1.

Noiunea dreptului internaional privat

Este ramura de drept format din normele juridice care reglementeaz relaiile sociale cu elemente de extraneitate, stabilite ntre pf i/sau pj. ca subiecte de drept privat.Aceste norme indic autoritatea component i legea aplicabil n materiile reglementate.

2.Obiectul de reglementare al dreptului internaional privat

Noiunea de obiect de reglementare al unei ramuri de drept, vizeaz relaiile sociale ce intr sub incidena respectivei norme. Obiectul DIP sunt relaiile sociale n care unul, mai multe sau toate elementele sunt de extraneitate. Obiectul reglementarilor DIP : normele pentru determinarea lg aplicabile unui rap de dr international Precizari: 1. Norme conflictuale - indic legea aplicabil (lex causae) - Materiale de aplicatie imediata- se aplic prioritar n reglementarea unui raport de DIP - Unificatoare- norme cuprinse n convenii internationale a) N. conflictuale ! Indica ce lege se aplica- este o norma de trimitere spre lg aplicabila(lex causae) b)N. materiale de aplicatie imediata (A 2566 C civ) ! se aplica prioritar fata de normele conflictuale EX: Norma conflictuala prev de art 2572 C civ starea civila si capacitatea pf sunt carmuite de legea sa nationala(a cetateniei), daca prin dispozitii exprese nu se prevede altfel. Pt apatrizi , pers cu mai multe cetatenii legea nationala este legea statului unde persoana are resedinta sa obisnuita

EX: Norma de aplicatie imediata: sunt norme care datorita gradului ridicat de imperativitate se aplica prioritar unui raport cu element de extraneitate(DIP) In materia formei in care se incheie casatoria intr-un stat strain dar in fata agentului diplomatic/ consularului RO Nu se aplica o norma conflictuala, ci norma materiala de aplicatie imediata- se aplica prioritar Lg RO art 2587(2)C civ Lex loci celebrationis= legea locului casatoriei c)N. unificate (n. incluse in Conventii internationale) Codul civ arata in art 2557 (2) ca in interesul prezentei Carti (Cartea a VII-a), intra in sfera raporturilor DIP , rap civile,comerciale si alte rap de dr privat cu element de extraneitate .Enumerarea este exemplificativa pentru ca DIP regl orice raport de dr privat cu element de extraneitate (dr propr intel, familiei, transporturi,comertului internat etc) Potrivit art 2577(4) C civ dispozitiile Cartii a VII-a se aplica numai atunci cand conventiile internationale la care RO e parte , dreptul UE, sau disp din lg speciale nu stabilesc o alta reglementare. ! Cartea aVII-a are rol de drept comun in materie

3.Raportul de drept internaional privat

Potrivit 2557(2) C civ- rap de DIP sunt rapoturile civile, comerciale, precum si alte raporturi de drept privat cu elem de extraneitate. Enumerarea este exemplificativa pentru ca DIP regl orice raport de dr privat cu element de extraneitate (dr propr intel, familiei, transporturi,comertului internat etc)

Nu orice rap juridic cu elem de extraneitate formeaza ob dr international privat,ci numai rap de drept civil, in sens larg -> nu intra in aceasta categorie rap juridice cu elem strain din domeniul dr public. In mod obisnuit raportul juridic are 3 elemente: - Subiecte (pers. fizice, persoane juridice) - Continut (drepturi + obligatiile partilor) - Obiect (prestatia la care subiectul activ este indreptatit si la care subiectul pasiv este tinut) n doctrin se apreciaz c elementul de extraneitate este criteriul principal, care confer fizionomie proprie raporturilor din dreptul internaional privat. Se poate afirma, deci, c elementul de extraneitate constituie diferena specific a raporturilor de drept internaional privat. Oricare componenta a rap jur poate reprezenta element de extraneitate, astfel: a) subiectele raportului juridic: pentru persoanele fizice: cetenia, domiciliul, reedina i, n anumite sisteme de drept, religia (de exemplu, un cetean romn i un cetean strin ncheie n ara noastr un contract de vnzare-cumprare a unui bun mobil); pentru persoanele juridice: naionalitatea, sediul, fondul de comer (o societate comercial, persoan juridic romn, ncheie un contract cu o firm francez cu sediul n Paris). b) obiectul raportului juridic (mai exact, bunul la care se refer conduita prilor, numit i obiect derivat al raportului juridic): - locul siturii bunului mobil sau imobil (bunul care face obiectul contractului de vnzare-cumprare se afl n ar strin). c) coninutul raportului juridic: (drepturile/obligatiile sunt stabilite de legea competenta, si se materializeaza in fapte concrete care pot fi elem de extraneitate) locul ncheierii actului juridic n sensul de negotium juris: o firm romn semneaz n strintate un contract cu o firm strin n vederea prestrii de ctre aceasta a unor servicii pe teritoriul rii noastre;

 locul ntocmirii nscrisului constatator ( locus regit actum) n sensul de instrumentum probationes care poate fi un alt stat dect cel n care sa realizat acordul de voin; locul unde urmeaz s-i produc efectele un contract ( locus executionis sau locus solutionis); locul producerii faptului ilicit cauzator de prejudicii ( lex loci delicti commissi) de exemplu, un cetean romn este victima unui accident de circulaie produs pe teritoriul Elveiei; locul apariiei prejudiciului lex loci laesionis atunci cnd acesta este altul dect locul producerii delictului; locul soluionrii litigiului (doi soi, ceteni englezi, solicit desfacerea cstoriei n faa unei instane de judecat din Romnia); autoritatea care a pronunat hotrrea judectoreasc sau hotrrea arbitral este o autoritate strin. Trsturile raportului de drept internaional privat: a) se stabilesc numai ntre particulari(pers aflate pe treapta de egalitate jur) b) se caracterizeaz prin prezena elementului de extraneitate c) inlcud totalitatea raporturilor de dr. int. privat cu element strin

4.Elemente de extraineitate
Elementul de extraneitate este o mprejurare de fapt care apare n legtur cu unul sau mai multe dintre elementele de structur ale rap. juridic i care are aptitudine de a aduce n discuie posibilitatea aplicrii legii strine. Elementul este "strin" prin raportare la sistemul de drept al instanei sesizat cu soluionarea unui litigiu de drept inernaional privat i este factorul principal de difereniere a rap. juridice de dr. internaional privat de rap. juridice interne. Trsturile elementului de extraneitate: A. a) nu este un element de structur al raportului juridic de dip -> nu este un al 4-lea element. In mod obisnuit raportul juridic are 3 elemente: - Subiecte (pers. fizice, persoane juridice) - Continut (drepturi + obligatiile partilor)

- Obiect (prestatia la care subiectul activ este indreptatit si la care subiectul pasiv este tinut) Aceste 3 elemente sunt nu numai necesare dar i suficiente pentru existena oircrui raport juridic. Aa fiind, elementul de extraneitate nu apare ca fiind integrat al organizrii interne a raportului juridic, ci este doar o mprejurare de fapt care pune n relaie raportul juridic cu 2 sau mai multe legi care sunt susceptibile de aplicare. b) prezena lui constituie premisa aplicrii normelor conflictuale, a normelor materiale de aplicabilitate imediat sau a normelor unificate Ca regul, elementul de extraneitate determin fie conflictele de legi (caz n care i gsesc aplicabilitatea normele conflictuale), fie atrage aplicarea normelor materiale interne sau a normelor materiale unificate. c) elementul de extraneitate este calificat ca element strin prin prisma unui anumit sistem legislativ i de asemenea, prin raportare la anumite perioade istorice n cadrul aceluiai sistem de drept. n ce privete primul aspect, elementul de extraneitate ntr-o anumit materie difer de la o ar la alta, de exemplu n materia statutului personal, dreptul continental acord prioritate ceteniei, n timp ce sistemele anglo-americane stabilesc ca principalul punct de legtur domiciliul. n ce privete al doilea aspect, remarcm faptul c n ara noastr, de la o perioad istoric la alta, au aprut diferene de nuan, legiuitorul dovedindu-se mai flexibil pe msura trecerii timpului. d) elementul de extraneitate este cel care configureaz n mod specific raportul juridic cu element de extraneitate. Raporturile juridice de drept privat cu element strin pot constitui obiect de studiu i pentru alte ramuri ale dreptului privat. e) prezena elementului de extraneitate distinge raporturile de drept internaional privat de toate celelalte raporturi de drept privat. Elementul de extraneitate constituie diferena specific a raporturilor de drept internaional privat. PREZENTARE EXEMPLIFICATIVA:

Pot fi elemente de extraineitate n legtur cu subiectele rap. juridic: a)pt pf: cetenia,domiciliul, reedina,uneori i religia (de exemplu, un cetean romn i un cetean strin ncheie n ara noastr un contract de vnzare-cumprare a unui bun mobil); b)pt pj: sediul,naionalitatea, reedina,centrul economic,fondul de comer,locul de nmatriculare (o societate comercial, persoan juridic romn, ncheie un contract cu o firm francez cu sediul n Paris). Raportat la obiectul raportului juridic (mai exact, bunul la care se refer conduita prilor, numit i obiect derivat al raportului juridic): - locul siturii bunului mobil sau imobil (bunul care face obiectul contractului de vnzare-cumprare se afl n ar strin). Pot fi elemente de extraneitate n privina coninului rap. juridic: a) locul ncheierii actului juiridc n sensul de negotium juris: o firm romn semneaz n strintate un contract cu o firm strin n vederea prestrii de ctre aceasta a unor servicii pe teritoriul rii noastre; b) locul ncheierii nscrisului constatator ( locus regit actum) n sensul de instrumentum probationes care poate fi un alt stat dect cel n care s-a realizat acordul de voin; c) locul executrii actului juridic (locus executionis sau locus solutionis); d) locul producerii faptului ilicit cauzator de prejudicii (lex loci delicti commissi) de exemplu, un cetean romn este victima unui accident de circulaie produs pe teritoriul Elveiei; e) locul producerii prejudiciului lex loci laesionis atunci cnd acesta este altul dect locul producerii delictului; f) locul producerii evenimentului natural (nastere,moarte,calamitate naturala); g) locul soluionrii litigiului (doi soi, ceteni englezi, solicit desfacerea cstoriei n faa unei instane de judecat din Romnia); h) autoritatea care a pronunat hotrrea judectoreasc sau hotrrea arbitral este o autoritate strin; !Constituie element de extraneitate privitor la obiectul derivat al rap. jur. derivat, locul siturii n strintate a bunului care dei aflat n ara forului, suport incidena legii strine.

!Nu orice raport juridic cu element de extraneitate formeaz obiectul dr. internaional privat, deoarece ele nu pot da natere conflictului de legi,prile aflndu-se n poziie de subordinare juridic una fa de cealalt. Este cazul celor din domeniul public (dr. administrativ, financiar, penal, procesual penal,international public)

5. Dreptul international privat ca ramura de drept: A.Comparatie intre 2 ramuri de drept public:
a) Corelatia dintre dip si dr international public: Dr international public este ansamblul normelor juridice care regl rap dintre state si alte entitati internationale care nu sunt subordonate niciunui stat (ex.: ONU si Sfantul Scaun). Din definitie => doua deosebiri esentiale intre dip si dr int public: - calitatea subiectelor->in cazul dip, subiectele de drept sunt pf si pj (inclusiv statul),in timp ce in cazul dr int public subiectele sunt statele si organizatiile internationale; - obiectul de reglementare -> dip reglementeaza relatii sociale cu elem de extraneitate stabilite intre pf si pj,iar dr int public se preocupa de relatiile dintre state si organiz internationale; De asemenea intervin si urmatoarele deosebiri: - natura izvoarelor -> in dip predomina izvoarele interne spre deosebire de dr int public unde izvoarele specifice sunt tratatele; - modul de constituire a normelor-> normele juridice ale dip emana,in principiu,de la autoritatea legiuitoare interna,iar cele ale dr int public sunt create de catre doua sau mai multe state; - sistemul de sanctionare a normelor -> incalcarea normelor dip e sanctionata prin masuri de constrangere aplicabile in cadrul unei jurisdinctii nationale obligatorii;dr int public nu cunoaste o jurisdictie obligatorie,in sensul ca in fiecare caz in parte,revine statelor posibilitatea investirii unui organ jurisdictional cu judecarea unui diferend; !Dr int public este o sursa si un sistem de referinta pt dip,deoarece

acesta fixeaza limitele teritoriale pt exercitarea functiilor statale,calificarea e sistem de referinta fiind atrasa de faptul ca anumite notiuni juridice apartinand dr int public influenteaza in mod direct probleme ale dip. !De asemenea,corelatia dintre cele 2 ramuri de dr este pusa in evidenta de faptul ca unele norme ale dip sunt cuprinse in izvoare internationale,iar dr int public precizeaza in ce conditii statele devin parti ale tratatelor. b) Corelatia intre dip si dr penal: In general,rap de dr penal cu elem de extraneitate este supus legii romane -> aplicarea legii penale romane poate fi conditionata de aplicarea legii straine lato sensu. Ex.: pt infractiunea de bigamie trebuie sa existe 2 casatorii in care se gaseste o pers,fiind avuta in vedere inclusiv casatoria regl de legea straina. Cf. Art. 522 Cpp -> executarea dispozitiilor civile dintr-o hot judecatoreasca penala straina se face potrivit regulilor prevazute pt executatea hot civile straine => trebuie facuta distinctia intre efectele de drept penal si cele de dr civil ale unei hot judecatoresti penale straine,acestea fiind supuse unor regimuri juridice deosebite. ! Consecintele civile se determina potrivit legii civile aplicabile,care poate fi legea straina.

B.Comparatie intre 2 ramuri de drept privat:

a) Corelatia intre dip si dr civil: Ca obiect de regl,dip se refera la aceleasi rap ca si dr civil,insa fiind privite sub aspectul lor aspectul lor international (al elem de extraneitate care il contin),spre ex.: cetatenia straina,domiciliul in strainatate,situarea in strainatate a unor bunuri etc. Caracterul de rap civile al rap de dip este evidentiat si din reglementarea acestei materii in C.civ. Cartea a VII-a in art. 2.557-

2.663,precum si in alte articole. De asemenea,calitatea subiectelor de drept,pozitia juridica a acestora s.a. constituie puncte comune ale celor 2 ramuri de dr. Elementele diferentiale sunt: - natura normelor juridice; - metoda de reglementare; - caracterul de internationalitate al dip; b) Corelatia dintre dip si dr comertului international: Asemanari: - atat rap de dip,cat si rap de dr ale comertului international prezinta caracter de internationalitate; - ambele fac parte din dr privat; - pozitia juridica a subiectelor in cele 2 ramuri de dr este de egalitate juridica; Deosebiri: - natura normelor juridice care le compun este diferita,in sensul ca dip este format,in principiu,de norme conflictuale,iar normele dr comertului international sunt,prin excelenta,norme materiale; - au obiect diferit de reglementare -> dip vizeaza rap juridice cu elem de extraneitate din toate domeniile dr privat,in timp ce dr comertului international vizeaza doar rap care apar in domeniul comertului si cooperarii economice si tehnico-stiintifice internationale; - rap de comert international se nasc,se modifica si se sting prin acte si fapte de comert,iar cele de dip apar si ca urmare a altor acte si fapte juridice (ex.: acte si fapte de stare civila,incheierea unui contract civil/de munca etc.);

6. Domeniul dreptului internaional privat

1.Doctrina---Conflictele de legi

Legea forului=legea instantei sesizate Partizanii acestei doctrine sustin ca DIP studiaza exclusiv conflicte de legi. Fara indoiala conflictul de legi constituie nucleul DIP, insa exista si alte institutii importante care completeaza domeniul. def: situaia n care un raport juridic cu element de extraneitate este susceptibil de a fi guvernat de dou sau mai multe legi aparinnd unor sisteme de drept diferite -apare datorit diferenelor existente ntre sistemele de drept,n condiiile deplasrii de persoane i bunuri dintr-o ar n alta, ntre legea rii sesizat cu soluionarea litigiului i legea strain atrasa de elementul de extraneitate -izvorul conflictului este elementul de extraneitate -se soluioneaz n raport de norma conflictual a forului -pot exista mai multe conflicte de legi, pe aspecte diferite, cu privire la acelai raport juridic -nu atrage un conflict de suveranitate ntre statul romn i cel strain, deoarce instana romn aplic legea strain numai dac sistemul de drept romn face trimitere la respectivul sistem de drept -conflictul de legi este specific dreptului privat, unde subiectii sunt pe pozitii de egalitate (nu exista in dreptul public) 2.Doctrina---conflictul de lege si conflictul de jurisdictii -def: situaia n care un litigiu de DIP este susceptibil de a fi soluionat de 2 sau mai multe instane aparinnd unor state diferite, dup normele procedurale proprii -exista conflict de jurisdictii ori de cate ori o instanta trebuie sa se pronunte cu privire la propria competenta -se soluioneaz dup norma juridic aparinnd sistemului de drept al instanei sesizate cu soluionarea litigiului (lex fori) Instanta sesizata isi verifica competenta in raport cu dr national, iar efectele hotararilor straine se determina tot dupa tot dupa normele proprii. -N.juridice care solutioneaza confl de jurisdictii sunt norme materiale (substantiale) care se aplica in mod direct raportului respectiv. -este prealabil conflictului de legi Raportul juridic cu element de extraneitate genereaz urmtoarele aspecte de natur procedural:(Fiind stat membru al UE,Romniei i sunt aplicabile

regulamentele adoptate de Consiliul Uniunii Europene cu prioritate) a) competena jurisdicional n dreptul internaional privat b) procedura aplicabil n procesul de drept international privat c) eficacitatea hotrrilor strine 3.Doctrina---Conflictul de legi, jurisdictii si conditia juridica a strainului -def: ansamblul normelor juridice privind dr. i obligaiile strainului (pf sau pj) ntr-o anumit ar Conditia juridica a strainului Capacitatea juridica a strainului (norme conflictuale, care fac trimitere deobicei la legea cetateniei) -este stabilit de legea statului n care acesta se gsete sau cu jurisdicia cruia are legtur -este determinata prin norme juridice materiale aparinnd dreptului intern, sau care rezult din izvoare internaionale -numai n msura n care se recunoate strinului un anumit drept,poate apra conflictul de legi - Legea 194/2002 - principalul act normativ care reglementeaa regimul strinilor n Ro -in stransa legatura cu confl de legi, pentru ca recunoasterea situatiei juridice a strainului determina conflictul -in legatura cu conflictul de jurisdictii, pt ca sunt incidente capacitatea juridica a strainului, situatia procesuala a statului strain, asistenta juridica, etc 4.Doctrina---Conflictul de legi, jurisdictii, conditia juridica a strainului si cetatenia Def: Ansamblul normelor juridice ce reglementeaz legtura politicojuridica dintre o pf i un stat n temeiul creia persoana fizic,n calitate de cetean, este titularul anumitor drepturi i obligaii. !cetatenia constituie obiect de studiu in dr public (constitutional) si constituie interes in masura in care este punct de legatura in diferite mate

7. Norma conflictual (def, rol, structur, legea aplicabil, exemple de puncte de legtur, clasificare) Def: este norma specific dreptului internaional privat ,care are rolul de a trimite spre legea aplicabil (legea romn sau legea unui alt stat,dup caz). Norma confluctual are funcia de trimitere spre legea aplicabil, deoarece ea nu traneaz litigiul pe fond. Izvoarele normei conflictuale: *principalul izvor: Noul Cod Civil, Cartea a VII-a *Constituie *legi speciale *Legea 105/1992 privind raporturile de DIP Structura normei conflictuale Exist 2 opinii: I. cf opiniei majoritare, are 2 elemente: coninutul i legtura normei II.cf opiniei minoritate,are 3 elemente: coninutul; legea aplicabil (legea romn/ legea strin) i legtura normei Coninutul normei conflictuale: acea parte a normei care se refer la materIa n care norma respectiv se aplic. Legtura normei conflictuale: acea parte a normei care conine legea aplicabil (concretizate n puncte de legtur) Punctul de legatura este elem concret prin care se stabileste relatia dintre rap juridic care constituie continutul normei conflictuale si un anumit sistem de dr care reprezinta legatura normei conflictuale. !Cu ajutorul pct de legatura se realizeaza localizarea unui rap juridic intr-un anumit sistem de drept. Sunt puncte de legtur: 1. Cetenia Poate fi punct de legatura pt rap juridice care vizeaza: a) statutul pf (ex.: art. 2.605 alin (1),teza intai C.civ. -> filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii

nationale a copilului de la data nasterii =>in cadrul acestei norme conflictuale, elementul concret/pct de legatura prin care se realizeaza relatia dintre continut si legatura este cetatenia; b) mostenirea,in ipoteza alegerii legii aplicabile ca fiind legea statului a carui cetatenie o are pers decedata ->art. 2.634 alin. (1) C.civ. prevede ca-> o pers poate sa aleaga ca lege aplicabila mostenirii in ansamblul ei,legea statului a carui cetatenie o are; c) jurisdictia competenta in anumite situatii 2. Teritoriul Ca pct de legatura,teritoriul se prezinta sub urmatoarele forme: a) resedinta obisnuita -> art. 2.570 alin. (1) si (3) C.civ. Resedinta obisnuita a pf este in statul in care pers isi are locuinta principala,chiar daca nu a indeplinit formalitatile legate de inregistrare.Resedinta obisnuita a unei pf actionand in exercitiul activitatii sale profesionale este locul unde aceasta pers are stabilimentul sau principal ; Resedinta obisnuita a pj este in statul in care aceasta isi are stabilimentul principal; -resedinta obisnuita este pct de legatura pt: *statutul pf (starea civila,capacitatea si relatiile de familie); *conditiile de fond ale actelor juridice in cazul in care debitorul prestatiei caracteristice este o pf; *conditiile de fond ale contractului de vanzare mobiliara,contractului de prestari servicii,contractului de franciza,contractului de distributie etc.,in lipsa legii aleasa de parti; *jurisdictia competenta,in anumite situatii; b) sediul social,care este pct de legatura pt: - statutul organic al pj; - conditiile de fond ale actelor juridice in cazul in care debitorul prestatiei caracteristice este o pj; c) locul situarii bunului este pct de legatura pt: - mostenirea imobiliara; - regimul juridic al bunurilor (mobile/imobile) privite ut singuli; - jurisdictia competenta,in anumite situatii; d) locul incheierii contractului->constituie pct de legatura pt conditiile de fond ale contractului.

e) locul executarii contractului-> constituie pct de legatura pt modul de executare a obligatiilor contractuale. f) locul intocmirii actului juridic-> constituie pct de legatura pt conditiile de forma ale acestuia; g) locul producerii prejudiciului-> este pct de legatura cand prejudiciul se produce in alt stat decat cel al comiterii delictului. h) locul producerii faptului juridic ilicit-> constituie pct de legatura pt regimul juridic al delictului in general. i) Locul unde se judeca litigiul-> constituie pct de legatura pt aspectele de procedura. 3. Fondul de comert Constituie pct de legatura pt conditiile de fond ale actului juridic,in general. Cf. disp. art 2.638 alin (1) si (2) C.civ. => in mod subsidiar si alternativ,conditiile de fond ale actului juridic unilateral si ale contractului sunt reglementate de legea statului in care debitorul prestatiei caracteristice are,la data incheierii actului,fondul de comert. 4. Autoritatea care examineaza validitatea actului juridic Constituie pct de legatura pt conditiile de forma ale actului juridic,in anumite situatii. In acest sens,art 2.629 alin (2) lit c) C.civ prevede cu titlu subsidiar si alternativ ca actul juridic este valabil din pct de vedere al formei daca indeplineste conditiile prevazute de legea aplicabila potrivit dip al autoritatii care examineaza validitatea actului juridic. 5. Pavilionul navei sau aeronavei Constituie pct de legatura pt: - dr reale asupra acestor mijloace de transport; - puterile,competentele si ogligatiile comandantului navei/aeronavei; - raspunderea armatorului navei sau intreprinderii de transport aerian pt faptele si actele comandantului si echipajului; -dr reale si de garantie asupra navei sau aeronavei,precum si formele de publicitate privitoare actele prin care se constituie,se transmit si de sting asemenea drepturi; - jurisdictia competenta,in anumite situatii; 6. Voina prilor

Constituie pct de legatura pt: - conditiile de fond ale actelor juridice,in general; - contracte; - compensatie; 7. Instana sesizat: instanele romne aplic legea procedural romn,daca nu s-a dispus altfel n mod expres. !! Exista si alte pcte de legatura precum:domiciliul,statul care a emis moneda de plata etc.,iar in functie de natura lor punctele de legatura pot fi fixe (ex.: locul situarii bunului imbobil,locul savarsirii delictului,locul producerii prejudiciului etc.) sau mobile (ex.: locul situarii bunului mobil,cetatenia,sediul,domiciliul,resedinta obisnuita). Clasificarea legturilor Legturile se clasific dup cum punctul de legtur este mobil sau fix,deci legturile pot fi variabile sau fixe. Legturi variabile: n cadrul lor,punctul de legtur poate fi schimbat Legturile fixe: n cadrul lor, punctul de legtur nu poate fi schimbat Clasificarea normelor conflictuale: A. Dupa continutul normei conflictuale: In functie de continut,normele se grupeaza dupa diversele materii reglementate (ex.: statutul pf,statutul organic al pj,actul juridic,obligatiile contractuale/extracontractuale etc.); B. Dupa felul legaturii,normele contractuale se divid in: - norme unilaterale (cu legatura directa); - norme bilaterale (cu indicare generala/in alta exprimare,cu actiune dubla); Codul Civil, Legea 105/1992, Constituia Romniei i legile speciale, conin norme conflictuale ce privesc materia persoanei fizice (statutul personal), persoanei juridice,(statutul organic) , motenire ,bunuri (mobile i imobile), sau actele juridice (unilaterale i biletarale)

8. Calificarea (Def.,1 spe, clasificare, legea dup care se face calificarea dup NCC) Def: Calificarea este operatiunea logico-juridica prin care se urmaresc 2 obiective: -descifrarea sensului termenilor -interpretarea acestora Este o operaiune de interpretare a normei juridice,specific dreptului comun i are ca finalitate soluionarea conflictului de legi Regula n materia calificrii este c operaiunea de calificare se face dup legea romn Operaiunea de calificare este impus de: 1. sensurile diferite ale noiunilor i termenilor din normele conflictuale ale diverselor state i ncadrarea juridic a unor situaii ex: Interpretare/sens 1 Interpretare/sens 2 Ruperea logodnei prescriptia Compensatia oblig leziunea Bunurile comune ale sotilor Raspundere delictuala Probl de procedura Probl de procedura Priveste obiectul contr Efect al casatoriei Raspundere contractuala Probl de fond Probl de fond Priveste consintamantul Regimul juridic al bunurilor

2. existena unor instituii juridice sau noiuni cu aplicaie doar n anumite sisteme de drept ex: -institutia juridica : the trust (anglia)=o pers transmite dr de proprietate asupra unui lucru unei alte persoane cu obligatia de a dispune in folosul unui tert , eheaufhebung (germania)=cauze de desfacere a casatoriei care au existat inainte de incheierea ei -protectia copilului prin : kafalah 3. sistemele de drept folosesc modalitati diferite pt a obtine acelasi rez

ex: -actele cu titlu gratuit sunt supuse unor cerinte diferite in diverse sisteme de dr Clasificarea calificrii: 1.Dup natur: a) calificare primar: determin legea competent s reglementeze raportul juridic n discuie b) calificare secundar : determin semnificaia noiunilor folosite de legea material competent s reglementeze raportul juridic respectiv i intervine dup calificarea primar 2.Dup elementele structurale: a) calificarea coninutului normei conflictuale : determin soluionarea conflictului de legi (legea material competent s crmuiasca raportul juridic) i schimb nsi norma conflictual b) calificarea legturii normei conflictuale : nu determin schimbarea normei conflictuale dar are influen asupra soluiei dat conflictului de legi 3. Dup caracter: a) legal: legea definete termenii cu care opereaz b) jurisdicional: instana definete termenii utilizai !!!EXCEPTII In acest caz,calificarea se face dupa alte legi decat lex fori sau dupa alte criterii. 1. Calificarea legala: Definirea termenilor sau notiunilor utilizate de normele juridice de drept international privat poate fi intalnita atat in legile interne cat si in conventiile internationale -> in ambele cazuri,cel chemat sa aplice legea trebuie sa o califice in sensul deja prescris. 2. Calificarea partilor: In anumite situatii,partile pot alege legea aplicabila rap juridic dintre ele.Odata recunoscuta aceasta libertate,este pasul urmator: calificarea termenilor folositi in mod direct (prin definirea lor) sau indirect (prin alegerea legii dupa care se face aceasta calificare =>pot fi calificate notiuni precum: locul incheierii contractului,locul

executarii contractului etc. 3. Calificarea secundara: Este data de lex causae si nu de lex fori,deoarece se face in dr intern,dupa ce a fost determinata legea materiala aplicabila rap juridic in discutie. Ex.: a) art 1.075 Cpc: Calitatea procesuala a partilor, obiectul si cauza actiunii in procesul civil international se stabilesc conform legii care guverneaza fondul rap juridic dedus judecatii; b) cetatenia e calificata in rap de legea statului a carui cetatenie se invoca; c) calificarea imobilelor se face dupa lex rei sitae; d) calificarea naturii probl deduse judecatii; Constituie ex de calif secundara jurisprudentiala urmatoarele: a) Natura civila/comerciala a unui contract de v-c se stabileste in rap de lex contractus,in calitatea sa de lex causae; b) Rasp administratorilor unei societ comerciale poate fi contractuala sau delictuala dupa reglem lex societatis; c) Calificarea unei oferte de tranzactie intre partile contractante ca fiind o recunoastere de datorie cu efect intreruptiv asupra cursului prescriptiei extinctive se face dupa lex contractus,in calitatea sa de lex causae; 4. Calificarea in caz de retrimitere: Cand norma conflictuala straina retrimite la lex domicilii,de ex,ce se gaseste intr-un stat tert,notiunea de domiciliu se va califica dupa lex causae si nu dupa lex fori. Art. 2.558 alin (2) C.civ -> in caz de retrimitere,calificarea se face dupa legea straina care a retrimis la legea romana. 5. Calificarea institutiilor juridice necunoscute legii forului: Institutiile juridice necunoscute de legea forului se califica,in principiu,dupa sistemul de drept care le reglementeaza. Art. 2.558 alin (2) C.civ-> daca legea romana nu cunoaste o institutie juridica straina sau o cunoaste sub alta denumire ori cu un alt continut,se poate lua in considerare calificarea juridica facuta de legea straina. !SPEA

Un cetatean olandez testeaza in Franta in forma olografa. Lg olandeza nu recunoaste testamentul olograf este nul Lg franceza consacra printre altele si testamentul olograf In fata instantei franceze s-a ridicat problema calificarii caracterului olograf al testamentului. Solutii posibile 1 daca e calificat ca o probl de fond, care tine de capacitate----lg olandeza->va fi lovit de nulitate absoluta 2 daca e calif ca o probl de forma, ca lege a locului incheierii>se aplica legea intocmirii actului juridic si va fi considerat valabil ---------lg franceza (intrucat Franta recunostea inca valabilitatea testam olograf) Solutie: lg franceza---recunoasterea testamentului olograf

9. Retrimiterea (definiie, spe,clasificare)

Def: Este o form a conflictelor negative de legi i este situaia juridic aprut in cazul n care norma conflictual a forului trimite la un sistem de drept strin, iar acesta, prin propria norm conflictual, nu primete competena ce i se atribuie i fie trimite napoi la dreptul forului, fie trimite mai departe la dreptul unui stat ter. Condiiile retrimiterii: a) s existe un conflict negativ n spaiu al normelor conflictuale b) norma conflictual a forului s admit retrimiterea Formele retrimiterii: a) retrimiterea de gradul I : denumit i retrimitere simpl sau trimitere napoi,este acea retrimitere fcut de norma conflictual strin la norma conflictual a forului. Dac este acceptat,autoritatea sesizat aplic propria lege material b)retrimitere de gradul II: denumit i retrimitere complex, trimitere mai departe sau dubl retrimitere, este acea retrimitere fcut de norma conflictual strin, la sistemul de drept al unui stat ter. !Legea romn: * recunoatere numai trimiterea de gradul I, deci dac trimiterea se face mai departe la legea unui stat ter, se aplic tot legea romn ca lege a forului * dac legea strin retrimite la dreptul romn, se aplic legea romn

daca nu se prevede n mod expres altfel * legea romn se aplic ca urmare a admiterii retrimiterii !SPETA Cazul Forgo: un copil nscut n Bavaria triete n Frana de la 5 ani fr ca pe teritoriul Franei s ntocmeasc formaliti de stabilire a domiciliului legal. Moare la vrsta de 68 de ani n Fran i las o important motenire pentru care nu las testament. Rudele colaterale dup mam introduc la instana francez petiie de ereditate. Norma conflictual francez trimite la legea domiciliului de fapt (Bavaria pentru c pe teritoriul francez nu a ntocmit niciodat formalitile respective) dar legea bavarez refuz trimiterea fcut de norma francez i retrimite la legea francez ca lege a domiciliului de fapt al defunctului. n spe, instana francez a judecat cauza, retrimiterea a fost acceptat, iar succesiunea a fost atribuit statului francez ntruct n temeiul legii franceze, n materia succesiunilor, motenirea a fost considerat vacant.

10. Cazurile n care legea strin competent nu se aplic

Exist situaii cnd legea strin indicat de norma conflictual a forului, va fi nturat de la aplicare, iar raportul juridic cu element de extraneintate va fi supus unei alte legi. Cazuri de nlturare a aplicrii legii strine: 1.nlturarea aplicrii legii strine n situaii obinuite, menite s protejeze sistemul de drept al forului (a.ordinea public b.Frauda la lege) 2.nlturarea excepional a legii aplicabile

1.a) Ordinea public

Def: Ordinea public de DIP reprezint principiile fundamentale ale dreptului romn, dreptului UE i normele juridice care reglementeaz drepturile fundamentale ale omului. Trsturile ordinii publice: * este o stare juridic determinat de un anumit coninut * coninutul su este format din principiile fundamentale ale dreptului romn, dreptului UE i normele juridice care reglementeaz drepturile fundamentale ale omului

* este un mijloc de protecie a ordinii juridice interne prin nlturarea de la aplicare a legii strine incompatibile * relev vocaia subsidiar de aplicare a legii forului * pe plan procedural se concretizeaz n excepia de ordine public de DIP * dac excepia este admis, se nltur producerea efectelor legii stine n ara noastr Caractere juridice ale ordinii publice: * variabilitatea n timp i spaiu * actualitatea: dac se modific coninutul raportului juriidic, instana trebuie s ia n considerare coninutul ordinii publice din momentul litigiului i nu cel din momentul naterii raportului juridic * caracter de excepie sub aspect material, constituind un mijloc de reaplicare a legii strine. Ordinea public poate fi invocat n faa instanei de judecat pe calea excepiei de ordine public. Dup nlturarea legii strine, se va aplica legea romn * relativitatea : nu vizeaz anihiliarea legii strine, ci doar mpiedic producerea efectelor ei n cazul concret Domeniul ordinii publice de DIP: * Domeniul de drept material : cel privitor la statutul persoanei fizice. * Domeniul de drept procesual : cel al nclcrii competenei exclusive a jurisdiciei romne. Efectele admiterii excepiei ordinii publice de DIP: * efect negativ: const n nlturarea aplicrii legii strine pt respectivul caz * efect pozitiv: const n aplicarea legii romne Comparaie cu alte instituii juridice a) cu ordinea public de drept intern *asemnri: au ca izvor comun dreptul intern; au acelai scop: protecia intereselor fundamentale ale statului; au ca finalitate nlturarea de la aplicare a unei anumite legi * deosebiri: au funcii diferite; au sfere de aplicare diferite b) cu retrimiterea: * asemnri: ambele instituii presupun existena unei neconcordante ntre sistemul juridic al arii forului i sistemul juridic strin; n ambele cazuri se aplic legea romn

*deosebiri: Ordinea public de DIP presupune neconcordane ntre legea material a forului i legea strin, iar retrimiterea presupune neconcordane ntre cele 2 norme conflictuale

b) Frauda de lege
Def: Este operaiunea prin care prile unui raport juridic folosesc n scop fraudulos un mijloc de drept internaional privat pentru a se sustrage de sub incidena legii competente i a se supune altei legi,convenabile lor. Frauda de lege rezult din conduita prilor, fiind o nclcare indirect a legii. Activitatea frauduloas a prilor este sancionabil, ciar dac ele apeleaz la mijloace licite. Modaliti de fraudare a legii n DIP: * ntr-un raport juridic de drept intern se intorduce n mod fraudulos un element de extraneitaate, care declaneaz artificial un conflict de legi, iar pin aplicarea normei conflictuale competente pt ipoteza creat, se trimtie la un alt sistem de drept dect dreptul intern * ntr-un raport juridic de drept internaional privat, prile schimb n mod fraudulos punctul de legtur, dnd aplicabilitate unui alt sistem de drept dect cel normal competent conform normei conflictuale iniiale Structur: * un element material (obiectiv) : const n manopera respectiv (schimbarea punctului de legtur) * un element intenional (subiectiv): const n intenia autorului de eludare a legii competente Condiii: *existena unui act de voin al prilor n sensul deplasrii punctului de legtur referitor la un raport juridic * utilizarea unui mijloc de DIP care s fie licit * scopul urmrit s fie ilicit * rezultatul obinut s fie ilicit Materiile n care poate interveni fraudarea legii n DIP: * statutul persoanei fizice prin schimbarea cteniei, domiciliului, reedinei obinuite sau a religiei

!SPETA Spea Mihescu: O femeie intenteaz aciune n stabilirea paternitii din afara cstoriei n numele copilului minor, prt fiind un brbat cu cetenie francez. Instanele au respins aciunea la fond pentru c s-a fcut aplicarea legii personale a copilului ce figura ca cetean romn n proces. Ulterior, pn s-a ajuns n cile de atac, mama copilului a procedat la schimbarea ceteniei acestuia n cetenie francez, la fel ca pretinsul tat. Instana a fcut aplicarea legii franceze care permitea admiterea aciunii n stabilirea filiaiei din afara cstoriei. Lege fraudat este legea romn pentru c singurul scop pentru care s-au schimbat punctele de legtur a fost admiterea aciunii i aplicarea altei legi dect cea legal competent. * statutul organic al persoanei juridice prin mutarea sediului social de pe teritoriul statului forului pe cel al unui alt stat n scopul evaziunii legilor fiscale ale forului * statutul real mobiliar prin schimbarea locului siturii bunului mobil ntr-un alt stat n scopul dobndirii unor drepturi,evitrii unor dispoziii prohibitive sau restrictive privind nstrinarea * formarea exterioar a actelor juridice prin schimbarea locului ncheierii actului, n scopul aplicrii unor legi mai favorabile * obligaii contractuale prin schimbarea locului de ncheire sau de executare a contractului Sancionarea fraudrii legii n DIP Majoritatea autorilor consider c fraudarea legii trebuie sancionat. Sancionarea ei este inopozabil actului ncheiat prin fraudare, adic actul juridic respectiv va fi ignorat de judectorul forului. Codul Civil prevede c: " aplicarea legii strine se nltur dac legea strin respectiv a devenit competent prin fraudarea legii romne" Mecanismul sancionrii genereaz 2 efecte: * efect negativ: nlturarea aplicrii legii strine, actul fiind inopozabil n faa

autoritii forului sau instana de judecat ii va constata nulitatea * efect pozitiv: const n aplicarea legii romne, iar dac legea strin este fraudat n favoarea legii romne, dreptul nostru "tace" Comparaii cu alte instituii juridice: a) cu fraudarea legii n dreptul intern *asemnri: au aceleai condiii ; finalitatea este aceeai-> nclcarea indirect a legii normal competente *deosebiri: obiectul fraudei ; mecanismul fraudrii b) cu simulaia * asemnri: ambele presupun un act de voin al prii prin care se creeaz/modific n mod artificial un conflict de legi; mijloacele folosite sunt ilicite; consecina fa de teri este aceeai * deosebiri: frauda la lege presupune existena unui singur act juridic; frauda la lege presupune efectiv schimbarea punctului de legtur, iar n cazul simulaiei schimbarea este fictiv; la fraudarea legii scopul este ilicit, dar la simulaie poate fi i licit; consecinele pot fi diferite

2.nlturarea excepional a legii aplicabile:

Condiii: a) datorit circumstanelor cauzei, raportul juridic are o legtura foarte ndeprtat cu legea determinat cf normelor conflictuale din Codul civil b) legea aplicabil potrivit normei conflictuale a forului nu privete starea civil sau capacitatea persoanei c) prile nu au ales legea aplicabil n cazul in care legea comeptent est enlturat, se aplic legea cu car eraportul jruidic are cele mai strnse legturi. Aceast dispoziie nu ese aplic n cazul legilor care prives cstarea ciivl, capaictateapersoanei, n materia actului juridic unilateral sau bilateral dac autorul actului/prile au ales legea aplicabil.

11.Conflictul de legi n timp i spaiu (fr schimbarea punctului de legtur)

Def: Exist n situaia n care efectele unui raport juridic nscut,modificat sau stins sub incidena sistemului de drept al unui stat, sunt invocate ntr-

un alt stat. Este un conflict n timp deoarece ntre momentul producerii efectelor raportului juridic i momentul invocrii lor,trece un anumit interval de timp i este n "spatiu" deoarece efectele se produc intr-un stat i se invoca ntr-un alt stat. Formele conflictului de legi n timp i spaiu: A. raportul juridic se nate,se modific i se stinge n dreptul intern al unei ri i se invoc n alt ar (ara forului) !n momentele producerii efectelor, raportul juridic nu avea nici o legtur cu Romnia (ara forului) B. raportul juridic se nate, se modific sau se stinge n dreptul international privat al unei ri i se invoc ntr-o alt ar Aceast form are dou variante: * n momentul naterii, modificrii sau stingerii, raportul juridic nu avea nici o legtur cu ara forului * n momentul naterii, modificrii sau stingerii, raportul juridic avea legtur cu ara forului Pentru ca efectele unui drept nscut valabil ntr-o anumit ar s fie recunoscute n alt ar unde se invoc dreptul respectiv, trebuie ndeplinite condiiile: 1. dreptul s se fi nscut valabil, prin aplicarea legilor n vigoare la momentul naterii sale !condiia se aplic i dreptului procesual, nu doar celui material 2. n ara unde se invoc dreptul s nu se fi nscut ntre timp un drept nou care l include/ exclude pe cel invocat 3.dreptul care se invoc s nu fie contrar ordinii publice de DIP, din ara unde dreptul se invoc. *Cf Codului Civil: "Drepturile ctigate n ara strin ,sunt respectate n Ro, cu excepia cazului n care sunt contrare ordinii publice n dreptul internaional privat" *dreptul subiectiv dobndit n strintate de un cetean romn n materiile strii civile sau capacitii, nu va fi recunoscut n Ro dac au un coninut diferit de cel prevzut de legea romn !Dreptul subiectiv dobndit in straintate poate produce n ara forului toate

efectele pe care i le-a conferit legea strin, cu excepia cazului cnd exist efecte care contravin ordinii publice de DIP.

12. Conflictul de legi in cazul statului nerecunoscut

Un stat nerecunoscut poate genera conflict de legi deoarece: * principiul suveranitii statelor impune caracterul declarativ * recunoaserea unui stat are caracter preoponderent politic care nu intereseaz raporturile de drept privat * judectorul forului nu este n drept s aprecieze legitimitatea unui stat strin !Exist i o tez care susine c statele nerecunoscute nu au o existen de sine stttoare,deci nu pot genera conflicte de legi

13.Conflictul mobil de legi

Def:Este o form a conflictuli de legi n timp i spaiu care presupune schimbarea punctului de legtur al normei conflictuale aplicabile i determin supunerea raportului juridic, n mod succesiv, la dou sisteme de drept diferite Particulariti: * afecteaza legea intern aplicabil, nu numai norma conflictual vizat * este generat de voina prtilor de a schimba punctul de legtura i nu de voina legiuitorului Conflictul mobil de legi poate s apar n urmtoarele domenii: a) statutul personal al pf b) statutul organic al pj c) statutul real mobiliar d) forma testamentului e) dr. creditorului asupra patrimoniului debitorului Soluionarea conflictului mobil de legi A. Soluia care acord prioritate aplicrii legii vechi (anterioare)

Ex1: Filiaia copilului din cstorie se stabilete potrivit legii care la data cnd s-a nscut copilul, crmuia efectele generale ale castoriei prinilor si. Efectele generale ale cstoriei sunt supuse legii reedintei obinuite, comune sau n lips, legii comune a soilor. (exemplul de la curs) Ex 2: Legea reedinei obinuite comune sau legea ceteniei comune a soilor continu sa reglementeze efectele cstoriei n cazul n care unul dintre ei i schimb reedina obinuit sau cetenia.Dac ambii soi le schimb, legea comun a noii reedinte obinuite sau a noii cetenii se aplic regimului matrimonial numai pentru viitor,dac soii nu au convenit altfel. Dac soii au ales legea aplicabil regimului matrimonial, ea rmne aceeai,chiar dac acetia schimb reedinta obinuit sau cetenia. (exemplul din carte) B. Soluia aplicrii legii noi: Ex: Motenirea este supus legii statului pe al crui teritoriu defunctul a avut la data morii, reedina obinuit (exemplul de la curs) C. Soluia aplicrii fie a vechii legi, fie a legii noi Ex 1: ntocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt considerate valabile, dac actul respect condiiile de form aplicabile, fie la data ntocmirii, modificrii sau revocrii ,fie la data decesului testatorului conform legilor enumerate n textul legal. (exemplul de la curs) Ex 2: Divorul este crmuit de: * Legea statului pe teritoriul crteia soii au reedina obinuit comun la data introducerii cererii de divor * n lipsa reedinei obinuie comune, legea statului pe teritoriul cruia soii au avut ultima resedin obinuit comun, dac cel puin unul din ei mai are reedina obinuit pe teritoriul acelui stat la data introducerii cererii de divor * n lipsa reedinei obinuite a unuia din soi pe teritoriul statului unde acetia au avut ultima reedin obinuit comun, legea ceteniei comune a soilor la data introducerii cererii de divor * n lipsa ceteniei comune a soilor, legea ultimei cetenii comune a soilor daca cel puin unul din ei a pstrat acea cetenie la data introducerii cererii de divor * legea romn, n toate celelalte cazuri

!Dac legea strin astfel determinat nu permite divorul ori l permite n condiii deosebit de restrictive, se aplic legea romn, n cazul n care unul dintre soi, este la data introducerii cererii de divor, cetaean romn sau are cetaenia obinuit n Romnia. D.Soluia aplicrii legii mai favorabile Ex 1: Filiaia copilului din afara cstoriei se stabilete conform legii naionale a copilului de la data naterii. Dac acesta are mai multe cetenii, altele dect cetenia romn, se aplic acea lege care este mai favorabil. Ex 2:Dac legea statului pe teritoriul cruia bunul se afl la momentului furtului sau exportului, nu cuprinde dispoziii privind protecia terului posesor de bun credin, acesta poate invoca protecia pe care i-o confer legea statului pe teritoriul cruia se afl la momentul revendicrii.

14. Norma conflictual n materia statutului persoanei fizice

Determinarea legii aplicabile statutului persoanei fizice 1. REGULA: aplicarea legii naionale Codul Civil precizeaz expres c legea statutului persoanei fizice este legea naional daca prin dispoziii speciale nu se prevede altfel Legea naional nseamn legea statului a crui cetenie o are persoana n cauz. Dac persoana are mai multe cetaenii, se aplic legea aceluia dintre state de care este mai strns legat prin reedina sa obinuit. n mod excepional, statutul persoane fizice poate fi guvernat de o alt lege dect legea naional. Ex1: n cazul persoanelor care nu au nici o cetaenie, se aplic legea reedinei sale obinuite. Ex 2: Incapacitile speciale privind un anumit raport juridic, sunt supuse legii aplicabile acelui raport juridic 2.Domeniu de aplicare al lex causae : a) capacitatea de folosin: " starea civil i capaciatea pf sunt crmuite de legea sa naional" * statele emigrante aleg cetenia ca punct de legtur al normei

conflictuale (inclusiv Ro) * statele de imigrare i cele federale opteaz pentru domiciliu sau reedina obinuit Exced domeniul de aplicare a normelor conflictuale privind capacitatea civil a pf: * incapacitile de folosin relative * reprezentarea legal a pf lipsite de capacitate de exerciiu i asistarea pf cu capacitate de exerciiu rstrns * ocrotirea b)numele persoanei fizice : numele persoanei este crmuit de legea sa naional Domeniu de aplicare: stabilirea numelui ,structura numelui, schimbarea numelui pe cale administrativ c) domiciliul : * stabilirea domiciliului de drept comun al strinului n Ro: supus legii materiale romne * pierderea de ctre ceteanul romn aflat n strintate a domiciliului de drept comun din Ro este supus legii romne ca lege a domiciliului * domiciliul legal al pf: supus legii naionale a persoanei ocrotite * n cazul apatridului se aplic legea statului unde are reedina obinuit * domiciliul convenional este supus legii aplicabile actului juridic prin care s-a fcut alegerea de domiciiliu * reedina persoanei fizice strine in ara noastr urmeaz regimul aplicabil domiciliului de drept comun d) starea civil: * ntocmirea, nregistrarea i modificarea niruirilor care consemneaz acte i fapte de stare civil nu se supun legii persoanle ci locului ncheierii actului (regula locus regit actum) sau legii autoritii ce efectueaz aceste operaiuni (regula auctor regit actum) * domeniu de aplicare: filiaie, cstorie, rudenie, afinitate, adopie, folosina strii civile, aciunile de stare civil f) drepturile personalitii: * sunt supuse n privina existenei si coninutului, legii naionale a persoanei fizice * dac persoana are dubl sau multipl cetenie se aplic legea aceluia

dintre state a crei cetenie o are i de care este cel mai strns legat, n special reedina sa obinuit * n cazul apatrizilor i al refugiailor se aplic legea statului reedinei obinuite

15.Normele conflictuale n mateira statutlui organic al persoanei juridice (persoanei morale)

Legea aplicabila statutului organic al pj: * statutul organic al sucursalei nfiinate de ctre pj intr-o alt ar este supus legii naionale a acesteia (societii mam) * statutul organic al filialei estre supus dlegii statului pe al cruiu teritoriu sia stabilit propriuls ediu Codul Civil prevede expres ca pj are naionalitatea statului pe al crui teritoriu i-a stabilit conform actului constitutiv,sediul social Sediul social este locul n care pj i desfoar activitateavdefinit n actul cosntitutiv. Dac exist sedii n mai multevstate se ia n considerare, sediul real, adic locul principal de conducere i de gestiune a activitii statuare, chiar dac hotrrile sunt transmise de acionari sau de asociaii care se afl pe teritoriul mai multor state Domeniul de aplicare a legii statutului organic al persoanei juridice: a) capacitatea b)modul de dobndire i de pierdere a calitii de asociat c) dr i obligaiile ce decurg din calitatea de asociat d) modul de alegere, competenele i funcionarea organelor de conducere ale persoanei juridice e) reprezentarea acesteia prin intermediul organelor proprii f) rspunderea pj i a organelor ei fa de teri g) modificarea actelor constitutive h) dizolvarea i lichidarea persoanei juridice Legea aplicabil n cazul schimbrii naionalittii pj : trebuiesc ndeplinite att cerinle impuse de legea vechiului sediu ct i cele prevzute de legea statului noului sediu Transferul internaional al sediului genereaz un conflict mobil de legi Operaiunea de fuziune poate fi realizata dac sunt ndeplinite cumulativ

condiiile prevzute de cele dou legi naionale aplicabile statutului lor organic

16.Norma conflictual n materia actului juridic

Lex causae aplicabil n materie este legea aleas de pri, sau legea aleas de autorul actului. Are primordialitate aplicarea legii care crmuiete fondul actului juridic unilateral, adic legea statului cu care actul juridic prezint cele mai strnse legturi, iar dac aceast lege nu poate fi identificat, se aplic legea locului unde actul juridic a fost ncheiat. n subsidiar, n lipsa unei legi alese de pri, Codul Civil prevede c se aplic legea cu care actul are cele mai strnse legturi. Exist astfel de legturi cu legea statului n care debitorul prestaiei caracteristice are domiciliul ,fondul de comer sau sediul social. Prestaia caracteristic este prestaie care confera specificitate unui contract. !Subsidiarul face aplicarea principiului legii mai favorabile n materia formei actului juridic. !Alegerea legii aplicabile se face n mod expres n coninutul actului juridic sau trebuie s rezulte fra echivoc din cuprinsul acestuia ori din circumstane. !Clausa de alegere a legii aplicabile contractului se numete clauza de electio juris sau pactum de lege utenda !Clauza de electio juris poate fi ncorporat n contractul pe care-l ncheie prile sau poate fi redactat separat ntr-un nscris diferit de contractul ncheiat de pri !nelegerea privind alegerea prii aplicabile poate privi totalitatea actului juridic sau numai o parte a acestuia. n privina condiiilor de form se aplic legea statului care crmuiete condiiile de fond. Legea permite totui ca prile sau autorul s recurg la o alt lege,respectiv: * legea locului ntocmirii actului * legea ceteniei persoanei care a consimit actul

* legea reedinei obinuite a acestei persoane * legea aplicabil potrivit autoritilor care examineaz actul sub aspectul validitii n cazul n care legea aplciabil codiiilor de fond impune o form solemn, nici o legtur din cele menionate pn acum nu poate sa nlture forma respectiv. Legea aplicabil formei de publicitate: "formele de publicitate realizate n orice mod, referitoare la bunuri, sunt supuse legii aplicabile la data i locul unde se ndeplinesc, afar numai dac prin dispoziii speciale se prevede altfel" Nu sunt supuse legii forului: * calitatea procesual; prezumiile legale; mrturisirea judiciar : se supun legii aplicabile forului raportului juridic * mijloacele de prob preconstituie: se supun legii care le guverneaz forma * formele procesuale ale executrii unei hotrri judectoreti : se supun locului unde se face executarea