i.

NOIUNI I CARACTERISTICA GENERAL A SIS. PLANIFICARE Planificarea la niivelul # presupune programarea, organizarea, coordonarea si conducerea pe baza de plan a active.ec.

In raport cu obiectivele de dezv.: - Strategic,

-

Tactica

In raport cu nivelul ierarhic la care se elab.: - De corporatie,

-

Dupa orizontul de timp - De perspectiva

-

La nivel de #

Curenta, Operative

In raport cu modul de formalizare: - Formala,

-

Neformala,

In raport cu continutul active. de planificare: - Tehnico-econom

2. PLANIFICAREA PROGRAMEI DE PRODUCIE

Operativ-calendaristica

Programul de productie doc. In care se inscrie nomenclatorul produselor, cantit. si calit. lor precum si termenii de producer si comercializare. Elementele de baza: 1. Produse, piese, subansamblurile, care corespund specializarii, raspund cerintelor pietii
2. Comenzile primate de la difer. Ag.ec. 3. Diverse active. cu character industrial catre alti ag.ec. 4. Schimbarea stocurilor de productie

Date necesare p-u elab. prog.prod.: 1. Nomenclatura prod. necesare de fabricat, cantit. lor, valoarea productiei, termenul de executie stabil. pe baza cercet. De mk si a prognozii cererii. In baza acestor date se intocmeste un proiect al prog.prod.
2. Datele cuprinse in prog. De pregatire a fabricatiei noilor prod. 3. Datele cu privire la capacitatea de productie (capacitatea introdusa sic ea scoasa din functiune).

Aceste date infl. direct asupra cantit. de productie fabricate si termenile de fabricare
4. Normativele duratei ciclului de productie p-u prod. si semifabricate necesare la stabilirea termenilor

calendaristice de fabricare a prod.

5. Prevederile contractelor cu clientii privind nomenclatura, cantit. si calit. prod. 6. Datele din programul de masuri tehnico-organizatorice ref. la reparative, modeernizare etc. 1

Etapele elab. prog.prod.: 1. Se percizeaza nomenclatura productiei necesara de fabricat si se determ. Cantit. ei reesind din contractile existente, cerere de pe piata si res. disponibile
2. Elab. prog.prod. in unitati fizice p-u un an cu defalcarea lor calendaristica 3. Se determ. Stocurile de productie neterminata 4. Se determ. Capacitatea de productie p-u cumparaarea productiei planificate cu capacitatile

disponibile
5. Elab. masurilor tehnico-organizatorice care ar permite indeplinirea prog.prod. 6. Determ. Masurilor organizatorice ssi precizarea modului de efectuare controlului asupra indeplinirii

prog. Cerinte fata de prog.prod.: 1. Asig. Specializarii atit la nivel # cit si la nivel de subdiviziuni care ar permite fabricarea prod. sau executarea unor etape a procesului tehnologic
2. Deminuarea productiei # tb. Sa tina cont de cerintele pietii sis a asig. Folosirea rationala a res.

disponibile m. ales a celor material

3. Asig. Fabricarii acelor prod. care au caracteristici calit. superioare si care satisfac cerintele

consumatorilor pe diferite segmente de piata Indicatorii valorici ai productiei #: 1. Productia-marfa(PM) caracterizeaza vol.productiei care va fi finalizata de #intr-o anum. Perioada de timp si care cuprinde urm. Elemente:
a. Val. produselor finite destinate livarii(Pf) Pf=Q*P, P-pret unitar b. Val. prelucrarii m.p. si materialelor primate de la client(Ps) c. Val. semifabricatelor din productie proprie destinata livrarii(Sev) d. Val. lucrarilor cu character industrial(Li) e. Val. reparatiei capitaleterminate, executate p-u utilaj si mij.proprii(R) f.

Val.pieselor de schimb executate de # destinate p-u consum la reparative capital(Ps)

PM=Pf+Pc+Sev+Li+R+Ps (LEI)
2. Productia globala (PG) vol. total al productiei realizate de # intr-o perioada de timp si cuprinde

PM impreuna cu modificarea stocurilor de semifabricate de productie neterminata. PG=PM+(Sf-Si)+(Nf-Ni) (LEI) Sf-val. stoc. De semifabricate la sf. perioadei
2

Si- val. stoc. De semifabricate la inceput. perioadei Nf-val stoc. De productie neterminat la sf.perioadei Ni- val stoc. De productie neterminat la inceput.perioadei
3. Productia realizata(PR) val. productiei livrate intr-o perioada de timp si p-u care s-au efectuat

complet operatiunile de dicontare intre producator si beneficiar. PR=PM-(Nepf-Nepi)-(Sdf-Sdi) Nep-valoarea produselor livrate dar neplatite Sd-valoarea produselor finitela depozite
4. Productia neta(PN) val. nou create in active. de productie al #Poate fi calc. prin 2 met: a. Met de productie(indirecta)PN=PG-Cm, Cm-chelt. Material b. Met de reparative(directa)PN=Pnet+Cv, Pnet-profit net, Cv- chelt.legate de munca vie

3. NOIUNEA CAPACITII DE PRODUCIE Capacitate de productie(CP) productia maxima d o anumita structura si calit. Pe care o poate realiza o unitate de productie intr-o anumita perioada de timp in conditii tehnico-organizatorice optime folosind cit m. deplin mif.fixe productive precum si cel m.potrivit regim de lucru si de organizare a productiei si a muncii. P-u dimensionarea CP se folosesc unitati de masura naturale si conventional naturale. Metodologia calculrii CP 1. Culegerea, prelucrarea si sistematizarea info. Primare p-u calc.
2. Calc. CP la nivel verigilor inferioare si apoi a celor superioare 3. Elab. balantei CP p-u evidentierea verigilor principale(conducatoare) precum si a locurilor inguste

si a celor cu excedent de capacitate (locuri largi)

4. Elab. plan de masuri tehnico-organizatorice p-u eliminarea locurilor inguste si folosirea

disponibilitatilor de la verigile cu excedent de capacitate. Planificarea capacitii de producie Din p.v. metodologic, p-u calc. Cp # sau unitatile de productie se impart in 2 grupe: 1. Grupa la care prod.finite si obtinute ca urmare a prelucrarii m.p. la un grup de utilaje omogene in acest caz CP se calc. ca suma capacitatilor de productie a utilajelor care executa produsul respectiv
2. Grupa la care prod.finite se obtin caurmare a prelucrarii m.p. in mod succesiv la o serie de

utilaje in acest caz Cp se determ. In f-tie de marimea CP a verigii

Metodologia generala de calc. a CP e determ. De timpul disponibil de functionare a utilajelor si productivitatea utilajului pe unitatea de timp CP=Td*q, Td-timp disponibli de functionare, qproductivitatea P-u determ. Td utilajele se grupeaza in 2 grupe: 1. Utilaje cu functionare continua Td=Tc-(Tr+Tt) Tc-timp calendaristic(365zile) Tr-timp necesar p-u reparatie Tt-timp necesar p-u oprirea tehnologice
2. Utilaj cu functionare discontinua

Td=[Tc-(Tr+Tt+Te)]*ns*ds*

(h)

Te-timp liber datorita zi de odihna, sarbatori legale; Te=52saptamini/an*2=104zile(inclusiv sarbatori) p-procent de intreruperi curente pe schimb de lucru Cunoasterea CP are o importanta practica deoarece serveste la: 1. Elab. si fundamentarea stiintifica a prog.prod si aplan de investitii
2. 3. 4. 5.

Dimensionarea corecta a unitatilor de productie si stabilirea pe aceasta baza a necesarului de utilaje Adoptarea unor solutii optime de concentrare, specializare sau combinare a productiei Fundamentarea tehnico-ec. A diferitor variante de reconstructie, prezentare sau dezv. A # Compararea si aprecierea rezultatelor obtinute in raport cu # similare ce activeaza pe aceesi

piata Factorii de infl. A marimii si dinamicii CP: I. Tehnic

- Structuta cantit. a fond.fixe si ponderea partii active - Structura calit. a fond.fixe si ponderea progresivitatii - Nivelul de virsta a utilajului - Nivelul utilizarii intensive si extensive a fond.fixe - Calit. si componenta m.p. - Sortimentul productiei II.

Organizatorici
4

- Nivelul de specializare, concentrare si cooperare a productiei - Ritmicitatea productiei - Optimizarea prog.prod. III.

Economici

- Formele de organizare - Sis. De stimulare materiala IV.

Sociali

- Nivelul tehnico-cultural al lucratorilor - Stimularea materiala

Cile de mbuntire a folosirii CP 1. Utilizarea intensiva a CP care include cai ce prevad introducerea progresullui tehnic, legate de perfectionarea proces. de productie si care asig reducerea timpului de prelucrare a produselor ceea ce duce la sporirea vol.de productie ce se poate obtine ce aceleasi utilaje p-u o anumita perioada de timp. La aceste cai se ref:
-

Aplicarea proceselor si procedeelor performante cu un nivel m.inal al eficientei ec. Modernizarea utilajelor in functiune Ridicarea cunostintelor profesionale ale muncitorilor de baza Respectarea tehnologiilor stabilite si lichidarea rebuturilor timpului disponibil de functionare a utilajului:

2. Utilizarea extensiva a CP care presupune sporirea vol. De productie prin util. M.eficienta a -

Trecerea de catre # la un nr. Optim de schimbari de lucru Ridicarea gradului de utilizare a timpului de functionare a utilajelor prin aplicarea unor masuri de reducere a pierderilor de timp legate de intrerupere accidentaledatorita intretinerii nesatisfacatoare a utilajului Intarirea disciplinei de productie si de munca Cercetarea pietei p-u asig. corelatiei necesare dintre posibilitatile de productie si cele de comercializare extensiv. Ele includ:

3. Caile mixte care au un caracter complex si asig. ofolosirem.buna a CP ati din p.v. intensiv cit si -

Perfectionarea activ. De deservire a locurilor de munca Aplicarea unor loturi optime de productie
5

Asig. cointeresarii materiale a personalului p-u folos. M.eficienta a fond.fixeproductive Aplicarea unor met. Si tehnici moderne de mng. Eliminarea locurilor inguste

4. DEFINIREA PRODUCTIVITII MUNCII Productivitatea muncii(W) eficienta cu care se chelt munca vie si se exprima prin raportarea productiei obtinute la chelt de timp de munca efectuate p-u obtinerea productiei sau poate fi exprimata prin chelt legate de consumul de munca pe unitate de produs W= Q- vol productiei obtinute , T-timp necesar p-u obtinerea productiei P-u exprimarea nivelului W se poate folosi atit vol de productie cit si modul de exprimare a timpului de lucru. Dupa modul de exprimare a timpului de lucru W poate fi: Orara, Zilnica, Lunara, Trimestriala, Semestriala, Anuala Dupa modul de exprimare a vol de productie W poate fi calc in urm unitati de masura: 1. Naturale [reflecta canti de productie ce revine unui lucrator exprimate in unitati naturale sau cantit de produse pe unitate de timp de munca] W= ind care fabrica produse omogene acest indicare poate fi utilizat in ramurile

+permite exprimarea precisa a nivelului W si permite comparatii in timp cu alte unitati de productie sau # - are un dom limitat de aplicare datorita neomogenitatii productiei si specificarii exprimarii in unitati naturale
2. Conventional-naturale [se util in cadrul # care realiz o gama variata de produse ce poate fi

considerata omogena] W=
3. Unitati de timp de munca[presupune exprimarea productiei in unitati de timp normat si se calc

reesind din timp de lucru] W= norma de timp p-u prod i

qi-cantit de prod de tip i

Tni-

+avantajul acestei met permite concordanta deplina dintre vol de munca depus p-u fabric prod si chelt de munca p-u fabricarea lor -datorita modif a normelor de timp aceasta met are o sfera festrinsa de aplicare
4. In expresie valorica[se face cu ajutorul pret unitare a prod fabricate] W=

+are o sfera larga de aplicare

-poate fi limitata aplicarea met din cauza schimbarii sortimentului product, structurii de product sau vol cooperarii

Planificarea cresterii Wdup economica de personal obtinuta ca urmare a infl factorilor tehnico-ec. de baza si include urm etape:
1. Se calc nr de personal pornind de la vol de product planificat si W in anul de baza Ppl=

Qpl-cantit planif Wb-productivitatea muncii de baza

2. Se calc econom relativa de personal in urma infl masurilor prevazute in anul de plan datorita urm

factori:
a. Modernizarea si perfectionarea utilajului E1 se calc p-u fiecare utilaj in mod independent b. Masuri de imbunatatire a folosirii fond de timp de lucru

E2= introducerea masurilor

, Ftd-fond de timp de munca a unui lucrator dupa

Fti- fond de timp de munca a unui lucrator inainte introducerea masurilor

c. Datorita reducerii rebuturilor

E3=(1in per de baza

)*Nm, Pr-ponderea valorica a rebuturilor in costul productie-marfa

r- ponderea valorica a rebuturilor in costul productie-marfa in per de plan

d. Modif structurii de productie

E4=(1-

)*Nm, Tn2-timp normat p-u 1 leu prod-marfa dupa modif structurii de product

Tn1- timp normat p-u 1 leu prod-marfa inainte modif structurii de product
e. Sub infl altor factori tehnico-ec.

3. Se calc econom totala de personal Etot=E1+E2+...+En 4. Se calc nr de personal in per de plan in condit anul de plan P=Ppl-Etot, Ppl-personal planificat

5. Se calc Wplanificata Wpl= 6. Se calc ritmul cresterii W in anul de plan fata de anul de baza

*100%

De asemenea poate fi calc cresterea W ca urmare a econom de personal *100% 5. PERSONALUL UNITII ECONOMICE Colectivul de munca a # e format din totalul personalului cu care se incheie contracte de munca si care sunt retrebuite din fond de remunirare p-u munca depusa. In f-tie de modul de participare la procesul de product personalul # se imparte in 2 categorii mari: 1. Personalul din grupa industrial-productiva care desfasoara lucrari legate de activ de baza a #
2. Personalul din grupa sectoarelor cu caracter neindustriali

Personalul din grupa industrial-productiva (lucrari legate de activ de baza a #):

-

Muncitori direct productivi care cuprind muncitorii ce actioneaza direct sau prin intermediul mij de muncaasupra obiectelor muncii in vederea modif formei, structurii, dimensiunilor, compozitiei prod in scopul obtinerii unor prod ce constitue profilul activ # Muncitorii de deservire includ personalul care asig intretinerea cladirilor si instalatiilor aferente, intretinerea echipamentelor de birou, curateniia spatiilor de product si efectuarea serv pe ansamblu # Personalul tehnico-productiv care cuprinde maestrii si alt personal de specialitate care produc formatii de lucru precum si personalul tehnic si de specialitate care asig asistenta tehnica si control tehnic de calit in sectii si ateliere Personalul tehnic, economic, de alta specialitate si administrativ (personalul TESA) care cuprinde personalul de conducere#, personalul din compartimentele functionale, personalul de specialitate informatica si personalul din activ proiectare si cercetare din cadrul atelierelor si laboratoarelor Personalul de deservire generala format din curieri, paznici, liftieri, portari etc.

Calc necesarului de personal care execut lucrri normate I. Met calc grupat Poate fi aplicat la# cu nomenclatura stabila de productie Nm= Nm= productie(ore) Ft- fond de timp de munca al 3 neces p-u indeplinirea sarcinii de

Ftpers-fond de timp de munca efectiv al unei persoane (ore)

II. Met calc detaliat

Necesita cunoasterea vol productiei planificat in unitati fizicce precum si timp normat pe fiecare prod in parte Nm= Nt-norma de timp pe unitate de produs

Btl-balanta timp de lucru a unui muncitor(fond efectiv a lucratorului/an) Balanta timpului de lucru a unui muncitor indicator 1 2 Fond de timp calendaristic Zile nelucratoare Zile de odihna sarbatori 3 4 Nr de zile max disponibile(1-2 Tn) Nr de zile neutilizate Concedii de odihna Concediu de boala Absente aprobate prin lege(studii, casatorie) 5 6 7 Nr de zile lucrate pe an(3-4) Durat medie a zilei de lucru Fondul efectiv de munca(5-6 Btl) zile Ore ore 230 8 1840 Un.masur zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile planificat 365 109 106 256 26 20 3 3

Calc necesar personal care execut lucrri nenormate Planificarea neces de muncitori care executa activ nenormate care se bazeaza pe normativele de deservire sau normele de personal Nm= , Nob-nr obiectelor deservite, ns-nr de schimburi de lucru, Nd-norma de

deservire, ktl-coef de folosire a timpului de lucru ktl= Calc neces de personal TESA
9

Planificarea necesar de personal TESA care poate fi determ diferentia p-u f-tii de conducere si f-tii de executie pe baza normativelor de personal si se folos 2 met:
I.

Met indicatorilor sau coeficientilor care are caracter statistic si stabileste neces de personal cu ajutorul unor coeficienti care reprez raportul dintre fiecare categorie de personal si un element luat de baza(ex:nr de muncitori, grad de inzestrare tehnica) locuri de munca p-u indeplinirea sarcinilor analizind si gradul de incarcare cu ajutorul balantei timpului de munca precum si nivelul necesar de pregatire si specializare

II. Met analitica a starilor de functiune sau a schimbarilor care stabileste personal si categorii de

Dtesa= , Q-vol de lucrari ce tb efectuate intr-o per de timp, t-timp normat p-u executarea unei lucrari, Ftpers-fond de timp a unui lucrator

6. FONDUL DE REMUNIRARE A MUNCII Fond de remunirare a # - totalitatea sumelor neces p-u acordarea drepturilor banesti personalului in masura in care fiecare a contribuit sub aspect calit si cantit la realiz sarcinilor #. P-u neces interne # calc:
1. Fond de remunirare direct (tarifar) care include sumele necesare p-u retribuirea muncitorilor in f-

tie de timpul efectiv lucrat(regie) si p-u retributia muncitorilor in acord in f-tie de realizarile efective
2. Fond de remunirare orar cuprinde elementele fond direct si sporurile p-u condit deosebite de

munca
3. Fond de remunirare zilnic include fond orar si sumele p-u plata intreruperilor care nu depasesc

durata schimbului de lucru si se asimileaza timpul lucrat conform legislatiei

4. Fond de remunirare lunar cuprinde fond zilnic si sumele necesare p-u plata intreruperilorde zile

intregi (concedii de odihna) care sunt retribuite. Calc fondului de remunirare I. Met retributiei medii care se bazeaza pe salariul mediul realizat in per de baza si corectat in f-tie de modif categoriei medii a lucratorilor si cresterea planificata a salariului FRpl=Nppl*Rlunpl*nlpl, FRpl-fond de retribuire planificat, Nppl- ne de personal mediu planificat, Rlunpl-retributia medie lunara planificata, nlpl-nr de luni mediu planificat
II. Met detaliata pe categorii de personal se itul in cazul cind in per de plan au loc modif importante

in nomenclatorul de productie, modif nivel de calificare si incadrarea personalului. Se itul p-u urm categorii de personal:
a.

Fond de remunirare p-u muncitori care lucreaza in acord [sunt salarizati in dependenta de cantit de product efectuata]
10

FRma= (lei), Qi-cantit de prod de tip i, tfi-tarif p-u o unitate de productie de tip i, S-sporuri la salariu

b.

Fond de retributie in baza retributiei medii orare ponderate. Se aplic la # cu un nomenclator larg de produse

FRma=Vma*Rt* (lei), Vma-vol muncii in acord, Rt-retributia medie tarifara medie orara alucratorilor, Ksp- coef care tine seama de cresterea ponderii sporurilor sau a indemnizatiilor care nu-s cuprinse in retributia tarifara orara
c.

Fond de remunirare p-u muncitorii care lucreaza in regie. Se calc in baza fondurilor de timp efectiv lucrat si retributia orala. La nivel de # se poate folosi drept model pu culegerea si prelucrarea datelor urm tabel Nr muncitotilor 20 40 Nm Retributia medie tarifara 2.5 3.0 Rt Ft Fond de timp lucrat 1 muncitor 200 8000 total 20*2.5*200 3.0*8000=2400le FRr Fond de remunirare

Categ de calific III IV

FRr=Nm*Rt*Ftpers (lei) Ftpers= d. Fond de remunirare p-u personalul TESA. Se determ in baza statelor de functiuni prin insumarea retributiilor tarifare si indemnizatiilor de conducere, sporurile, primele si sumele prevazute p-u acordarea de gratii. Acest fond se calc p-u 3 categorii de personal:
1. Personalul TESA din sectii de productie inclusiv personalul tehnico-productiv(sef sectie) 2. Personalul de conducere administrativa si functionari 3. Personalul de paza

7. PROCESUL DE APROVIZIONARE Aprovizionarea tehnico material activ. Prin care se asug elementele materiale i tehnice n vol i structura care s permit realizarea obiectivelor generale ale # n condiiile unor costuri minime i ale unui profit ct mai mare. Sisteme de organizare 1. Sis funcional toate activ specifice aproviz sunt grupate pe urm sectoare:
11

a. Sec programare: -

Se ocup de ntocmirea programului de Ap De stabilirea graficului de alimentare a subdiviz Organizeaz evidena Ap

b. Sec de mater -

Are ca scop activ operativ de Ap a subdiviz n baza graficelor elab de sec programare i se organizeaz n f-ie de nomenclatorul de materiale

c. Sec depozite -

Asig primirea i recepionarea mater livrate de la furnizorii Efectuiaz depozitarea i pstrarea res Duce evidena lor Pregtete i elib n consum res mater conf destinaiilor de realizare

2. Sis de organizare pe grupe de mater se constit sectoare de Ap-depozitare care

rspund de asig cu res mater dintr-un anumit grup de la fundamentarea necesitilor i pn la livrarea res, controlul utilizrii lor i asig depozitrii mater Avantaje: simplificarea i specializarea activ-iii lucrtorilor daatorit nr redus de mater i furnizori p-u o grup Dezavantaj: n cazul unui nr mare de subdiviz consumatoare pot aprea condiii care s conduc la necorelarea Ap cu producia i la complicarea procesului de control a modului de util a res mater

3. Sis de organizare n f-ie de destinaia de consum se constit sec ap-

depozitare n f-ie de subdiviz consumatoare Avantaje: asig cunoaterea detaliat a necesitilor de res specifice seciei i creaz condiii p-u control permanent i eficient a destinaiei de consum a mater

Dezavantaj: n cazul cnd nomenclatorul de mater e larg i nr de furnizori-mare, poate crete grad de complexitate n cooordonarea, desf operativ i urmrirea eficient a proces de Ap la nivel grupei constituite
12

4. Sis mixt p-u unele res n special p-u mater auziliare se constit sec Ap-

depozitare conf grupelor de materiiale iar p-u mater de baz se constit se Apdepozit conf destinaiei de consum 9. STOCURILE DE RESURSE MATERIALE Stocurile cantit de res care se acumuleaz la depozitele ntr-un anumit vol i de o anumit structur p-u o perioad de timp cu un anumit scop P-u gestionarea eficienta stocurilor e neces o grupare dup difer elemente:
I.

n f-ie de grad de prelucrare

III. n f-ie de participare pa proces de

1. Stoc de m.p 2. Stoc de semifabricate 3. Stoc de prod finite

producie:
1. Stoc active 2. Stoc pasive

II. n f-ie de abordare temporar: 1. Stoc iniial 2. Stoc final

IV. Din p.v. al motivaiei constituirii stocurilor:

1. Stoc curent cantit de mater neces p-u asig continuitii proces de producie

ntre 2 Ap succesive de la furnizori n condi nosmale de funcionare Sc=Cmz*I Cmz-consum mediu zilnic, I-intervalul dintre 2 Ap
2. Stoc de siguran cantit de mater ce tb s existe la # p-u a se folosi n producie

atunci cnd se epuezeaz stoc curent iar mater comandate nu sunt livrate la timp de la furnizori Ssig=Cmz*(t1+t2+t3) t1-timp neces p-u stabilirea legturii cu furnizorii i pregtirea a unui lot de livrare t2-timp neces p-u transpostarea res de la furnizori t3-timp neces p-u descrcarea, recepionarea, depozitarea mater
13

3. Stoc de pregtire (condiionare) neces la # unde m.p. tb supuse unei

pregtiri prealabile ntrrii n proces de producie Spr=Cmz*tpr tpr-timp neces p-u pregtire mater
4. Stoc sezonier cantit de mater care se acumuleaz n depozitele # n scopul

alimentrii continue a proces de producie pe per de ntrerupere a exploatrii res i se formeazdatorit caracter sezonier Ssez=Cmz*t t-timp de nrerupere la aprovizionare cu res 10. ELABORAREA PROGRAMULUI DE APROVIZIONARE Programul de Ap totalitatea cererilor de res mater ale # pe o anum perioad, pe categorii de res i nivelul acestora precum i sursele de acoperire Prog de Ap se elab n 2 etape: 1. Etapa de pregtire a ntocmirii prog de Ap n cadrul creia se culeg i se prelucreaz datele necesare, se precizeaz nomenclatorul de mater i se determ normele de consum de mater p-u toate prod prevzute n prog de Ap Norma de consum cantit max dintr-un anumit mater prevzut p-u consum n scopul obinerii unei uniti de produs sau execut unei uniti de lucrri n anumite condiii tehnico-organizatorice specifice # Elementele normei de consum: 1. Consum net (util) Cu cantit de mater ce poate fi regsit n prod finit sau a participat efectiv la realizarea lui.
2. Pierderi tehnologice Pt parte de mater, ce se pierde n mod firesc ca urmarea

desf procesului tehnologic

3. Pierderi netehnologice Pnt - sunt acele, provocate de cauze tehnico-organizatorice

Ncm=Cu+Pt+Pnt P-u normarea consumui de mater se determ urm indicatori: 1. Coef de utilizare a mater Ku caracter proporia n care mater consumate se regsesc n produs finit Ku=Cu/Nc
2. Coef de consum de mater Kc indic cu ct se consum m mult mater fa de

consumul util al produslui Kc=Nc/Cu Metode de determ mrimii Nc: 1. Met analitic

14

Permite elab unor norme fundamentate tiinific baznduse pe calc p-u fiecare element al consumului cu luarea n consideraie a condiiilor de producie. La baza acestei met se afl o serie de metodologii i indicatori normativi
2. Met experememtal

Se util cnd lipsesc normativele i se recurg la calc consumului util i a pierderilor reeind din experiena acumulat
3. Met statistic

Se bazeaz pe datele statistice existente ref la consumurile asemntoare, efectiv realizate n perioadele precedente

2. Etapa de elab a prog de Ap care prevede determ necesitilor de res mater p-u consum i sursele de acoperire a lor.

Coninutul i structura prog de Ap poate fi prezentat n felul urm: Sursele pentru acoperirea necesitilor de consum (pe Necesitile de resurse materiale pentru consum surse de provenien) - resurse 1. Necesar pentru realizarea planului i programelor 1. Surse interne (proprii) ale ntreprinderii: de producie, desfurarea activitii de ansamblu a a) Stocul preliminar de resurse materiale pentru ntreprinderii Np nceputul perioadei de gestiune Si, b) Alte resurse Ri. 2. Necesar pentru formarea stocului de resurse 2. Surse din afara ntreprinderii materiale la sfritul perioadei de gestiune Sf a) Necesar de aprovizionat cu resurse materiale de pe piaa intern i internaional de materii prime i 3. Necesar total de resurse materiale pentru realizarea produse Na planului de producie specific al ntreprinderii (rdl+rd2), a activitii generale a acesteia - Ntp TOTAL NECESITI de resurse materiale i TOTAL RESURSE materiale i energetice de acoperire energetice pentru desfurarea activitii de ansamblu a necesitilor de consum ale ntreprinderii a ntreprinderii Ntp = Si + Ri + Na Np + Sf = Si + Ri + Na Na = Np +Sf Si - Ri. 11. CONCEPTUL COSTULUI DE PRODUCIE Costul de producie totaitatea consumurilor efectuate i/sau care urmeaz s fie fcute de ctre # p-u producerea i desfacerea de bunuri. F-iile: 1. Indicator al consumurilor de res determ de desfurarea activ. 2. Fundamentarea preurilor 3. Mijlocul de creare a venitului 4. Instrument de cointeresare material a # i salariailor. Clasificarea: 1. Dup coninut economic: b. Articole de calculaie 2. n f-ie de gradul de omogenizare: a. Elemente de chelttuieli
15

3.

4.

5.

6.

a. Costuri simple(primare) b. Costuri complexe (polivalente) n f-ie de modul n care depind de procesele tehnologice al #: a. Costuri de baz b. Costuri de regie n f-ie de momentul consumului de res i momentul de achitare: a. Costuri curente b. Costuri preliminare c. Cheltuieli anticipate n f-ie de coninutul economic: a. Costuri generate de munca vie b. Consumuri materiale c. Consumuri inderecte de producie Dup modul comportrii la modif vol fizic:

a. Costuri fixe b. Costuri variabile 7. n raport cu obiectul la care se ref: a. Pe in produs b. Pe un ansamblu de produse c. Pe ntreaga producie 8. n raport cu etapele formrii cheltuielilor de producie: a. Costul de secie b. Costul de uzin c. Costul complet 9. n f-ie de modul de repartizare pe unitate de produs: a. Chelt (consumuri) directe b. Chelt (consumuri) indirecte

Structura consumului 1. Consumuri de materiale 2. Consumurile privind retribuirea muncii 3. Consumuri indirecte : o Consumuri indirectede materii o Consumuri indirecteprivind retribuirea muncii o Consumuri p-u intreinerea i exploatarea mij.fixe o Deprecieri o Alte Consumuri indirecte

Structura cheltuielilor n f-ie de direciile

efecturii, n componena chelt se nclud:

1. Cheltuieli operaionale a. Costul vnzrii b. Chelt com c. Chelt gen i admin d. Alte chelt operaionale 2. Chelt neoperaionale a. Chelt investiionale b. Chelt financiare c. Pierderi excepionale 3. Chelt privind impozitul pe venit

12. PLANUL COSTULUI UNITAR PE PRODUS 1. Calc consumurilor materiale p-u fabricarea produselor 2. Calc consumurilor directe privind retribuirea muncii 3. Calc consumuri indirecte p-u care se ntocmete devizul de chelt 4. Calc chelt gen i admin 5. Repartizarea chelt indirecte asupra fiecrui produs Reducerea costului Neces: adoptarea i aplicarea unor msuri de raionalizare la nivelul tuturor activ. Cile: 1. Perfecionarea activ de ATM 2. Reducerea consumurilor materiale 3. Creterrea productivitii muncii 4. Reducerea chelt cu exploatarea utilajelor 5. Reducerea chelt admin. 6. Reducerea chelt de desfacere Indicatorii reducerii costului 1. Chelt la 1 leu PM 2. Reducerea n expresie absolut a chelt la 1 leu PM 3. Reducerea procentual a chelt la 1 leu PM 4. Chelt mater la 1 leu PM
16

5. Reducerea n expresia absolut a chelt la 1 leu PM, n per de plan fa de per de baz (RAC) 13. DEFINIREA PROFITULUI

6. Reducerea procentual a chelt la 1 leu PM, n per de plan fa de per de baz (Rpcm)

Profitul - venitul pe care l obin agenii economici, ca surplus peste costul de producie. Profitul reflect rezultatul ntregii activiti a ntreprinderii i, n plan, se determin n trei direcii: - profitul de la activitatea de producie de baz; - profitul de la realizarea produciei i serviciilor de la seciile auxiliare; - profitul de la operaiile ce nu in de realizarea produciei. Pe baza acestor indicatori, se determin profitul total, ce acumuleaz toate varietile profitului. Alte tipuri de profituri, ce pot fi b) Funcia de cretere. calculate la ntreprindere, sunt: c) Funcia de control asupra activitii profitul impozabil. firmelor profitul normal d) funcie social profitul suplimentar e) Este indicator sintetic de apreciere dividendele a eficienei activitilor Funcii : ntreprinderii a) Funcia de motivare a firmelor

17

14. FORMAREA PROFITULUI NET

1 . 2 3 . 4 . 5 6 7 8 . 9 1 1 1 1 1 2 1 1 5 1 6 1 1 7 1 8 9 2 Indicatorii Vnzri nete (lei) Costul vnzrilor Profitul brut (pierdere global) Alte venituri operaionale Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale i administrative Alte cheltuieli operaionale Rezultatul din activitatea operaional: profit (pierdere) Venituri din activitatea de investiii Cheltuieli ale activitii de investiii Rezultatul din activitatea de investiii: profit (pierdere) Venituri din activitatea financiar Cheltuieli ale activitii financiare Rezultatul activitii financiare: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea economico-fnanciar Venituri excepionale Pierderi excepionale Rezultatul excepional: profit (pierdere) Profitul (pierdere) perioadei de gestiune pn la impozitare Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit Modul de

r.l - r.2

r.3 + r.4 - r.5 -r.6-r.7 r.9-r.10

r.12-r.13 r.8 + r.11 + r. 14 r.16-r.17 r.15 + r.18 r 19 - r 20

2 Profit net (pierdere net)

Principalele direcii de repartizare a profitului net pot fi: 1) crearea capitalului (fondurilor) de rezerv; 2) plata venitului proprietarilor ntreprinderii 3) acoperirea pierderilor din anii precedeni. 1) Constituirea capitalului de rezerv - o msur de precauie rezonabil pentru nlturarea riscurilor desfurrii normale a activitii financiare i de producie. n ansamblu, capitalul de rezerv al ntreprinderii se divizeaz n trei categorii: a) rezerve stabilite de legislaie; b) rezerve prevzute de statut; c) alte rezerve. a)Rezerve stabilite de legislaia nclud: - societile pe aciuni sunt obligate s creeze capitalul de rezerv, ce trebuie s constituie cel puin 15% din capitalul statutar. Capitalul de rezerv se formeaz din defalcri anuale din profitul net pn la atingerea mrimii prevzute de statut. Volumul defalcrilor se stabilete de Adunarea General a acionarilor i va constitui nu mai puin de 5% din profitul net al societii; - fondurile de investiii i companiile de trust sunt obligate s formeze pe seama cheltuielilor activitii economico-financiare un fond special de asigurare a investiiilor n proporie de 30% din capitalul statutar iniial; - companiile de asigurare sunt obligate s creeze rezerve pentru recuperarea p ierderilor eventuale. b) Rezervele prevzute de statutul ntreprinderii. ntreprinderea poate s formeze, pe seama profitului net, rezerve destinate pentru dezvoltarea social (fond de consum) i pentru dezvoltarea produciei ntreprinderii (fondul de acumulare). Totodat, formarea rezervelor prevzute de statut, formele i mrimea acestora difer de la o ntreprindere la alta i, de regul, au ca scop: - remunerarea muncitorilor, acordarea diferitelor premii; - plata foilor de odihn i tratament, ajutorul material; - construirea de locuine i a altor obiecte de menire social-cultural; - investirea n vederea dezvoltrii produciei;

finanarea cheltuielilor de reutilare tehnic, reconstrucie; introducerea i asimilarea tehnicii noi; finanarea cheltuielilor de cercetare tiinific, proiectare.

15. DEFINIREA RENTABILITII Rentabilitatea - capacitatea unei ntreprinderi de a obine profit prin utilizarea factorilor de producie i a capitalurilor, n funcie de elementele luate n calcul pentru determinarea lor, exist tipuri de rate ale rentabilitii:
Rate ale cheltuielilor fa de venituri

Denumirea acestei rate red nsui modul de calcul: raportarea cheltuielilor la venituri, n situaia menionat, se recurge la caracterizarea rentabilitii prin conexiunea cheltuieli/venituri. Aceasta nu nseamn c toate cheltuielile au veniturile ca efect opozabil. Astfel, de exemplu, cheltuielile financiare nu sunt n relaie de determinare cu veniturile financiare (n cea mai mare parte, se poate face conexiunea cu veniturile din exploatare), dup cum nici efectul cheltuielilor extraordinare nu este regsit n veniturile extraordinare. Rate ale rentabilitii comerciale (rate de profitabilitate) Analiza eficienei politicii comerciale (aprovizionare, stocare vnzare), a politicii de preuri practicate; se realizeaz cu ajutorul ratei rentabilitii comerciale. Prin raportarea unui indicator al rentabilitii n mrimi absolute la volumul vnzrilor, se evalueaz capacitatea ntreprinderii de a genera un profit pentru o mrime dat a cifrei de afaceri. Rate ale rentabilitii resurselor consumate Rata rentabilitii resurselor consumate se calculeaz prin raportarea unui indicator al rezultatelor la consumul de resurse implicat n obinerea lui, exprimnd, n acest fel, eficiena efortului materializat n costuri. Dimensiunea ratei rentabilitii resurselor consumate este dat, n principal, de variaia structurii vnzrilor, a costului unitar i a preurilor de vnzare. Asupra ratei rentabilitii resurselor consumate, se remarc influena costului n sensuri diferite, att prin numrtorul, cit i prin numitorul raportului: creterea costului antreneaz att scderea numrtorului (a profitului), ct i creterea numrului (a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri). Din acest punct de vedere impactul costului asupra ratei rentabilitii resurselor consumate este mult mai puternic, comparativ cu alte rate. Rate ale rentabilitii economice (numite i rate de randament) Eficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate n activitatea ntreprinderii sunt prezentate prin rata rentabilitii economice, n formula de calcul al ratei rentabilitii economice, folosirea la numrat cor a ratatului exploatrii sau a rezultatului brut din exploatare este dictat de interesele n luarea n considerare sau nu a politicii de amortizare sau aprovizionare a ntreprinderii, n componena capitalului investit sunt incluse valoarea brut a activelor fixe, nevoia de fond de rulment i disponibilitile ntreprinderii. De altfel, problema utilizrii activelor totale sau a capitalului investiia determinarea ratei rentabilitii economice este destul de controversat n literatura de specialitate. Rate ale rentabilitii financiare (numite i rate ale rentabilitii globale). Rata rentabilitii financiare constituie un indicator semnificativ n aprecierea performanelor economico-financiare ale ntreprinderii att n cadrul diagnosticului intern, ct i n analizele solicitate de partenerii externi. Dac rata rentabilitii economice exprim remunerarea capitalului investit fcnd referire numai la activitatea de exploatare, rata rentabilitii financiare cuantific remunerarea capitalului propriu prin prisma tuturor celor trei tipuri de activiti: exploatare, financiar i extraordinar. Rata rentabilitii financiare are n vedere proveniena capitalurilor, fiind sensibil la structura financiar a ntreprinderii i, n mare maur, influenat de gradul de ndatorare al ntreprinderii. Rentabilitatea produciei realizate se determin ca raportul procentual dintre profitul de la realizarea produciei (Ppr) i costul produciei realizate (Cpr), conform relaiei:

Coeficientul dat arat cota-parte a fiecrui leu ctigat folosit pentru a acoperi cheltuielile. De obicei, acest indicator se analizeaz n dinamic, comparndu-se cu valoarea medie pe ramur. 2. Rentabilitatea general se determin ca raportul procentual ntre suma profitului brut (Pt) i mrimea mijloacelor fixe (Mf) i mijloacele circulante, (Mcir) conform relaiei:

Acest indicator se mai numete rata rentabilitii fondurilor avansate i arat ct trebuie s investeasc ntreprinderea pentru obinerea unui leu profit. 3. Rentabilitatea pe unitatea de produs se determin ca raportul procentual ntre profitul obinut pe unitatea de produs i costul unitar complet al produsului: Acest indicator se mai numete rata rentabilitii pe produs. 4. pragului de rentabilitate. costurilor fixe (f) la diferena dintre preul de livrare unitar (p) i

costurile variabile (v) pe unitate de produs, conform relaiei:

METODE DE DETERM A NECES DE APROVIZIONARE 1. Metoda de calcul direct, care presupune determinarea necesarului propriu-zis, cu ajutorul urmtoarei relaii:

Na = Qi Nci
i =1

, n care:

Na - necesarul dintr-un anumit timp de materiale; Qi - cantitatea de produse programat din produsul de tip i; Nci - norma de consum specific de aprovizionare la materialul ce se consum dintr-un produs de tip i; i=1...n - reprezint tipuri de produse ce folosesc materialul respectiv. Aceast metod duce la determinarea mrimii reale pentru indicatorul calculat.

2 Metoda calculului prin analogie - se utilizeaz atunci cnd nu se cunosc normele de consum de materiale la produsele respective, din acest motiv utilizndu-se normele de consum specific de la alte produse asemntoare, analoge conform urmtoarei relaii.

Na = Q Nca K , n care:
Q - reprezint volumul de producie programat dintr-un anumit tip de produs K - coeficientul de corecie ce reflect deosebirile existente ntre cele dou tipuri de produse Nca - norma de consum de aprovizionare pentru materialul respectiv la produsul analog. Aceast metod conduce la determinarea unor necesiti de materiale mai mari sau mai mici dect cele reale. Din aceast cauz metoda respectiv se aplic foarte rar.

3 Metoda de calcul pe baza sortimentului tip. Este utilizat n cazurile n care n programul de producie este prevzut un numr mare de sortiment din acelai produs. Este folosit aceasta metod n unitile din industria textil, a confeciilor, din industria alimentar, care nregistreaz variaii mari de structur a producie pentru fiecare produs, ca urmare a influenelor determinate de mod de anotimp, comenzi neprevzute. Se determin mai nti sortimentul tip, adic acel sortiment, a crui norm de consum este cea mai apropiat de norma de consum medie ponderat, calculat pentru ntreaga gam de sortimente. Necesarul propriu-zis de material se determin astfel:

Na = Qi Ncst
i =1

, n care:

Qi - reprezint volumul de producie din sortimentul de tipul i (i=1...n, sortimente); Ncst - norma de consum la sortimentul tip.

4 Metoda coeficienilor dinamici. Are un pronunat caracter statistic i presupune extrapolarea datelor privind consumul de materiale din perioada de baz i pentru anul urmtor, folosind relaia:

Na = Cr K

100 pr 100 , n care:

Cr - consumul total efectiv de materiale nregistrat n perioada de baz K - coeficientul care exprim modificarea volumului de producie n perioada urmtoare (Qpl) fa de cea de baz (Qro)

K=
Coeficientul K se calculeaz cu ajutorul relaiei:

Qpl Qro , unde:

pr - procentul estimat de reducerea consumului de materiale pe fiecare tip de produs ca urmare a msurilor tehnice, tehnologice i organizatorice prevzute pentru aplicare n perioada urmtoare.