P. 1
Cultura Si Civilizatia Dacica

Cultura Si Civilizatia Dacica

|Views: 102|Likes:
Published by Iu Sti
Cultura Si Civilizatia Dacica
Cultura Si Civilizatia Dacica

More info:

Published by: Iu Sti on Apr 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/05/2013

pdf

text

original

Cultura si Civilizatia Dacica

CULTURA, CULTE SI CIVILIZATII Unitatea de învatare nr. 2

Cultura si Civilizatia Dacica
CUPRINS 1.1 Plastica antropomorfa…………………………………………………………………….…pag. 2 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet European…………..……………pag.4 1.3 Cultura traca………………………………………………………………………….....…….pag. 5 1.4 Teoria continuităţii daco-române………………………………………….……..…..…..pag. 11 1.5 Bazinul Dunării – pop. pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român………….…..……pag. 14 1.6 Scrisul ………………………………………………………………….……….……………..pag.16 2. Comorile dacice……………………………………………………..……………………….pag. 20 3. Anexe…………………………………………………………………………..…………...…pag. 21

3.1 Lucrare de verificare

3.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare

4. Recapitulare

5. Bibliografie 1

Cultura si Civilizatia Dacica

1. Cultura si Civilizatia Dacica 1.1 Plastica antropomorfa Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei. In afara de M. Egee si Orientul Apropiat, cu care sudestul Europei a fost intotdeauna in raporturi directe, in timpul epocilor preistorice, nici o alta regiune a lumii nu a dat o plastica atat de numeroasa si de-o asemenea varietate ca Sud-Estul Europei, cu precadere regiunea Dunarii de Jos. Al doilea mare capitol al artei neolitice si eneolitice cuprinde sculpturile antropomorfe si zoomorfe, precum si vasele modelate in forma de oameni sau animale. Toate acestea sunt legate in primul rand de credintele si practicile magico-religioase ale populatiilor acestei epoci, privind atat viata pamanteana cat si presupusa viata viitoare." (Vladimir Dumitrescu) Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate, in general din lut si arse in cuptor, dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra, marmora si chiar aur. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine, dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat, marea majoritate a plasticii fiind feminina. Reprezentarea femeii este cu siguranta legata de cultul fecunditatii si fertilitatii, care vrea sa redea imaginea divinitatii-mama, zeita suprema, asa cum ne apare ea inclusiv in plastica si izvoarele scrise ale Asiei Anterioare. Apa a constituit pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos unul din elementele sacre ale regenerarii, fecunditatii, simbolul total al vietii. Realizarea unei statuete umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei este considerata din aceste motive o creatie originala si totodata independenta de spiritualitatea celorlalte populatii preistorice din lume, fiind considerata caracteristica pentru creatorii culturii Gumelnita. Dintre operatiile magice ce se evidentiaza (chiar si astazi) amintim ceremoniile destinate sa provoace ploaia, sau sarbatorile religioase care marcheaza sfarsitul muncilor agricole. Aceasta continuitate multimilenara a manifestarilor religioase legate
2

Cultura si Civilizatia Dacica

de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. "Pentru omul religios, moartea nu intrerupe cursul vietii, ci este o alta modalitate de existenta umana. Templele nu sunt decat replici ale Muntelui Cosmic si constituie deci legatura, prin excelenta intre pamant si cer. Opozitia sacru-profan semnifica adesea opozitia dinttre real si ireal sau pseudoreal. Omul lumii arhaice are tendinta sa traiasca cat mai mult posibil in sacru sau in intimitatea obiectelor consacrate. Sacrul inseamna in acelasi timp putere si real. " (M. Eliade, Sacrul si Profanul) Vladimir Dumitrescu - " Cultivarea plantelor si cresterea animalelor ca si rolul primordial al femeii in procesul biologic al reproducerii vietii si in stabilirea descendentei au generat in chip firesc un cult al fecunditatii si fertilitatii si - ca un corolar necesar unele practici magico-religioase, expresie a acestui cult." " ... unele elemente ale plasticii in lut ale culturii Boian stau la baza unora dintre manifestarile sculpturale ale culturii Gumelnita (tipul statuetelor cu bratele intinse lateral, cu partea superioara a corpului relativ plata si cu portiunea centrala modelata mai plastic, ca si decorul incizat in benzi inguste mai ales spiralice)”. Silvia Marinescu Bilcu - " Aspectul care izbeste din primul moment pe cercetatorii sculpturii neolitice este utilizarea, ce merge uneori pana la cea mai exagerata schematizare, a statuetelor. Avand in vedere rolul magico - religios al sculpturilor, nu trebuie sa ne mire nici schematismul, nici uniformitatea de reprezentare. Canoanele reprezentarilor legate de cult au ramas rigide si neschimbate" " Vladimir Dumitrescu - " Covarsitoarea majoritate a statuetelor zoomorfe reprezinta tocmai animalele cornute. Preponderenta statuetelor cornute sta in legatura si cu simbolul taurului." "Modelarea si pastrarea in locuinte a statuetelor constituia un act magic, de cult, cu ajutorul caruia se invoca si se obtinea cresterea si inmultirea animalelor domestice."
3

Cultura si Civilizatia Dacica

Fig. 1 Cultura

neolitica “Turdaş”, din sudul Transilvaniei, 2.500 de ani înainte de

celebrele piramide egiptene (2630 – 2611 î.Hr.). 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet european În anul 1961, cercetătorul Nicolae Vlassa a descoperit într -un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba), între Alba Iulia şi Orăştie, trei tăbliţe de lut foarte ciudate, de formă discoidală, care cuprind, printre altele, patru grupuri de semne, despărţite prin linii, ale unui alfabet.

Fig. 2 Cel mai vechi alfabet european Situl se întinde pe 100 de hectare, are fortificaţii şi cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase şi statuete valoroase. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene, în cele arhaice greceşti (linear A), dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. Cercetătorii care au verificat aceste tăbliţe susţin că au 7.500 de
4

scrierea de tip Tărtăria a dispărut din spaţiul balcanic pe la anul 3000 î.3 Cultura traca „Tracii sunt cel mai numeros popor din lume. după cel al inzilor. Dacă s-ar înţelege între ei. Se pare că scrierea de tip Tărtăria e un fel de strămoş al celorlalte tipuri de alfabet. aflate în România şi în jurul ei şi cercetate încă din anul 1874. dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi. Din studiul istoricilor antici se observă că aceştia intuiseră destul de devreme originalitatea şi forţa religiozităţii tracilor. Tracii au mai multe nume. Menţionăm că elemente ale acestei scrieri. Strabon şi Plutarh susţineau originea tracă a lui Orfeu. de la cel sumerian la cel fenician şi până la alfabetul grec şi latin.” (Herodot) Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică. care au studiat fenomenul 5 . toţi de origine tracă. are doar 5. Orfeu. adică în momentul în care s-a făcut trecerea de la Epoca Pietrei la Epoca Bronzului.Cultura si Civilizatia Dacica ani. după socotinţa mea. lucru reluat peste veacuri de istoricii moderni. încă nedescifrată. Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie. Conforme datelor arheologice. ştiinţe etc. el ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile.Hr.. cântec. au mai fost descoperite în alte 100 de situri arheologice. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î. după regiuni. care până la 1961 era considerată cea mai veche din lume.500 de ani. iar scrierea sumeriană. dans. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios. Linos şi Tamiris.Hr. 1.

E de datoria specialiştilor să pornească pe acest drum al descoperirii şi. profund ancorată în viaţa socială a respectivelor popoare. Guthrie . cât mai ales neputinţei istoricilor de a le scrie istoria corectă şi adevărată. acestor „mari anonimi ai istoriei”. 1935) si G. 1991. Conform istoriei oficiale tracii au jucat din punct de vedere politic un rol d estul de modest în istoria antică. etc. Arrighetti . stră-strămoşii noştri – merită un loc de frunte în istoria cel puţin a civilizaţiilor europene. romanii.Orpheus and the Greek Religion (London.Orphicorum fragmenta (Berlin.Fragmenti Orfici (Torino. K. p. este atât de puţin consemnat în documentele istorice? Un răspuns univoc la aceste întrebări este greu de obţinut din cauza informaţiei limitate. mai ales. 1972 . Este. în primul rând. „Marii anonimi” ai istoriei – tracii. 1959).158. Ştiinţifică. originea mişcării dyonisiace a fost localizată în Tracia sau Frigia (Universitatea din Chicago în dec. în care tracii s -au separat şi diferenţiat ca etnos din marea masă a populaţiilor europene. Restul se datorează descoperirilor arheologice de pe teritoriile locuite odinioară de traci. istoria tracilor le-am primit prin filiera grecească şi/sau latină.) datorită descoperirii unei culturi scrise. C. Părerile sunt foarte diferite. religia. „neamul cel mai numeros după inzi” (Herodot)? Care a fost spaţ iul lor de răspândire? Care din naţiunile contemporane îşi trag rădăcinile de la traci? De ce însă acest „cel mai numeros popor din lume după cel al inzilor” a rămas anonim în istorie.Marc McGinty). 1922). când ar fi apărut aşa-zişii traci timpurii. să pună într -o anumită ordine izvoarele istorice transmise prin filiera greacă şi romană. numiţi astfel de către Mircea Eliade în „Istoria credinţelor şi ideilor religioase”.Cultura si Civilizatia Dacica orfismului (O. W. să lege ideile şi informaţiile între ele şi să le pună în legătură cu descoperirile arheologice care privesc 6 . Kern . organizarea. greu de precizat momentul. Majoritatea mărturiilor privind viaţa. De asemenea. vol. izvoare de care alte popoare europene au beneficiat din belşug (grecii. al descifrării istoriei adevărate a strămoşilor noştri. din lipsa unor izvoare istorice mai consistente (în principal scrise). Cei mai mulţi dintre istorici consideră că separarea tracilor a avut loc încă din epoca bronzului. Buc. Cine totuşi sunt aceşti „Mari anonimi ai istoriei” – tracii. deosebit de fragmentate. Acest lucru nu se datorează atât faptelor lor. ed. deseori denaturată. II.

). Grecia şi Anatolia urme ale tracilor au fost stabilite în Italia. Pe lângă spaţiul danu biano-pontic. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul 7 . “Asupra istoriei primitive a regiunilor. Cernolesc (la est de Nistru). „Originea acestui popor. Săpăturile arheologice din diferite zone locuite de traci au scos la iveală multe monumente ale culturii lor materiale (Insula Banului la Dunăre. Gumelniţa. grecii înşişi nu ştiu nimic. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. urmaşii ac elor anonimi Traci. 1923. Greciei. Petreşti. care vor forma Grecia. Până în prezent. într un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. menţinută cu toate invaziile. în Ţara Bascilor. descoperite de profesorul american Robert Ballard în zona actualei Insule a Şerpilor vorbesc de un trecut foarte glorios al stră-strămoşilor noştri. construcţii etc. precursorul civilizaţiilor Cucuteni. când grecii „ne împrumutau” zeii. De ce să tăcem. pe teritoriile de astăzi ale Bulgariei. Turciei. întemeietori ai Europei moderne de azi. Macedoniei etc. ne vorbeşte renumitul elenist A. Când Demostene şi Ificrate socoteau ca o cinste faptul că mamele lor fuseseră trace. Karanovo ş. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii. cum să nu ridicăm vocea azi noi. Paris. încrucişările şi suprapunerile orientale. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii. Cernavodă. a vechilor Pelasgi. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. care prezintă un ansamblu de culturi înrudite ale perioadei tracice timpurii.Cultura si Civilizatia Dacica pe traci. Saharna-Solonceni (Republica Moldova). pelasgii aparţinând timpului neoliticului”. Elementele comune (lingvistice. Tracii au apărut pe un veritabil fond genetic local. tracic.a. solul grec n-a scos la iveală nici o urmă materială a paleoliticului.a. în Elveţia (cantonul Grisson cu limba Romanch) ş. Cozia (în Muntenia). care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre. la Babadag (în Dobrogea). toate aparţinând lumii tracice. Construcţiile ciclopice stranii . schimbându-le doar numele. înfruptându-se din plin din miturile şi credinţele tracilor..).piramide şi citadele ce par incredibile pentru zilele noastre. obiceiuri. Serbiei. Jarde. În ultima vreme. şi să spunem lumii Adevărul. Sălcuţa. umiliţi şi furaţi de al nostru trecut glorios din dorinţa „inteligentă” de a nu ne supăra „vecinii”.

se construieşte în Tracia nord dunăreană. neamul lor ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile”. La cumpăna mileniilor II-I î. cea menţionată mai sus. când au emigrat spre sud. Conform „Istoriei” lui Herodot. de la greci.) afirma ca „Neamul tracilor este cel mai numeros din lume. reputat specialist în domeniu. care merită toată atenţia specialiştilor în domeniu.tracii de sud (meridionali) şi cei de la nord de aceşti munţi . cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra. tracii înregistrează o maximă extindere teritorială. după cel al inzilor…dacă ar avea un singur conducător sau dacă tracii s -ar înţelege între ei. în mileniul III.Troada (secolul XIII î. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. unde preoţii predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii). Ca urmare. Istoricul Herodot îi considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaţilor (Moldova de 8 . În jurul anului 1400 î. având drept axă centrală fluviul Dunărea.). numai după ce le-a dat acea faimoasă Cupă Tracică de Aur”. În sec. 200 („Dicţionar al Religiilor”. susţine Marija Gimbutas. capul fiului său mort.Chr.Chr.Chr. După Mircea Eliade.Cultura si Civilizatia Dacica Carpato-Dunărean”. până în Elada.tracii de nord (septentrionali). Tot aici apare şi denumirea teritoriului locuit de aceştia .Chr. Se pare că este vorba de un neam tracic. Civilizaţia tracilor ocupa spaţiul carpato-balcano-pontic. tracii reprezentau unul dintre cele mai numeroase popoare din antichitate. acela al frigienilor. Tracii au fost atestaţi pentru prima data în izvoare scrise în poemele lui Homer „Iliada” şi „Odiseea”. Sunt diferite ipoteze. Confom mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon şi Socrate. Aheii deveniseră deja traci. numită Androniconul. al XII-lea î.Chr. Spaţiul imens ocupat de ei a favorizat apariţia diferenţierii lor lingvistice şi culturale. pe parcursul primei jumătăţi a mileniului I î.Chr. pag. însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala Zamolxiană. Istoricul Herodot (484-425 î. izvoarele asiriene vorbesc pentru prima oară despre o populaţie nouă aşezată în Anatolia şi numită de aceste izvoare musku. tracii timpurii s-au divizat în cei situaţi la sud de Munţii Balcani (Haemus) . În Iliada Homer spunea despre traci: „Armatele lor străluceau de scuturi de aur şi tezaurele lor erau aşa de preţioase că regele Priam (rege al Troiei-Tracice) a putut să ia înapoi. 265). şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului.

„…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. Izvoarele prezentate conduc spre ipoteza că pe la 1400 î. îl întâlnim înainte de apariţia creştinismului şi “înainte să se impună latinizarea în Dacia”. afară de geţi care sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” spunea marele istoric grec Herodot. existau deja traci. dar să fi fost ignoraţi. Spania. ci de mult timp”. regele perşilor. Chr. ca baza limbilor euroindiene.Troian a fost trac veritabil. Termenul “Bisica” nu are nici o legătură cu latinescul Bazilica. Sunt ipoteze controversate despre paternitatea traco-geto-daco-românilor asupra acestor pământuri din cele mai vechi timpuri. în Anatolia. unul dintre cele mai vechi popoare din Europa. Geto -dacii. au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide. Cu traco-geto-dacii începe de fapt istoria românilor. Migraţi ulterior către Italia. contribuind la dezvoltarea neamului latinilor de aceeaşi seminţie. fiica regelui local. De asemenea. în frunte cu Raman Eneas. spune către amurgul vieţii un reputat român canadian. Legenda spune că după ce au fost înfrânţi de greci. care desemna “Casa lui Dumnezeu în care slujeau Bessii (clanul preoţesc din tribul tracic Satri)” şi etimologic este legat cu numele preoţilor “Bessi” (v. Această apreciere a lui Herodot confirmă faptul că geţii se aflau într-o fază avansată a civilizaţiei lor materiale şi militare. D e aici se poate conchide că termenul “Bisica” este un vechi termen autohton. ci în tracitatea limbii latine şi asta nu de azi.”Bessi” – “Be-serica” – Bisearică”). după o lungă peripeţie mediteraneană se stabileşte în Latium (Peninsula Apenină). având în vedere rezistenţa pe care au opus -o getodacii lui Darius. Anglia şi Irlanda. Explicaţia detaliată se găseşte în Limba Traco -dacă. În acest context Dio Casius a spus: „…şi iarăşi să nu uităm că Traian . Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud. de ieri. deci. Tetovo. care îl salvează pe fiul său Iulius Ascanius. „… Tracii au mai multe nume. pe tatăl său şi pe zeii protectori ai cetăţii”. este posibil ca ei să fi existat chiar mai devrem e. troienii. dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi. iar Tracii au fost Daci”. din care în 9 . unde au fost cunoscuţi ca Cimiry. îndemnaţi de a ajunge printre semenii lor de aceeaşi sorginte. 2000. referitor la “Hramul Dumnezeiesc”. Vincente. căsătorindu-se cu Lavinia. pag.Cultura si Civilizatia Dacica astăzi). interesant este faptul că termenul “Bisica” (biserică). după regiuni. „fiul lui Anhises şi al zeiţei Venus.69.

Ei erau statornici. un criteriu al civilizaţiei unui popor este scrisul. demonstrează că scrisul la geto-daci a apărut cu mult înaintea celui sumerian. faptele săvârşite de eroii lor. luminaţi. cum ar fi cele de la Sarmisegetusa. ci in tracitatea limbii latine şi asta nu de azi. vorbesc despre apariţia scrisului latin înainte de cucerirea romană. dând naştere acestui popor de origine latină. spune reputatul român din Canada Vincente. în străvechi legături cu civilizaţia elenă. Drept argument sunt şi plăcuţele de la Sinaia. Un moment foarte important. 1597). orânduiţi. compunând cântece chiar înainte de întemeierea Romei. (…) Geţii cântau. „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. rezistând în înconjurarea de popoare migratoare nelatine? „Din timpuri uitate de amintirea muritorilor de rând trăiau dacii pe pământul acesta. geto -dacii au supravieţuit în timp. Limba latină vulgară a vechilor daci vorbeşte despre rădăcinile lor latine preromane. ale ruşilor. de ieri. ci de mult timp”. în primul rând. În puţinele surse documentare ajunse până în zilele noastre (în pofida stăruinţelor vecinilor. care n -am râvnit niciodată ţinuturi străine). urme ale căruia au fost găsite pe întreg teritoriul dintre Orientul Apropiat şi Peninsula Iberică. Alte argumente. pe care este scrisă cu scriere dacică rugăciunea lui Burebista. cu tradiţie bimilenară în cele ale vieţii ori de stat” (Vasile Pârvan).a. Pietara (Les races et 10 . creativi. sunt o ramură mai recentă a acestui cunoscut în istorie popor trac. În figură se prezintă una din ele. ceea ce – o scrie Cato – romanii au început să facă mult mai târziu” (Bonaventura Vulcannius din Bruges. „Geţii au avut propriul lor alfabet cu mult înainte de a se fi născut cel latin (roman). „Oare nu cumva geto -dacii reprezintă populaţia autohtonă dezvoltată din acea rasă ce ne-a lăsat civilizaţia neolitică a „Omului de la Cucuteni”?”.Cultura si Civilizatia Dacica mod direct se trage poporul român. Cum se explică faptul că. cu cea mai avansată credinţă idealistă în nemurire. însoţindu -le din fluier.). Ultimele descoperiri. se întreba istoricul francez E. de la care mult mai târziu s-a desprins un popor sedentar . de a distruge orice urme în istorie lăsate de poporul nostru) pot fi găsite explicaţiile acestei dăinuiri în timp a poporului român.getodacii (un argument în plus că noi suntem un popor legat de acest pământ. cum sunt tăbliţele de la Tărtăria. Observaţi: la început au fost tracii. Câmpia Panonică ş. pe care au gândit -o oamenii. spre deosebire de unele popoare tracice (din Balcani.

şi -a găsit moartea la nord de Dunăre împreună cu întreaga sa armată de cca 30000 de soldaţi. este sigur că în timpul unirii naţionale cultura greco -romană nu-i era străină” (Iulius Yung. „Burebista stăpânea un regat puternic.).Cultura si Civilizatia Dacica l’Histoire.4. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. coloniştii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman („ex toto urbe Romano”). conduşi de regele Dromichaites (a. În orice caz. el a supus Dacia şi a transformat în provincie romană provincia. întrat în conflict cu geţii dunăreni. 105-106. Geto-dacii au fost în mare parte contemporani cu marile civilizaţii ale antichităţii: egipteană. generalul căruia.Hr. Olbia. Costeşti (cca 280 de monede). care erau înrudiţi îndeaproape. Zapirion. Argumentele Pro acestei teorii sunt: colonizarea intensivă a Daciei. persiană. Tot mai multe probe pun la îndoială teoria clasică a continuităţii daco romane. dacii adoptând treptat limba şi obice iurile latine. De secole la daci şi geţi. învingând pe Decebal. greacă. 1877). Aceasta este teoria clasică a continuităţii daco-române. pătrunseră elemente ale culturii greceşti şi. După ce Traian a cucerit Dacia în a. limba comună fiindu-le tuturor coloniştilor latina. şi nu era vorba de un popor barbar cu moravuri aspre. aflată în ample transformări economice. fiind singura limbă de comunicare interetnică. În acest mediu multietnic latina. Paris. Teoria continuităţii daco-române 1. Tyras. romană. romane. social-politice şi culturale. acceptată de majoritatea istoricilor români. avea nevoie de emiterea unei monede proprii. „Ulpius Traianus. ar fi obţinut poziţia dominantă. Această perioadă coincide cu epoca de aur a lui Alexandru Macedon. Drept confirmare au fost descoperite o serie de monede de Histria. În această perioadă societatea geto-dacilor. În epoca amintită pe teritoriul locuit de geto -daci sau înregistrat remarcabile capodopere de creaţie. în parte.300-291 p. care are o circumferinţă de un milion de paşi…După cucerirea Daciei adusese o mulţime foarte mare de oameni din toate colţurile lumii romane pentru popularea 11 . 1924) după marea descoperire de la Cucuteni făcută de arheologul german Hubert Schmidt.

Ca să vezi. abur. Onciul). urdă. în care însă romanitatea nu şi -a înfipt rădăcini atât de adânci. Un popor născut din marile civilizaţii Cucuteni. barză. moş. Petreşti. măgar. sâmbure. viezure. căciulă) atestă cel mult o moştenire în comun a unor resturi de lexic daco-moesic şi nu împrumutarea din albaneză în română. mal. destul de numeros (urmaş al marelui 12 . zonele învecinate erau locuite de „blacki” sau „blazi” (valahi = români). Aceeaşi poziţie o împărtăşeşte şi Roesler (istoric german) „…În Dacia a fost creată o adevărată bază de colonizare d intr-un teritoriu slab şi înconjurat de o populaţie duşmănoasă. „Neamul tracilor este cel mai numeros după cel al inzilor…” (Herodot). a dispărut fără urme. cioc. Cele mai vechi cronici maghiare păstrate (sec. Cele sub 200 de cuvinte comune cu echivalente albaneze (de ex. bunget. Gumelniţa. „Pe baza indiciilor istorice noi nu putem susţine romanizarea acestei ţări decât în partea apuseană a Ardealului cu Banatul. Apoi exista populaţia numită „dacii liberi” şi cele numite carpi şi costoboci. zgardă. Problema strămoşilor noştri consta în faptul că acelaşi popor era numit de străini cu nume diferite. Timişul şi Oltenia. gălbează. La începutul mileniului I între Peninsula Apenină şi Marea Neagră locuia un singur neam. precum şi în regiunea dintre Tisa superioară şi Ardeal.…din cea mai vitează ramură a tracilor” (Herodot). Acest element ostil nu se poate privi ca romanizat” (Dm. nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei naţionalităţi cucerite şi din punct de vedere spiritual.doar 165 de ani. timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . Care sunt argumentele care pun la îndoială teoria romanizării Daciei? În primul rând. mazăre. lăsând impresia că sunt popoare. lipsea această temelie…Şi după părăsirea provinciei dacii din ţară susţin ostilităţi cu Imperiul Roman. pe care teritoriu se mărginise colonizarea romană. XII-XIII) afirmă că atunci când maghiarii au sosit în Pannonia. fiind ştearsă ca o simplă poleială” (Roesler). zgârma. De aici şi uşurinţa cu care mai târziu a putut să fie îndepărtată şi a dispărut fără a lăsa atât de multe urme ca în Britania sau Noricum. În Moldova şi Valahia răsăriteană. rezema. „…din cel mai numeros după inzi popor. zer.Cultura si Civilizatia Dacica oraşelor şi cultivarea ogoarelor: căci Dacia fusese secătuită de bărbaţi în urma lungului război cu Decebal” (Eutropius). copil. murg. nicio cronică medievală nu menţionează vreo migraţie masivă de populaţii roma nice din Balcani.

ceea ce vorbeşte despre faptul că şi ei se trăgeau din aceleaşi rădăcini. traci. vorbesc despre existenţa unei limbi protolatine.a. fie că sunt traci din neamul dacilor”(Casius Dio). în pofida deosebirilor.n. „Vorbiţi limba adamică”. Ce i -ar fi făcut pe romani să numească cu numele „Dacia” practic întregul teritoriu mai jos de Dunăre până la Balcanii eleni. Tomis (actuala Constanţa). admirând cântecul unui scit de lângă Pontul Euxin). care. structurii sociale. ea fiind latină până la venirea romanilor. locului de trai. fie că sunt geţi.Hr. uniuni de triburi. Ei vorbesc o limbă barbară de idiom latină” (Horaţiu .). Deci. Dacia mediteraneană.: iliri.Cultura si Civilizatia Dacica popor trac). Insă curios că este de neam latin”. dar divizat în mai multe ramificaţii. sub aspectul ocupaţiilor. înţelegea în toate” (Lucian. 13 . Oare toate acestea. Adică elementul latin a fost prezent masiv în acest teritoriu până la venirea romanilor. Deşi nu putea să prinză toate cuvintele ce le cânta. indiferent de regiunea în care locuiau. Dardania etc.65-6 î.). nr. prezenţa în limba română a multor cuvinte din sanscrită (Vlad Ciubucciu.34. După părăsirea Daciei vechi de către romani în partea de sud a Dunării se formează tocmai trei Dacii: Dacia ripensis. Cei de dincolo poartă numele de daci. exilat de romani în or. după ocuparea Daciei de către Traian nu putea fi vorba despre romanizarea ei. fărâmiţaţi la rândul lor în formaţiuni statale şi prestatale. „Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului (Dunării – n. geto/daci. între Marea Neagră şi Marea Adriatică? Doar faptul prezenţei masive a elementului dacic în acest spaţiu natural al vechilor traci. „Colhii şi dacii mă cunosc.. „Geţii (dacii) vorbesc o limbă barbară. Chiar şi romanii înţelegeau această „limbă latină vulgară”. Cei care sunt dincoace de fluviu se numesc moesi. despre împăratul Nero. albaneză ş.Hr. comunitatea de cuvinte în limbile română. din care s -au tras geto-dacii. de asemenea. era înţeleasă de toţi. înd eletniciri etc. după denumiri geografice. 120-135 d. 1998). Moesia superior şi inferior. credinţelor. Ceea ce îi lega pe toţi şi îi făcea să înţeleagă că au aceleaşi rădăcini şi sunt de acelaşi neam era limba vorbită. ne scrie martorul ocular al acelor timpuri Publius Ovidius Naso.

Densusianu. de la Viena şi până la vărsarea în Marea Neagră. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre. precursorul multor popoare europene şi nu numai. care au descris diferitele părţi ale 14 . din care îşi trag originea cele caldeiană. După N. construcţii etc. După Pindar. Cernavodă. „…Hiperboreii erau locuitorii de pe ţărmurile Istrului sau ale Dunării de jos”. pelasgii au construit cel mai mare şi mai puternic imperiu în Europa preistorică. cel mai erudit poet al antichităţii greceşti. ci cunoscuţi savanţi de la Cambridge -Anglia. precum şi din SUA. Cultura Vedică. era. Spun acest lucru nu specialiştii români. De altă parte Strabo scrie: „Cei de întâi. Elementele comune (lingvistice.Cultura si Civilizatia Dacica 1. Petreşti. după cum ne spun cei mai însemnaţi autori. de pe vremea lui Burebista şi conturul bazinului hidrografic al Dunării. mai apoi al culturilor Cucuteni.5 Bazinul Dunării – leagănul poporului pelasgo-traco-geto-daco-valahoromân „Este uimitoare coincidenţa aproape perfectă între teritoriul fostului regat al Daciei. Gumelniţa.. atestat documentar. Sălcuţa. egipteană. când religia lor începe să aibă o influenţă decisivă asupra vieţii greceşti. s-a întors în patria sa de pe Istru”. Această coincidenţă confirmă faptul că bazinul hidrografic al Dunării a fost leagănul de formare şi supravieţuire multimilenară a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român.” (Teodor Filip). iudaică şi creştină. în părţile de nord ale Dunării de jos şi ale Mării Negre” (Nicolae Densuşianu). şi anume în epoca aceea. care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. De asemenea afirma că „…Apollo. este considerată ca pornind din spaţiul carpato -dunărean. „Patria Hiperboreilor.). Karanovo ş. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. a apărut poporul pelasg (numit de greci hiperborei). într-un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. după ce a ridicat zidurile Troiei. obiceiuri. Este indiscutabil faptul că pe veritabilul fond genetic local la început al culturii Vedică. considerată până azi drept cea mai veche din lume.a.

Întotdeauna în spatele unei culturi mari se găseşte o alta. au format cele dintâi state. neobservată. 265). iar cea europeană. a împreunat mările.pe Nil. răspândindu-şi cultura şi limba. în Statele Unite. a arat şesurile. Los Angeles. „Rasa lor li se părea atât de arhaică. în special. adecă oameni cu calităţi supranaturale. După Mircea Eliade. cea mesopotamiană .pe Ind şi Gange. Migrând pe întinsurile Europei. Danubiului) Dunării şi. au întemeiat sate şi oraşe. tracii au generat “cultura latină”. uitată. a întemeiat oraşe. sate şi cetăţi. ce ei întru adevăr l -au meritat prin darurile lor fizice şi morale.Cultura si Civilizatia Dacica lumii. ignorată.între Tigru şi Eufrat. peste tot au îndreptat întreaga activitate a lor spre o existenţă mai bună. la gurile de vărsare ale acestora: cea egipteană . Marija Gimbutas: “The Goddesses and Gods of Old Europe”. pag. prin munţi şi păduri. atât de nobilă în moravuri încât tradiţiunile şi poemele greceşti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de „divini”.„Ei au fost cei dintâi cari au adunat în societate familiile şi triburile răspândite prin caverne. a ridicat altare şi temple zeilor şi că aceştia au fost pelasgii” (N. a dat cursuri noi râurilor. Cunoaştem din istorie că toate marile civilizaţii au înflorit pe văile unor mari fluvii şi. cu voia sau fără voia „marilor profesori de istorie şi arheologie” . California.pe Fluviul Galben. neglijată. pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe Pământ. arienii. în zona Deltei acesteia. a domnit peste pământul ocupat de ei un alt popor. în special. atât de superioara în concepţiuni. care parcă în cunoaşterea scrierilor celor sus15 . ne spun că Hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin. dioi. cea indiană . care a desecat mlaştinile. puternică în voinţă şi în fapte. În susţinerea acestei opinii apare cartea profesoarei de arheologie europeană. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. a avut o religiune înălţătoare. fizică şi intelectuală. au dat supuşilor săi legi şi au introdus în modul lor de viaţă moravuri mai blânde. pelasgii.. asemenea zeilor. a tăiat munţii. cea chineză . un nume. Densuşianu). şi astfel au deschis o nouă cale pentru destinele omenirii pe acest pământ” (Dromihete). în 1974. 200 („Dicţionar al religiilor”. Pentru poporul grec.pe valea (Istrului. a Istrului şi a Adriei”. a scurs lacurile. Grecii aveau o tradiţiune că înainte de dânşii.

Să încercăm să facem o scurtă analiză prin confruntarea surselor existente a apariţiei primului sistem de scriere pe Pământ. Aici veneau grecii în antichitate să-şi caute Lâna de Aur şi bogăţiile agricole dunărene. mai 16 .a. 1. tracic. În ultima vreme. şi istoria noastră multimilenară. Bosch-Gimpera. a vechilor Pelasgi. Tracii. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii. De aceeaşi părere este şi cunoscutul savant german P. Milano. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epocă de Aur. strămoşii Românilor. tracii.Drăgan. care consideră că spaţiul. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor” (D. Scrisul Un element incontestabil. susţine Marija Gimbutas. în străvechea vatră tracică a Carpaţilor. încrucişările şi suprapunerile orientale. care determină gradul de civilizaţie al unui popor. menţinută cu toate invaziile. „Acesta este leagănul adevărat al civilizaţiei Proto-Europene. Bălaşă. Nagard. Noi.C. ca puncte relative de plecare în cunoaşterea adevărului despre „facerea lumii” până nu sunt descoperite altele. cu mult înainte ca acea civilizaţie a grecilor sau cea iudeo-creştină să înflorească. apoi în spaţiul greco -roman” (I. Cercetările ştiinţifice din toate domeniile au un caracter relativ.5. Noi. 1976). tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul Carpato-Dunărean”. a Dunării Carpatice.Cultura si Civilizatia Dacica menţionaţi declara spaţiul carpato-dunărean drept vatră a vechii Europe. Ce spun cercetările ştiinţifice din ultimul timp despre apariţia scrisului în spaţiul Carpato -Danubiano-Pontic? „…Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic. întemeietori ai Europei moderne de azi. „Originea acestui popor. 1986) ş. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. este scrisul. din care au pornit popoarele europene. este situat pe teritoriul dintre Val ea Dunării. Se pune întrebarea: au cunoscut stră-strămoşii noştri scrisul? Prin mulţimea vestigiilor descoperite putem spune cu certitudine că l-au cunoscut. cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dunării şi Lăcaşul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. iar pe locuitorii acestui spaţiu drept autohtoni creatori de civilizaţie europeană. „…dacii. Marea Egee (Marea Tracilor) şi Marea Neagră (Marea Getică). Multe descoperiri trebuie luate ca repere.

Hr. în acest loc. Publicul contemporan continuă să creadă că „leagănul” civilizaţiei s -a aflat în epoca bronzului în „Sumer şi Egipt”. un simplu calcul matematic împinge inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu decât se credea iniţial şi schimbă total şi locul de naştere al acestuia. Astfel. A fost o ipoteză corectă pentru timpul său. textul unei tăbliţe enumera şase totemuri antice care coincid cu manuscrisul din oraşul sum erian Djemdet-Nasra.Georgiev.n.Cultura si Civilizatia Dacica adevărate. a apariţiei limbajului scris şi însăşi localizarea leagănului în care a luat naştere prima civilizaţie a lumii. în anul 1961. care a permis descop erirea asemănărilor între diferite sisteme de scriere descoperite pe Pământ. descoperite la Djemer Nasr. Aşa s-a întâmplat şi cu istoria scrisului. Două dintre ele sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic. Kis şi Uruk. din judeţul Alba. cu materiale ce atestă o continuitate de locuire. În opinia acestora. 17 reiese textul proto -sumerian . de origine locală. cu peste un mileniu anterioare celor asemănătoare. un important complex de cult. din Mesopotamia în bazinul Dunării. s-au găsit şi trei senzaţionale tăbliţe de lut ars. Datările cu carbon radioactiv realizate de sa vantul american Marija Gimbutas (care stabiliseră că tăbliţele carpatice sunt mai vechi cu peste un mileniu decât cele din Sumer) au fost confirmate în anul 1972 şi de academicianul bulgar Vladimir I. până în urmă cu câteva decenii era un fapt general acceptat acela că sumerienii au fost cei care au pus bazele scrierii prin sistemul de simboluri Sumer. Experţii din cadrul Academiei de Ştiinţe din R usia au concluzionat în urma analizării materialului că tăbliţele sunt un fragment dintr -un sistem de scriere larg răspândit. tăbliţele de la Tărtăria şi simbolurile pe care le poartă sunt în centrul dezbaterilor. cum ar fi cele din Sumer şi Egipt? De mai bine de jumătate de secol. mult mai celebre şi puternice. Este posibil ca o civilizaţie să se fi format în zona balcanică cu un mi leniu înaintea altora. datată între anii 4500 -4200 î. Kis şi Uruk din fosta Mesopotamie (actualul Irak) şi datate la 3300 î. descoperit la Djemer Nasr. contrar mişcării acelor de ceasornic. cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit.e. Citite în cerc. Deşi legendele pun inventarea scrisului pe seama atlanţilor sau a altor civilizaţii ipotetice pierdute in negura istoriei. În localitatea Tărtăria. Printre altele. Descoperirea însă în anii ’60 a tăbliţelor de la Tărtăria avea să schimbe ordinea cronologică.

Scrierea de pe tăbliţe este ideografică. O serie de observaţii indică o origine comună a concepţiilor religioase din zona Tartaria şi DjemdetNasra. Cercetătorul rus Boris Perlov este de părere că sumerienii.Cultura si Civilizatia Dacica “NUN.”. iar numele zeului Usmu este reprezentat la fel ca la sumerieni.000 de ani). „Gradeasca Plaque” găsită la Vraţa (6. 3300 î. vorbind despre pietrele megalitice (din Anglia). la fel ca şi cea sumeriană. Acesta-i al zecelea”. de care este legată şi Tărtăria.500 de ani găsit la Karanovo au aceleaşi simboluri. şi care a clasificat sute de semne. autorii vorbesc de studiile făcute de Sham Winn. care împreună cu cele de la Tărtăria fac parte din cultura Vinca sau Vincea. inventatorii scrierii au fost chiar locuitorii balcanici.000-7.KA. în 1981.Hr. pe descoperirile din zonă. scrierea cuneiformă cu cca 400 de semne). cercetătorii se întreabă cum este posibil ca locuitorii străvechi ai Tărtăriei să scrie în sumeriana când încă nu se pomenea despre Sumer.” De asemenea. nu sumerienii. un sigiliu de 5. Până şi francmasonii din Anglia au ceva de spus despre zona noastră şi despre descoperirea de la Tărtăria din 1961.S. în Transilvania”.UGULA. lângă Turda.PL.KARA. Christopher Knight şi Robert Lomas. Opinia generală este că formele acestea de scriere nu puteau apărea izolat. au fost doar nişte elevi buni. Hood observă asemănări cu tăbliţele din Uruk (oraş din actualul Irak. 18 . Conform acestuia. ci puteau fi dezvoltate numai în cadrul unei culturi puternice şi larg răspândite. tradus prin: „În (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual (a fost) a rs.. Sunt şi alte dovezi că sumerienii şi oamenii Europei megalitice au fost influenţaţi de o sursă de simboluri comună şi veche. ca şi babilonienii. De aceeaşi părere sunt şi cercetătorii străini David Whipp şi Iovan Todorovici. Semnele prezente pe tăbliţe se aseamănă izbitor cu cele sumeriene şi sunt aranjate în aceeaşi succesiune. Dezlegarea tainei celor trei tăbliţe ar putea fi oferită doar de studi erea întregului complex Turdas-Vinca. Cu toate acestea. pomenesc despre descoperirea de la „Tărtăria.I. în care se atestă în jurul a. Încă din 1962 S. preluând scrierea pictografică de la popoarele balcanice şi transformând-o ulterior în scriere cuneiformă.IDIM. neexistând încă semne silabice şi indici gramaticali.

1971” că sumerienii au migrat din zona Peninsulei Balcanice (Geto-Dacia). N. iar cultura lor a fost 19 . sumerienii au venit în Sumer aproximativ pe la jumătatea mileniului IV… În general. zeii lor sălăşluiau în vârful munţilor.C. Jirov declara în revista „Znanie Sila. cultura. Având în vedere legăturile între Limba Hittită şi Limbile Ariene. se poate afirma că mişcări de popoare au avut loc de la apus spre răsărit. pe teritoriul României. iar dacă în noua lor ţară nu au găsit munţi. ne spune cu mirare profesorul italian Fabio Scialpi. Potrivit religiei pe care şi-au adus-o din ţara de origine. din care îşi trag rădăcinile Popoarele Istorice Europene. mulţi cercetători susţin existenta unei Limbi Ariene. Dar. cu diferite variante locale.n. Zamarowsky în celebra sa carte „La început a fost Sumerul”. Limba acestui popor antic este una demult dispărută. Drăgan.ziguratele” – scria V. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovadă că aceştia s-au desprins din trunchiul carpato-danubian. în spaţiul tracic şi într-o arie limitrofă acestuia. adică din Europa spre Asia şi nu invers. Sumerienii au migrat cu tot cu calendar. iar această populaţie poate fi considerată din punct de vedere lingvistic ca preariană. “Sunt intrigat de prezenţa. pentru că acesta nu se mai potrivea la mărimea zilelor şi nopţilor de pe latitudinea lor. exista o populaţie autohtonă. a mai multor toponime cu rezonanţă sanscrită”. Jirov mai sublinia faptul că limba sumeriană era total diferită de cele ale vecinilor semiţi. ei au ridicat zeilor temple în formă de munţi artificiali . „Potrivit opiniei generale. Carpato . p. ibidem) pentru a îngădui afirmaţia că.90. Sunt suficiente dovezi de natură arheologică şi antropologică (spune I. istoricul rus N. Din punct de vedere lingvistic. pentru a demonstra migraţia sumeriană din zona carpatică. pătrunzând în Asia Mică.e. care a stat la originea limbii tracice.Danubiene (Pelasgice). l-au schimbat. Este cunoscut faptul că marile migraţii s au produs încă din mileniul IV i. În continuarea acestei idei.Cultura si Civilizatia Dacica Mai există un argument în acest sens. încă din Epoca Neolitică. tradiţiile. Un element deosebit de important al oricărui neam sunt limba. european. iar scrierile lor plasau originea strămoşilor într -o ţară montană sau submontană. există o concordanţă de opinii privind faptul că sumerienii au venit din ţinuturi muntoase. Acelaşi argument a fost folosit şi de astronomul polonez Ludwig Zaidler în cartea „Istoria ceasurilor”.

care ştia ce se lucrase. mai târziu slavii. un soţ de-al lui. aducând cu ei elenizarea. Dar Bicilis. săpă albia lui şi punând într însa mult aur şi argint. evaluând 20 . 2. goţii şi sarmaţii. hunii. tot cu ajutorul acelor captivi. fu prins şi dădu pe faţă toate acestea…” notase istoricul Dio Cassius la 200 de ani după cel de -al doilea război daco-roman. ascunse veşmintele şi alte lucruri de felul acesta. imperiul şi-a refăcut finanţele. cu toate că erau ascunse sub apa râului Sargetia… Căci Decebal. abătu râul. dar oare acesta era tot aurul strămoşilor noştri? Unii oameni de ştiinţă. Nu se ştie dacă ele reprezintă adevărul istoric. prin mijlocul captivilor lui. Comorile dacilor “Se găsiră şi comorile lui Decebal. romanizarea şi mai târziu slavizarea. puse peste ele pietre şi grămădi pământ. dar o re alitate arămas: după acel război.Cultura si Civilizatia Dacica puternic influenţată şi dizolvată de invaziile barbare repetate: prin Balcani au trecut celţii. un an romanii au fost scutiţi de impozit. el ucise pe captivi. După ce făcu acestea. după aceea aduse din nou râul în albia lui. Cercetătorii au evaluat la 165 de tone aur şi 330 tone argint prada luată de Traian din Dacia. precum şi alte lucruri de mare preţ şi care puteau s uferi umezeala. Traian a organizat timp de 123 de zile sărbători la Roma şi a construit o serie de edificii măreţe. iar în peşteri. ca să nu spună nimănui nimic.

dar nu a mai găsit decât 2. atrăgând astfel atenţia asupra lui.Cultura si Civilizatia Dacica producţia de aur din Munţii Apuseni la 15-20 tone/an (exploatarea era intensă şi străveche. ci şi în Banat. Unde poate fi acel aur? Din când în când. la vărsarea Streiului în Mureş. fiecare tarabostes avea averea lui. într-o boltă zidită. un alt domeniu al lui Martinuzzi. un clujean pe nume Pavel 21 . să nu uităm că aur din minele de lângă Brad s -au găsit şi în tezaurele antice din piramidele egiptene.000 tone! Atunci unde este restul? Cu siguranţă că Decebal nu a ascuns tot tezaurul în acelaşi loc. în mod sigur. Unul dintre beneficiarii comorii a încercat să vândă câte ceva la Alba Iulia. În plus.600 kg. construind un castel la Vântu de Jos şi cumpărând cu nemiluita cai. fapt demonstrat prin analize chimice). Drept urmare. aur nativ si 250. aurul dacic a trimis câte un “semnal”. împăratul Ferdinand de Habsburg l-a trimis în zonă pe generalul Castaldo.000 de monede de aur. un pescar a scos de pe fundul apei câteva monede de aur. bijuterii şi alte obiecte de lux. în urma unor cercetări intense în apa râului el rotunjindu -şi tezaurul.000 galbeni şi bucăţi de aur nativ. – Cronicile vorbesc de nişte butoaie cu monede vechi de aur aflate în posesia domnitorului Petru Rareş al Moldovei. Cardinalul a început să cheltuie fără socoteală. s -au găsit 1. a găsit 40. – La 1716. Să nu uităm nici stocurile de la exploatările miniere. cele mai semnificative fiind: – În secolul XVI. care erau nu numai în Apuseni. au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1. prin mijloace “specifice” a recuperat totul.000 florini. dar a aflat cardinalul Martinuzzi. care. Un cronicar povestea că la Gherla. care l-a lichidat pe Martinuzzi. Mai sus. în zona Ocna de Fier.

înseamnă că romanii au mai fost păcăliţi o dată de înţeleptul Decebal. restul. Dacă evaluarea la 1. respectiv 987 monede de acelaşi tip. probabil. restul poate fi oriunde în arealul fostului regat dacic. Enigmele rămân. un preot din Vâlcele a descoperit la rădăcina unui fag bătrân 400 de monede dacice tip “koson”. lăsa un testament în care pomenea de o mare comoară din care luase ceva. dar să nu uităm că toată zona montană dintre Olt şi Ţara Haţegului. care ar fi putut îmbogăţi toată populaţia Transilvaniei. s-au mai găsit 35. Chiar dacă o parte din aur a fost îngropată în albia Stre iului.000 tone a tezaurului dacilor este măcar aproximativ reală. rolul de “pion otrăvit”. copilul unui ţăran a găsit 264 monede de aur pe Dealul Anineşului. probabil chiar şi Masivul Godeanu. – Pe la 1800. chiar si după moarte. ceea ce ar confirma vechimea şi acumulările din tezaurul dac) în zona sanctuarelor de la Sarmisegetuza. Ulterior. la fel şi şansele de a se mai găsi ceva şi doar norocul sau eroziunea naturală pot aduce ceva nou 22 . zona cetăţilor de lângă Orăştie fiind cea mai “fierbinte”. un lucrător a găsit o monedă tip “koson” (nume care se presupune a proveni de la regele Cotiso. – În 1804. era un spaţiu strategic.Cultura si Civilizatia Dacica Varga. Dacă mai adăugăm şi zona aşezărilor şi a exploatărilor aurifere din Munţii Apuseni şi Munceii Dognecei. Bicilis jucând. cu drumuri de culme şi cu cetăţi la gura văilor. aria de căutare se măreşte. îmbogăţit brusc. – În 1970. în aceeaşi vară. rămânând ascuns.

Dobrogea. Despre abundenţa aurului dacilor a scris chiar şi părintele istoriei. din Europa.Cultura si Civilizatia Dacica Apusenii sau Munţii de Aur. Munţii Olteniei. care apoi era transportat până la îngheţatele tărâmuri nordice. 10 g aur/tonă. în sprijinul estimării de mai sus vine următorul calcul: pentru extragerea din subteran a 165. Munţii Rodnei şi Maramureşului) şi doar 20% de provenienţă subterană. îşi trimiteau negustorii să le aducă aurul acestora. 23 . Munţii Moldovei şi ai Bucovinei. sau sub soarele arzător al Egiptului. Se pare că aici s-a făcut pentru prima dată exploatarea preţiosului metal galben. Crişana. Munţii Apuseni. Cetăţile greceşti de la Pontul Euxin. minieră. şi ai Făgăraşului. Harta comorilor din Romania Aurul dacilor în timpul lui Decebal era de aproximativ 80% de provenienţă aluvionară (Banatul. Herodot.000 kg de aur dintr o rocă bogată în minereu. este regiunea cea mai bogată în aur din ţară şi a doua după Rusia. Munţii Sebeşului. presupunând o recuperare de 50% din aur.

tezaur considerat ca intangibil. Acest aur acumulat în decursul anilor a condus la constituirea unui stoc până la dimensiunea de aproximativ 1000 de tone. din acesta revenind anual cel puţin 15. Rhyton de aur. vom avea nevoie de circa 33 ţnilioane de tone de rocă extrasă şi prelucrată.000 km de galerii! Ceea ce demonstrează că aurul dacilor era în cea mai mare parte de provenienţă aluvionară. Această cantitate extrasă reprezintă aproximativ 11 milioane metri de galerii de tipul roman (1m liniar de galerie romană=3 tone de rocă extrasă adică 11.tezaurul de la Panaghiuriste 24 . Regiunile pe care le-am menţionat mai sus au furnizat secole de-a rândul mari cantităţi de aur aluvionar. mineritul subteran fiind cu totul sporadic şi de dimensiuni reduse.Cultura si Civilizatia Dacica prin tehnologia de care se dispunea la vremea respe ctivă.20 tone tezaurului statului dac.

Cultura si Civilizatia Dacica Vas de aur Colier dacic 25 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi de aur Tezaurul de la Sannicolau Mare 26 .

Cultura si Civilizatia Dacica Tezaurul de la Pietroasa Vase de aur 27 .

monedele Republicii si ale Cezarilor patrunsesera adânc in Dacia. dupa ce a cucerit Dacia. A fost acel spolium fara seaman in veac. prada de razboi. Cu trei secole mai inainte ca Traian sa fi cucerit teritoriile getodacice aflate la nord de Istru. Desigur ca in spolium se mai aflau lingouri de aur in forma 28 . ci si in operele unor umanisti transilvani.Cultura si Civilizatia Dacica Coif de aur Prada luata de imparatul Traian. Spolium. cuprindea fara indoiala. Faptul a fost consemnat si comentat in mai multe lucrari ale istoricilor antichitatii. circulatia lor fiind relativ intensa in secolul marcat de opera civilizatoare a regilor Burebista si Decebal. a uimit lumea romana. Avutiile Daciei lui Decebalvor fi evocate insa nu numai in documentele secolelor ce au urmat cuceririi Daciei. pe lânga „sloiuri". 15 secole de la purcederea spre Cetatea Eterna a convoiului greu incarcat cu armele si aurul dac. convoi pe care-l vedem infatisat intr-una din metopele Columnei triumfale. si numeroase monede batute in oficinele romane. inaltate in Forum. pepitele mari de aur nativ.

Lydus il citeaza in aceasta ordine de idei pe Criton. argintul drahmelor oraselor cetati de pe tarmurile Pomului Enxin. istoric din secolul al Vl-lea.Marte razbunatorul . Specialisti de prestigiu european. la Costesti. relateaza ca Traian a luat ca prada din tara getilor 5. au ajuns pâna in castelele intarite din muntii Orastiei.. armele si cei 500. fiind martor direct al celor petrecute. Ioannes Lydus.Cultura si Civilizatia Dacica de vârf de sageata..si in acest sens toate izvoarele literare sunt de acord . forul ce poarta numele invingatorului Traian. S-au construit temple si apeducte. Cât priveste insa cifrele amintite. Se aflau poate si coifuri de aur.. Olbia. cupe rituale si tavi decorate cu mestesugite reliefuri evocând universul mitic al Helladei lucrate de argintarii si orfaurarii din Thasos Histria.000 de captivi. fara a mai socoti vasele „de nepretuita valoare". in lucrarea „Getica". dupa cum releva documentele arheologice. cum este cel descoperit la Poiana-Cotofanesti. cantitatea de metal pretios ramâne totusi considerabila.000 kilograme de aur si 330. Se vor fi adunat laolalta in chiupuri de lut ars. care a participat la campaniile conduse de Traian. desfasurarea razboaielor purtate de Roma pe pamântul dacic. Desi reductia este mare. au fost ridicate statui de bronz poleit cu aur.si monumentul Trophaeum Traiani. Monedele polisurilor Marii Negre. Faptul ca prada luata de catre legiunile biruitoare a fost imensa .. Prazile luate de la bastarnii si celtiicu care dacii si -au incrucisat armele imbogatisera tezaurul. istoricii releva ca ele sunt exagerate. Inscriptii in piatra mentioneaza cu staruinta ca toate acestea „din avutia dacilor invinsi au fost facute".o demonstreaza maretele edificii publice care au fost inaltate la Roma si in alte zari ale imperiului in anii imediat urmatori cuceririi Daciei. apreciaza ca metalul nobil luat prada nu insuma mai mult de 165. Anul 106 va 29 . Lui Criton. ca istoricul francez Jerome Carcopino. turmele.000 kilograme de argint. care povesteste.000. ii putem acorda credit in multe privinte. In acest timp se va dura la Dunarea de Jos templul inchinat lui Mars ultor . bunaoara. cum sunt cele descoperite in secolul nostru de arheologi in aria pamânturilor dacice. uriasa chiar in raport cu disponibilitatile de aur si argint ale Imperiului in acel timp. Apollonia. asa cum ne sugereaza numeroasei tezaure descoperite in aria geto-dacca.000 livre de aur si indoitul acestei cantitati in argint.

cu putina vreme inainte de a se incheia campania in Dacia. ci din prelucrarea nisipurilor aurifere.000 kilometri. Afluxul de metal nobil survenit insa in 106 a fost atât de important. majoritatea aurului nu provenea din extractia miniera.marja maxima tinând seama de tehnologia epocii respective. aurul Dacieia micsorat cu o zecime pretul lui in tot imperiul.mai mult decât puteau visa cetatenii Romei . De buna seama insa. Atunci? Este exagerata evaluarea facuta de Carcopino? Se pare ca nu. metalul nobil luat ca prada de Traian insumând valori mult superioare. Calculele facute de Ovidiu Maicru releva ca pentru a fi extrase 165. din Carpatii Olteniei si din muntii Sebesului constituiau bogate surse de aur aluvionar. Râurile ce-si purtau la vale apele din Muntii Apuseni.. Aceasta imensa cheltuiala se produce dupa ce. Cu mult inainte de pragul primului mileniu al erei noastre. unii autori sustinând ca scaderea cursului a fost chiar si mai sensibila. oamenii bastinasi culegeau graunciorii stralucitori din apele repezi ale râului intr-o 30 .000 kilograme de aur este necesar sa fie excavate 33. Calculele sale au câstigat aprobarea majoritatii oamenilor de stiinta. se instituise o comisie de notabili in vederea stabilirii unor masuri de severe economii. in conditiile in care minereul este bogat (zece grame de metal nobil la fiecare tona) si considerându-se ca ar putea fi recuperat 50% din aurul continut .000 tone de roca. 10.000 de gladiatori infruntându-se cu arma in mâna. Sunt istorici care apreciaza chiar ca savantul francez a fost excesiv de prudent in socotelile sale. Evident. tezaurul imperiului fiind aproape sleit. incât s-a produs o scadere vertiginoasa a cursului aurului.000. Dar pentru a extrage o asemenea masa de roca era necesar sa se sape in munte numeroase galerii care ar fi insumat nu mai putin de 11. Ar fi putut furniza minele Daciei o atât de importanta cantitate de metal nobil? Acceptând valorile aproximate de Jerome Carcopino se pune problema ce masa de roca ar fi trebuit excavata pentru a obtine o asemenea considerabila productie. saptesprezece saptamâni in sir au durat jocurile in circuri.fiecare cap de familie primeste 650 de dinari spre a se simti partas la marea victorie. cifra uriasa nu corespunde cu potentialul minelor dacice. Introdus masiv pe piata..Cultura si Civilizatia Dacica ramâne adânc intiparit in amintirea romanilor acelui secol: Cezarul hotaraste suprimarea tuturor darilor si .

O buna parte din acest aur si din acest argint venea din gloriosul timp al regelui Burebista care. . in inima muntilor dacici.coifuri si mânere de sabie. Un asemenea puternic stat. resedinte ale puternicilor tarabostes locali..antichitatii.Cultura si Civilizatia Dacica tesatura flocoasa din lâna de oaie.n.000 de kilograme de metal pretios. practica folosita nu numai in Colchida miturilor helladice si aici.potrivit ipotezei lui Nicolae Densusianu . prestigiosul ctitor al scolii arheologice românesti Vasile Pârvan : Centre puternice prin situatia lor strategica. isi exercita autoritatea asupra unui spatiu considerabil. ascunzatori bogate pentru prada ingramadita de capeteniile razboinice in aceste acropole formidabile. Cea mai pretioasa parte a prazii luate din Carpatii dacilor a fost gasita de romani in tainitele palatului-fortâreata durat pe inalta terasa a Sarmizegetusei. Tezaure descoperite de arheologi pe teritoriul Daciei antice ne aduc informatii pretioase: capeteniile geto-dace detineau obiecte de aur maiestrit lucrate inca din secolele al Vl-Iea si al III-lea ien . ce se intindea de la Carpatii septentrionali pâna in tinuturile strabatute de cursul mijlociu al Dunarii. Câpâlna. ce-si avea inima in fortareata Carpatilor. intre 15.s-a pornit firul fermecatoarei legende a Lânii-de-Aur. putuse acumula o mare cantitate de metal pretios. probabil. de unde. cratere si cupe. Este plauzibil sa fi fost apoi jefuite si cetatuile din munti. referindu-se la rolul politic si economic ce-l detineau in epoca aceste asezari fortificate. Blidaru. Acumularile realizate numai in decursul câtorva decenii egaleaza asadar cifrele avansate de Jerome Carcopino. Specialisti avizati apreciaza ca râurile Daciei puteau asigura. acele cetati „inzidite cu muntii" ale caror temeiuri staruie si azi: Costesti. in arcul carora se afla unul din marile filoane de aur ale.. precum si splendide ornamente destinate impodobirii harnasamentului. anual.e.. Iata ce spune. colecta si tezauriza o buna parte din aurul obtinut prin spalarea aluviunilor si prin exploatarea minelor. unind sub cârmuirea sa toate triburile geto-dacice pe la sfârsitul primei jumatati a secolului I i. Uriasa cantitate de metal nobil nu poate fi deci decât rezultanta unei indelungate acumulari. Autoritatea statala. Nicovale.000 si 20. cetatile dace sunt deosebit de numeroase tocmai in regiunile minelor de fier ale Transilvaniei. 31 .

de alta. Rhytonul de la Poroina este arcuit ca un corn a carui parte inferioara infatiseaza un cap de cerb.Cultura si Civilizatia Dacica zgura si obiecte de fier. cupa este impodobita cu doua splendide reprezentari antropomorfe. Specialistii numesc astfel cupele in forma de corn sau de cap de animal. Nu ne este greu-extrapolând ce stim astazi despre arta faurarilor daci. intr-un cuvânt. CucuteniBaiceni. ne sugereaza o scena ceremoniala.cu valuri alergatoare si cu semnele perenitatii solare. Un gest de devotiune? E dificila o interpretare exacta. marea putere materiala a principilor care au domnit aici. crestate sau modelate in relief. de la Koson. Gruparea celor patru personaje. ce fac parte din tezaurele descoperite la Valea Nucarilor-Tulcea. tinând in mâna o cupa. plasate cu un excelent simt al compozitiei in spatiul plastic definit. Doi barbati se afla asezati pe câte un scaun. asa cum era impodobita cu discreta eleganta si ritmuri egale ceramica geto-daca ce ni s-a pastrat in tezaurul tainic al ogorului românesc. folosite in antichitate cu prilejul ceremoniilor. in partea superioara. Cert e faptul ca atât tehnica faurarilor. unduiri serpentiforme. cu subtile stilizari de lujeri si alte forme vegetale. simboluri-matrice ce se petrec neistovite in ampla curgere a Timpului. despre canoanele artistice si despre esenta motivelor decorative . Craiova-Dolj.creanga de brad . cât si motivele ornamentale apropie acest vas de argint aurit de alte stralucite opere tracogetice. O parere despre admirabilele opere ale atelierelor dace ne putem forma privind rhytonul de argint aurit descoperit nu de mult in ogorul comunei mehedintene Poroina. sculptorul anonim sugereaza plastic natura unora din prazile luate prin vase de felurite dimensiuni. tezaure celebre de monede de aur de la Lisimah de o parte. In câmpul figurativ al metopei amintite de pe Columnatraiana. Peretu-Teleorman. caracterizeaza indeajuns activitatea industriala. Probabil ca un rhyton asemanator a fost daruit de catre Marcus Ulpius Traian templului din Siria despre care izvoarele literare 32 . dar si mici nicovale de mestesugari pentru podoabele scumpe. iar celelalte doua personaje stau in picioare cu dreapta inaltata.sa ne imaginam pretioasele prazi: vase de aur si de argint decorate cu simbolul vesnicei tinereti . splendide vase cum ni le-a redat pamântul in hotarul Mehadiei si in atâtea alte locuri din tara. vase cu armonioase intreteseri de motive geometrice. fastul politic.

Stancesti. pocale si cratere de argint aurit. ori pavezele de parada decorate cu reliefuri. trasaturile elocvente ale unei arte viguroase si originale. sec V 33 . elegantul lant de argint cu pandantiv gladioloform din tezaurul descoperit la Merii Goala (Teleorman). ori mari recipiente tronconice. Oroles. la Stupini in judetul BistritaNasaud ori pe terasa dreapta a Dunarii . la Remetea-Poganici. asemenea celui aflat in zilele noastre la Sarmizegetusa. atât in arcul carpatic cât si in alte regiuni ale tarii . una din superbele piese ale tezaurului din Sâncraieni. Scorillo si Decebal. ci si ca har al artei cu care era investit metalul lucrat. dupa cum alte tezaure descoperite in numeroase locuri. masivele bratari din argint multispiralate.Cultura si Civilizatia Dacica amintesc ca o splendida ofranda „a stârnit o puternica vâlva in acel timp".in comuna Somesu Cald din judetul Cluj. O comoara gasita la Sâncraieni-Hunedoara ne da posibilitatea de a pretui armonioasele forme ale unor asemenea vase ceremoniale. Ne putem inchipui ce reprezentau prazile luate. dar le-a lasat intacta capacitatea de a evoca evurile pierdute.aduc in orizontul zilelor noastre farmecul podoabelor realizate de argintarii si aurarii ce au trait sub cerul lui Burebista. la Seica Mica si Agârbitiu in judetul Sibiu. nepereche in veac. Trebuie sa se mai fi aflat in acest spolium. Hunedoara). cum e bunaoara scutul adus la lumina la Piatra Rosie (in hotarul comunei Bosorod. la Epureni-Vaslui si Cerbal-Hunedoara. prin partile Lugojului. cingatorile de la Gusterita-Sibiu. Timpul le-a rapit poate din stralucirea initiala. nu numai ca valoare in aur sau argint. aduse la lumina in vatra transilvana. jud. privind graitoarele martore ale acelui timp ce s-au pastrat in neodihna pamântului getic: gratioasa cupa cu toarte elegant aurite.

Cultura si Civilizatia Dacica Comoara de aur 34 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi dacice de aur Monezi dacice de aur 35 .

luntrasii au zarit sticlind ceva in apa. intre radacinile copacului abatut de ape au descoperit o ascunzatoare boltita cu piatra.Cultura si Civilizatia Dacica Ele ne permit sa ne inchipuim ce imensa pierdere a suferit patrimoniul artistic universal prin topirea de-a valma. ne lasa sa intrevedem posibilitatea ca spoliumul sa fi cuprins si alte reprezentari ale mitologiei dacice. Aplica având imaginea zeitei lunii si a padurilor.000 galbeni. pusi in fiare ca furii si cercetati cu cazne „din porunca eminentei sale cardinalul Manuzzi". Au pornit mai apoi spre cetate. Au fost mistuite fara urma asemenea comori nepretuite. Cum de au aflat oamenii. in cuptoarele Romei. Daca ne bizuim pe relatarea lui Lazius. unul din puternicii feudali din Transilvaniaacelui veac. pe lânga multe sloiuri de aur (vâna desprinsa din filon ori metal nelucrat) se aflau acolo nu mai putin de 40. au dat peste un arbore pravalit ce le atinea calea. inlauntrul lacasului-nemaivazute avutii. Au cautat printre pietrele afundului si au aflat mai multi galbeni. Câtiva naieri mureseni. unde si cun au fosr descoperite miile de jjalbeni? Potrivit unor izvoare literare. Covasna). din vechile legaturi cu pamântul mai ramasese doar una. la o intorsatura a râului.. chibzuind ca vor afla in oras vreun negutator in stare sa le schimbe aurul ce-1 aveau in desagi. pescarii au fost arestati. spre Alba Iulia. Comoara a iesit la iveala in vara anului 1543. Dupa o vreme. Când. in preajma surpaturii. Dar sa dam cuvenitele drepturi cronologiei. aflata in tezaurul descoperit la Surcea (jud. stapânirii de incercarea acelor nevoiasi de a dobândi bronzul craitarilor in schimbul galbenilor sunatori. a capodoperelor orfaurarilor din Carpati si de la Dunare. Au inceput sa cerceteze imprejurimile.si-au indreptat luntrea „pe firul Sargetiei". toate. asa cum cincisprezece veacuri dupa triumful lui Traian mii de monede dacice de aur descoperite de tarani in muntii Orastiei aveau sa fie topite in cuptoarele monetariei chesaro-craiesti din Alba Iul [a. cautând un loc mai bogat in peste 'dupa cum se afirma in documente contemporane . apele muscasera adânc din mal si stejarul fusese dezradacinat. nu-i greu de imaginat inca din prima zi dupa sosirea lor la Alba lulia. Bendis (corespondenta dacica a Artemisei). S-au bucurat pescarii de asemenea noroc si si-au impartit nesperata agoniseala. monezile. le-au fost 36 .. intâietatea in aceasta privinta ar reveni unor pescari transilvani.

stiute doar de putini. iar deasupra a fost asternuta o patura grea de piatra. Apoi groapa s-a astupat cu pamânt. unde au fost ingramadite avutiile purtate pâna acolo. intr-un anume loc. Când toate câte au fost poruncite de Decebal 37 . nu a mai ramas nici un semn al celor intâmplate. stiri despre cele intâmplate au ajuns pâna la curtea imperiala. hotari sa-1 ascunda in asa fel incât sa nu poata fi gasit de adversari.Cultura si Civilizatia Dacica confiscate.istoriseste Dion Cassius . O alta parte a pretioaselor sarcini scoase in taina din cetate au fost bine ascunse in pesteri. când matca râului fu secata. cu chibzuiala ales. comoara fiind insusita fara sfiala de catre inaltul prelat.vazând ca sortii ii sunt potrivnici si ca e pe cale sa piarda razboiul. Decebal . Dupa care inturnându-se apele acelui râu in matca lor dintotdeauna. sclavii sapara o groapa adânca. El alese pe cei mai puternici dintre sclavi si-i indruma sa abata apele râului Sargetia. pentru a nu lasa prada in mâinile romanilor atâta aur si argint agonisi.

in relatarea lui Diodor. Sargetia. stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrângere. Scenariul nu-i rau intocmit si conflictele schitate ritmeaza dramatic evenimentul relatat. un tovaras de arme al lui Decebal. Descoperirea intr-o ascunzatoare de pe malul râului Strei a atâtor mii de galbeni i-a determinat pe umanistii transilvani amintiti sa identifice acel modest afluent al Muresului cu scornita apa Sargetia pomenita de Dion Cassius. semintie din antica Macedonie. si nu s-ar fi stiut niciodata nimic despre cele petrecute pe firul Sargetiei -va arata Dion Cassius ..daca Bicilis. 38 . pentru a da mai mult relief si culoare relatarilor sale. intrucât Dion Cassius si-a intocmit „istoria" in secolul al II-lea e." O ingenioasa rezolvare ca cea povestita de Diodor rimeaza cu virtutiile spirituale ale regelui Decebal.n. geografi si lingvisti. viteaz in lupta. ei ajung la concluzia fantezista ca avutiile aflate de naierii mureseni in valea Streiului nu sunt decât o parte a marelui tezaur al regelui Decebal. in alt context..e. i-a inspirat si numele inexistentului râu Sargentia. amintita pagina din „istoria" sa. mester a intinde curse. capetenia paeonilor. va relata firul acestor intâmplari. eroul intâmplarii e Eudeleon. Nu 1-a infiorat nici o clipa gândul ca nevinovatul sau imprumut va avea implicatii dupa saptesprezece secole si chiar mai târziu. inchipuita pe dentregul. Prin aceasta nejustificata extrapolare. si istoricul latin a colorat cu aceasta intâmplare. luat in captivitate de romani. n-ar fi dezvaluit taina pentru a i se cruta viata. O marturisesc culorile vii ale portretului ce-i face: „priceput in ale razboiului si iscusit la fapta. cum mai era cunoscuta tara dacilor. Diodor din Sicilia. Un alt istoric. Timp indelungat. Au trecut de atunci secole. are un singur pacat: nu~i original. slujitorii folositi pentru a duce pâna la capat aceste tainice lucrari au fost sortiti mortii.n. in alte coordonate temporale si spatiale.. in care generatii de istorici. spre a feri comorile de primejdiile viitorului. pe care a socotit-o demna de istetimea regelui get. este limpede ca primul s-a inspirat din opera sicilianului.Cultura si Civilizatia Dacica s-au savârsit cu bine. iar Diodor isi scrie relatarile in secolului I i.. stiind când sa navaleasca si când sa se retraga. Lui Dion Cassius i-a placut stratagema folosita de Eudeleon. cu rezonantele sale apropiate de Getia. istoricul roman nutrea o sincera admiratie fata de Decebal.. iar râul ce tainuieste tezaurul se numeste Sargentia.

ci si a vechimii lor. Bratara dacica 39 . ca de pilda intr-o lucrare a umanistului Stefan Zamozius tiparita la Padova.Cultura si Civilizatia Dacica cercetând documentele atâor arhive si orizoturile arheologice. Carturarul. Cert e faptul ca multimea de „ guldeni". e greu de spus. Scrierea lui Sarepta. ne aduce o prima marturie despre acest enigmatic personaj. intocmita in anul 1554. mentionând ca a avut acei galbeni „in fata ochilor". Orcum. pe care o evoca scrierile medievale. Dintr-un erudit studiu dedicat de numismata Judita Winkler acestor monede antice aflam ca asemenea piese stârnisera interesul ilustrului Erasmus din Rotterdam. Cum se infatisau simbolurile si siglele acestor piese? Umanistul Mathesius Sarepta ofera referiri nu numai asupra obârsiei. pe avers . cuprinde si monede batute in aur dacic. descrie sugestiv caracteristicile monedelor. Când. faptul ca intre radacinile arborelui pravalit s-a gasit o ispititoare comoara nu poare fi inlaturat din discutie. ele se afla citate si in lucrarile unor carturari transilvani. n-au putut descoperi nici nu element concret care sa pledeze in favoarea unei asemenea identificari. pe la sfârsitul secolului al XVI-lea. iar pe revers „trei figurine" si inscriptia Koson. in ce imprejurari si cine anume a intocmit o asemenea ascunzatoare.o pasare Phoenix cu aripile desfacute.

Anexe 3. simbolul total al vietii 5. Caracteristica pentru civilizatiile neo-eneolitice din sud-estul Europei 2. Muntele Cosmic 3. Unul din elementele sacre ale regenerarii. Ce s-a descoperit in situl arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba) 3. Ce reprezinta templele in cultura dacica 3. de formă discoidală. Trei tăbliţe de lut. Plastica antropomorfa 2.Cultura si Civilizatia Dacica 3. care cuprind semnele unui alfabet 40 . fecunditatii. De ce se leaga reprezentarea femeii in cultura dacica 4.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare 1.1 Lucrare de verificare 1. Ce a constituit apa pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos 5. Statuetele umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei 6. De cultul fertilitatii 4. Ce este caracteristic pentru Cultura Gumelnita 6.

de formă discoidală. s-au descoperit într-un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba). care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î. toţi de origine tracă. cântec. care cuprind. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine.  Exista doua teorii ale continuităţii daco-române. marmora si chiar aur. dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra. dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. ale unui alfabet.Cultura si Civilizatia Dacica 4. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică. dacii adoptând treptat limba şi obiceiurile latine. printre altele. dans. Orfeu. dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat. ştiinţe etc. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene. Linos şi Tamiris.  În anul 1961.  Continuitatea multimilenara a manifestarilor religioase legate de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului.Hr. marea majoritate a plasticii fiind feminina. despărţite prin linii. Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie. Si cea care 41 . 105-106. patru grupuri de semne. Teoria clasică a continuităţii dacoromâne.  Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. trei tăbliţe de lut. Recapitulare  Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei  Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate. în cele arhaice greceşti (linear A). este acceptată de majoritatea istoricilor români care spune ca după ce Traian a cucerit Dacia în a. in general din lut si arse in cuptor.

„Studia hist.  Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic. D. 1991 Mircea Eliade. Ştiinţifică. 200 care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. Arta preistorică în România. Polirom 2007 Vladimir Dumitrescu.Cultura si Civilizatia Dacica pune la îndoială teoria romanizării Daciei si care are in vedere timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . din care îşi trag originea cele caldeiană. 2. Bibliografie         Mircea Eliade. Ed. Balasa sustine ca dacii. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. iudaică şi creştină. Editura de stat pentru literatura si arta. 1959 O. 1974 Nicolae Vlassa.”. egipteană. Kern. Ed. apoi în spaţiul greco -roman. Orphicorum fragmenta. ed. Iliada si Odiseea. 1922 42 . este considerată ca pornind din spaţiul carpato-dunărean.doar 165 de ani. Ed. Academiei. vol.  Savantii din Cambridge-Anglia sustin ca cea mai veche cultura din lume este Cultura Vedică. fasc. Ed Humanitas. Sacrul si Profanul. Berlin: Weidmann. 1995 Mircea Eliade. 5. 1974 Silvia Marinescu Bilcu. Probleme ale cronologiei neoliticului Transilvaniei în lumina stratigrafiei aşezării de la Tărtăria. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor. 1962. Collegit Otto Kern. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca.  După Mircea Eliade. Revista. Buc. Cultura Precucuteni pe teritoriul României. 1963 Homer. strămoşii Românilor. in colaborare cu Ioan Petru Culianu. II. „Dacia”. Meridiane. Dicţionar al Religiilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->