a 0.20 = circulatie pasarela Vv 0.40 = 4. SKN G, ‘ismimuyre = Po *t = 4.5KN /m-1 lm = 49.5. # Greutate permanent pod rulant neinedireat: V+ Pr + Pl + PPO; incdrcare gravitationala total dati de podul cel mai greu neincarcat; 6.2f + 6.04f + 30.Aef + 7.31f —A0ef = 29.99fs 0.1. SCHEMA STATICA: M = Pees P= pat. 299kN e; = 0.85m;P =G, 9.SkN += = 199kN osregsurre +e M = P-e, =199kN -0.850m = 169.15EN-m, “114Cap.4 Calcul stalp hal 0.2. SCHEMA STALP AX- A: i ; 0.3. CALCUL FORTA DE FIXARE R: Observatie: “ Fora de fixare R se calculeaza cu relatia (1). R=0.0702-M; R= 0.0702 169.15 = 11.87kN, 0.4. TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI: ® Om @ P ae Es A RS one a Ves M',,=—11.87KN- 5.5m +169,1 SKN. My, =-1187EN-17.5m-+169.1 5KN-m=~3858KV-m -11S-Cap.4 Caleul stalp hala P. INCARCARE SEISMICA DE COD (>): P.O. EVALUARE FORTE! SEISMICE DE COD AFERENTE UNUI CADRU ‘TRANSVERSAL CURENT: 5, =¢-G, P.0.1, EVALUAREA GREUTATII PERETILOR DE INCHIDERE: Se apreciaza cA valoarea normati a inc&roArii date de greutatea proprie a peretilor laterali de inchidere este de 30daN /m?. Gy epsere = 30dAN I m? +t (Ry + 0.5 +fhy)= 0.3KN Im? «mn (0.8m + 0.5 5.5m) G, tere = 30daN / m” «1 -(0. oon erune ren copens res cone Iiscam * Brags +r 44 I = 0.358m + 0.366m + 0.042m; hy = 0.166m = 0.8m; Jy =1, = 5.5m; comms ok ane [anna roma are hy =1,-1.20m+0.2 ¢ 12.0m~1.2m+0.2m =11.0m. unde: Jiscquy = 0.358m; (vezi sermmificatia din figura 4.15); Figyyg = 0-366m; hy; = indlyimea sectiunii panei de acoperis, 5, = 0.0421; rs, = excentricitatea comnierului tlpii superioare a fermei; 12.0m; J, = lungimea tronsonului inferior de stalp; 1, =5.5m; 1, = lungimea tronsonului superior de stélp; Fig. 4.15. Semnificatia cotelor hy, hy $1 nvitoare cope pee \ ~ Fig.4.16, Modul de evaluare al cotei hy -116-Cap.4 Caleul stilp hala P.0.2. EVALUAREA FORTEI SEISMICE DE COD: Gy = Pray +Gy_ puny =27-23KN +318,12KN = 345.35KN = 346KN; Gren cag = 2-2UIKN +2-346KN =1114.0KN; =: Bk, 6-y =1.0-2,5-0.16-1.0-0.34 = 0.136; Soyg = 0.136+1114.0KN =152.0KN. Semnificatie coeficienti + @ ~coeficientul de importanta al constructiei: Constuctia analizata se incadreazé in clasa III de importanté (construcfii de important obisnuita) => a =1.0; * B -coeficient de amplificare dinamicé, corespunzitor modului de vibratie (fundamental), functie de compozitia spectrala a miscarii seismice pe amplasament; Perioada fundamentala de vibrafie a constructiei analizate este mai redus& decdt perioada de colt corespunzatoare amplasamentului: T, =1.0s = f = 2.5; * y - coeficient de reducere a efectelor actiunii seismice finand seama de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuitie 2 eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistent& neconsiderate in calcul, precum i de efectele de amortizare a vibrafilor,altele decét cele asociate structurii de rezistenfas yr = 0.2+1.7 = 0.34, + ¢ ~cocficient de echivalenfa intre comportarea structurii reale si comportarea unui sistem cu un grad de libertate dinamica); ¢ = 1; ¢ k, ~coeficient care tine seama de zona seismica a amplasamentului constructiei; Amplasamentul constructiei este localitate Roman din judejul Neamt => k, = 0.16. P.0.3. DISTRIBUTIA PE INALTIME A FORTEI SEISMICE: Gy & Gy 6 ho 6 ® Fig. 4.17, Distributia pe vertical a forfei seismice -17-Cap.4 Calcul stalp hala unde: , = 12.0, +1, =12.0m-+5.5m=17.5m; DGh, =2-G, A +2-G,-Iys DLGh, = 2-211. -12.0m +2-346.0KN -17.5m; DCA, =17174.0KN-m -Gchis . A “yan is Ss 211.0kN -12.0m 1 TTVT4.OKN =m 346.0KN -17.5m 17174.0KN +m 52.0kN = 22.41KN; +152.0KN = 53.59KN; P.1, SCHEMA STATICA: ® P.2. CALCUL FORTA DE FIXARE R: Se —— A SroeT NU Si, Observatie: -118- intrucét stalpii sunt inedrcati identic si ‘au aceeasi rigiditate la acjiuni orizontale, rezulta cd efortul axial din rigl& (forta de fixare a capetelor superioare ale stalpilor) este nul.Cap.4 Caleul stalp hala P.3. TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI St O;M'y.= My. = S3.S9KN 435m = 233.12kN-m; M,., =53.59KN 5.5m = 294.75KN +m; My. = 53.59KN +17.5m + 22.4 1KN «12m = 1206.75RN -m. Q. INCARCARE SEISMICA DE COD (<) Q.1. SCHEMA STATICA: & s 5 | S, =22.41KN; i S, =53.59KN, | A ® e Q.2. TRASARE DIAGRAME DE EFORTURI: sma ® 53.59kN -4.35m = ~233.12KN -m; 53.59KN -5.5m = ~294.75KN -m, M, -53.S9KN +17.5m —22.41KN -12m; =1206.75KN +m. SsCap-4 Calcul stalp hal TABELE CENTRALIZATOARE EFORTURI: FORTE AXIALE: Cantioneieare Tip N [AN] Thregistrat in sectiunea Ti [2333 [93 [ae ‘A Permanente acoperi P| -1234a [12349 | 12082 | -tasa2 | -1mae2 B. Permanente cale de rulare Pf o 0 o | arag [are CC. Cvasipermanente acoperig C_| -18008 | 18008 | -190.08 | tea08 | 1900 D. Cvasipermanente cale de rulare|_C | 0 a 7 | 264 | 266 E. Zapada V_| 24038 | 34026 [24028 | 24025 | 240.28 F, Vericale mari poduri vo 0 o__| rae [7487 G. Verticale mici podurt v [0 0 o_ | 7638 | 176.36 1H. Orizontale poduri — stilp ax-A | V | 0 o | 0 0 0 1. Orizontale poduri staipax-B_|_V_| 0 0 0 0 0 J. Orizontale poduri < stalpax-A_| V_| 0 a 0 0 0 K. Orizontale poduri = stalpax-B_| V_| 0 o © 0 0 L. Vint v_|_o o 0 o | 0 M. Vant = v [0 o 0 o | 0 'N. Gravitafionale acoperi ~ | ee | aer2 sie2 ate | a8 2 ‘0. Gravitationale eale de rulare 0 ° 0 19800 | -199.00 P. Seism 0 0 o | 0 a Q Seism — 0 0 0 a a FORTE TAIETOARE: [EN inregistraté in sectiunea 22 3 [39 | 44 ‘A, Permanente acoperi : 30_| 130 | 130 | 130 'B, Permanente cale de rulare 2e2 | 282 | 282 | 282 | 282 C. Cvasipermanente acoperis 2.00 | -200 | -200 | 200 | -200 1D. Gvasipermanente cale de rulare 016 | 016 | 016 | 0.16 |_o16 E. Zi V_| 2s [ass [253 | 253 [233 F. Vericale mari poduri V_|[ 2658 | 2658 | 2658 | 2658 | 2658 G. Verticale miei podurt V_| 2658 [3658 [2658 | 2638 | 2658 H.Orizontale poduri —> stllpax-A | V || 1624 | 1624 | 25.80 | 23.80 | 25.80, T. Orizontale poduri —> stilpax-B_| V_| -1624 | -1628 | -1624 | -1624 | 1626 I. Orizontale poduri < stilp ax-A_| V_| -1624 | -1624 | 25.80 | 2580 | 23.80 K. Orizontale poduri < stilp ax-B_| V | 1628 | 1624 | 1624 | 1624 | 1624 L. Vint V_|-=19.00_| 19.00 | -19.00 | -70.54 | 70.56 M. Vani = V_|9.45_[2945 [29.45 [68.11 | 68.1 | N. Gravitationale acoperi > [3353s [33s | 335_[ 335 (0. Gravitationale cale de ralare = [ats7 a7 ine? n7_[ 187 P. Seism E_| 8339 | -s3.59 | -s3.59 | -76.00_| -76.00 Q Seism E_| 3359 [5359 [53.59 | 7600 | 76.00 -120-Cap.4 Caleul stalp hal MOMENTE iNCOVOIETOARE: -121- Caz de incarcare Tie LH ‘A. Permanente acoperis Po azz B. Permanente cale de rulare P| o_| 1225 [-15a9_[2462_| 9.17 . Cyasipermanente acoperi Cfo [sn | nor] 7s | 652 D. Cvasipermanente cale de rulare | C/o | -069 | -o87 | 138 | -os1 E. Zipadt V_[-e | or) i392 [ 22.3 | 823 F. Vericale mari poduri V_ |e | 15.64 | 14621 | 461.26 | 142.25 G. Verticale mici poduri V_ [0 [115.64 [14621 | 3.69 | -31sar H. Orizontale poduri > stipax-A | V | 0 | 7063 | #328 | 325 | 242.38 1. Orizomale poduri = stip ax-B_| V | _0 | 7063 | 6930 | 9.30 | 284.13 J. Orizontale poduri < stalp ax-A_| V_| 0 | 7063 | 4325 | 4325 | 24038 K_ Orizontale poduri < stilpax-B | V_| 0 | -7063 | -#9.30 | -8930 | 28413 L. Vint V_| 0 | 265 | 10450 | 108.50 | 950.98 M. Vint — V_[ 0 | =128.11 | -16i.98 | -161.98 | -979.30 N. Gravitafionsle acoperi ~|o 1843 | -2930 | 1091 (O. Gravitationale cale de rulare 0 ~6529 | 103.87 | 38.58 P. Seism —> 0 294.75 | 1206.5 Q Seism — 0 1206.75,Cap.4 Caleul stilp haki 4.2.EVALUAREA SOLICITARILOR PENTRU CALCULUL SECTIUNILOR CURENTE ALE TRONSOANELOR DE STALPI Ambele tronsoane de stalp se dimensioneazA cu solicitarile objinute din combinatiile de ineareari din gruparea fundamentals, Dm h+ Dn 2 fn care: F,.C,,¥, = valori normate ale ineareatilor permanente, evasipermanente si variable; nn, = coeficienti partiali de siguranté pentru diferitele incdrcari; nn, = coeficient de grupare a incarcarilor variabile; n,=1.0 <> 0 singurd inedrcare variabila; n, =0.9 <> dov’ incareati variabile: n, = 0.8 <> trei sau mai multe inedredri variabile: Observatie: Combinajiile de incdrcari (combinatiile de cazuri de incéreéri) propuse in continuare sunt adecvate exemplului de calcul analizat. Pentru alte structuri si condijii de incarcare, se vor reanaliza combinatiile de inedreari pentru a le gsi pe cele mai defavorabile 4.2.1. COMBINATII DE INCARCARI PENTRU CALCULUL TRONSONULUI SUPERIOR DE STALP Pentru tronsonul superior de stdlp prezimt& interes combinatiile de inciredii ce conduc in inea 3-3 la valori ct mai mari ale momentului incovoietor si fortei axiale. fe propun urmatorele combinafii de incdrcii Combinatia I de incarcari: toate incdrcdrile permanente (caz A + B) si cvasipermanente (caz C+D) ® urmatorele inc&tcdri variabile: vant (caz M) + poduri rulante (caz G + K). Se iau in calcul doud incdrcari variabile (vant + poduri rulante), im prin urmare n= 0.9. | ‘Observat Se considera (dintre cazurile H, I, J sau K) cazul de inctreati orizontale generate de actiunea podurilor rulante, care conduce in ‘sectiunea 3-3 la moment incovoietor cat mai mare, care si intinda fibrele stalpului din interiorul halei (se alege cazul K de ‘ncdrcare). Nag =Ny+Ng+NeotNy tite Ne +My My +My -Nyi Nj, =123.42KN + ORN + 190.08KN + ORN +0.9-OKN + 0.9 -OKN +0.9-ORN = 313.5KN; M,, =OKN-m; MyM, +My + Mo +My +m Me +n My ty Mus -122-Cap-4 Calenl statp hal -1SKN

S-ar putea să vă placă și

• Strazi Vechi Din Bucurestiul de Azi

  

  Document151 pagini

  Strazi Vechi Din Bucurestiul de Azi

  wonda_mark

  96% (25)
• Strazi Vechi Din Bucurestiul de Azi

  

  Document151 pagini

  Strazi Vechi Din Bucurestiul de Azi

  wonda_mark

  96% (25)
• Cetatea Greaca

  

  Document108 pagini

  Cetatea Greaca

  wonda_mark

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Irvin D. Yalom - Minciuni Pe Canapea

  

  Document392 pagini

  Irvin D. Yalom - Minciuni Pe Canapea

  Dana Hodorogea

  98% (45)
• Cetatea Greaca

  

  Document108 pagini

  Cetatea Greaca

  wonda_mark

  Încă nu există evaluări
• Cetatea Greaca

  

  Document108 pagini

  Cetatea Greaca

  wonda_mark

  Încă nu există evaluări
• Cetatea Greaca

  

  Document108 pagini

  Cetatea Greaca

  wonda_mark

  Încă nu există evaluări
• Cetatea Greaca

  

  Document108 pagini

  Cetatea Greaca

  wonda_mark

  Încă nu există evaluări
• Schopenhauer-Arta de A Avea Intotdeauna Dreptate

  

  Document38 pagini

  Schopenhauer-Arta de A Avea Intotdeauna Dreptate

  raymond iamsec

  100% (15)
• Nicolae Iorga - Istoria Literaturii Romanesti

  

  Document260 pagini

  Nicolae Iorga - Istoria Literaturii Romanesti

  Madalin Stefan

  60% (5)
• Alexandru Cel Mare

  

  Document2 pagini

  Alexandru Cel Mare

  Lucian Musteata

  50% (2)
• Calculul Structurilor Pentru Transportul Apei

  

  Document214 pagini

  Calculul Structurilor Pentru Transportul Apei

  wonda_mark

  100% (1)
• Al Doilea Razboi Mondial in Europa

  

  Document4 pagini

  Al Doilea Razboi Mondial in Europa

  Ionut Ivan

  Încă nu există evaluări
• Al Doilea Razboi Mondial Asia

  

  Document4 pagini

  Al Doilea Razboi Mondial Asia

  Andreea Bostina

  Încă nu există evaluări
• Anglia-Regalitate Si Comunitate2

  

  Document1 pagină

  Anglia-Regalitate Si Comunitate2

  wonda_mark

  Încă nu există evaluări
• 28 Anglia-Regalitate Si Comunitate

  

  Document4 pagini

  28 Anglia-Regalitate Si Comunitate

  Gherasim Catalin

  Încă nu există evaluări
• Alexandru Cel Mare

  

  Document2 pagini

  Alexandru Cel Mare

  Lucian Musteata

  50% (2)
• Al Doilea Razboi Mondial in Europa

  

  Document4 pagini

  Al Doilea Razboi Mondial in Europa

  Ionut Ivan

  Încă nu există evaluări
• Anglia Anglo-Saxona

  

  Document4 pagini

  Anglia Anglo-Saxona

  Lucian Musteata

  100% (1)
• Anglia Si Normandia

  

  Document2 pagini

  Anglia Si Normandia

  Handaric Daniela

  Încă nu există evaluări
• Anglia Si Normandia2

  

  Document2 pagini

  Anglia Si Normandia2

  Daniela

  Încă nu există evaluări
• America Dupa Razboiul de Secesiune PDF

  

  Document2 pagini

  America Dupa Razboiul de Secesiune PDF

  wonda_mark

  Încă nu există evaluări
• Ne 012-2-2012

  

  Document172 pagini

  Ne 012-2-2012

  Marius Aron

  Încă nu există evaluări
• Al Doilea Razboi Mondial Asia

  

  Document4 pagini

  Al Doilea Razboi Mondial Asia

  Andreea Bostina

  Încă nu există evaluări
• Legea 307 Din 2006 Privind Apararea Impotriva Incendiilor

  

  Document14 pagini

  Legea 307 Din 2006 Privind Apararea Impotriva Incendiilor

  Ciprian Condrea

  Încă nu există evaluări
• ST 043 2001

  

  Document49 pagini

  ST 043 2001

  wonda_mark

  100% (1)
• Aplicatii Lemn P100

  

  Document20 pagini

  Aplicatii Lemn P100

  Korponai Catalin

  Încă nu există evaluări
• Ne 012-2-2012

  

  Document172 pagini

  Ne 012-2-2012

  Marius Aron

  Încă nu există evaluări
• NE 012-99 Cod Practica Ba Si BP

  

  Document148 pagini

  NE 012-99 Cod Practica Ba Si BP

  ilieaugustin

  100% (3)
• MC 001 1,2,3 Metodologie Calcul Performanta Energetica

  

  Document577 pagini

  MC 001 1,2,3 Metodologie Calcul Performanta Energetica

  Diana

  100% (6)