Sunteți pe pagina 1din 12

GAVRILA Andreea Maria Clasa a VII-a A

care exista (taina sfantului botez, taina sfantului mir, taina sfintei impartasanii, taina spovedaniei, hirotoniei, nunta si taina sfantului maslu). Primul botez a fost cel al lui Ioan in raul Iordan. El si-a marturisit pacatele si s-a pocait pentru ele. A primit apoi numele de Ioan Botezatorul. Iisus Hristos a fos botezat de Ioan Botezatorul, iar atunci cerurile s-au deschis si Duhul Sfant a coborat din cer sub forma unui porumbel alb. Tot Ioan a botezat si o parte a apostolilor. Taina botezului are o dubla semnificatie: este o marturisire a credintei in Dumnezeu, dar si o acceptare a suferintelor lui Iisus Hristos si o impartasire cu acestea.

Botezul- este prima taina sfanta din cele sapte

Se stie ca ne botezam pentru a ni se ierta pacatele pe care le-am savarsit pana la momentul botezului ca adulti sau pacatul stramosesc in cazul copiiilor mici.
Se incepe prin a se rosti Crezul, apoi se aprind lumanarile ca simbol al credintei aprinse in inima celui botezat si care trebuie sa arda toata viata. Se aprind apoi trei lumanari in fata cristelnitei ca simbol al Sfintei Treimi. Dupa ce preotul sfinteste apa din cristelnita persoana ce se boteaza este unsa cu untdelemn ca simbol al milei lui Dumnezeu. Cel botezat primeste haine albe ca semn al curateniei sufletesti. Aceste haine erau purtate in trecut mai multe zile de catre cei botezati.

Urmeaza taina mirungerii cu mir sfintit in Joia Mare de catre Patriarhul tarii. I se pune celui botezat o cruciulita la gat pentru a-l ajuta in lupta cu raul. Se inconjoara apoi de 3 ori masa in numele Sfintei Treimi. Cercul simbolizeaza legatura ce trebuie sa fie continua si unita cu aceasta. Spalarea cu buretele se face ca simbol al iertarii pacatelor iar pentru a simboliza supunerea omului botezat legilor lui Dumnezeu, tunderea.

La petrecerea de dupa botez erau invitati pe vremuri doar nasii, rudele apropiate si cativa vecini. Botezul avea loc duminica iar petrecerea seara. Nou nascutul este pus in pragul casei cand ajunge acasa iar nasa ii zice mamei inainte ca aceasta sa-l ia de jos: Pagan mi l-ai dat, crestin ti l-am adus. Apoi se punea o masa nasilor si rudelor, cu preparate simple, de obicei se taia o gaina si se pregatea tocana si supa de taitei din ea. In familiile cele mai simple de multe ori tinerii parinti veneau acasa cu nasii si ii serveau cu placinte si cate o cana de vin. In zilele noastre la petrecerea de botez se invita mai multe persoane, ajungandu-se chiar si la 50 de familii. Inainte la petrecerea de dupa botez venea cine vroia si se aducea de mancare, fara a se face invitatii. Femeile aduceau blide cu mancare iar barbatii bautura. Se mai aduce deasemenea si muzica iar astazi petrecerea se face si cu dar(se dau fie bani, fie cadouri copilului).

A doua zi dupa botez se face scalda copilului sau scoaterea din mir al copilului. Acest obicei se face de nasa si mama. Aceasta baie este foarte importanta pentru copil, fiind plina de semnificatie. In apa se pun: flori-ca sa fie copilul frumos, apa sfintita, ca sa fie copilul curat ca aceasta ou - ca sa fie sanatos si plin ca oul (care trebuie sa ramana intreg, mama copilului urmand sa-l puna in apa de baie din ziua urmatoare) pietre-ca sa fie puternic, busuioc-sa miroasa frumos, miere-sa fie dulce, lapte-ca sa fie proaspat, inel-sa aibe parul cret, grau - sa fie cinstit, marar - sa fie placut ca mararul in bucate, menta si romanita - sa creasca usor si sa fie sanatos, pene - ca sa fie usor ca pana, bani si bijuterii - ca in viata, copilul sa aiba noroc si parte de avere.

Nasa mai pune bani si sub copaie. Dupa ce s-a scaldat copilul, apa se arunca inaintea soarelui sau la radacina unui copac roditor, peste flori, pe un loc curat sau intr-o apa curgatoare. Astfel copilul va fi curat toata viata. Banii sunt luati de catre moasa sau sunt dati altor copii. Apoi se sta la masa.

REALIZATOR
GAVRILA Andreea Maria

PROFESOR INDRUMATOR
VARAREANU Lavinia Teofana