Cultura si Civilizatia Dacica

CULTURA, CULTE SI CIVILIZATII Unitatea de învatare nr. 2

Cultura si Civilizatia Dacica
CUPRINS 1.1 Plastica antropomorfa…………………………………………………………………….…pag. 2 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet European…………..……………pag.4 1.3 Cultura traca………………………………………………………………………….....…….pag. 5 1.4 Teoria continuităţii daco-române………………………………………….……..…..…..pag. 11 1.5 Bazinul Dunării – pop. pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român………….…..……pag. 14 1.6 Scrisul ………………………………………………………………….……….……………..pag.16 2. Comorile dacice……………………………………………………..……………………….pag. 20 3. Anexe…………………………………………………………………………..…………...…pag. 21

3.1 Lucrare de verificare

3.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare

4. Recapitulare

5. Bibliografie 1

Cultura si Civilizatia Dacica

1. Cultura si Civilizatia Dacica 1.1 Plastica antropomorfa Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei. In afara de M. Egee si Orientul Apropiat, cu care sudestul Europei a fost intotdeauna in raporturi directe, in timpul epocilor preistorice, nici o alta regiune a lumii nu a dat o plastica atat de numeroasa si de-o asemenea varietate ca Sud-Estul Europei, cu precadere regiunea Dunarii de Jos. Al doilea mare capitol al artei neolitice si eneolitice cuprinde sculpturile antropomorfe si zoomorfe, precum si vasele modelate in forma de oameni sau animale. Toate acestea sunt legate in primul rand de credintele si practicile magico-religioase ale populatiilor acestei epoci, privind atat viata pamanteana cat si presupusa viata viitoare." (Vladimir Dumitrescu) Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate, in general din lut si arse in cuptor, dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra, marmora si chiar aur. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine, dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat, marea majoritate a plasticii fiind feminina. Reprezentarea femeii este cu siguranta legata de cultul fecunditatii si fertilitatii, care vrea sa redea imaginea divinitatii-mama, zeita suprema, asa cum ne apare ea inclusiv in plastica si izvoarele scrise ale Asiei Anterioare. Apa a constituit pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos unul din elementele sacre ale regenerarii, fecunditatii, simbolul total al vietii. Realizarea unei statuete umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei este considerata din aceste motive o creatie originala si totodata independenta de spiritualitatea celorlalte populatii preistorice din lume, fiind considerata caracteristica pentru creatorii culturii Gumelnita. Dintre operatiile magice ce se evidentiaza (chiar si astazi) amintim ceremoniile destinate sa provoace ploaia, sau sarbatorile religioase care marcheaza sfarsitul muncilor agricole. Aceasta continuitate multimilenara a manifestarilor religioase legate
2

Cultura si Civilizatia Dacica

de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. "Pentru omul religios, moartea nu intrerupe cursul vietii, ci este o alta modalitate de existenta umana. Templele nu sunt decat replici ale Muntelui Cosmic si constituie deci legatura, prin excelenta intre pamant si cer. Opozitia sacru-profan semnifica adesea opozitia dinttre real si ireal sau pseudoreal. Omul lumii arhaice are tendinta sa traiasca cat mai mult posibil in sacru sau in intimitatea obiectelor consacrate. Sacrul inseamna in acelasi timp putere si real. " (M. Eliade, Sacrul si Profanul) Vladimir Dumitrescu - " Cultivarea plantelor si cresterea animalelor ca si rolul primordial al femeii in procesul biologic al reproducerii vietii si in stabilirea descendentei au generat in chip firesc un cult al fecunditatii si fertilitatii si - ca un corolar necesar unele practici magico-religioase, expresie a acestui cult." " ... unele elemente ale plasticii in lut ale culturii Boian stau la baza unora dintre manifestarile sculpturale ale culturii Gumelnita (tipul statuetelor cu bratele intinse lateral, cu partea superioara a corpului relativ plata si cu portiunea centrala modelata mai plastic, ca si decorul incizat in benzi inguste mai ales spiralice)”. Silvia Marinescu Bilcu - " Aspectul care izbeste din primul moment pe cercetatorii sculpturii neolitice este utilizarea, ce merge uneori pana la cea mai exagerata schematizare, a statuetelor. Avand in vedere rolul magico - religios al sculpturilor, nu trebuie sa ne mire nici schematismul, nici uniformitatea de reprezentare. Canoanele reprezentarilor legate de cult au ramas rigide si neschimbate" " Vladimir Dumitrescu - " Covarsitoarea majoritate a statuetelor zoomorfe reprezinta tocmai animalele cornute. Preponderenta statuetelor cornute sta in legatura si cu simbolul taurului." "Modelarea si pastrarea in locuinte a statuetelor constituia un act magic, de cult, cu ajutorul caruia se invoca si se obtinea cresterea si inmultirea animalelor domestice."
3

Cultura si Civilizatia Dacica

Fig. 1 Cultura

neolitica “Turdaş”, din sudul Transilvaniei, 2.500 de ani înainte de

celebrele piramide egiptene (2630 – 2611 î.Hr.). 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet european În anul 1961, cercetătorul Nicolae Vlassa a descoperit într -un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba), între Alba Iulia şi Orăştie, trei tăbliţe de lut foarte ciudate, de formă discoidală, care cuprind, printre altele, patru grupuri de semne, despărţite prin linii, ale unui alfabet.

Fig. 2 Cel mai vechi alfabet european Situl se întinde pe 100 de hectare, are fortificaţii şi cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase şi statuete valoroase. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene, în cele arhaice greceşti (linear A), dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. Cercetătorii care au verificat aceste tăbliţe susţin că au 7.500 de
4

încă nedescifrată. care au studiat fenomenul 5 . el ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile. Conforme datelor arheologice.500 de ani. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică. lucru reluat peste veacuri de istoricii moderni. dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi. Orfeu.Hr. Dacă s-ar înţelege între ei. are doar 5..Cultura si Civilizatia Dacica ani. Strabon şi Plutarh susţineau originea tracă a lui Orfeu. care până la 1961 era considerată cea mai veche din lume. de la cel sumerian la cel fenician şi până la alfabetul grec şi latin. după cel al inzilor. Linos şi Tamiris. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios.” (Herodot) Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. după socotinţa mea. după regiuni. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î. Tracii au mai multe nume. Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie. Menţionăm că elemente ale acestei scrieri. ştiinţe etc. 1. Se pare că scrierea de tip Tărtăria e un fel de strămoş al celorlalte tipuri de alfabet. dans. toţi de origine tracă. scrierea de tip Tărtăria a dispărut din spaţiul balcanic pe la anul 3000 î. au mai fost descoperite în alte 100 de situri arheologice.3 Cultura traca „Tracii sunt cel mai numeros popor din lume.Hr. cântec. Din studiul istoricilor antici se observă că aceştia intuiseră destul de devreme originalitatea şi forţa religiozităţii tracilor. adică în momentul în care s-a făcut trecerea de la Epoca Pietrei la Epoca Bronzului. aflate în România şi în jurul ei şi cercetate încă din anul 1874. iar scrierea sumeriană.

să pună într -o anumită ordine izvoarele istorice transmise prin filiera greacă şi romană. romanii.Cultura si Civilizatia Dacica orfismului (O. Arrighetti . este atât de puţin consemnat în documentele istorice? Un răspuns univoc la aceste întrebări este greu de obţinut din cauza informaţiei limitate. izvoare de care alte popoare europene au beneficiat din belşug (grecii. K. etc.158. deosebit de fragmentate. p.Orpheus and the Greek Religion (London.) datorită descoperirii unei culturi scrise. Buc. C. când ar fi apărut aşa-zişii traci timpurii. mai ales.Orphicorum fragmenta (Berlin. numiţi astfel de către Mircea Eliade în „Istoria credinţelor şi ideilor religioase”. 1972 . E de datoria specialiştilor să pornească pe acest drum al descoperirii şi. Este. acestor „mari anonimi ai istoriei”. religia. să lege ideile şi informaţiile între ele şi să le pună în legătură cu descoperirile arheologice care privesc 6 . istoria tracilor le-am primit prin filiera grecească şi/sau latină. Cei mai mulţi dintre istorici consideră că separarea tracilor a avut loc încă din epoca bronzului. Restul se datorează descoperirilor arheologice de pe teritoriile locuite odinioară de traci. „neamul cel mai numeros după inzi” (Herodot)? Care a fost spaţ iul lor de răspândire? Care din naţiunile contemporane îşi trag rădăcinile de la traci? De ce însă acest „cel mai numeros popor din lume după cel al inzilor” a rămas anonim în istorie. W. ed.Marc McGinty).Fragmenti Orfici (Torino. Cine totuşi sunt aceşti „Mari anonimi ai istoriei” – tracii. greu de precizat momentul. 1991. Majoritatea mărturiilor privind viaţa. în primul rând. Părerile sunt foarte diferite. 1959). Kern . Acest lucru nu se datorează atât faptelor lor. Ştiinţifică. Guthrie . din lipsa unor izvoare istorice mai consistente (în principal scrise). al descifrării istoriei adevărate a strămoşilor noştri. deseori denaturată. 1922). profund ancorată în viaţa socială a respectivelor popoare. în care tracii s -au separat şi diferenţiat ca etnos din marea masă a populaţiilor europene. organizarea. cât mai ales neputinţei istoricilor de a le scrie istoria corectă şi adevărată. originea mişcării dyonisiace a fost localizată în Tracia sau Frigia (Universitatea din Chicago în dec. stră-strămoşii noştri – merită un loc de frunte în istoria cel puţin a civilizaţiilor europene. vol. Conform istoriei oficiale tracii au jucat din punct de vedere politic un rol d estul de modest în istoria antică. II. 1935) si G. De asemenea. „Marii anonimi” ai istoriei – tracii.

Jarde. În ultima vreme. Gumelniţa.piramide şi citadele ce par incredibile pentru zilele noastre. toate aparţinând lumii tracice. Cernavodă. tracic. a vechilor Pelasgi. încrucişările şi suprapunerile orientale. Grecia şi Anatolia urme ale tracilor au fost stabilite în Italia. “Asupra istoriei primitive a regiunilor. precursorul civilizaţiilor Cucuteni. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii. schimbându-le doar numele. Tracii au apărut pe un veritabil fond genetic local. Pe lângă spaţiul danu biano-pontic. Macedoniei etc. cum să nu ridicăm vocea azi noi. Greciei. descoperite de profesorul american Robert Ballard în zona actualei Insule a Şerpilor vorbesc de un trecut foarte glorios al stră-strămoşilor noştri. urmaşii ac elor anonimi Traci.a. Săpăturile arheologice din diferite zone locuite de traci au scos la iveală multe monumente ale culturii lor materiale (Insula Banului la Dunăre. când grecii „ne împrumutau” zeii. Cozia (în Muntenia). şi să spunem lumii Adevărul. Karanovo ş. Paris.). Construcţiile ciclopice stranii . se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. care prezintă un ansamblu de culturi înrudite ale perioadei tracice timpurii. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre. în Ţara Bascilor. 1923. pelasgii aparţinând timpului neoliticului”. pe teritoriile de astăzi ale Bulgariei.a. Serbiei. întemeietori ai Europei moderne de azi. Petreşti. Până în prezent. menţinută cu toate invaziile. Sălcuţa. umiliţi şi furaţi de al nostru trecut glorios din dorinţa „inteligentă” de a nu ne supăra „vecinii”. Elementele comune (lingvistice. construcţii etc.Cultura si Civilizatia Dacica pe traci. care vor forma Grecia. solul grec n-a scos la iveală nici o urmă materială a paleoliticului. ne vorbeşte renumitul elenist A. De ce să tăcem. grecii înşişi nu ştiu nimic. Turciei. Cernolesc (la est de Nistru).. înfruptându-se din plin din miturile şi credinţele tracilor. la Babadag (în Dobrogea). Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii. Când Demostene şi Ificrate socoteau ca o cinste faptul că mamele lor fuseseră trace. într un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. obiceiuri. în Elveţia (cantonul Grisson cu limba Romanch) ş. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul 7 . „Originea acestui popor.). Saharna-Solonceni (Republica Moldova).

având drept axă centrală fluviul Dunărea.Chr. numai după ce le-a dat acea faimoasă Cupă Tracică de Aur”. Spaţiul imens ocupat de ei a favorizat apariţia diferenţierii lor lingvistice şi culturale. Tot aici apare şi denumirea teritoriului locuit de aceştia . Confom mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon şi Socrate. În Iliada Homer spunea despre traci: „Armatele lor străluceau de scuturi de aur şi tezaurele lor erau aşa de preţioase că regele Priam (rege al Troiei-Tracice) a putut să ia înapoi. până în Elada. 265). neamul lor ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile”. izvoarele asiriene vorbesc pentru prima oară despre o populaţie nouă aşezată în Anatolia şi numită de aceste izvoare musku.tracii de nord (septentrionali). pag. În sec.) afirma ca „Neamul tracilor este cel mai numeros din lume. reputat specialist în domeniu. La cumpăna mileniilor II-I î. acela al frigienilor. După Mircea Eliade.Chr. în mileniul III. unde preoţii predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii). de la greci.Chr. numită Androniconul. Istoricul Herodot (484-425 î. tracii timpurii s-au divizat în cei situaţi la sud de Munţii Balcani (Haemus) . Ca urmare. cea menţionată mai sus. Sunt diferite ipoteze. pe parcursul primei jumătăţi a mileniului I î. Aheii deveniseră deja traci.Chr. al XII-lea î. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. care merită toată atenţia specialiştilor în domeniu. susţine Marija Gimbutas. tracii înregistrează o maximă extindere teritorială. cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra.tracii de sud (meridionali) şi cei de la nord de aceşti munţi . şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului. capul fiului său mort. 200 („Dicţionar al Religiilor”. Conform „Istoriei” lui Herodot.Troada (secolul XIII î.Cultura si Civilizatia Dacica Carpato-Dunărean”. după cel al inzilor…dacă ar avea un singur conducător sau dacă tracii s -ar înţelege între ei.Chr. Tracii au fost atestaţi pentru prima data în izvoare scrise în poemele lui Homer „Iliada” şi „Odiseea”. Se pare că este vorba de un neam tracic. însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala Zamolxiană. Istoricul Herodot îi considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaţilor (Moldova de 8 . Civilizaţia tracilor ocupa spaţiul carpato-balcano-pontic.Chr. În jurul anului 1400 î. se construieşte în Tracia nord dunăreană. tracii reprezentau unul dintre cele mai numeroase popoare din antichitate.). când au emigrat spre sud.

Anglia şi Irlanda. după o lungă peripeţie mediteraneană se stabileşte în Latium (Peninsula Apenină). pe tatăl său şi pe zeii protectori ai cetăţii”. „fiul lui Anhises şi al zeiţei Venus. îndemnaţi de a ajunge printre semenii lor de aceeaşi sorginte. de ieri. Spania. Chr. referitor la “Hramul Dumnezeiesc”. ci de mult timp”. ca baza limbilor euroindiene. Tetovo. unde au fost cunoscuţi ca Cimiry. Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud. îl întâlnim înainte de apariţia creştinismului şi “înainte să se impună latinizarea în Dacia”. din care în 9 . Termenul “Bisica” nu are nici o legătură cu latinescul Bazilica. existau deja traci. iar Tracii au fost Daci”. fiica regelui local. căsătorindu-se cu Lavinia. troienii. Această apreciere a lui Herodot confirmă faptul că geţii se aflau într-o fază avansată a civilizaţiei lor materiale şi militare. au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi. În acest context Dio Casius a spus: „…şi iarăşi să nu uităm că Traian . Vincente. dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi. în Anatolia. interesant este faptul că termenul “Bisica” (biserică). afară de geţi care sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” spunea marele istoric grec Herodot. dar să fi fost ignoraţi. este posibil ca ei să fi existat chiar mai devrem e. având în vedere rezistenţa pe care au opus -o getodacii lui Darius. în frunte cu Raman Eneas. spune către amurgul vieţii un reputat român canadian. ci în tracitatea limbii latine şi asta nu de azi. regele perşilor.Cultura si Civilizatia Dacica astăzi).69.”Bessi” – “Be-serica” – Bisearică”). deci.Troian a fost trac veritabil. care desemna “Casa lui Dumnezeu în care slujeau Bessii (clanul preoţesc din tribul tracic Satri)” şi etimologic este legat cu numele preoţilor “Bessi” (v. Cu traco-geto-dacii începe de fapt istoria românilor. Geto -dacii. D e aici se poate conchide că termenul “Bisica” este un vechi termen autohton. pag. Explicaţia detaliată se găseşte în Limba Traco -dacă. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide. unul dintre cele mai vechi popoare din Europa. Izvoarele prezentate conduc spre ipoteza că pe la 1400 î. Sunt ipoteze controversate despre paternitatea traco-geto-daco-românilor asupra acestor pământuri din cele mai vechi timpuri. „… Tracii au mai multe nume. „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. care îl salvează pe fiul său Iulius Ascanius. Legenda spune că după ce au fost înfrânţi de greci. 2000. De asemenea. Migraţi ulterior către Italia. contribuind la dezvoltarea neamului latinilor de aceeaşi seminţie. după regiuni.

Câmpia Panonică ş. spune reputatul român din Canada Vincente. compunând cântece chiar înainte de întemeierea Romei. Drept argument sunt şi plăcuţele de la Sinaia. ale ruşilor. spre deosebire de unele popoare tracice (din Balcani. de a distruge orice urme în istorie lăsate de poporul nostru) pot fi găsite explicaţiile acestei dăinuiri în timp a poporului român. „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. în primul rând. cu tradiţie bimilenară în cele ale vieţii ori de stat” (Vasile Pârvan). geto -dacii au supravieţuit în timp. pe care au gândit -o oamenii. faptele săvârşite de eroii lor. Observaţi: la început au fost tracii. însoţindu -le din fluier. „Geţii au avut propriul lor alfabet cu mult înainte de a se fi născut cel latin (roman). Cum se explică faptul că. rezistând în înconjurarea de popoare migratoare nelatine? „Din timpuri uitate de amintirea muritorilor de rând trăiau dacii pe pământul acesta.a. Alte argumente. cum sunt tăbliţele de la Tărtăria. sunt o ramură mai recentă a acestui cunoscut în istorie popor trac. În puţinele surse documentare ajunse până în zilele noastre (în pofida stăruinţelor vecinilor. urme ale căruia au fost găsite pe întreg teritoriul dintre Orientul Apropiat şi Peninsula Iberică. de la care mult mai târziu s-a desprins un popor sedentar . cu cea mai avansată credinţă idealistă în nemurire. Ei erau statornici. vorbesc despre apariţia scrisului latin înainte de cucerirea romană. care n -am râvnit niciodată ţinuturi străine). pe care este scrisă cu scriere dacică rugăciunea lui Burebista. Limba latină vulgară a vechilor daci vorbeşte despre rădăcinile lor latine preromane. dând naştere acestui popor de origine latină. Un moment foarte important. orânduiţi. luminaţi. ci de mult timp”.Cultura si Civilizatia Dacica mod direct se trage poporul român.getodacii (un argument în plus că noi suntem un popor legat de acest pământ. Ultimele descoperiri.). creativi. În figură se prezintă una din ele. în străvechi legături cu civilizaţia elenă. 1597). (…) Geţii cântau. ceea ce – o scrie Cato – romanii au început să facă mult mai târziu” (Bonaventura Vulcannius din Bruges. ci in tracitatea limbii latine şi asta nu de azi. de ieri. cum ar fi cele de la Sarmisegetusa. „Oare nu cumva geto -dacii reprezintă populaţia autohtonă dezvoltată din acea rasă ce ne-a lăsat civilizaţia neolitică a „Omului de la Cucuteni”?”. un criteriu al civilizaţiei unui popor este scrisul. se întreba istoricul francez E. Pietara (Les races et 10 . demonstrează că scrisul la geto-daci a apărut cu mult înaintea celui sumerian.

Paris.4. social-politice şi culturale. fiind singura limbă de comunicare interetnică.300-291 p. În acest mediu multietnic latina. Tot mai multe probe pun la îndoială teoria clasică a continuităţii daco romane. aflată în ample transformări economice. romane. În orice caz. Olbia. Aceasta este teoria clasică a continuităţii daco-române. După ce Traian a cucerit Dacia în a. Zapirion. şi nu era vorba de un popor barbar cu moravuri aspre.Cultura si Civilizatia Dacica l’Histoire. Tyras. pătrunseră elemente ale culturii greceşti şi. În această perioadă societatea geto-dacilor. învingând pe Decebal. De secole la daci şi geţi. greacă. ar fi obţinut poziţia dominantă. conduşi de regele Dromichaites (a. Argumentele Pro acestei teorii sunt: colonizarea intensivă a Daciei. coloniştii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman („ex toto urbe Romano”). 1877). Această perioadă coincide cu epoca de aur a lui Alexandru Macedon. în parte.Hr.). şi -a găsit moartea la nord de Dunăre împreună cu întreaga sa armată de cca 30000 de soldaţi. întrat în conflict cu geţii dunăreni. „Ulpius Traianus. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. avea nevoie de emiterea unei monede proprii. care are o circumferinţă de un milion de paşi…După cucerirea Daciei adusese o mulţime foarte mare de oameni din toate colţurile lumii romane pentru popularea 11 . el a supus Dacia şi a transformat în provincie romană provincia. În epoca amintită pe teritoriul locuit de geto -daci sau înregistrat remarcabile capodopere de creaţie. Drept confirmare au fost descoperite o serie de monede de Histria. limba comună fiindu-le tuturor coloniştilor latina. 105-106. dacii adoptând treptat limba şi obice iurile latine. generalul căruia. Geto-dacii au fost în mare parte contemporani cu marile civilizaţii ale antichităţii: egipteană. „Burebista stăpânea un regat puternic. romană. este sigur că în timpul unirii naţionale cultura greco -romană nu-i era străină” (Iulius Yung. Costeşti (cca 280 de monede). care erau înrudiţi îndeaproape. acceptată de majoritatea istoricilor români. persiană. 1924) după marea descoperire de la Cucuteni făcută de arheologul german Hubert Schmidt. Teoria continuităţii daco-române 1.

barză. Petreşti. destul de numeros (urmaş al marelui 12 . în care însă romanitatea nu şi -a înfipt rădăcini atât de adânci. Timişul şi Oltenia. nicio cronică medievală nu menţionează vreo migraţie masivă de populaţii roma nice din Balcani. XII-XIII) afirmă că atunci când maghiarii au sosit în Pannonia. pe care teritoriu se mărginise colonizarea romană. moş. Un popor născut din marile civilizaţii Cucuteni. lăsând impresia că sunt popoare. viezure. măgar. Ca să vezi. zer. gălbează. zonele învecinate erau locuite de „blacki” sau „blazi” (valahi = români). „Neamul tracilor este cel mai numeros după cel al inzilor…” (Herodot). zgârma. Cele sub 200 de cuvinte comune cu echivalente albaneze (de ex. În Moldova şi Valahia răsăriteană. Cele mai vechi cronici maghiare păstrate (sec. Care sunt argumentele care pun la îndoială teoria romanizării Daciei? În primul rând. Problema strămoşilor noştri consta în faptul că acelaşi popor era numit de străini cu nume diferite. nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei naţionalităţi cucerite şi din punct de vedere spiritual. cioc. Aceeaşi poziţie o împărtăşeşte şi Roesler (istoric german) „…În Dacia a fost creată o adevărată bază de colonizare d intr-un teritoriu slab şi înconjurat de o populaţie duşmănoasă. La începutul mileniului I între Peninsula Apenină şi Marea Neagră locuia un singur neam.doar 165 de ani. Apoi exista populaţia numită „dacii liberi” şi cele numite carpi şi costoboci. rezema. bunget. De aici şi uşurinţa cu care mai târziu a putut să fie îndepărtată şi a dispărut fără a lăsa atât de multe urme ca în Britania sau Noricum. zgardă. timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . fiind ştearsă ca o simplă poleială” (Roesler). „Pe baza indiciilor istorice noi nu putem susţine romanizarea acestei ţări decât în partea apuseană a Ardealului cu Banatul. Onciul). copil.…din cea mai vitează ramură a tracilor” (Herodot). lipsea această temelie…Şi după părăsirea provinciei dacii din ţară susţin ostilităţi cu Imperiul Roman. sâmbure. mal. a dispărut fără urme. Acest element ostil nu se poate privi ca romanizat” (Dm. urdă.Cultura si Civilizatia Dacica oraşelor şi cultivarea ogoarelor: căci Dacia fusese secătuită de bărbaţi în urma lungului război cu Decebal” (Eutropius). murg. abur. precum şi în regiunea dintre Tisa superioară şi Ardeal. Gumelniţa. „…din cel mai numeros după inzi popor. mazăre. căciulă) atestă cel mult o moştenire în comun a unor resturi de lexic daco-moesic şi nu împrumutarea din albaneză în română.

). Ei vorbesc o limbă barbară de idiom latină” (Horaţiu . nr.n. Moesia superior şi inferior. 120-135 d. dar divizat în mai multe ramificaţii. înţelegea în toate” (Lucian. prezenţa în limba română a multor cuvinte din sanscrită (Vlad Ciubucciu. Cei de dincolo poartă numele de daci. Deci. Dacia mediteraneană. care. după denumiri geografice. de asemenea. exilat de romani în or. Ce i -ar fi făcut pe romani să numească cu numele „Dacia” practic întregul teritoriu mai jos de Dunăre până la Balcanii eleni.Cultura si Civilizatia Dacica popor trac). vorbesc despre existenţa unei limbi protolatine. albaneză ş. admirând cântecul unui scit de lângă Pontul Euxin).).a. Cei care sunt dincoace de fluviu se numesc moesi. în pofida deosebirilor. Deşi nu putea să prinză toate cuvintele ce le cânta. ne scrie martorul ocular al acelor timpuri Publius Ovidius Naso.65-6 î. Adică elementul latin a fost prezent masiv în acest teritoriu până la venirea romanilor. fărâmiţaţi la rândul lor în formaţiuni statale şi prestatale. ceea ce vorbeşte despre faptul că şi ei se trăgeau din aceleaşi rădăcini. înd eletniciri etc.Hr. Insă curios că este de neam latin”. comunitatea de cuvinte în limbile română. Dardania etc. Oare toate acestea. 1998).Hr. despre împăratul Nero. ea fiind latină până la venirea romanilor. geto/daci. fie că sunt traci din neamul dacilor”(Casius Dio). fie că sunt geţi. locului de trai. „Geţii (dacii) vorbesc o limbă barbară.: iliri. „Colhii şi dacii mă cunosc. uniuni de triburi. După părăsirea Daciei vechi de către romani în partea de sud a Dunării se formează tocmai trei Dacii: Dacia ripensis. structurii sociale. Tomis (actuala Constanţa). „Vorbiţi limba adamică”. după ocuparea Daciei de către Traian nu putea fi vorba despre romanizarea ei. traci. 13 . „Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului (Dunării – n. din care s -au tras geto-dacii. Ceea ce îi lega pe toţi şi îi făcea să înţeleagă că au aceleaşi rădăcini şi sunt de acelaşi neam era limba vorbită. indiferent de regiunea în care locuiau. credinţelor..34. era înţeleasă de toţi. Chiar şi romanii înţelegeau această „limbă latină vulgară”. între Marea Neagră şi Marea Adriatică? Doar faptul prezenţei masive a elementului dacic în acest spaţiu natural al vechilor traci. sub aspectul ocupaţiilor.

De altă parte Strabo scrie: „Cei de întâi. cel mai erudit poet al antichităţii greceşti. după ce a ridicat zidurile Troiei. este considerată ca pornind din spaţiul carpato -dunărean. iudaică şi creştină. Petreşti. ci cunoscuţi savanţi de la Cambridge -Anglia. Cernavodă. mai apoi al culturilor Cucuteni. s-a întors în patria sa de pe Istru”. precum şi din SUA. când religia lor începe să aibă o influenţă decisivă asupra vieţii greceşti.5 Bazinul Dunării – leagănul poporului pelasgo-traco-geto-daco-valahoromân „Este uimitoare coincidenţa aproape perfectă între teritoriul fostului regat al Daciei. Această coincidenţă confirmă faptul că bazinul hidrografic al Dunării a fost leagănul de formare şi supravieţuire multimilenară a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român. „Patria Hiperboreilor. Spun acest lucru nu specialiştii români. Elementele comune (lingvistice. Karanovo ş. care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. într-un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. era. Densusianu. a apărut poporul pelasg (numit de greci hiperborei). şi anume în epoca aceea. construcţii etc. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. După N. Cultura Vedică.a. pelasgii au construit cel mai mare şi mai puternic imperiu în Europa preistorică.). „…Hiperboreii erau locuitorii de pe ţărmurile Istrului sau ale Dunării de jos”. De asemenea afirma că „…Apollo. egipteană. atestat documentar. Gumelniţa. precursorul multor popoare europene şi nu numai.” (Teodor Filip). Este indiscutabil faptul că pe veritabilul fond genetic local la început al culturii Vedică. care au descris diferitele părţi ale 14 . Sălcuţa. după cum ne spun cei mai însemnaţi autori. în părţile de nord ale Dunării de jos şi ale Mării Negre” (Nicolae Densuşianu).Cultura si Civilizatia Dacica 1. obiceiuri. de pe vremea lui Burebista şi conturul bazinului hidrografic al Dunării. de la Viena şi până la vărsarea în Marea Neagră. considerată până azi drept cea mai veche din lume. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre.. După Pindar. din care îşi trag originea cele caldeiană.

uitată.. au dat supuşilor săi legi şi au introdus în modul lor de viaţă moravuri mai blânde. prin munţi şi păduri. Întotdeauna în spatele unei culturi mari se găseşte o alta. asemenea zeilor.între Tigru şi Eufrat. a arat şesurile. tracii au generat “cultura latină”. a ridicat altare şi temple zeilor şi că aceştia au fost pelasgii” (N. în Statele Unite. în special. Migrând pe întinsurile Europei. „Rasa lor li se părea atât de arhaică. cu voia sau fără voia „marilor profesori de istorie şi arheologie” . iar cea europeană. În susţinerea acestei opinii apare cartea profesoarei de arheologie europeană. ce ei întru adevăr l -au meritat prin darurile lor fizice şi morale. care a desecat mlaştinile. Danubiului) Dunării şi. pelasgii. cea chineză . şi astfel au deschis o nouă cale pentru destinele omenirii pe acest pământ” (Dromihete). cea mesopotamiană . un nume. adecă oameni cu calităţi supranaturale. a avut o religiune înălţătoare. răspândindu-şi cultura şi limba. Marija Gimbutas: “The Goddesses and Gods of Old Europe”.pe Nil. în special. a tăiat munţii. a scurs lacurile. a împreunat mările. peste tot au îndreptat întreaga activitate a lor spre o existenţă mai bună. neobservată. California. a Istrului şi a Adriei”. atât de nobilă în moravuri încât tradiţiunile şi poemele greceşti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de „divini”.„Ei au fost cei dintâi cari au adunat în societate familiile şi triburile răspândite prin caverne. pag. au întemeiat sate şi oraşe. arienii. puternică în voinţă şi în fapte. a domnit peste pământul ocupat de ei un alt popor. a dat cursuri noi râurilor. au format cele dintâi state. pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe Pământ.pe Ind şi Gange. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. atât de superioara în concepţiuni. ignorată. la gurile de vărsare ale acestora: cea egipteană . Grecii aveau o tradiţiune că înainte de dânşii. 265). neglijată. Cunoaştem din istorie că toate marile civilizaţii au înflorit pe văile unor mari fluvii şi.pe valea (Istrului. în 1974. După Mircea Eliade. 200 („Dicţionar al religiilor”. Los Angeles. Densuşianu).pe Fluviul Galben. fizică şi intelectuală. cea indiană . a întemeiat oraşe. sate şi cetăţi. care parcă în cunoaşterea scrierilor celor sus15 . dioi. Pentru poporul grec. ne spun că Hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin.Cultura si Civilizatia Dacica lumii. în zona Deltei acesteia.

De aceeaşi părere este şi cunoscutul savant german P. Ce spun cercetările ştiinţifice din ultimul timp despre apariţia scrisului în spaţiul Carpato -Danubiano-Pontic? „…Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic. cu mult înainte ca acea civilizaţie a grecilor sau cea iudeo-creştină să înflorească. „Acesta este leagănul adevărat al civilizaţiei Proto-Europene. a Dunării Carpatice. Milano.Drăgan. „Originea acestui popor. este scrisul. Bălaşă. care determină gradul de civilizaţie al unui popor. susţine Marija Gimbutas. Aici veneau grecii în antichitate să-şi caute Lâna de Aur şi bogăţiile agricole dunărene. În ultima vreme. 1976). care consideră că spaţiul. şi istoria noastră multimilenară. Scrisul Un element incontestabil. Nagard. „…dacii. mai 16 . Marea Egee (Marea Tracilor) şi Marea Neagră (Marea Getică). strămoşii Românilor. menţinută cu toate invaziile. Să încercăm să facem o scurtă analiză prin confruntarea surselor existente a apariţiei primului sistem de scriere pe Pământ. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul Carpato-Dunărean”.a. Noi. apoi în spaţiul greco -roman” (I. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor” (D.Cultura si Civilizatia Dacica menţionaţi declara spaţiul carpato-dunărean drept vatră a vechii Europe. Multe descoperiri trebuie luate ca repere. Noi. Bosch-Gimpera. încrucişările şi suprapunerile orientale. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. tracic. iar pe locuitorii acestui spaţiu drept autohtoni creatori de civilizaţie europeană. este situat pe teritoriul dintre Val ea Dunării. tracii. a vechilor Pelasgi. Tracii. 1. întemeietori ai Europei moderne de azi. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii. ca puncte relative de plecare în cunoaşterea adevărului despre „facerea lumii” până nu sunt descoperite altele. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epocă de Aur. Se pune întrebarea: au cunoscut stră-strămoşii noştri scrisul? Prin mulţimea vestigiilor descoperite putem spune cu certitudine că l-au cunoscut. Cercetările ştiinţifice din toate domeniile au un caracter relativ.C. cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dunării şi Lăcaşul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. din care au pornit popoarele europene.5. 1986) ş. în străvechea vatră tracică a Carpaţilor.

contrar mişcării acelor de ceasornic. Publicul contemporan continuă să creadă că „leagănul” civilizaţiei s -a aflat în epoca bronzului în „Sumer şi Egipt”.Hr. un important complex de cult. mult mai celebre şi puternice. din Mesopotamia în bazinul Dunării. cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit. Astfel. Este posibil ca o civilizaţie să se fi format în zona balcanică cu un mi leniu înaintea altora. a apariţiei limbajului scris şi însăşi localizarea leagănului în care a luat naştere prima civilizaţie a lumii. s-au găsit şi trei senzaţionale tăbliţe de lut ars. 17 reiese textul proto -sumerian . În opinia acestora. A fost o ipoteză corectă pentru timpul său. cum ar fi cele din Sumer şi Egipt? De mai bine de jumătate de secol. Citite în cerc. Descoperirea însă în anii ’60 a tăbliţelor de la Tărtăria avea să schimbe ordinea cronologică. Kis şi Uruk din fosta Mesopotamie (actualul Irak) şi datate la 3300 î. Datările cu carbon radioactiv realizate de sa vantul american Marija Gimbutas (care stabiliseră că tăbliţele carpatice sunt mai vechi cu peste un mileniu decât cele din Sumer) au fost confirmate în anul 1972 şi de academicianul bulgar Vladimir I. textul unei tăbliţe enumera şase totemuri antice care coincid cu manuscrisul din oraşul sum erian Djemdet-Nasra. în anul 1961. din judeţul Alba. Experţii din cadrul Academiei de Ştiinţe din R usia au concluzionat în urma analizării materialului că tăbliţele sunt un fragment dintr -un sistem de scriere larg răspândit.n. În localitatea Tărtăria. Printre altele. până în urmă cu câteva decenii era un fapt general acceptat acela că sumerienii au fost cei care au pus bazele scrierii prin sistemul de simboluri Sumer. care a permis descop erirea asemănărilor între diferite sisteme de scriere descoperite pe Pământ.Cultura si Civilizatia Dacica adevărate. datată între anii 4500 -4200 î. tăbliţele de la Tărtăria şi simbolurile pe care le poartă sunt în centrul dezbaterilor. cu peste un mileniu anterioare celor asemănătoare. în acest loc. Deşi legendele pun inventarea scrisului pe seama atlanţilor sau a altor civilizaţii ipotetice pierdute in negura istoriei. Kis şi Uruk. cu materiale ce atestă o continuitate de locuire. descoperite la Djemer Nasr. un simplu calcul matematic împinge inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu decât se credea iniţial şi schimbă total şi locul de naştere al acestuia.e. Două dintre ele sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic.Georgiev. Aşa s-a întâmplat şi cu istoria scrisului. de origine locală. descoperit la Djemer Nasr.

Până şi francmasonii din Anglia au ceva de spus despre zona noastră şi despre descoperirea de la Tărtăria din 1961. Cercetătorul rus Boris Perlov este de părere că sumerienii. neexistând încă semne silabice şi indici gramaticali. pomenesc despre descoperirea de la „Tărtăria.. Acesta-i al zecelea”. Cu toate acestea. Christopher Knight şi Robert Lomas. inventatorii scrierii au fost chiar locuitorii balcanici. vorbind despre pietrele megalitice (din Anglia). iar numele zeului Usmu este reprezentat la fel ca la sumerieni. cercetătorii se întreabă cum este posibil ca locuitorii străvechi ai Tărtăriei să scrie în sumeriana când încă nu se pomenea despre Sumer.” De asemenea. 3300 î. Scrierea de pe tăbliţe este ideografică. şi care a clasificat sute de semne. pe descoperirile din zonă. Opinia generală este că formele acestea de scriere nu puteau apărea izolat.I.500 de ani găsit la Karanovo au aceleaşi simboluri.000 de ani).UGULA. Încă din 1962 S.S. la fel ca şi cea sumeriană. De aceeaşi părere sunt şi cercetătorii străini David Whipp şi Iovan Todorovici. scrierea cuneiformă cu cca 400 de semne). Hood observă asemănări cu tăbliţele din Uruk (oraş din actualul Irak. de care este legată şi Tărtăria. Conform acestuia. 18 .Hr. în 1981. Dezlegarea tainei celor trei tăbliţe ar putea fi oferită doar de studi erea întregului complex Turdas-Vinca.KA. nu sumerienii. ca şi babilonienii.IDIM.Cultura si Civilizatia Dacica “NUN. lângă Turda. ci puteau fi dezvoltate numai în cadrul unei culturi puternice şi larg răspândite. un sigiliu de 5. Sunt şi alte dovezi că sumerienii şi oamenii Europei megalitice au fost influenţaţi de o sursă de simboluri comună şi veche. care împreună cu cele de la Tărtăria fac parte din cultura Vinca sau Vincea. tradus prin: „În (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual (a fost) a rs. au fost doar nişte elevi buni.PL. „Gradeasca Plaque” găsită la Vraţa (6.000-7. O serie de observaţii indică o origine comună a concepţiilor religioase din zona Tartaria şi DjemdetNasra.”. în Transilvania”. preluând scrierea pictografică de la popoarele balcanice şi transformând-o ulterior în scriere cuneiformă. autorii vorbesc de studiile făcute de Sham Winn. în care se atestă în jurul a. Semnele prezente pe tăbliţe se aseamănă izbitor cu cele sumeriene şi sunt aranjate în aceeaşi succesiune.KARA.

mulţi cercetători susţin existenta unei Limbi Ariene. Drăgan. Un element deosebit de important al oricărui neam sunt limba. în spaţiul tracic şi într-o arie limitrofă acestuia.n.Danubiene (Pelasgice). zeii lor sălăşluiau în vârful munţilor. ne spune cu mirare profesorul italian Fabio Scialpi. european.e. exista o populaţie autohtonă. există o concordanţă de opinii privind faptul că sumerienii au venit din ţinuturi muntoase. În continuarea acestei idei. pentru a demonstra migraţia sumeriană din zona carpatică. Carpato . pătrunzând în Asia Mică. Zamarowsky în celebra sa carte „La început a fost Sumerul”.C. pentru că acesta nu se mai potrivea la mărimea zilelor şi nopţilor de pe latitudinea lor. l-au schimbat. 1971” că sumerienii au migrat din zona Peninsulei Balcanice (Geto-Dacia). “Sunt intrigat de prezenţa. Dar. Potrivit religiei pe care şi-au adus-o din ţara de origine. Sumerienii au migrat cu tot cu calendar. „Potrivit opiniei generale. tradiţiile. ibidem) pentru a îngădui afirmaţia că. Din punct de vedere lingvistic. Având în vedere legăturile între Limba Hittită şi Limbile Ariene. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovadă că aceştia s-au desprins din trunchiul carpato-danubian. din care îşi trag rădăcinile Popoarele Istorice Europene. iar dacă în noua lor ţară nu au găsit munţi.Cultura si Civilizatia Dacica Mai există un argument în acest sens. istoricul rus N. Jirov declara în revista „Znanie Sila. Acelaşi argument a fost folosit şi de astronomul polonez Ludwig Zaidler în cartea „Istoria ceasurilor”. a mai multor toponime cu rezonanţă sanscrită”.ziguratele” – scria V. ei au ridicat zeilor temple în formă de munţi artificiali . care a stat la originea limbii tracice. Limba acestui popor antic este una demult dispărută.90. iar cultura lor a fost 19 . pe teritoriul României. încă din Epoca Neolitică. N. Este cunoscut faptul că marile migraţii s au produs încă din mileniul IV i. cultura. iar scrierile lor plasau originea strămoşilor într -o ţară montană sau submontană. cu diferite variante locale. Jirov mai sublinia faptul că limba sumeriană era total diferită de cele ale vecinilor semiţi. adică din Europa spre Asia şi nu invers. p. se poate afirma că mişcări de popoare au avut loc de la apus spre răsărit. sumerienii au venit în Sumer aproximativ pe la jumătatea mileniului IV… În general. Sunt suficiente dovezi de natură arheologică şi antropologică (spune I. iar această populaţie poate fi considerată din punct de vedere lingvistic ca preariană.

Dar Bicilis. fu prins şi dădu pe faţă toate acestea…” notase istoricul Dio Cassius la 200 de ani după cel de -al doilea război daco-roman. un soţ de-al lui. ca să nu spună nimănui nimic. abătu râul. el ucise pe captivi. cu toate că erau ascunse sub apa râului Sargetia… Căci Decebal. ascunse veşmintele şi alte lucruri de felul acesta. care ştia ce se lucrase. săpă albia lui şi punând într însa mult aur şi argint. puse peste ele pietre şi grămădi pământ. Nu se ştie dacă ele reprezintă adevărul istoric. prin mijlocul captivilor lui. iar în peşteri. aducând cu ei elenizarea. dar oare acesta era tot aurul strămoşilor noştri? Unii oameni de ştiinţă. hunii. tot cu ajutorul acelor captivi. Comorile dacilor “Se găsiră şi comorile lui Decebal. După ce făcu acestea. goţii şi sarmaţii. Cercetătorii au evaluat la 165 de tone aur şi 330 tone argint prada luată de Traian din Dacia. Traian a organizat timp de 123 de zile sărbători la Roma şi a construit o serie de edificii măreţe. romanizarea şi mai târziu slavizarea. un an romanii au fost scutiţi de impozit. dar o re alitate arămas: după acel război. 2. după aceea aduse din nou râul în albia lui.Cultura si Civilizatia Dacica puternic influenţată şi dizolvată de invaziile barbare repetate: prin Balcani au trecut celţii. precum şi alte lucruri de mare preţ şi care puteau s uferi umezeala. evaluând 20 . mai târziu slavii. imperiul şi-a refăcut finanţele.

în urma unor cercetări intense în apa râului el rotunjindu -şi tezaurul. Unul dintre beneficiarii comorii a încercat să vândă câte ceva la Alba Iulia. să nu uităm că aur din minele de lângă Brad s -au găsit şi în tezaurele antice din piramidele egiptene. prin mijloace “specifice” a recuperat totul. bijuterii şi alte obiecte de lux. s -au găsit 1. ci şi în Banat. aur nativ si 250. un clujean pe nume Pavel 21 . un pescar a scos de pe fundul apei câteva monede de aur.000 florini. Un cronicar povestea că la Gherla. Cardinalul a început să cheltuie fără socoteală. fiecare tarabostes avea averea lui. – La 1716. Unde poate fi acel aur? Din când în când. în mod sigur. fapt demonstrat prin analize chimice). un alt domeniu al lui Martinuzzi. aurul dacic a trimis câte un “semnal”. care erau nu numai în Apuseni. împăratul Ferdinand de Habsburg l-a trimis în zonă pe generalul Castaldo. Drept urmare. care l-a lichidat pe Martinuzzi. construind un castel la Vântu de Jos şi cumpărând cu nemiluita cai.600 kg. cele mai semnificative fiind: – În secolul XVI. atrăgând astfel atenţia asupra lui. în zona Ocna de Fier.000 tone! Atunci unde este restul? Cu siguranţă că Decebal nu a ascuns tot tezaurul în acelaşi loc. – Cronicile vorbesc de nişte butoaie cu monede vechi de aur aflate în posesia domnitorului Petru Rareş al Moldovei. a găsit 40. Să nu uităm nici stocurile de la exploatările miniere.Cultura si Civilizatia Dacica producţia de aur din Munţii Apuseni la 15-20 tone/an (exploatarea era intensă şi străveche.000 de monede de aur. au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1. dar a aflat cardinalul Martinuzzi. Mai sus. dar nu a mai găsit decât 2.000 galbeni şi bucăţi de aur nativ. care. În plus. într-o boltă zidită. la vărsarea Streiului în Mureş.

un lucrător a găsit o monedă tip “koson” (nume care se presupune a proveni de la regele Cotiso.000 tone a tezaurului dacilor este măcar aproximativ reală. rămânând ascuns. – În 1804. dar să nu uităm că toată zona montană dintre Olt şi Ţara Haţegului. rolul de “pion otrăvit”. Enigmele rămân. zona cetăţilor de lângă Orăştie fiind cea mai “fierbinte”. la fel şi şansele de a se mai găsi ceva şi doar norocul sau eroziunea naturală pot aduce ceva nou 22 . restul. Bicilis jucând. s-au mai găsit 35.Cultura si Civilizatia Dacica Varga. – În 1970. probabil chiar şi Masivul Godeanu. cu drumuri de culme şi cu cetăţi la gura văilor. era un spaţiu strategic. chiar si după moarte. îmbogăţit brusc. Chiar dacă o parte din aur a fost îngropată în albia Stre iului. Dacă mai adăugăm şi zona aşezărilor şi a exploatărilor aurifere din Munţii Apuseni şi Munceii Dognecei. respectiv 987 monede de acelaşi tip. în aceeaşi vară. înseamnă că romanii au mai fost păcăliţi o dată de înţeleptul Decebal. aria de căutare se măreşte. care ar fi putut îmbogăţi toată populaţia Transilvaniei. Dacă evaluarea la 1. un preot din Vâlcele a descoperit la rădăcina unui fag bătrân 400 de monede dacice tip “koson”. lăsa un testament în care pomenea de o mare comoară din care luase ceva. Ulterior. – Pe la 1800. restul poate fi oriunde în arealul fostului regat dacic. probabil. ceea ce ar confirma vechimea şi acumulările din tezaurul dac) în zona sanctuarelor de la Sarmisegetuza. copilul unui ţăran a găsit 264 monede de aur pe Dealul Anineşului.

în sprijinul estimării de mai sus vine următorul calcul: pentru extragerea din subteran a 165. Despre abundenţa aurului dacilor a scris chiar şi părintele istoriei. Crişana. Dobrogea. care apoi era transportat până la îngheţatele tărâmuri nordice. este regiunea cea mai bogată în aur din ţară şi a doua după Rusia. Cetăţile greceşti de la Pontul Euxin. Harta comorilor din Romania Aurul dacilor în timpul lui Decebal era de aproximativ 80% de provenienţă aluvionară (Banatul. 23 . îşi trimiteau negustorii să le aducă aurul acestora. Herodot. minieră. Munţii Olteniei. Se pare că aici s-a făcut pentru prima dată exploatarea preţiosului metal galben. Munţii Rodnei şi Maramureşului) şi doar 20% de provenienţă subterană.Cultura si Civilizatia Dacica Apusenii sau Munţii de Aur. sau sub soarele arzător al Egiptului. 10 g aur/tonă. presupunând o recuperare de 50% din aur. Munţii Apuseni. şi ai Făgăraşului.000 kg de aur dintr o rocă bogată în minereu. Munţii Moldovei şi ai Bucovinei. Munţii Sebeşului. din Europa.

tezaurul de la Panaghiuriste 24 . Această cantitate extrasă reprezintă aproximativ 11 milioane metri de galerii de tipul roman (1m liniar de galerie romană=3 tone de rocă extrasă adică 11.000 km de galerii! Ceea ce demonstrează că aurul dacilor era în cea mai mare parte de provenienţă aluvionară.Cultura si Civilizatia Dacica prin tehnologia de care se dispunea la vremea respe ctivă. tezaur considerat ca intangibil.20 tone tezaurului statului dac. Rhyton de aur. Regiunile pe care le-am menţionat mai sus au furnizat secole de-a rândul mari cantităţi de aur aluvionar. mineritul subteran fiind cu totul sporadic şi de dimensiuni reduse. vom avea nevoie de circa 33 ţnilioane de tone de rocă extrasă şi prelucrată. din acesta revenind anual cel puţin 15. Acest aur acumulat în decursul anilor a condus la constituirea unui stoc până la dimensiunea de aproximativ 1000 de tone.

Cultura si Civilizatia Dacica Vas de aur Colier dacic 25 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi de aur Tezaurul de la Sannicolau Mare 26 .

Cultura si Civilizatia Dacica Tezaurul de la Pietroasa Vase de aur 27 .

si numeroase monede batute in oficinele romane. Spolium. cuprindea fara indoiala. a uimit lumea romana. Cu trei secole mai inainte ca Traian sa fi cucerit teritoriile getodacice aflate la nord de Istru. pe lânga „sloiuri". Avutiile Daciei lui Decebalvor fi evocate insa nu numai in documentele secolelor ce au urmat cuceririi Daciei. ci si in operele unor umanisti transilvani. 15 secole de la purcederea spre Cetatea Eterna a convoiului greu incarcat cu armele si aurul dac. A fost acel spolium fara seaman in veac. convoi pe care-l vedem infatisat intr-una din metopele Columnei triumfale. inaltate in Forum.Cultura si Civilizatia Dacica Coif de aur Prada luata de imparatul Traian. circulatia lor fiind relativ intensa in secolul marcat de opera civilizatoare a regilor Burebista si Decebal. pepitele mari de aur nativ. Desigur ca in spolium se mai aflau lingouri de aur in forma 28 . prada de razboi. Faptul a fost consemnat si comentat in mai multe lucrari ale istoricilor antichitatii. dupa ce a cucerit Dacia. monedele Republicii si ale Cezarilor patrunsesera adânc in Dacia.

asa cum ne sugereaza numeroasei tezaure descoperite in aria geto-dacca. Desi reductia este mare. forul ce poarta numele invingatorului Traian. argintul drahmelor oraselor cetati de pe tarmurile Pomului Enxin. istoricii releva ca ele sunt exagerate.000 kilograme de argint... relateaza ca Traian a luat ca prada din tara getilor 5. Prazile luate de la bastarnii si celtiicu care dacii si -au incrucisat armele imbogatisera tezaurul. cupe rituale si tavi decorate cu mestesugite reliefuri evocând universul mitic al Helladei lucrate de argintarii si orfaurarii din Thasos Histria.o demonstreaza maretele edificii publice care au fost inaltate la Roma si in alte zari ale imperiului in anii imediat urmatori cuceririi Daciei. dupa cum releva documentele arheologice.. bunaoara. la Costesti. cum sunt cele descoperite in secolul nostru de arheologi in aria pamânturilor dacice. cantitatea de metal pretios ramâne totusi considerabila. apreciaza ca metalul nobil luat prada nu insuma mai mult de 165. In acest timp se va dura la Dunarea de Jos templul inchinat lui Mars ultor . Cât priveste insa cifrele amintite. au ajuns pâna in castelele intarite din muntii Orastiei. Specialisti de prestigiu european. ii putem acorda credit in multe privinte. in lucrarea „Getica".si in acest sens toate izvoarele literare sunt de acord . cum este cel descoperit la Poiana-Cotofanesti. Apollonia.000 kilograme de aur si 330. fiind martor direct al celor petrecute. turmele. Lui Criton.000 livre de aur si indoitul acestei cantitati in argint.. armele si cei 500. Inscriptii in piatra mentioneaza cu staruinta ca toate acestea „din avutia dacilor invinsi au fost facute".Cultura si Civilizatia Dacica de vârf de sageata. desfasurarea razboaielor purtate de Roma pe pamântul dacic. S-au construit temple si apeducte. ca istoricul francez Jerome Carcopino. istoric din secolul al Vl-lea. Monedele polisurilor Marii Negre. care a participat la campaniile conduse de Traian. care povesteste.000 de captivi. Olbia. au fost ridicate statui de bronz poleit cu aur. Se vor fi adunat laolalta in chiupuri de lut ars. Se aflau poate si coifuri de aur. fara a mai socoti vasele „de nepretuita valoare". Faptul ca prada luata de catre legiunile biruitoare a fost imensa . Ioannes Lydus.Marte razbunatorul . Lydus il citeaza in aceasta ordine de idei pe Criton. Anul 106 va 29 . uriasa chiar in raport cu disponibilitatile de aur si argint ale Imperiului in acel timp.si monumentul Trophaeum Traiani.000.

Cu mult inainte de pragul primului mileniu al erei noastre.marja maxima tinând seama de tehnologia epocii respective.fiecare cap de familie primeste 650 de dinari spre a se simti partas la marea victorie.000 kilometri. in conditiile in care minereul este bogat (zece grame de metal nobil la fiecare tona) si considerându-se ca ar putea fi recuperat 50% din aurul continut .000 de gladiatori infruntându-se cu arma in mâna. ci din prelucrarea nisipurilor aurifere. Calculele sale au câstigat aprobarea majoritatii oamenilor de stiinta. tezaurul imperiului fiind aproape sleit. majoritatea aurului nu provenea din extractia miniera.000 tone de roca.mai mult decât puteau visa cetatenii Romei . metalul nobil luat ca prada de Traian insumând valori mult superioare.. cifra uriasa nu corespunde cu potentialul minelor dacice.000 kilograme de aur este necesar sa fie excavate 33.. cu putina vreme inainte de a se incheia campania in Dacia. Introdus masiv pe piata. Evident. Sunt istorici care apreciaza chiar ca savantul francez a fost excesiv de prudent in socotelile sale.000. 10. Ar fi putut furniza minele Daciei o atât de importanta cantitate de metal nobil? Acceptând valorile aproximate de Jerome Carcopino se pune problema ce masa de roca ar fi trebuit excavata pentru a obtine o asemenea considerabila productie. se instituise o comisie de notabili in vederea stabilirii unor masuri de severe economii. saptesprezece saptamâni in sir au durat jocurile in circuri. din Carpatii Olteniei si din muntii Sebesului constituiau bogate surse de aur aluvionar.Cultura si Civilizatia Dacica ramâne adânc intiparit in amintirea romanilor acelui secol: Cezarul hotaraste suprimarea tuturor darilor si . Aceasta imensa cheltuiala se produce dupa ce. incât s-a produs o scadere vertiginoasa a cursului aurului. De buna seama insa. Afluxul de metal nobil survenit insa in 106 a fost atât de important. unii autori sustinând ca scaderea cursului a fost chiar si mai sensibila. aurul Dacieia micsorat cu o zecime pretul lui in tot imperiul. oamenii bastinasi culegeau graunciorii stralucitori din apele repezi ale râului intr-o 30 . Calculele facute de Ovidiu Maicru releva ca pentru a fi extrase 165. Atunci? Este exagerata evaluarea facuta de Carcopino? Se pare ca nu. Râurile ce-si purtau la vale apele din Muntii Apuseni. Dar pentru a extrage o asemenea masa de roca era necesar sa se sape in munte numeroase galerii care ar fi insumat nu mai putin de 11.

in inima muntilor dacici. intre 15.. referindu-se la rolul politic si economic ce-l detineau in epoca aceste asezari fortificate.e.antichitatii. putuse acumula o mare cantitate de metal pretios.n. de unde. cratere si cupe. probabil.s-a pornit firul fermecatoarei legende a Lânii-de-Aur. prestigiosul ctitor al scolii arheologice românesti Vasile Pârvan : Centre puternice prin situatia lor strategica.coifuri si mânere de sabie. Câpâlna. in arcul carora se afla unul din marile filoane de aur ale. Cea mai pretioasa parte a prazii luate din Carpatii dacilor a fost gasita de romani in tainitele palatului-fortâreata durat pe inalta terasa a Sarmizegetusei... precum si splendide ornamente destinate impodobirii harnasamentului. isi exercita autoritatea asupra unui spatiu considerabil. anual. Specialisti avizati apreciaza ca râurile Daciei puteau asigura. Un asemenea puternic stat. Autoritatea statala. cetatile dace sunt deosebit de numeroase tocmai in regiunile minelor de fier ale Transilvaniei. O buna parte din acest aur si din acest argint venea din gloriosul timp al regelui Burebista care. practica folosita nu numai in Colchida miturilor helladice si aici. Iata ce spune.potrivit ipotezei lui Nicolae Densusianu . ce-si avea inima in fortareata Carpatilor. ce se intindea de la Carpatii septentrionali pâna in tinuturile strabatute de cursul mijlociu al Dunarii. . ascunzatori bogate pentru prada ingramadita de capeteniile razboinice in aceste acropole formidabile. Este plauzibil sa fi fost apoi jefuite si cetatuile din munti. Uriasa cantitate de metal nobil nu poate fi deci decât rezultanta unei indelungate acumulari. Nicovale. resedinte ale puternicilor tarabostes locali. acele cetati „inzidite cu muntii" ale caror temeiuri staruie si azi: Costesti.000 si 20. Tezaure descoperite de arheologi pe teritoriul Daciei antice ne aduc informatii pretioase: capeteniile geto-dace detineau obiecte de aur maiestrit lucrate inca din secolele al Vl-Iea si al III-lea ien .Cultura si Civilizatia Dacica tesatura flocoasa din lâna de oaie.000 de kilograme de metal pretios. colecta si tezauriza o buna parte din aurul obtinut prin spalarea aluviunilor si prin exploatarea minelor. Blidaru. Acumularile realizate numai in decursul câtorva decenii egaleaza asadar cifrele avansate de Jerome Carcopino. unind sub cârmuirea sa toate triburile geto-dacice pe la sfârsitul primei jumatati a secolului I i. 31 .

Peretu-Teleorman. intr-un cuvânt. Un gest de devotiune? E dificila o interpretare exacta. de la Koson. In câmpul figurativ al metopei amintite de pe Columnatraiana. Probabil ca un rhyton asemanator a fost daruit de catre Marcus Ulpius Traian templului din Siria despre care izvoarele literare 32 . cu subtile stilizari de lujeri si alte forme vegetale. sculptorul anonim sugereaza plastic natura unora din prazile luate prin vase de felurite dimensiuni. simboluri-matrice ce se petrec neistovite in ampla curgere a Timpului. fastul politic. Craiova-Dolj.sa ne imaginam pretioasele prazi: vase de aur si de argint decorate cu simbolul vesnicei tinereti . crestate sau modelate in relief.cu valuri alergatoare si cu semnele perenitatii solare. splendide vase cum ni le-a redat pamântul in hotarul Mehadiei si in atâtea alte locuri din tara. de alta. asa cum era impodobita cu discreta eleganta si ritmuri egale ceramica geto-daca ce ni s-a pastrat in tezaurul tainic al ogorului românesc. CucuteniBaiceni. cupa este impodobita cu doua splendide reprezentari antropomorfe. unduiri serpentiforme. plasate cu un excelent simt al compozitiei in spatiul plastic definit. ce fac parte din tezaurele descoperite la Valea Nucarilor-Tulcea. vase cu armonioase intreteseri de motive geometrice. cât si motivele ornamentale apropie acest vas de argint aurit de alte stralucite opere tracogetice. tezaure celebre de monede de aur de la Lisimah de o parte. Cert e faptul ca atât tehnica faurarilor. Gruparea celor patru personaje. dar si mici nicovale de mestesugari pentru podoabele scumpe. Doi barbati se afla asezati pe câte un scaun. marea putere materiala a principilor care au domnit aici. folosite in antichitate cu prilejul ceremoniilor. Nu ne este greu-extrapolând ce stim astazi despre arta faurarilor daci. Specialistii numesc astfel cupele in forma de corn sau de cap de animal. tinând in mâna o cupa. iar celelalte doua personaje stau in picioare cu dreapta inaltata. caracterizeaza indeajuns activitatea industriala. in partea superioara. ne sugereaza o scena ceremoniala.Cultura si Civilizatia Dacica zgura si obiecte de fier. Rhytonul de la Poroina este arcuit ca un corn a carui parte inferioara infatiseaza un cap de cerb. O parere despre admirabilele opere ale atelierelor dace ne putem forma privind rhytonul de argint aurit descoperit nu de mult in ogorul comunei mehedintene Poroina.creanga de brad . despre canoanele artistice si despre esenta motivelor decorative .

aduc in orizontul zilelor noastre farmecul podoabelor realizate de argintarii si aurarii ce au trait sub cerul lui Burebista. privind graitoarele martore ale acelui timp ce s-au pastrat in neodihna pamântului getic: gratioasa cupa cu toarte elegant aurite. pocale si cratere de argint aurit. Stancesti. ori pavezele de parada decorate cu reliefuri. nu numai ca valoare in aur sau argint. masivele bratari din argint multispiralate. cum e bunaoara scutul adus la lumina la Piatra Rosie (in hotarul comunei Bosorod.Cultura si Civilizatia Dacica amintesc ca o splendida ofranda „a stârnit o puternica vâlva in acel timp". sec V 33 . la Seica Mica si Agârbitiu in judetul Sibiu. Oroles. dupa cum alte tezaure descoperite in numeroase locuri. cingatorile de la Gusterita-Sibiu. dar le-a lasat intacta capacitatea de a evoca evurile pierdute. la Epureni-Vaslui si Cerbal-Hunedoara. Hunedoara). la Stupini in judetul BistritaNasaud ori pe terasa dreapta a Dunarii . asemenea celui aflat in zilele noastre la Sarmizegetusa. aduse la lumina in vatra transilvana. Trebuie sa se mai fi aflat in acest spolium.in comuna Somesu Cald din judetul Cluj. ori mari recipiente tronconice. trasaturile elocvente ale unei arte viguroase si originale. Timpul le-a rapit poate din stralucirea initiala. ci si ca har al artei cu care era investit metalul lucrat. elegantul lant de argint cu pandantiv gladioloform din tezaurul descoperit la Merii Goala (Teleorman). Ne putem inchipui ce reprezentau prazile luate. jud. una din superbele piese ale tezaurului din Sâncraieni. Scorillo si Decebal. O comoara gasita la Sâncraieni-Hunedoara ne da posibilitatea de a pretui armonioasele forme ale unor asemenea vase ceremoniale. prin partile Lugojului. nepereche in veac. atât in arcul carpatic cât si in alte regiuni ale tarii . la Remetea-Poganici.

Cultura si Civilizatia Dacica Comoara de aur 34 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi dacice de aur Monezi dacice de aur 35 .

Dupa o vreme. pusi in fiare ca furii si cercetati cu cazne „din porunca eminentei sale cardinalul Manuzzi". chibzuind ca vor afla in oras vreun negutator in stare sa le schimbe aurul ce-1 aveau in desagi. Câtiva naieri mureseni. stapânirii de incercarea acelor nevoiasi de a dobândi bronzul craitarilor in schimbul galbenilor sunatori. intre radacinile copacului abatut de ape au descoperit o ascunzatoare boltita cu piatra. din vechile legaturi cu pamântul mai ramasese doar una. unde si cun au fosr descoperite miile de jjalbeni? Potrivit unor izvoare literare. S-au bucurat pescarii de asemenea noroc si si-au impartit nesperata agoniseala. spre Alba Iulia. ne lasa sa intrevedem posibilitatea ca spoliumul sa fi cuprins si alte reprezentari ale mitologiei dacice. Bendis (corespondenta dacica a Artemisei). Covasna).Cultura si Civilizatia Dacica Ele ne permit sa ne inchipuim ce imensa pierdere a suferit patrimoniul artistic universal prin topirea de-a valma.si-au indreptat luntrea „pe firul Sargetiei". Au cautat printre pietrele afundului si au aflat mai multi galbeni. Dar sa dam cuvenitele drepturi cronologiei. luntrasii au zarit sticlind ceva in apa. Când. in preajma surpaturii. apele muscasera adânc din mal si stejarul fusese dezradacinat. Cum de au aflat oamenii. nu-i greu de imaginat inca din prima zi dupa sosirea lor la Alba lulia. cautând un loc mai bogat in peste 'dupa cum se afirma in documente contemporane . Au pornit mai apoi spre cetate. pescarii au fost arestati. unul din puternicii feudali din Transilvaniaacelui veac. au dat peste un arbore pravalit ce le atinea calea. le-au fost 36 . inlauntrul lacasului-nemaivazute avutii.000 galbeni. toate.. in cuptoarele Romei. Aplica având imaginea zeitei lunii si a padurilor.. Comoara a iesit la iveala in vara anului 1543. Au inceput sa cerceteze imprejurimile. pe lânga multe sloiuri de aur (vâna desprinsa din filon ori metal nelucrat) se aflau acolo nu mai putin de 40. asa cum cincisprezece veacuri dupa triumful lui Traian mii de monede dacice de aur descoperite de tarani in muntii Orastiei aveau sa fie topite in cuptoarele monetariei chesaro-craiesti din Alba Iul [a. a capodoperelor orfaurarilor din Carpati si de la Dunare. monezile. intâietatea in aceasta privinta ar reveni unor pescari transilvani. Au fost mistuite fara urma asemenea comori nepretuite. la o intorsatura a râului. aflata in tezaurul descoperit la Surcea (jud. Daca ne bizuim pe relatarea lui Lazius.

El alese pe cei mai puternici dintre sclavi si-i indruma sa abata apele râului Sargetia. unde au fost ingramadite avutiile purtate pâna acolo. pentru a nu lasa prada in mâinile romanilor atâta aur si argint agonisi. stiri despre cele intâmplate au ajuns pâna la curtea imperiala. O alta parte a pretioaselor sarcini scoase in taina din cetate au fost bine ascunse in pesteri. stiute doar de putini.istoriseste Dion Cassius . hotari sa-1 ascunda in asa fel incât sa nu poata fi gasit de adversari. cu chibzuiala ales. comoara fiind insusita fara sfiala de catre inaltul prelat.Cultura si Civilizatia Dacica confiscate. iar deasupra a fost asternuta o patura grea de piatra.vazând ca sortii ii sunt potrivnici si ca e pe cale sa piarda razboiul. Apoi groapa s-a astupat cu pamânt. Decebal . sclavii sapara o groapa adânca. Dupa care inturnându-se apele acelui râu in matca lor dintotdeauna. Când toate câte au fost poruncite de Decebal 37 . nu a mai ramas nici un semn al celor intâmplate. când matca râului fu secata. intr-un anume loc.

slujitorii folositi pentru a duce pâna la capat aceste tainice lucrari au fost sortiti mortii. mester a intinde curse. in care generatii de istorici. Sargetia. viteaz in lupta. Lui Dion Cassius i-a placut stratagema folosita de Eudeleon. Un alt istoric. eroul intâmplarii e Eudeleon... iar Diodor isi scrie relatarile in secolului I i. Descoperirea intr-o ascunzatoare de pe malul râului Strei a atâtor mii de galbeni i-a determinat pe umanistii transilvani amintiti sa identifice acel modest afluent al Muresului cu scornita apa Sargetia pomenita de Dion Cassius. spre a feri comorile de primejdiile viitorului. ei ajung la concluzia fantezista ca avutiile aflate de naierii mureseni in valea Streiului nu sunt decât o parte a marelui tezaur al regelui Decebal. Timp indelungat. stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrângere. inchipuita pe dentregul.. Au trecut de atunci secole. in alte coordonate temporale si spatiale. un tovaras de arme al lui Decebal. geografi si lingvisti. stiind când sa navaleasca si când sa se retraga. in relatarea lui Diodor.daca Bicilis. 38 . va relata firul acestor intâmplari. si istoricul latin a colorat cu aceasta intâmplare. Scenariul nu-i rau intocmit si conflictele schitate ritmeaza dramatic evenimentul relatat. pe care a socotit-o demna de istetimea regelui get. cu rezonantele sale apropiate de Getia.n. cum mai era cunoscuta tara dacilor.n.Cultura si Civilizatia Dacica s-au savârsit cu bine. Prin aceasta nejustificata extrapolare. i-a inspirat si numele inexistentului râu Sargentia. luat in captivitate de romani. si nu s-ar fi stiut niciodata nimic despre cele petrecute pe firul Sargetiei -va arata Dion Cassius . Diodor din Sicilia. este limpede ca primul s-a inspirat din opera sicilianului. semintie din antica Macedonie. intrucât Dion Cassius si-a intocmit „istoria" in secolul al II-lea e. are un singur pacat: nu~i original..e. O marturisesc culorile vii ale portretului ce-i face: „priceput in ale razboiului si iscusit la fapta. Nu 1-a infiorat nici o clipa gândul ca nevinovatul sau imprumut va avea implicatii dupa saptesprezece secole si chiar mai târziu. pentru a da mai mult relief si culoare relatarilor sale. iar râul ce tainuieste tezaurul se numeste Sargentia. in alt context.. istoricul roman nutrea o sincera admiratie fata de Decebal. amintita pagina din „istoria" sa. n-ar fi dezvaluit taina pentru a i se cruta viata." O ingenioasa rezolvare ca cea povestita de Diodor rimeaza cu virtutiile spirituale ale regelui Decebal. capetenia paeonilor.

Dintr-un erudit studiu dedicat de numismata Judita Winkler acestor monede antice aflam ca asemenea piese stârnisera interesul ilustrului Erasmus din Rotterdam. pe la sfârsitul secolului al XVI-lea. ci si a vechimii lor. Orcum. Bratara dacica 39 . mentionând ca a avut acei galbeni „in fata ochilor". iar pe revers „trei figurine" si inscriptia Koson. in ce imprejurari si cine anume a intocmit o asemenea ascunzatoare. cuprinde si monede batute in aur dacic. intocmita in anul 1554. ne aduce o prima marturie despre acest enigmatic personaj. ele se afla citate si in lucrarile unor carturari transilvani. Cert e faptul ca multimea de „ guldeni". Când. Cum se infatisau simbolurile si siglele acestor piese? Umanistul Mathesius Sarepta ofera referiri nu numai asupra obârsiei. e greu de spus. faptul ca intre radacinile arborelui pravalit s-a gasit o ispititoare comoara nu poare fi inlaturat din discutie. Scrierea lui Sarepta. pe care o evoca scrierile medievale.o pasare Phoenix cu aripile desfacute.Cultura si Civilizatia Dacica cercetând documentele atâor arhive si orizoturile arheologice. ca de pilda intr-o lucrare a umanistului Stefan Zamozius tiparita la Padova. pe avers . descrie sugestiv caracteristicile monedelor. n-au putut descoperi nici nu element concret care sa pledeze in favoarea unei asemenea identificari. Carturarul.

Cultura si Civilizatia Dacica 3. De cultul fertilitatii 4.1 Lucrare de verificare 1. Caracteristica pentru civilizatiile neo-eneolitice din sud-estul Europei 2. Plastica antropomorfa 2. Unul din elementele sacre ale regenerarii.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare 1. Trei tăbliţe de lut. fecunditatii. Ce reprezinta templele in cultura dacica 3. Muntele Cosmic 3. simbolul total al vietii 5. Ce a constituit apa pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos 5. de formă discoidală. Anexe 3. De ce se leaga reprezentarea femeii in cultura dacica 4. Ce s-a descoperit in situl arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba) 3. Ce este caracteristic pentru Cultura Gumelnita 6. Statuetele umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei 6. care cuprind semnele unui alfabet 40 .

 În anul 1961.  Continuitatea multimilenara a manifestarilor religioase legate de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. dacii adoptând treptat limba şi obiceiurile latine. Si cea care 41 . in general din lut si arse in cuptor. dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra. Recapitulare  Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei  Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î. Teoria clasică a continuităţii dacoromâne. în cele arhaice greceşti (linear A). printre altele. Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie. patru grupuri de semne. ale unui alfabet. 105-106. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. marea majoritate a plasticii fiind feminina. ştiinţe etc.Cultura si Civilizatia Dacica 4. dans.  Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. toţi de origine tracă. Orfeu. de formă discoidală. este acceptată de majoritatea istoricilor români care spune ca după ce Traian a cucerit Dacia în a. dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat. cântec. trei tăbliţe de lut. marmora si chiar aur. Linos şi Tamiris. despărţite prin linii. care cuprind. s-au descoperit într-un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba). O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene.  Exista doua teorii ale continuităţii daco-române.Hr. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios.

Ed. Dicţionar al Religiilor. 1974 Nicolae Vlassa. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. vol. Kern. „Dacia”. ed. 1922 42 . II. 1963 Homer. Ed. Academiei. este considerată ca pornind din spaţiul carpato-dunărean. D. Probleme ale cronologiei neoliticului Transilvaniei în lumina stratigrafiei aşezării de la Tărtăria. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. strămoşii Românilor. Polirom 2007 Vladimir Dumitrescu. Iliada si Odiseea. Ştiinţifică. din care îşi trag originea cele caldeiană. Ed.”.  Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic. 200 care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. 2. Buc. Balasa sustine ca dacii. Ed Humanitas. 1962.Cultura si Civilizatia Dacica pune la îndoială teoria romanizării Daciei si care are in vedere timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . apoi în spaţiul greco -roman. Collegit Otto Kern. iudaică şi creştină. Cultura Precucuteni pe teritoriul României.  Savantii din Cambridge-Anglia sustin ca cea mai veche cultura din lume este Cultura Vedică. 1991 Mircea Eliade. fasc. Berlin: Weidmann. 1974 Silvia Marinescu Bilcu. Editura de stat pentru literatura si arta. 1959 O. Meridiane. Arta preistorică în România.doar 165 de ani. in colaborare cu Ioan Petru Culianu. 1995 Mircea Eliade. 5. Sacrul si Profanul. „Studia hist. Revista. Bibliografie         Mircea Eliade. Orphicorum fragmenta.  După Mircea Eliade. egipteană.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful