Agresivitatea si comportamentul agresiv

Deoarece proiectarea de experimente i a metodologiilor utilizate n agresiune Cercetarea este puternic influenat de definiiile adoptate, este important s se nceap cu descrierea sa i a altor tipuri de agresiune, deoarece un studiu a mai multor trasaturi de personalitate pot contribui la o mai bun si complet n elegere a acestui comportament. Aceast lucrare se va prezenta mai nti o scurt analiz teoretic de agresiune i cteva construcii psihologice similare. n plus, un scurt rezumat va fi din unele constatri empirice ale unui program de cercetare care, timp de peste dou decenii, a fost aplicarea unor tehnici care vizeaz o mai bun n elegere a agresiunii umane, n credina c acesta este asociat cu un stil de personalitate distinct. Agresivitate, furie, ostilitate si impulsivitate n ciuda efortului continue a mai multor cercettori dedicat studiului tiinific al agresiunii, exist nc dezacorduri considerabile cu privire la sensul su precis i a cauzelor, fr o definitie bine stabilita termenul este utilizat cu ambiguitate i cu un surplus de sensuri. Furie de stare este definita ca o experienta psihobiologica, subiectiva ''de obicei, se refer la o stare emoional care implic nemulumirea i const n sentimente subiective care variaza in intensitate, de la usoare irita ii sau disconfort la furie intens i mnie'' (Spielberger, et al., 1983,1995; Van Goozen et al, 1994).. Aceast stare intern este ncorporat ntr-un anumit context situa ional, presupunnd c ar fluctua-a lungul timpului ca o funcie fiind perceput ca nedreptate, frustrare. Furia ar creste in intensitate dac sursa este vzut ca fiind inten ionat, nejustificat si de condamnat, atunci cnd valorile sunt compromise, promisiunile i ateptrile sunt rupte, libertatea personal i drepturile incalcate. Acesta este de obicei nsoit de excitare a sistemului nervos autonom, cum ar fi cre terea temsiuni arteriale, transpiraia i distorsiuni cognitive i deficiene. Furie trasatura poate fi considerat a fi un temperament general cu prag sczut reactivitate n care sentimentele de furie apar ca rspuns la o foarte larg

varietate de factori declanatori relativ inofensivi (cum ar fi o scurt ntrziere la coada de la supermarchet, o livrare prin posta cu o mica ntrziere de ctre operatorul de transport scrisoarea potale, sau s observe c un student a comis erori de ortografie neateptate), sau un model mai ngust de reactivitate la anumite clase de stimuli pentru persoana, cum ar fi concurena, respingere, sau perceptia incorecta. nclinaia furiei poate fi vzut ca o trstur de personalitate sau caracteristic conceput n termeni de diferene individuale n frecvena de peste timp pentru a aprecia situaiile emoionale ntr-un mod furios . Impulsivitate Impulsivitate este un concept multidimensional care implic tendina de a aciona rapid i fr reflecie, avnd ceva de-a face cu imobilizarea cuiva comportamentul, manipularea de emotii diferite, de prelucrare rapid a informa iilor, cu scopul de a amna satisfacia.Psihologii vad aceasta reactie fiind una spontana ,fara a consulta constiinta fara gandire sau planificare fara a se lua in considerare potentiale riscuri sau moduri alternative de a actiona. Comportament ostil Ostilitatea este evaluarea negativa a persoanelor si situatiilor insotita de dorinta clara de a face rau sau de a dusmanii pe cineva ,considerata ca fiind o atitudine care imbina agresivitatea si dispretul insotit de un sentiment de indignare,dezgust si resentimente fata de altii acest grup de sentimente este cunoscut ca ostilitate Componente de dezvoltare referitoare la un comportament agresiv Psihologii de dezvoltare (Davies, 1999; Schaffer, 1996; Vasta, Haith, & Miller, 1995) au sugerat c stagiile de dezvoltare sunt cruciale n determinarea comportamentului. Prin urmare, caracteristicile demografice cum ar fi vrsta i sexul sunt explicatiile privind variaia n rndul adolescenilor a comportamentului agresiv. n ceea ce privete vrsta, Broidy (2003) a identificat traiectorii de comportament agresiv de la copilarie la adolescenta. Traiectoria ce a implicat o rat ridicat de comportament perturbator n copilrie conduce la o rat ridicat a criminalitii violente n adolescen. Alte traiectorii, cu toate acestea, au fost marcate de un nivel constant sczute de agresiune pe parcursul dezvoltrii, sau prin rate de decelerare rapid de agresiune pe parcursul dezvoltrii, sau de decelerare rapid rate de agresiune de la copilrie la adolescen.Creterea epidemiologic de agresiune in timpul adolescentei pot fi

atribuite numeroasele modificri care au loc n aceast perioad, care este de notorietate turbulent i plin de presiuni de tot felul, care foreaz adolescentului s se confrunte cu schimbrile de dezvoltare i de personalitate, n toate aspectele din viaa lor (dupa et al, 2003.). n ncercarea de a reduce agresivitatea la copii i adolesceni cu comportament tulburtor, Kazdin (1998) a recomandat consiliere din partea parintilor si a profesorilor si programe promitatoare de combatere a acestor probleme. Cele mai multe intervenii (Benbenisti et al, 2005;. Klingman, 1992; Zeidner et al, 1993.) ,vad adolescentii ca fiind resporsabili pentru comportamentele lor agresive de acasa si din institutiile de invatamant iar prin schimbarea stilului de educatie si metodelor de disciplinare se va obtine diminuarea comportamentelor agresive nedorite (Hughes, 1993; Kazdin, 1998; Webster-Stratton, 1993).