Cultura si Civilizatia Dacica

CULTURA, CULTE SI CIVILIZATII Unitatea de învatare nr. 2

Cultura si Civilizatia Dacica
CUPRINS 1.1 Plastica antropomorfa…………………………………………………………………….…pag. 2 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet European…………..……………pag.4 1.3 Cultura traca………………………………………………………………………….....…….pag. 5 1.4 Teoria continuităţii daco-române………………………………………….……..…..…..pag. 11 1.5 Bazinul Dunării – pop. pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român………….…..……pag. 14 1.6 Scrisul ………………………………………………………………….……….……………..pag.16 2. Comorile dacice……………………………………………………..……………………….pag. 20 3. Anexe…………………………………………………………………………..…………...…pag. 21

3.1 Lucrare de verificare

3.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare

4. Recapitulare

5. Bibliografie 1

Cultura si Civilizatia Dacica

1. Cultura si Civilizatia Dacica 1.1 Plastica antropomorfa Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei. In afara de M. Egee si Orientul Apropiat, cu care sudestul Europei a fost intotdeauna in raporturi directe, in timpul epocilor preistorice, nici o alta regiune a lumii nu a dat o plastica atat de numeroasa si de-o asemenea varietate ca Sud-Estul Europei, cu precadere regiunea Dunarii de Jos. Al doilea mare capitol al artei neolitice si eneolitice cuprinde sculpturile antropomorfe si zoomorfe, precum si vasele modelate in forma de oameni sau animale. Toate acestea sunt legate in primul rand de credintele si practicile magico-religioase ale populatiilor acestei epoci, privind atat viata pamanteana cat si presupusa viata viitoare." (Vladimir Dumitrescu) Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate, in general din lut si arse in cuptor, dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra, marmora si chiar aur. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine, dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat, marea majoritate a plasticii fiind feminina. Reprezentarea femeii este cu siguranta legata de cultul fecunditatii si fertilitatii, care vrea sa redea imaginea divinitatii-mama, zeita suprema, asa cum ne apare ea inclusiv in plastica si izvoarele scrise ale Asiei Anterioare. Apa a constituit pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos unul din elementele sacre ale regenerarii, fecunditatii, simbolul total al vietii. Realizarea unei statuete umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei este considerata din aceste motive o creatie originala si totodata independenta de spiritualitatea celorlalte populatii preistorice din lume, fiind considerata caracteristica pentru creatorii culturii Gumelnita. Dintre operatiile magice ce se evidentiaza (chiar si astazi) amintim ceremoniile destinate sa provoace ploaia, sau sarbatorile religioase care marcheaza sfarsitul muncilor agricole. Aceasta continuitate multimilenara a manifestarilor religioase legate
2

Cultura si Civilizatia Dacica

de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. "Pentru omul religios, moartea nu intrerupe cursul vietii, ci este o alta modalitate de existenta umana. Templele nu sunt decat replici ale Muntelui Cosmic si constituie deci legatura, prin excelenta intre pamant si cer. Opozitia sacru-profan semnifica adesea opozitia dinttre real si ireal sau pseudoreal. Omul lumii arhaice are tendinta sa traiasca cat mai mult posibil in sacru sau in intimitatea obiectelor consacrate. Sacrul inseamna in acelasi timp putere si real. " (M. Eliade, Sacrul si Profanul) Vladimir Dumitrescu - " Cultivarea plantelor si cresterea animalelor ca si rolul primordial al femeii in procesul biologic al reproducerii vietii si in stabilirea descendentei au generat in chip firesc un cult al fecunditatii si fertilitatii si - ca un corolar necesar unele practici magico-religioase, expresie a acestui cult." " ... unele elemente ale plasticii in lut ale culturii Boian stau la baza unora dintre manifestarile sculpturale ale culturii Gumelnita (tipul statuetelor cu bratele intinse lateral, cu partea superioara a corpului relativ plata si cu portiunea centrala modelata mai plastic, ca si decorul incizat in benzi inguste mai ales spiralice)”. Silvia Marinescu Bilcu - " Aspectul care izbeste din primul moment pe cercetatorii sculpturii neolitice este utilizarea, ce merge uneori pana la cea mai exagerata schematizare, a statuetelor. Avand in vedere rolul magico - religios al sculpturilor, nu trebuie sa ne mire nici schematismul, nici uniformitatea de reprezentare. Canoanele reprezentarilor legate de cult au ramas rigide si neschimbate" " Vladimir Dumitrescu - " Covarsitoarea majoritate a statuetelor zoomorfe reprezinta tocmai animalele cornute. Preponderenta statuetelor cornute sta in legatura si cu simbolul taurului." "Modelarea si pastrarea in locuinte a statuetelor constituia un act magic, de cult, cu ajutorul caruia se invoca si se obtinea cresterea si inmultirea animalelor domestice."
3

Cultura si Civilizatia Dacica

Fig. 1 Cultura

neolitica “Turdaş”, din sudul Transilvaniei, 2.500 de ani înainte de

celebrele piramide egiptene (2630 – 2611 î.Hr.). 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet european În anul 1961, cercetătorul Nicolae Vlassa a descoperit într -un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba), între Alba Iulia şi Orăştie, trei tăbliţe de lut foarte ciudate, de formă discoidală, care cuprind, printre altele, patru grupuri de semne, despărţite prin linii, ale unui alfabet.

Fig. 2 Cel mai vechi alfabet european Situl se întinde pe 100 de hectare, are fortificaţii şi cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase şi statuete valoroase. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene, în cele arhaice greceşti (linear A), dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. Cercetătorii care au verificat aceste tăbliţe susţin că au 7.500 de
4

Linos şi Tamiris. după cel al inzilor. după regiuni. el ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile.. ştiinţe etc. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î.500 de ani. Dacă s-ar înţelege între ei. Se pare că scrierea de tip Tărtăria e un fel de strămoş al celorlalte tipuri de alfabet. toţi de origine tracă. iar scrierea sumeriană. dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi. încă nedescifrată. aflate în România şi în jurul ei şi cercetate încă din anul 1874. au mai fost descoperite în alte 100 de situri arheologice.” (Herodot) Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. 1. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică. Din studiul istoricilor antici se observă că aceştia intuiseră destul de devreme originalitatea şi forţa religiozităţii tracilor. are doar 5. dans. Tracii au mai multe nume. Menţionăm că elemente ale acestei scrieri. Conforme datelor arheologice. cântec. de la cel sumerian la cel fenician şi până la alfabetul grec şi latin. lucru reluat peste veacuri de istoricii moderni. care până la 1961 era considerată cea mai veche din lume. scrierea de tip Tărtăria a dispărut din spaţiul balcanic pe la anul 3000 î. care au studiat fenomenul 5 . Strabon şi Plutarh susţineau originea tracă a lui Orfeu. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios.Hr. după socotinţa mea.Hr. adică în momentul în care s-a făcut trecerea de la Epoca Pietrei la Epoca Bronzului.3 Cultura traca „Tracii sunt cel mai numeros popor din lume.Cultura si Civilizatia Dacica ani. Orfeu. Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie.

1922). 1972 .Marc McGinty). 1959). Arrighetti . E de datoria specialiştilor să pornească pe acest drum al descoperirii şi. K. C. religia. al descifrării istoriei adevărate a strămoşilor noştri. deosebit de fragmentate. Buc. cât mai ales neputinţei istoricilor de a le scrie istoria corectă şi adevărată.) datorită descoperirii unei culturi scrise. vol. deseori denaturată. în care tracii s -au separat şi diferenţiat ca etnos din marea masă a populaţiilor europene. originea mişcării dyonisiace a fost localizată în Tracia sau Frigia (Universitatea din Chicago în dec. romanii. din lipsa unor izvoare istorice mai consistente (în principal scrise). este atât de puţin consemnat în documentele istorice? Un răspuns univoc la aceste întrebări este greu de obţinut din cauza informaţiei limitate. Kern . să lege ideile şi informaţiile între ele şi să le pună în legătură cu descoperirile arheologice care privesc 6 . De asemenea.Fragmenti Orfici (Torino. Cei mai mulţi dintre istorici consideră că separarea tracilor a avut loc încă din epoca bronzului. Guthrie . etc. istoria tracilor le-am primit prin filiera grecească şi/sau latină. izvoare de care alte popoare europene au beneficiat din belşug (grecii. în primul rând. numiţi astfel de către Mircea Eliade în „Istoria credinţelor şi ideilor religioase”. mai ales. greu de precizat momentul. Restul se datorează descoperirilor arheologice de pe teritoriile locuite odinioară de traci. 1991. acestor „mari anonimi ai istoriei”.Orphicorum fragmenta (Berlin. Ştiinţifică. Cine totuşi sunt aceşti „Mari anonimi ai istoriei” – tracii. stră-strămoşii noştri – merită un loc de frunte în istoria cel puţin a civilizaţiilor europene. Majoritatea mărturiilor privind viaţa. Părerile sunt foarte diferite. când ar fi apărut aşa-zişii traci timpurii. p. Acest lucru nu se datorează atât faptelor lor. Este.158. II. ed. 1935) si G.Orpheus and the Greek Religion (London. „neamul cel mai numeros după inzi” (Herodot)? Care a fost spaţ iul lor de răspândire? Care din naţiunile contemporane îşi trag rădăcinile de la traci? De ce însă acest „cel mai numeros popor din lume după cel al inzilor” a rămas anonim în istorie. profund ancorată în viaţa socială a respectivelor popoare. „Marii anonimi” ai istoriei – tracii. Conform istoriei oficiale tracii au jucat din punct de vedere politic un rol d estul de modest în istoria antică.Cultura si Civilizatia Dacica orfismului (O. să pună într -o anumită ordine izvoarele istorice transmise prin filiera greacă şi romană. organizarea. W.

De ce să tăcem. înfruptându-se din plin din miturile şi credinţele tracilor.a. Cernolesc (la est de Nistru). Turciei. şi să spunem lumii Adevărul. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii.a. descoperite de profesorul american Robert Ballard în zona actualei Insule a Şerpilor vorbesc de un trecut foarte glorios al stră-strămoşilor noştri. întemeietori ai Europei moderne de azi. Când Demostene şi Ificrate socoteau ca o cinste faptul că mamele lor fuseseră trace. Până în prezent. Serbiei. precursorul civilizaţiilor Cucuteni. Cernavodă. Karanovo ş. Săpăturile arheologice din diferite zone locuite de traci au scos la iveală multe monumente ale culturii lor materiale (Insula Banului la Dunăre. care prezintă un ansamblu de culturi înrudite ale perioadei tracice timpurii. Jarde. obiceiuri.). ne vorbeşte renumitul elenist A. Petreşti. menţinută cu toate invaziile. Saharna-Solonceni (Republica Moldova). Greciei. În ultima vreme. Pe lângă spaţiul danu biano-pontic. toate aparţinând lumii tracice. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul 7 . „Originea acestui popor. umiliţi şi furaţi de al nostru trecut glorios din dorinţa „inteligentă” de a nu ne supăra „vecinii”. Cozia (în Muntenia). în Ţara Bascilor. în Elveţia (cantonul Grisson cu limba Romanch) ş. urmaşii ac elor anonimi Traci. cum să nu ridicăm vocea azi noi. încrucişările şi suprapunerile orientale.). care vor forma Grecia. pe teritoriile de astăzi ale Bulgariei. la Babadag (în Dobrogea). Gumelniţa. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. într un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. Elementele comune (lingvistice. Macedoniei etc. tracic. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii. pelasgii aparţinând timpului neoliticului”. Tracii au apărut pe un veritabil fond genetic local. Construcţiile ciclopice stranii .Cultura si Civilizatia Dacica pe traci. “Asupra istoriei primitive a regiunilor. Sălcuţa. când grecii „ne împrumutau” zeii. construcţii etc. 1923. a vechilor Pelasgi. solul grec n-a scos la iveală nici o urmă materială a paleoliticului. Paris. Grecia şi Anatolia urme ale tracilor au fost stabilite în Italia. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. schimbându-le doar numele..piramide şi citadele ce par incredibile pentru zilele noastre. grecii înşişi nu ştiu nimic. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre.

Sunt diferite ipoteze. pag. 265). Se pare că este vorba de un neam tracic.Chr. cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra.Troada (secolul XIII î. cea menţionată mai sus. până în Elada. Confom mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon şi Socrate. tracii reprezentau unul dintre cele mai numeroase popoare din antichitate. Civilizaţia tracilor ocupa spaţiul carpato-balcano-pontic. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca.Chr. Ca urmare. tracii înregistrează o maximă extindere teritorială.Chr.Chr. când au emigrat spre sud. Istoricul Herodot (484-425 î. însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala Zamolxiană. având drept axă centrală fluviul Dunărea. neamul lor ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile”. Conform „Istoriei” lui Herodot. în mileniul III. Tot aici apare şi denumirea teritoriului locuit de aceştia . unde preoţii predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii).Cultura si Civilizatia Dacica Carpato-Dunărean”.Chr. În jurul anului 1400 î. numită Androniconul.tracii de nord (septentrionali). capul fiului său mort. reputat specialist în domeniu. Spaţiul imens ocupat de ei a favorizat apariţia diferenţierii lor lingvistice şi culturale. şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului. izvoarele asiriene vorbesc pentru prima oară despre o populaţie nouă aşezată în Anatolia şi numită de aceste izvoare musku. Istoricul Herodot îi considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaţilor (Moldova de 8 . La cumpăna mileniilor II-I î.tracii de sud (meridionali) şi cei de la nord de aceşti munţi .Chr. 200 („Dicţionar al Religiilor”. După Mircea Eliade. În Iliada Homer spunea despre traci: „Armatele lor străluceau de scuturi de aur şi tezaurele lor erau aşa de preţioase că regele Priam (rege al Troiei-Tracice) a putut să ia înapoi.). susţine Marija Gimbutas. numai după ce le-a dat acea faimoasă Cupă Tracică de Aur”. Aheii deveniseră deja traci. de la greci. tracii timpurii s-au divizat în cei situaţi la sud de Munţii Balcani (Haemus) . după cel al inzilor…dacă ar avea un singur conducător sau dacă tracii s -ar înţelege între ei. se construieşte în Tracia nord dunăreană. Tracii au fost atestaţi pentru prima data în izvoare scrise în poemele lui Homer „Iliada” şi „Odiseea”. acela al frigienilor. care merită toată atenţia specialiştilor în domeniu. al XII-lea î. pe parcursul primei jumătăţi a mileniului I î. În sec.) afirma ca „Neamul tracilor este cel mai numeros din lume.

afară de geţi care sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” spunea marele istoric grec Herodot. care desemna “Casa lui Dumnezeu în care slujeau Bessii (clanul preoţesc din tribul tracic Satri)” şi etimologic este legat cu numele preoţilor “Bessi” (v. fiica regelui local.Cultura si Civilizatia Dacica astăzi). ci de mult timp”. Migraţi ulterior către Italia.”Bessi” – “Be-serica” – Bisearică”). ci în tracitatea limbii latine şi asta nu de azi.Troian a fost trac veritabil. Sunt ipoteze controversate despre paternitatea traco-geto-daco-românilor asupra acestor pământuri din cele mai vechi timpuri. unul dintre cele mai vechi popoare din Europa. Vincente. având în vedere rezistenţa pe care au opus -o getodacii lui Darius. referitor la “Hramul Dumnezeiesc”. căsătorindu-se cu Lavinia. D e aici se poate conchide că termenul “Bisica” este un vechi termen autohton. Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud. Această apreciere a lui Herodot confirmă faptul că geţii se aflau într-o fază avansată a civilizaţiei lor materiale şi militare. ca baza limbilor euroindiene. Spania. existau deja traci. 2000. dar să fi fost ignoraţi. de ieri. deci. Termenul “Bisica” nu are nici o legătură cu latinescul Bazilica. Cu traco-geto-dacii începe de fapt istoria românilor. interesant este faptul că termenul “Bisica” (biserică). pe tatăl său şi pe zeii protectori ai cetăţii”. au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi. iar Tracii au fost Daci”. Legenda spune că după ce au fost înfrânţi de greci. „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. din care în 9 . Izvoarele prezentate conduc spre ipoteza că pe la 1400 î. regele perşilor. unde au fost cunoscuţi ca Cimiry. îndemnaţi de a ajunge printre semenii lor de aceeaşi sorginte. care îl salvează pe fiul său Iulius Ascanius. pag. „fiul lui Anhises şi al zeiţei Venus. în frunte cu Raman Eneas. după regiuni. De asemenea. îl întâlnim înainte de apariţia creştinismului şi “înainte să se impună latinizarea în Dacia”. după o lungă peripeţie mediteraneană se stabileşte în Latium (Peninsula Apenină). Tetovo. troienii. Geto -dacii. este posibil ca ei să fi existat chiar mai devrem e.69. Anglia şi Irlanda. dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi. în Anatolia. Chr. contribuind la dezvoltarea neamului latinilor de aceeaşi seminţie. Explicaţia detaliată se găseşte în Limba Traco -dacă. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide. În acest context Dio Casius a spus: „…şi iarăşi să nu uităm că Traian . „… Tracii au mai multe nume. spune către amurgul vieţii un reputat român canadian.

ci in tracitatea limbii latine şi asta nu de azi. spune reputatul român din Canada Vincente. pe care au gândit -o oamenii. cum ar fi cele de la Sarmisegetusa. ale ruşilor. (…) Geţii cântau. Un moment foarte important. creativi. ci de mult timp”. Ei erau statornici. vorbesc despre apariţia scrisului latin înainte de cucerirea romană. demonstrează că scrisul la geto-daci a apărut cu mult înaintea celui sumerian. însoţindu -le din fluier. Alte argumente. În puţinele surse documentare ajunse până în zilele noastre (în pofida stăruinţelor vecinilor. un criteriu al civilizaţiei unui popor este scrisul. cum sunt tăbliţele de la Tărtăria. „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. Pietara (Les races et 10 .getodacii (un argument în plus că noi suntem un popor legat de acest pământ. Limba latină vulgară a vechilor daci vorbeşte despre rădăcinile lor latine preromane. în primul rând. În figură se prezintă una din ele. orânduiţi. Câmpia Panonică ş. Ultimele descoperiri. Cum se explică faptul că.a. Drept argument sunt şi plăcuţele de la Sinaia. de la care mult mai târziu s-a desprins un popor sedentar . de a distruge orice urme în istorie lăsate de poporul nostru) pot fi găsite explicaţiile acestei dăinuiri în timp a poporului român. faptele săvârşite de eroii lor.). spre deosebire de unele popoare tracice (din Balcani. cu tradiţie bimilenară în cele ale vieţii ori de stat” (Vasile Pârvan). de ieri. geto -dacii au supravieţuit în timp.Cultura si Civilizatia Dacica mod direct se trage poporul român. rezistând în înconjurarea de popoare migratoare nelatine? „Din timpuri uitate de amintirea muritorilor de rând trăiau dacii pe pământul acesta. se întreba istoricul francez E. „Geţii au avut propriul lor alfabet cu mult înainte de a se fi născut cel latin (roman). urme ale căruia au fost găsite pe întreg teritoriul dintre Orientul Apropiat şi Peninsula Iberică. dând naştere acestui popor de origine latină. compunând cântece chiar înainte de întemeierea Romei. Observaţi: la început au fost tracii. 1597). „Oare nu cumva geto -dacii reprezintă populaţia autohtonă dezvoltată din acea rasă ce ne-a lăsat civilizaţia neolitică a „Omului de la Cucuteni”?”. cu cea mai avansată credinţă idealistă în nemurire. în străvechi legături cu civilizaţia elenă. care n -am râvnit niciodată ţinuturi străine). pe care este scrisă cu scriere dacică rugăciunea lui Burebista. ceea ce – o scrie Cato – romanii au început să facă mult mai târziu” (Bonaventura Vulcannius din Bruges. luminaţi. sunt o ramură mai recentă a acestui cunoscut în istorie popor trac.

Tyras. Olbia. greacă. În acest mediu multietnic latina. 1877). dacii adoptând treptat limba şi obice iurile latine. Teoria continuităţii daco-române 1.4. fiind singura limbă de comunicare interetnică. pătrunseră elemente ale culturii greceşti şi. social-politice şi culturale. şi nu era vorba de un popor barbar cu moravuri aspre. romane. avea nevoie de emiterea unei monede proprii. şi -a găsit moartea la nord de Dunăre împreună cu întreaga sa armată de cca 30000 de soldaţi.Cultura si Civilizatia Dacica l’Histoire. Această perioadă coincide cu epoca de aur a lui Alexandru Macedon. În orice caz. care are o circumferinţă de un milion de paşi…După cucerirea Daciei adusese o mulţime foarte mare de oameni din toate colţurile lumii romane pentru popularea 11 . în parte. În această perioadă societatea geto-dacilor. el a supus Dacia şi a transformat în provincie romană provincia. conduşi de regele Dromichaites (a. limba comună fiindu-le tuturor coloniştilor latina. În epoca amintită pe teritoriul locuit de geto -daci sau înregistrat remarcabile capodopere de creaţie. Tot mai multe probe pun la îndoială teoria clasică a continuităţii daco romane. care erau înrudiţi îndeaproape. Paris. ar fi obţinut poziţia dominantă. Drept confirmare au fost descoperite o serie de monede de Histria. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. Costeşti (cca 280 de monede). întrat în conflict cu geţii dunăreni. Aceasta este teoria clasică a continuităţii daco-române. Argumentele Pro acestei teorii sunt: colonizarea intensivă a Daciei. coloniştii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman („ex toto urbe Romano”). „Burebista stăpânea un regat puternic. aflată în ample transformări economice. acceptată de majoritatea istoricilor români.). 105-106. 1924) după marea descoperire de la Cucuteni făcută de arheologul german Hubert Schmidt. Geto-dacii au fost în mare parte contemporani cu marile civilizaţii ale antichităţii: egipteană. este sigur că în timpul unirii naţionale cultura greco -romană nu-i era străină” (Iulius Yung. învingând pe Decebal. După ce Traian a cucerit Dacia în a. De secole la daci şi geţi. „Ulpius Traianus. generalul căruia. romană. Zapirion.300-291 p.Hr. persiană.

Care sunt argumentele care pun la îndoială teoria romanizării Daciei? În primul rând. Apoi exista populaţia numită „dacii liberi” şi cele numite carpi şi costoboci.…din cea mai vitează ramură a tracilor” (Herodot). Un popor născut din marile civilizaţii Cucuteni. nicio cronică medievală nu menţionează vreo migraţie masivă de populaţii roma nice din Balcani. În Moldova şi Valahia răsăriteană. Onciul). lipsea această temelie…Şi după părăsirea provinciei dacii din ţară susţin ostilităţi cu Imperiul Roman. „Neamul tracilor este cel mai numeros după cel al inzilor…” (Herodot). De aici şi uşurinţa cu care mai târziu a putut să fie îndepărtată şi a dispărut fără a lăsa atât de multe urme ca în Britania sau Noricum. Aceeaşi poziţie o împărtăşeşte şi Roesler (istoric german) „…În Dacia a fost creată o adevărată bază de colonizare d intr-un teritoriu slab şi înconjurat de o populaţie duşmănoasă. sâmbure. barză. a dispărut fără urme. zer. abur. mal. timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . XII-XIII) afirmă că atunci când maghiarii au sosit în Pannonia.Cultura si Civilizatia Dacica oraşelor şi cultivarea ogoarelor: căci Dacia fusese secătuită de bărbaţi în urma lungului război cu Decebal” (Eutropius). Timişul şi Oltenia. măgar. La începutul mileniului I între Peninsula Apenină şi Marea Neagră locuia un singur neam. bunget.doar 165 de ani. cioc. Acest element ostil nu se poate privi ca romanizat” (Dm. Cele sub 200 de cuvinte comune cu echivalente albaneze (de ex. pe care teritoriu se mărginise colonizarea romană. fiind ştearsă ca o simplă poleială” (Roesler). Cele mai vechi cronici maghiare păstrate (sec. Problema strămoşilor noştri consta în faptul că acelaşi popor era numit de străini cu nume diferite. Petreşti. gălbează. urdă. zgardă. precum şi în regiunea dintre Tisa superioară şi Ardeal. nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei naţionalităţi cucerite şi din punct de vedere spiritual. mazăre. zonele învecinate erau locuite de „blacki” sau „blazi” (valahi = români). moş. murg. rezema. destul de numeros (urmaş al marelui 12 . copil. căciulă) atestă cel mult o moştenire în comun a unor resturi de lexic daco-moesic şi nu împrumutarea din albaneză în română. „Pe baza indiciilor istorice noi nu putem susţine romanizarea acestei ţări decât în partea apuseană a Ardealului cu Banatul. lăsând impresia că sunt popoare. zgârma. în care însă romanitatea nu şi -a înfipt rădăcini atât de adânci. Ca să vezi. Gumelniţa. „…din cel mai numeros după inzi popor. viezure.

După părăsirea Daciei vechi de către romani în partea de sud a Dunării se formează tocmai trei Dacii: Dacia ripensis. sub aspectul ocupaţiilor. comunitatea de cuvinte în limbile română. Moesia superior şi inferior. dar divizat în mai multe ramificaţii. Ceea ce îi lega pe toţi şi îi făcea să înţeleagă că au aceleaşi rădăcini şi sunt de acelaşi neam era limba vorbită.: iliri. Dacia mediteraneană. înţelegea în toate” (Lucian. admirând cântecul unui scit de lângă Pontul Euxin). fie că sunt geţi. 120-135 d.34. albaneză ş. vorbesc despre existenţa unei limbi protolatine. după ocuparea Daciei de către Traian nu putea fi vorba despre romanizarea ei. Dardania etc.Cultura si Civilizatia Dacica popor trac). uniuni de triburi. Ei vorbesc o limbă barbară de idiom latină” (Horaţiu .n. „Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului (Dunării – n. „Vorbiţi limba adamică”. despre împăratul Nero. între Marea Neagră şi Marea Adriatică? Doar faptul prezenţei masive a elementului dacic în acest spaţiu natural al vechilor traci. fărâmiţaţi la rândul lor în formaţiuni statale şi prestatale. 1998). Oare toate acestea. Tomis (actuala Constanţa). 13 .a. Deci. credinţelor.). locului de trai. care. ea fiind latină până la venirea romanilor. structurii sociale. exilat de romani în or. înd eletniciri etc.Hr.65-6 î. „Colhii şi dacii mă cunosc.). indiferent de regiunea în care locuiau. era înţeleasă de toţi. după denumiri geografice. fie că sunt traci din neamul dacilor”(Casius Dio). în pofida deosebirilor. Insă curios că este de neam latin”. Cei de dincolo poartă numele de daci.Hr. ne scrie martorul ocular al acelor timpuri Publius Ovidius Naso. din care s -au tras geto-dacii. nr. Chiar şi romanii înţelegeau această „limbă latină vulgară”. Cei care sunt dincoace de fluviu se numesc moesi. Deşi nu putea să prinză toate cuvintele ce le cânta. traci. ceea ce vorbeşte despre faptul că şi ei se trăgeau din aceleaşi rădăcini. „Geţii (dacii) vorbesc o limbă barbară. prezenţa în limba română a multor cuvinte din sanscrită (Vlad Ciubucciu. Ce i -ar fi făcut pe romani să numească cu numele „Dacia” practic întregul teritoriu mai jos de Dunăre până la Balcanii eleni. de asemenea. geto/daci.. Adică elementul latin a fost prezent masiv în acest teritoriu până la venirea romanilor.

Elementele comune (lingvistice. este considerată ca pornind din spaţiul carpato -dunărean. Petreşti. egipteană. era. Spun acest lucru nu specialiştii români.Cultura si Civilizatia Dacica 1. după cum ne spun cei mai însemnaţi autori. într-un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. De altă parte Strabo scrie: „Cei de întâi. Karanovo ş. Gumelniţa.). După N. din care îşi trag originea cele caldeiană. de pe vremea lui Burebista şi conturul bazinului hidrografic al Dunării. pelasgii au construit cel mai mare şi mai puternic imperiu în Europa preistorică. mai apoi al culturilor Cucuteni. în părţile de nord ale Dunării de jos şi ale Mării Negre” (Nicolae Densuşianu). de la Viena şi până la vărsarea în Marea Neagră. precum şi din SUA. a apărut poporul pelasg (numit de greci hiperborei). atestat documentar. s-a întors în patria sa de pe Istru”. care au descris diferitele părţi ale 14 . „Patria Hiperboreilor.” (Teodor Filip). după ce a ridicat zidurile Troiei. iudaică şi creştină. De asemenea afirma că „…Apollo.5 Bazinul Dunării – leagănul poporului pelasgo-traco-geto-daco-valahoromân „Este uimitoare coincidenţa aproape perfectă între teritoriul fostului regat al Daciei. După Pindar. Densusianu. şi anume în epoca aceea. „…Hiperboreii erau locuitorii de pe ţărmurile Istrului sau ale Dunării de jos”.. cel mai erudit poet al antichităţii greceşti. considerată până azi drept cea mai veche din lume. Cernavodă. construcţii etc. care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. Sălcuţa. când religia lor începe să aibă o influenţă decisivă asupra vieţii greceşti. obiceiuri. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre. precursorul multor popoare europene şi nu numai. Această coincidenţă confirmă faptul că bazinul hidrografic al Dunării a fost leagănul de formare şi supravieţuire multimilenară a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român.a. Cultura Vedică. ci cunoscuţi savanţi de la Cambridge -Anglia. Este indiscutabil faptul că pe veritabilul fond genetic local la început al culturii Vedică.

a întemeiat oraşe. prin munţi şi păduri. a Istrului şi a Adriei”. ignorată. uitată. California. adecă oameni cu calităţi supranaturale.Cultura si Civilizatia Dacica lumii. răspândindu-şi cultura şi limba.pe Fluviul Galben. Los Angeles. au format cele dintâi state. în Statele Unite. dioi. Grecii aveau o tradiţiune că înainte de dânşii. atât de nobilă în moravuri încât tradiţiunile şi poemele greceşti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de „divini”. a împreunat mările. care a desecat mlaştinile. ne spun că Hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin. Cunoaştem din istorie că toate marile civilizaţii au înflorit pe văile unor mari fluvii şi. neglijată. 200 („Dicţionar al religiilor”.„Ei au fost cei dintâi cari au adunat în societate familiile şi triburile răspândite prin caverne. cea indiană .pe Nil. cea mesopotamiană . a arat şesurile.pe valea (Istrului.. au dat supuşilor săi legi şi au introdus în modul lor de viaţă moravuri mai blânde. arienii. „Rasa lor li se părea atât de arhaică. În susţinerea acestei opinii apare cartea profesoarei de arheologie europeană. Migrând pe întinsurile Europei. a dat cursuri noi râurilor. Marija Gimbutas: “The Goddesses and Gods of Old Europe”. un nume. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. a domnit peste pământul ocupat de ei un alt popor. care parcă în cunoaşterea scrierilor celor sus15 . cu voia sau fără voia „marilor profesori de istorie şi arheologie” . neobservată. la gurile de vărsare ale acestora: cea egipteană . a avut o religiune înălţătoare. în special. asemenea zeilor. Danubiului) Dunării şi. puternică în voinţă şi în fapte. 265). a tăiat munţii. a scurs lacurile. Pentru poporul grec. tracii au generat “cultura latină”. în special. şi astfel au deschis o nouă cale pentru destinele omenirii pe acest pământ” (Dromihete). După Mircea Eliade. a ridicat altare şi temple zeilor şi că aceştia au fost pelasgii” (N. peste tot au îndreptat întreaga activitate a lor spre o existenţă mai bună.pe Ind şi Gange. sate şi cetăţi.între Tigru şi Eufrat. iar cea europeană. atât de superioara în concepţiuni. în 1974. pelasgii. Întotdeauna în spatele unei culturi mari se găseşte o alta. cea chineză . pag. pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe Pământ. ce ei întru adevăr l -au meritat prin darurile lor fizice şi morale. în zona Deltei acesteia. fizică şi intelectuală. au întemeiat sate şi oraşe. Densuşianu).

Cultura si Civilizatia Dacica menţionaţi declara spaţiul carpato-dunărean drept vatră a vechii Europe. Cercetările ştiinţifice din toate domeniile au un caracter relativ.Drăgan. în străvechea vatră tracică a Carpaţilor. 1976). Marea Egee (Marea Tracilor) şi Marea Neagră (Marea Getică). De aceeaşi părere este şi cunoscutul savant german P. Nagard. Noi. care determină gradul de civilizaţie al unui popor. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. Se pune întrebarea: au cunoscut stră-strămoşii noştri scrisul? Prin mulţimea vestigiilor descoperite putem spune cu certitudine că l-au cunoscut. care consideră că spaţiul. apoi în spaţiul greco -roman” (I. „Originea acestui popor. Ce spun cercetările ştiinţifice din ultimul timp despre apariţia scrisului în spaţiul Carpato -Danubiano-Pontic? „…Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic. din care au pornit popoarele europene. iar pe locuitorii acestui spaţiu drept autohtoni creatori de civilizaţie europeană. şi istoria noastră multimilenară. În ultima vreme. Aici veneau grecii în antichitate să-şi caute Lâna de Aur şi bogăţiile agricole dunărene. încrucişările şi suprapunerile orientale. tracic. cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dunării şi Lăcaşul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. Să încercăm să facem o scurtă analiză prin confruntarea surselor existente a apariţiei primului sistem de scriere pe Pământ. mai 16 . a vechilor Pelasgi. Bălaşă. a Dunării Carpatice. este scrisul. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor” (D. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul Carpato-Dunărean”. Tracii. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epocă de Aur.a.C. strămoşii Românilor. „…dacii. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii. Scrisul Un element incontestabil. întemeietori ai Europei moderne de azi. Bosch-Gimpera. Multe descoperiri trebuie luate ca repere.5. tracii. Milano. este situat pe teritoriul dintre Val ea Dunării. 1986) ş. 1. cu mult înainte ca acea civilizaţie a grecilor sau cea iudeo-creştină să înflorească. susţine Marija Gimbutas. ca puncte relative de plecare în cunoaşterea adevărului despre „facerea lumii” până nu sunt descoperite altele. „Acesta este leagănul adevărat al civilizaţiei Proto-Europene. menţinută cu toate invaziile. Noi.

Publicul contemporan continuă să creadă că „leagănul” civilizaţiei s -a aflat în epoca bronzului în „Sumer şi Egipt”. Descoperirea însă în anii ’60 a tăbliţelor de la Tărtăria avea să schimbe ordinea cronologică. mult mai celebre şi puternice. În opinia acestora. care a permis descop erirea asemănărilor între diferite sisteme de scriere descoperite pe Pământ. un simplu calcul matematic împinge inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu decât se credea iniţial şi schimbă total şi locul de naştere al acestuia. contrar mişcării acelor de ceasornic. datată între anii 4500 -4200 î. tăbliţele de la Tărtăria şi simbolurile pe care le poartă sunt în centrul dezbaterilor. din judeţul Alba. un important complex de cult. în anul 1961.n. cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit.e. A fost o ipoteză corectă pentru timpul său. până în urmă cu câteva decenii era un fapt general acceptat acela că sumerienii au fost cei care au pus bazele scrierii prin sistemul de simboluri Sumer. de origine locală. textul unei tăbliţe enumera şase totemuri antice care coincid cu manuscrisul din oraşul sum erian Djemdet-Nasra. în acest loc. Este posibil ca o civilizaţie să se fi format în zona balcanică cu un mi leniu înaintea altora. Datările cu carbon radioactiv realizate de sa vantul american Marija Gimbutas (care stabiliseră că tăbliţele carpatice sunt mai vechi cu peste un mileniu decât cele din Sumer) au fost confirmate în anul 1972 şi de academicianul bulgar Vladimir I. Kis şi Uruk din fosta Mesopotamie (actualul Irak) şi datate la 3300 î.Hr. s-au găsit şi trei senzaţionale tăbliţe de lut ars. descoperit la Djemer Nasr. Printre altele. descoperite la Djemer Nasr. Astfel. Două dintre ele sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic. cu materiale ce atestă o continuitate de locuire. cum ar fi cele din Sumer şi Egipt? De mai bine de jumătate de secol. Citite în cerc. Experţii din cadrul Academiei de Ştiinţe din R usia au concluzionat în urma analizării materialului că tăbliţele sunt un fragment dintr -un sistem de scriere larg răspândit.Cultura si Civilizatia Dacica adevărate. În localitatea Tărtăria. cu peste un mileniu anterioare celor asemănătoare. din Mesopotamia în bazinul Dunării. 17 reiese textul proto -sumerian . Kis şi Uruk. Deşi legendele pun inventarea scrisului pe seama atlanţilor sau a altor civilizaţii ipotetice pierdute in negura istoriei.Georgiev. a apariţiei limbajului scris şi însăşi localizarea leagănului în care a luat naştere prima civilizaţie a lumii. Aşa s-a întâmplat şi cu istoria scrisului.

Cercetătorul rus Boris Perlov este de părere că sumerienii.Hr. un sigiliu de 5. inventatorii scrierii au fost chiar locuitorii balcanici. pe descoperirile din zonă.UGULA. şi care a clasificat sute de semne. Încă din 1962 S. ci puteau fi dezvoltate numai în cadrul unei culturi puternice şi larg răspândite.KA.. Cu toate acestea. cercetătorii se întreabă cum este posibil ca locuitorii străvechi ai Tărtăriei să scrie în sumeriana când încă nu se pomenea despre Sumer. lângă Turda. de care este legată şi Tărtăria. Opinia generală este că formele acestea de scriere nu puteau apărea izolat. vorbind despre pietrele megalitice (din Anglia). Scrierea de pe tăbliţe este ideografică.500 de ani găsit la Karanovo au aceleaşi simboluri.Cultura si Civilizatia Dacica “NUN. O serie de observaţii indică o origine comună a concepţiilor religioase din zona Tartaria şi DjemdetNasra. în 1981. neexistând încă semne silabice şi indici gramaticali. în care se atestă în jurul a. la fel ca şi cea sumeriană.000-7.000 de ani). 18 .” De asemenea. Semnele prezente pe tăbliţe se aseamănă izbitor cu cele sumeriene şi sunt aranjate în aceeaşi succesiune.”. în Transilvania”. pomenesc despre descoperirea de la „Tărtăria.KARA. „Gradeasca Plaque” găsită la Vraţa (6.I. scrierea cuneiformă cu cca 400 de semne). 3300 î. autorii vorbesc de studiile făcute de Sham Winn. nu sumerienii. tradus prin: „În (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual (a fost) a rs. au fost doar nişte elevi buni. Hood observă asemănări cu tăbliţele din Uruk (oraş din actualul Irak. Christopher Knight şi Robert Lomas.S.PL. Sunt şi alte dovezi că sumerienii şi oamenii Europei megalitice au fost influenţaţi de o sursă de simboluri comună şi veche. ca şi babilonienii.IDIM. Până şi francmasonii din Anglia au ceva de spus despre zona noastră şi despre descoperirea de la Tărtăria din 1961. Dezlegarea tainei celor trei tăbliţe ar putea fi oferită doar de studi erea întregului complex Turdas-Vinca. preluând scrierea pictografică de la popoarele balcanice şi transformând-o ulterior în scriere cuneiformă. iar numele zeului Usmu este reprezentat la fel ca la sumerieni. Acesta-i al zecelea”. care împreună cu cele de la Tărtăria fac parte din cultura Vinca sau Vincea. De aceeaşi părere sunt şi cercetătorii străini David Whipp şi Iovan Todorovici. Conform acestuia.

care a stat la originea limbii tracice. În continuarea acestei idei. „Potrivit opiniei generale. Limba acestui popor antic este una demult dispărută. Potrivit religiei pe care şi-au adus-o din ţara de origine. se poate afirma că mişcări de popoare au avut loc de la apus spre răsărit. zeii lor sălăşluiau în vârful munţilor. cultura.Cultura si Civilizatia Dacica Mai există un argument în acest sens. pentru a demonstra migraţia sumeriană din zona carpatică. adică din Europa spre Asia şi nu invers. Din punct de vedere lingvistic. ne spune cu mirare profesorul italian Fabio Scialpi. pentru că acesta nu se mai potrivea la mărimea zilelor şi nopţilor de pe latitudinea lor.n. în spaţiul tracic şi într-o arie limitrofă acestuia. european. Jirov mai sublinia faptul că limba sumeriană era total diferită de cele ale vecinilor semiţi. Dar. Sunt suficiente dovezi de natură arheologică şi antropologică (spune I. Având în vedere legăturile între Limba Hittită şi Limbile Ariene. Este cunoscut faptul că marile migraţii s au produs încă din mileniul IV i. cu diferite variante locale.e. Acelaşi argument a fost folosit şi de astronomul polonez Ludwig Zaidler în cartea „Istoria ceasurilor”. Zamarowsky în celebra sa carte „La început a fost Sumerul”. Drăgan. iar această populaţie poate fi considerată din punct de vedere lingvistic ca preariană.Danubiene (Pelasgice). “Sunt intrigat de prezenţa. Sumerienii au migrat cu tot cu calendar. Carpato . istoricul rus N. p. exista o populaţie autohtonă. tradiţiile. iar scrierile lor plasau originea strămoşilor într -o ţară montană sau submontană. l-au schimbat. iar cultura lor a fost 19 .90.ziguratele” – scria V. ei au ridicat zeilor temple în formă de munţi artificiali .C. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovadă că aceştia s-au desprins din trunchiul carpato-danubian. Un element deosebit de important al oricărui neam sunt limba. din care îşi trag rădăcinile Popoarele Istorice Europene. încă din Epoca Neolitică. ibidem) pentru a îngădui afirmaţia că. iar dacă în noua lor ţară nu au găsit munţi. 1971” că sumerienii au migrat din zona Peninsulei Balcanice (Geto-Dacia). există o concordanţă de opinii privind faptul că sumerienii au venit din ţinuturi muntoase. sumerienii au venit în Sumer aproximativ pe la jumătatea mileniului IV… În general. mulţi cercetători susţin existenta unei Limbi Ariene. Jirov declara în revista „Znanie Sila. a mai multor toponime cu rezonanţă sanscrită”. N. pătrunzând în Asia Mică. pe teritoriul României.

2. hunii. un soţ de-al lui. cu toate că erau ascunse sub apa râului Sargetia… Căci Decebal. imperiul şi-a refăcut finanţele. dar oare acesta era tot aurul strămoşilor noştri? Unii oameni de ştiinţă. abătu râul. dar o re alitate arămas: după acel război. Nu se ştie dacă ele reprezintă adevărul istoric. ca să nu spună nimănui nimic. aducând cu ei elenizarea. prin mijlocul captivilor lui. fu prins şi dădu pe faţă toate acestea…” notase istoricul Dio Cassius la 200 de ani după cel de -al doilea război daco-roman. precum şi alte lucruri de mare preţ şi care puteau s uferi umezeala. săpă albia lui şi punând într însa mult aur şi argint. mai târziu slavii. evaluând 20 . Cercetătorii au evaluat la 165 de tone aur şi 330 tone argint prada luată de Traian din Dacia.Cultura si Civilizatia Dacica puternic influenţată şi dizolvată de invaziile barbare repetate: prin Balcani au trecut celţii. puse peste ele pietre şi grămădi pământ. el ucise pe captivi. Traian a organizat timp de 123 de zile sărbători la Roma şi a construit o serie de edificii măreţe. Comorile dacilor “Se găsiră şi comorile lui Decebal. tot cu ajutorul acelor captivi. un an romanii au fost scutiţi de impozit. ascunse veşmintele şi alte lucruri de felul acesta. care ştia ce se lucrase. goţii şi sarmaţii. după aceea aduse din nou râul în albia lui. După ce făcu acestea. Dar Bicilis. iar în peşteri. romanizarea şi mai târziu slavizarea.

un pescar a scos de pe fundul apei câteva monede de aur. – La 1716. aur nativ si 250. În plus.000 tone! Atunci unde este restul? Cu siguranţă că Decebal nu a ascuns tot tezaurul în acelaşi loc. s -au găsit 1. care. care erau nu numai în Apuseni. un clujean pe nume Pavel 21 .000 de monede de aur. la vărsarea Streiului în Mureş. în urma unor cercetări intense în apa râului el rotunjindu -şi tezaurul. dar nu a mai găsit decât 2. fapt demonstrat prin analize chimice). bijuterii şi alte obiecte de lux. aurul dacic a trimis câte un “semnal”. construind un castel la Vântu de Jos şi cumpărând cu nemiluita cai. un alt domeniu al lui Martinuzzi. prin mijloace “specifice” a recuperat totul. Să nu uităm nici stocurile de la exploatările miniere.000 galbeni şi bucăţi de aur nativ. a găsit 40. fiecare tarabostes avea averea lui. Cardinalul a început să cheltuie fără socoteală.Cultura si Civilizatia Dacica producţia de aur din Munţii Apuseni la 15-20 tone/an (exploatarea era intensă şi străveche. – Cronicile vorbesc de nişte butoaie cu monede vechi de aur aflate în posesia domnitorului Petru Rareş al Moldovei. Mai sus. împăratul Ferdinand de Habsburg l-a trimis în zonă pe generalul Castaldo. într-o boltă zidită. Unul dintre beneficiarii comorii a încercat să vândă câte ceva la Alba Iulia. Un cronicar povestea că la Gherla. în mod sigur.600 kg. să nu uităm că aur din minele de lângă Brad s -au găsit şi în tezaurele antice din piramidele egiptene. atrăgând astfel atenţia asupra lui. cele mai semnificative fiind: – În secolul XVI. au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1. în zona Ocna de Fier. care l-a lichidat pe Martinuzzi. Unde poate fi acel aur? Din când în când. dar a aflat cardinalul Martinuzzi. Drept urmare.000 florini. ci şi în Banat.

era un spaţiu strategic. respectiv 987 monede de acelaşi tip. Dacă evaluarea la 1.000 tone a tezaurului dacilor este măcar aproximativ reală. chiar si după moarte. Enigmele rămân. restul poate fi oriunde în arealul fostului regat dacic. cu drumuri de culme şi cu cetăţi la gura văilor. rămânând ascuns. Ulterior. rolul de “pion otrăvit”. zona cetăţilor de lângă Orăştie fiind cea mai “fierbinte”. dar să nu uităm că toată zona montană dintre Olt şi Ţara Haţegului. probabil chiar şi Masivul Godeanu. un preot din Vâlcele a descoperit la rădăcina unui fag bătrân 400 de monede dacice tip “koson”. Bicilis jucând. un lucrător a găsit o monedă tip “koson” (nume care se presupune a proveni de la regele Cotiso. îmbogăţit brusc. la fel şi şansele de a se mai găsi ceva şi doar norocul sau eroziunea naturală pot aduce ceva nou 22 . probabil. s-au mai găsit 35. restul.Cultura si Civilizatia Dacica Varga. înseamnă că romanii au mai fost păcăliţi o dată de înţeleptul Decebal. ceea ce ar confirma vechimea şi acumulările din tezaurul dac) în zona sanctuarelor de la Sarmisegetuza. Chiar dacă o parte din aur a fost îngropată în albia Stre iului. aria de căutare se măreşte. – În 1970. – În 1804. care ar fi putut îmbogăţi toată populaţia Transilvaniei. – Pe la 1800. lăsa un testament în care pomenea de o mare comoară din care luase ceva. în aceeaşi vară. copilul unui ţăran a găsit 264 monede de aur pe Dealul Anineşului. Dacă mai adăugăm şi zona aşezărilor şi a exploatărilor aurifere din Munţii Apuseni şi Munceii Dognecei.

din Europa. presupunând o recuperare de 50% din aur. este regiunea cea mai bogată în aur din ţară şi a doua după Rusia. în sprijinul estimării de mai sus vine următorul calcul: pentru extragerea din subteran a 165. şi ai Făgăraşului. Crişana. Se pare că aici s-a făcut pentru prima dată exploatarea preţiosului metal galben. 10 g aur/tonă. 23 . minieră. Harta comorilor din Romania Aurul dacilor în timpul lui Decebal era de aproximativ 80% de provenienţă aluvionară (Banatul. Dobrogea.000 kg de aur dintr o rocă bogată în minereu. care apoi era transportat până la îngheţatele tărâmuri nordice. Despre abundenţa aurului dacilor a scris chiar şi părintele istoriei. sau sub soarele arzător al Egiptului. Cetăţile greceşti de la Pontul Euxin. Munţii Apuseni. îşi trimiteau negustorii să le aducă aurul acestora. Munţii Olteniei. Munţii Sebeşului.Cultura si Civilizatia Dacica Apusenii sau Munţii de Aur. Herodot. Munţii Rodnei şi Maramureşului) şi doar 20% de provenienţă subterană. Munţii Moldovei şi ai Bucovinei.

vom avea nevoie de circa 33 ţnilioane de tone de rocă extrasă şi prelucrată.tezaurul de la Panaghiuriste 24 . din acesta revenind anual cel puţin 15. mineritul subteran fiind cu totul sporadic şi de dimensiuni reduse.Cultura si Civilizatia Dacica prin tehnologia de care se dispunea la vremea respe ctivă. Regiunile pe care le-am menţionat mai sus au furnizat secole de-a rândul mari cantităţi de aur aluvionar. Această cantitate extrasă reprezintă aproximativ 11 milioane metri de galerii de tipul roman (1m liniar de galerie romană=3 tone de rocă extrasă adică 11. Acest aur acumulat în decursul anilor a condus la constituirea unui stoc până la dimensiunea de aproximativ 1000 de tone.20 tone tezaurului statului dac.000 km de galerii! Ceea ce demonstrează că aurul dacilor era în cea mai mare parte de provenienţă aluvionară. tezaur considerat ca intangibil. Rhyton de aur.

Cultura si Civilizatia Dacica Vas de aur Colier dacic 25 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi de aur Tezaurul de la Sannicolau Mare 26 .

Cultura si Civilizatia Dacica Tezaurul de la Pietroasa Vase de aur 27 .

pe lânga „sloiuri". 15 secole de la purcederea spre Cetatea Eterna a convoiului greu incarcat cu armele si aurul dac. prada de razboi. Desigur ca in spolium se mai aflau lingouri de aur in forma 28 . si numeroase monede batute in oficinele romane. A fost acel spolium fara seaman in veac. inaltate in Forum. cuprindea fara indoiala. Avutiile Daciei lui Decebalvor fi evocate insa nu numai in documentele secolelor ce au urmat cuceririi Daciei. Faptul a fost consemnat si comentat in mai multe lucrari ale istoricilor antichitatii. monedele Republicii si ale Cezarilor patrunsesera adânc in Dacia. circulatia lor fiind relativ intensa in secolul marcat de opera civilizatoare a regilor Burebista si Decebal. dupa ce a cucerit Dacia.Cultura si Civilizatia Dacica Coif de aur Prada luata de imparatul Traian. ci si in operele unor umanisti transilvani. convoi pe care-l vedem infatisat intr-una din metopele Columnei triumfale. Cu trei secole mai inainte ca Traian sa fi cucerit teritoriile getodacice aflate la nord de Istru. pepitele mari de aur nativ. a uimit lumea romana. Spolium.

desfasurarea razboaielor purtate de Roma pe pamântul dacic. Prazile luate de la bastarnii si celtiicu care dacii si -au incrucisat armele imbogatisera tezaurul.000 de captivi. cum sunt cele descoperite in secolul nostru de arheologi in aria pamânturilor dacice. istoric din secolul al Vl-lea.Cultura si Civilizatia Dacica de vârf de sageata. Desi reductia este mare. Ioannes Lydus. Lydus il citeaza in aceasta ordine de idei pe Criton. cum este cel descoperit la Poiana-Cotofanesti. Se vor fi adunat laolalta in chiupuri de lut ars. la Costesti. apreciaza ca metalul nobil luat prada nu insuma mai mult de 165. Se aflau poate si coifuri de aur. fiind martor direct al celor petrecute. dupa cum releva documentele arheologice. Specialisti de prestigiu european.. care a participat la campaniile conduse de Traian. S-au construit temple si apeducte. cupe rituale si tavi decorate cu mestesugite reliefuri evocând universul mitic al Helladei lucrate de argintarii si orfaurarii din Thasos Histria. relateaza ca Traian a luat ca prada din tara getilor 5. Faptul ca prada luata de catre legiunile biruitoare a fost imensa . fara a mai socoti vasele „de nepretuita valoare". cantitatea de metal pretios ramâne totusi considerabila.si in acest sens toate izvoarele literare sunt de acord . forul ce poarta numele invingatorului Traian. argintul drahmelor oraselor cetati de pe tarmurile Pomului Enxin. turmele..Marte razbunatorul . au ajuns pâna in castelele intarite din muntii Orastiei. bunaoara.000 livre de aur si indoitul acestei cantitati in argint. ii putem acorda credit in multe privinte.si monumentul Trophaeum Traiani. Cât priveste insa cifrele amintite. Apollonia. armele si cei 500. istoricii releva ca ele sunt exagerate. Olbia.000. Anul 106 va 29 . Lui Criton. au fost ridicate statui de bronz poleit cu aur. uriasa chiar in raport cu disponibilitatile de aur si argint ale Imperiului in acel timp. care povesteste. Monedele polisurilor Marii Negre.000 kilograme de argint. ca istoricul francez Jerome Carcopino.o demonstreaza maretele edificii publice care au fost inaltate la Roma si in alte zari ale imperiului in anii imediat urmatori cuceririi Daciei.. In acest timp se va dura la Dunarea de Jos templul inchinat lui Mars ultor . asa cum ne sugereaza numeroasei tezaure descoperite in aria geto-dacca. in lucrarea „Getica"..000 kilograme de aur si 330. Inscriptii in piatra mentioneaza cu staruinta ca toate acestea „din avutia dacilor invinsi au fost facute".

unii autori sustinând ca scaderea cursului a fost chiar si mai sensibila. De buna seama insa. din Carpatii Olteniei si din muntii Sebesului constituiau bogate surse de aur aluvionar. in conditiile in care minereul este bogat (zece grame de metal nobil la fiecare tona) si considerându-se ca ar putea fi recuperat 50% din aurul continut .. cu putina vreme inainte de a se incheia campania in Dacia.000 kilometri. Dar pentru a extrage o asemenea masa de roca era necesar sa se sape in munte numeroase galerii care ar fi insumat nu mai putin de 11. Calculele facute de Ovidiu Maicru releva ca pentru a fi extrase 165. ci din prelucrarea nisipurilor aurifere. Introdus masiv pe piata. 10. oamenii bastinasi culegeau graunciorii stralucitori din apele repezi ale râului intr-o 30 . Afluxul de metal nobil survenit insa in 106 a fost atât de important.000 de gladiatori infruntându-se cu arma in mâna.Cultura si Civilizatia Dacica ramâne adânc intiparit in amintirea romanilor acelui secol: Cezarul hotaraste suprimarea tuturor darilor si . Ar fi putut furniza minele Daciei o atât de importanta cantitate de metal nobil? Acceptând valorile aproximate de Jerome Carcopino se pune problema ce masa de roca ar fi trebuit excavata pentru a obtine o asemenea considerabila productie.mai mult decât puteau visa cetatenii Romei . Aceasta imensa cheltuiala se produce dupa ce.marja maxima tinând seama de tehnologia epocii respective.000 kilograme de aur este necesar sa fie excavate 33. Atunci? Este exagerata evaluarea facuta de Carcopino? Se pare ca nu. aurul Dacieia micsorat cu o zecime pretul lui in tot imperiul. cifra uriasa nu corespunde cu potentialul minelor dacice. saptesprezece saptamâni in sir au durat jocurile in circuri. Calculele sale au câstigat aprobarea majoritatii oamenilor de stiinta..000.000 tone de roca. Evident. Râurile ce-si purtau la vale apele din Muntii Apuseni. se instituise o comisie de notabili in vederea stabilirii unor masuri de severe economii. tezaurul imperiului fiind aproape sleit. majoritatea aurului nu provenea din extractia miniera. incât s-a produs o scadere vertiginoasa a cursului aurului. Sunt istorici care apreciaza chiar ca savantul francez a fost excesiv de prudent in socotelile sale. metalul nobil luat ca prada de Traian insumând valori mult superioare.fiecare cap de familie primeste 650 de dinari spre a se simti partas la marea victorie. Cu mult inainte de pragul primului mileniu al erei noastre.

potrivit ipotezei lui Nicolae Densusianu . cratere si cupe.000 de kilograme de metal pretios. Nicovale. cetatile dace sunt deosebit de numeroase tocmai in regiunile minelor de fier ale Transilvaniei.s-a pornit firul fermecatoarei legende a Lânii-de-Aur.e. . Câpâlna. Cea mai pretioasa parte a prazii luate din Carpatii dacilor a fost gasita de romani in tainitele palatului-fortâreata durat pe inalta terasa a Sarmizegetusei.. colecta si tezauriza o buna parte din aurul obtinut prin spalarea aluviunilor si prin exploatarea minelor. precum si splendide ornamente destinate impodobirii harnasamentului. acele cetati „inzidite cu muntii" ale caror temeiuri staruie si azi: Costesti.000 si 20. 31 . anual. ce-si avea inima in fortareata Carpatilor. Iata ce spune.antichitatii. probabil. Un asemenea puternic stat. intre 15.. Blidaru.Cultura si Civilizatia Dacica tesatura flocoasa din lâna de oaie. Tezaure descoperite de arheologi pe teritoriul Daciei antice ne aduc informatii pretioase: capeteniile geto-dace detineau obiecte de aur maiestrit lucrate inca din secolele al Vl-Iea si al III-lea ien . prestigiosul ctitor al scolii arheologice românesti Vasile Pârvan : Centre puternice prin situatia lor strategica. Uriasa cantitate de metal nobil nu poate fi deci decât rezultanta unei indelungate acumulari. unind sub cârmuirea sa toate triburile geto-dacice pe la sfârsitul primei jumatati a secolului I i. Este plauzibil sa fi fost apoi jefuite si cetatuile din munti. de unde. Specialisti avizati apreciaza ca râurile Daciei puteau asigura. resedinte ale puternicilor tarabostes locali. in arcul carora se afla unul din marile filoane de aur ale. practica folosita nu numai in Colchida miturilor helladice si aici. ce se intindea de la Carpatii septentrionali pâna in tinuturile strabatute de cursul mijlociu al Dunarii. in inima muntilor dacici. O buna parte din acest aur si din acest argint venea din gloriosul timp al regelui Burebista care. putuse acumula o mare cantitate de metal pretios. Acumularile realizate numai in decursul câtorva decenii egaleaza asadar cifrele avansate de Jerome Carcopino. referindu-se la rolul politic si economic ce-l detineau in epoca aceste asezari fortificate. isi exercita autoritatea asupra unui spatiu considerabil.coifuri si mânere de sabie..n. Autoritatea statala. ascunzatori bogate pentru prada ingramadita de capeteniile razboinice in aceste acropole formidabile.

sculptorul anonim sugereaza plastic natura unora din prazile luate prin vase de felurite dimensiuni. iar celelalte doua personaje stau in picioare cu dreapta inaltata. de la Koson. dar si mici nicovale de mestesugari pentru podoabele scumpe. simboluri-matrice ce se petrec neistovite in ampla curgere a Timpului. crestate sau modelate in relief. asa cum era impodobita cu discreta eleganta si ritmuri egale ceramica geto-daca ce ni s-a pastrat in tezaurul tainic al ogorului românesc. Craiova-Dolj. Un gest de devotiune? E dificila o interpretare exacta.cu valuri alergatoare si cu semnele perenitatii solare. Probabil ca un rhyton asemanator a fost daruit de catre Marcus Ulpius Traian templului din Siria despre care izvoarele literare 32 . in partea superioara. In câmpul figurativ al metopei amintite de pe Columnatraiana. cât si motivele ornamentale apropie acest vas de argint aurit de alte stralucite opere tracogetice. tinând in mâna o cupa. cupa este impodobita cu doua splendide reprezentari antropomorfe. splendide vase cum ni le-a redat pamântul in hotarul Mehadiei si in atâtea alte locuri din tara. O parere despre admirabilele opere ale atelierelor dace ne putem forma privind rhytonul de argint aurit descoperit nu de mult in ogorul comunei mehedintene Poroina. Peretu-Teleorman. de alta. Nu ne este greu-extrapolând ce stim astazi despre arta faurarilor daci. Rhytonul de la Poroina este arcuit ca un corn a carui parte inferioara infatiseaza un cap de cerb. cu subtile stilizari de lujeri si alte forme vegetale.sa ne imaginam pretioasele prazi: vase de aur si de argint decorate cu simbolul vesnicei tinereti . despre canoanele artistice si despre esenta motivelor decorative .creanga de brad . unduiri serpentiforme. ne sugereaza o scena ceremoniala. intr-un cuvânt.Cultura si Civilizatia Dacica zgura si obiecte de fier. vase cu armonioase intreteseri de motive geometrice. folosite in antichitate cu prilejul ceremoniilor. fastul politic. Cert e faptul ca atât tehnica faurarilor. CucuteniBaiceni. Gruparea celor patru personaje. Doi barbati se afla asezati pe câte un scaun. marea putere materiala a principilor care au domnit aici. caracterizeaza indeajuns activitatea industriala. Specialistii numesc astfel cupele in forma de corn sau de cap de animal. ce fac parte din tezaurele descoperite la Valea Nucarilor-Tulcea. tezaure celebre de monede de aur de la Lisimah de o parte. plasate cu un excelent simt al compozitiei in spatiul plastic definit.

nu numai ca valoare in aur sau argint. Ne putem inchipui ce reprezentau prazile luate. masivele bratari din argint multispiralate. la Epureni-Vaslui si Cerbal-Hunedoara. una din superbele piese ale tezaurului din Sâncraieni. ci si ca har al artei cu care era investit metalul lucrat. cum e bunaoara scutul adus la lumina la Piatra Rosie (in hotarul comunei Bosorod. privind graitoarele martore ale acelui timp ce s-au pastrat in neodihna pamântului getic: gratioasa cupa cu toarte elegant aurite. jud. atât in arcul carpatic cât si in alte regiuni ale tarii . dar le-a lasat intacta capacitatea de a evoca evurile pierdute. Oroles. asemenea celui aflat in zilele noastre la Sarmizegetusa. O comoara gasita la Sâncraieni-Hunedoara ne da posibilitatea de a pretui armonioasele forme ale unor asemenea vase ceremoniale.in comuna Somesu Cald din judetul Cluj. aduse la lumina in vatra transilvana. nepereche in veac. ori mari recipiente tronconice. Stancesti. ori pavezele de parada decorate cu reliefuri. trasaturile elocvente ale unei arte viguroase si originale. la Seica Mica si Agârbitiu in judetul Sibiu. Hunedoara). pocale si cratere de argint aurit.aduc in orizontul zilelor noastre farmecul podoabelor realizate de argintarii si aurarii ce au trait sub cerul lui Burebista. dupa cum alte tezaure descoperite in numeroase locuri. cingatorile de la Gusterita-Sibiu. Timpul le-a rapit poate din stralucirea initiala. sec V 33 . la Remetea-Poganici. Trebuie sa se mai fi aflat in acest spolium. elegantul lant de argint cu pandantiv gladioloform din tezaurul descoperit la Merii Goala (Teleorman). prin partile Lugojului. Scorillo si Decebal.Cultura si Civilizatia Dacica amintesc ca o splendida ofranda „a stârnit o puternica vâlva in acel timp". la Stupini in judetul BistritaNasaud ori pe terasa dreapta a Dunarii .

Cultura si Civilizatia Dacica Comoara de aur 34 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi dacice de aur Monezi dacice de aur 35 .

inlauntrul lacasului-nemaivazute avutii. pescarii au fost arestati. Dupa o vreme.. ne lasa sa intrevedem posibilitatea ca spoliumul sa fi cuprins si alte reprezentari ale mitologiei dacice. Câtiva naieri mureseni. Aplica având imaginea zeitei lunii si a padurilor. toate. Au fost mistuite fara urma asemenea comori nepretuite. asa cum cincisprezece veacuri dupa triumful lui Traian mii de monede dacice de aur descoperite de tarani in muntii Orastiei aveau sa fie topite in cuptoarele monetariei chesaro-craiesti din Alba Iul [a. nu-i greu de imaginat inca din prima zi dupa sosirea lor la Alba lulia.si-au indreptat luntrea „pe firul Sargetiei". Au cautat printre pietrele afundului si au aflat mai multi galbeni. unde si cun au fosr descoperite miile de jjalbeni? Potrivit unor izvoare literare. pe lânga multe sloiuri de aur (vâna desprinsa din filon ori metal nelucrat) se aflau acolo nu mai putin de 40. stapânirii de incercarea acelor nevoiasi de a dobândi bronzul craitarilor in schimbul galbenilor sunatori. in preajma surpaturii. S-au bucurat pescarii de asemenea noroc si si-au impartit nesperata agoniseala. Au inceput sa cerceteze imprejurimile. le-au fost 36 . din vechile legaturi cu pamântul mai ramasese doar una. au dat peste un arbore pravalit ce le atinea calea. Covasna). monezile. spre Alba Iulia. a capodoperelor orfaurarilor din Carpati si de la Dunare. pusi in fiare ca furii si cercetati cu cazne „din porunca eminentei sale cardinalul Manuzzi". Dar sa dam cuvenitele drepturi cronologiei.000 galbeni. chibzuind ca vor afla in oras vreun negutator in stare sa le schimbe aurul ce-1 aveau in desagi. Au pornit mai apoi spre cetate. Comoara a iesit la iveala in vara anului 1543. unul din puternicii feudali din Transilvaniaacelui veac.. Cum de au aflat oamenii. in cuptoarele Romei. cautând un loc mai bogat in peste 'dupa cum se afirma in documente contemporane . luntrasii au zarit sticlind ceva in apa. la o intorsatura a râului. Daca ne bizuim pe relatarea lui Lazius. Bendis (corespondenta dacica a Artemisei). aflata in tezaurul descoperit la Surcea (jud. intâietatea in aceasta privinta ar reveni unor pescari transilvani. apele muscasera adânc din mal si stejarul fusese dezradacinat. Când.Cultura si Civilizatia Dacica Ele ne permit sa ne inchipuim ce imensa pierdere a suferit patrimoniul artistic universal prin topirea de-a valma. intre radacinile copacului abatut de ape au descoperit o ascunzatoare boltita cu piatra.

comoara fiind insusita fara sfiala de catre inaltul prelat. nu a mai ramas nici un semn al celor intâmplate. O alta parte a pretioaselor sarcini scoase in taina din cetate au fost bine ascunse in pesteri. Decebal . stiute doar de putini. El alese pe cei mai puternici dintre sclavi si-i indruma sa abata apele râului Sargetia. hotari sa-1 ascunda in asa fel incât sa nu poata fi gasit de adversari. unde au fost ingramadite avutiile purtate pâna acolo. Când toate câte au fost poruncite de Decebal 37 .istoriseste Dion Cassius . iar deasupra a fost asternuta o patura grea de piatra. pentru a nu lasa prada in mâinile romanilor atâta aur si argint agonisi. Dupa care inturnându-se apele acelui râu in matca lor dintotdeauna. Apoi groapa s-a astupat cu pamânt. cu chibzuiala ales. când matca râului fu secata.Cultura si Civilizatia Dacica confiscate. intr-un anume loc. sclavii sapara o groapa adânca.vazând ca sortii ii sunt potrivnici si ca e pe cale sa piarda razboiul. stiri despre cele intâmplate au ajuns pâna la curtea imperiala.

Lui Dion Cassius i-a placut stratagema folosita de Eudeleon. in alt context. O marturisesc culorile vii ale portretului ce-i face: „priceput in ale razboiului si iscusit la fapta. iar Diodor isi scrie relatarile in secolului I i. Nu 1-a infiorat nici o clipa gândul ca nevinovatul sau imprumut va avea implicatii dupa saptesprezece secole si chiar mai târziu. semintie din antica Macedonie. este limpede ca primul s-a inspirat din opera sicilianului.n. stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrângere. Un alt istoric.e.. va relata firul acestor intâmplari. pe care a socotit-o demna de istetimea regelui get. in relatarea lui Diodor.. Scenariul nu-i rau intocmit si conflictele schitate ritmeaza dramatic evenimentul relatat." O ingenioasa rezolvare ca cea povestita de Diodor rimeaza cu virtutiile spirituale ale regelui Decebal. luat in captivitate de romani. Prin aceasta nejustificata extrapolare.n. un tovaras de arme al lui Decebal. in care generatii de istorici.daca Bicilis. 38 . Au trecut de atunci secole. si nu s-ar fi stiut niciodata nimic despre cele petrecute pe firul Sargetiei -va arata Dion Cassius . Diodor din Sicilia.Cultura si Civilizatia Dacica s-au savârsit cu bine. eroul intâmplarii e Eudeleon. i-a inspirat si numele inexistentului râu Sargentia. inchipuita pe dentregul. Descoperirea intr-o ascunzatoare de pe malul râului Strei a atâtor mii de galbeni i-a determinat pe umanistii transilvani amintiti sa identifice acel modest afluent al Muresului cu scornita apa Sargetia pomenita de Dion Cassius. n-ar fi dezvaluit taina pentru a i se cruta viata. in alte coordonate temporale si spatiale. Timp indelungat. capetenia paeonilor.. Sargetia. stiind când sa navaleasca si când sa se retraga. pentru a da mai mult relief si culoare relatarilor sale. cum mai era cunoscuta tara dacilor. viteaz in lupta. are un singur pacat: nu~i original. mester a intinde curse. intrucât Dion Cassius si-a intocmit „istoria" in secolul al II-lea e. iar râul ce tainuieste tezaurul se numeste Sargentia... si istoricul latin a colorat cu aceasta intâmplare. geografi si lingvisti. cu rezonantele sale apropiate de Getia. ei ajung la concluzia fantezista ca avutiile aflate de naierii mureseni in valea Streiului nu sunt decât o parte a marelui tezaur al regelui Decebal. amintita pagina din „istoria" sa. slujitorii folositi pentru a duce pâna la capat aceste tainice lucrari au fost sortiti mortii. istoricul roman nutrea o sincera admiratie fata de Decebal. spre a feri comorile de primejdiile viitorului.

Când. Dintr-un erudit studiu dedicat de numismata Judita Winkler acestor monede antice aflam ca asemenea piese stârnisera interesul ilustrului Erasmus din Rotterdam. ci si a vechimii lor.Cultura si Civilizatia Dacica cercetând documentele atâor arhive si orizoturile arheologice. Scrierea lui Sarepta. n-au putut descoperi nici nu element concret care sa pledeze in favoarea unei asemenea identificari. Cert e faptul ca multimea de „ guldeni". faptul ca intre radacinile arborelui pravalit s-a gasit o ispititoare comoara nu poare fi inlaturat din discutie. mentionând ca a avut acei galbeni „in fata ochilor". e greu de spus. in ce imprejurari si cine anume a intocmit o asemenea ascunzatoare. Carturarul. Orcum. pe care o evoca scrierile medievale. pe avers . cuprinde si monede batute in aur dacic. Cum se infatisau simbolurile si siglele acestor piese? Umanistul Mathesius Sarepta ofera referiri nu numai asupra obârsiei. ne aduce o prima marturie despre acest enigmatic personaj. descrie sugestiv caracteristicile monedelor. iar pe revers „trei figurine" si inscriptia Koson. Bratara dacica 39 .o pasare Phoenix cu aripile desfacute. ca de pilda intr-o lucrare a umanistului Stefan Zamozius tiparita la Padova. intocmita in anul 1554. ele se afla citate si in lucrarile unor carturari transilvani. pe la sfârsitul secolului al XVI-lea.

Trei tăbliţe de lut. De ce se leaga reprezentarea femeii in cultura dacica 4. Ce a constituit apa pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos 5. simbolul total al vietii 5. Ce reprezinta templele in cultura dacica 3. de formă discoidală. Plastica antropomorfa 2. De cultul fertilitatii 4.1 Lucrare de verificare 1. Anexe 3.Cultura si Civilizatia Dacica 3. care cuprind semnele unui alfabet 40 .2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare 1. Unul din elementele sacre ale regenerarii. Caracteristica pentru civilizatiile neo-eneolitice din sud-estul Europei 2. Statuetele umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei 6. fecunditatii. Muntele Cosmic 3. Ce este caracteristic pentru Cultura Gumelnita 6. Ce s-a descoperit in situl arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba) 3.

dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. în cele arhaice greceşti (linear A). dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra. ale unui alfabet. ştiinţe etc. marmora si chiar aur. s-au descoperit într-un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba). in general din lut si arse in cuptor. printre altele. Recapitulare  Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei  Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate. toţi de origine tracă. Orfeu. 105-106. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios. Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie. este acceptată de majoritatea istoricilor români care spune ca după ce Traian a cucerit Dacia în a. marea majoritate a plasticii fiind feminina. care cuprind. dacii adoptând treptat limba şi obiceiurile latine. patru grupuri de semne. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale.  În anul 1961. cântec. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene. despărţite prin linii. Teoria clasică a continuităţii dacoromâne. dans.  Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică.Hr. Si cea care 41 . dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat. Linos şi Tamiris. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine. de formă discoidală. trei tăbliţe de lut.  Continuitatea multimilenara a manifestarilor religioase legate de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î.Cultura si Civilizatia Dacica 4.  Exista doua teorii ale continuităţii daco-române.

iudaică şi creştină. 1995 Mircea Eliade. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Collegit Otto Kern. din care îşi trag originea cele caldeiană. fasc.”. 200 care stă la baza întregii civilizaţii a lumii.  După Mircea Eliade. Ed Humanitas. II. Berlin: Weidmann. Ed. egipteană. Ed.  Savantii din Cambridge-Anglia sustin ca cea mai veche cultura din lume este Cultura Vedică. 2. ed. Polirom 2007 Vladimir Dumitrescu. Meridiane. strămoşii Românilor. este considerată ca pornind din spaţiul carpato-dunărean. Kern. Ştiinţifică. 1974 Nicolae Vlassa. Cultura Precucuteni pe teritoriul României. 1963 Homer. Revista. Bibliografie         Mircea Eliade. Editura de stat pentru literatura si arta.  Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic. Arta preistorică în România. Orphicorum fragmenta. 5. Dicţionar al Religiilor. Ed. 1962. Academiei. apoi în spaţiul greco -roman. Buc. 1991 Mircea Eliade. Iliada si Odiseea. 1922 42 . D. „Studia hist. in colaborare cu Ioan Petru Culianu.doar 165 de ani.Cultura si Civilizatia Dacica pune la îndoială teoria romanizării Daciei si care are in vedere timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . 1974 Silvia Marinescu Bilcu. vol. Balasa sustine ca dacii. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor. Probleme ale cronologiei neoliticului Transilvaniei în lumina stratigrafiei aşezării de la Tărtăria. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. „Dacia”. Sacrul si Profanul. 1959 O.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful