Cultura si Civilizatia Dacica

CULTURA, CULTE SI CIVILIZATII Unitatea de învatare nr. 2

Cultura si Civilizatia Dacica
CUPRINS 1.1 Plastica antropomorfa…………………………………………………………………….…pag. 2 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet European…………..……………pag.4 1.3 Cultura traca………………………………………………………………………….....…….pag. 5 1.4 Teoria continuităţii daco-române………………………………………….……..…..…..pag. 11 1.5 Bazinul Dunării – pop. pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român………….…..……pag. 14 1.6 Scrisul ………………………………………………………………….……….……………..pag.16 2. Comorile dacice……………………………………………………..……………………….pag. 20 3. Anexe…………………………………………………………………………..…………...…pag. 21

3.1 Lucrare de verificare

3.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare

4. Recapitulare

5. Bibliografie 1

Cultura si Civilizatia Dacica

1. Cultura si Civilizatia Dacica 1.1 Plastica antropomorfa Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei. In afara de M. Egee si Orientul Apropiat, cu care sudestul Europei a fost intotdeauna in raporturi directe, in timpul epocilor preistorice, nici o alta regiune a lumii nu a dat o plastica atat de numeroasa si de-o asemenea varietate ca Sud-Estul Europei, cu precadere regiunea Dunarii de Jos. Al doilea mare capitol al artei neolitice si eneolitice cuprinde sculpturile antropomorfe si zoomorfe, precum si vasele modelate in forma de oameni sau animale. Toate acestea sunt legate in primul rand de credintele si practicile magico-religioase ale populatiilor acestei epoci, privind atat viata pamanteana cat si presupusa viata viitoare." (Vladimir Dumitrescu) Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate, in general din lut si arse in cuptor, dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra, marmora si chiar aur. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine, dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat, marea majoritate a plasticii fiind feminina. Reprezentarea femeii este cu siguranta legata de cultul fecunditatii si fertilitatii, care vrea sa redea imaginea divinitatii-mama, zeita suprema, asa cum ne apare ea inclusiv in plastica si izvoarele scrise ale Asiei Anterioare. Apa a constituit pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos unul din elementele sacre ale regenerarii, fecunditatii, simbolul total al vietii. Realizarea unei statuete umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei este considerata din aceste motive o creatie originala si totodata independenta de spiritualitatea celorlalte populatii preistorice din lume, fiind considerata caracteristica pentru creatorii culturii Gumelnita. Dintre operatiile magice ce se evidentiaza (chiar si astazi) amintim ceremoniile destinate sa provoace ploaia, sau sarbatorile religioase care marcheaza sfarsitul muncilor agricole. Aceasta continuitate multimilenara a manifestarilor religioase legate
2

Cultura si Civilizatia Dacica

de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. "Pentru omul religios, moartea nu intrerupe cursul vietii, ci este o alta modalitate de existenta umana. Templele nu sunt decat replici ale Muntelui Cosmic si constituie deci legatura, prin excelenta intre pamant si cer. Opozitia sacru-profan semnifica adesea opozitia dinttre real si ireal sau pseudoreal. Omul lumii arhaice are tendinta sa traiasca cat mai mult posibil in sacru sau in intimitatea obiectelor consacrate. Sacrul inseamna in acelasi timp putere si real. " (M. Eliade, Sacrul si Profanul) Vladimir Dumitrescu - " Cultivarea plantelor si cresterea animalelor ca si rolul primordial al femeii in procesul biologic al reproducerii vietii si in stabilirea descendentei au generat in chip firesc un cult al fecunditatii si fertilitatii si - ca un corolar necesar unele practici magico-religioase, expresie a acestui cult." " ... unele elemente ale plasticii in lut ale culturii Boian stau la baza unora dintre manifestarile sculpturale ale culturii Gumelnita (tipul statuetelor cu bratele intinse lateral, cu partea superioara a corpului relativ plata si cu portiunea centrala modelata mai plastic, ca si decorul incizat in benzi inguste mai ales spiralice)”. Silvia Marinescu Bilcu - " Aspectul care izbeste din primul moment pe cercetatorii sculpturii neolitice este utilizarea, ce merge uneori pana la cea mai exagerata schematizare, a statuetelor. Avand in vedere rolul magico - religios al sculpturilor, nu trebuie sa ne mire nici schematismul, nici uniformitatea de reprezentare. Canoanele reprezentarilor legate de cult au ramas rigide si neschimbate" " Vladimir Dumitrescu - " Covarsitoarea majoritate a statuetelor zoomorfe reprezinta tocmai animalele cornute. Preponderenta statuetelor cornute sta in legatura si cu simbolul taurului." "Modelarea si pastrarea in locuinte a statuetelor constituia un act magic, de cult, cu ajutorul caruia se invoca si se obtinea cresterea si inmultirea animalelor domestice."
3

Cultura si Civilizatia Dacica

Fig. 1 Cultura

neolitica “Turdaş”, din sudul Transilvaniei, 2.500 de ani înainte de

celebrele piramide egiptene (2630 – 2611 î.Hr.). 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet european În anul 1961, cercetătorul Nicolae Vlassa a descoperit într -un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba), între Alba Iulia şi Orăştie, trei tăbliţe de lut foarte ciudate, de formă discoidală, care cuprind, printre altele, patru grupuri de semne, despărţite prin linii, ale unui alfabet.

Fig. 2 Cel mai vechi alfabet european Situl se întinde pe 100 de hectare, are fortificaţii şi cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase şi statuete valoroase. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene, în cele arhaice greceşti (linear A), dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. Cercetătorii care au verificat aceste tăbliţe susţin că au 7.500 de
4

dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi. 1. ştiinţe etc. Linos şi Tamiris. toţi de origine tracă.. încă nedescifrată. Din studiul istoricilor antici se observă că aceştia intuiseră destul de devreme originalitatea şi forţa religiozităţii tracilor. care până la 1961 era considerată cea mai veche din lume. după cel al inzilor.3 Cultura traca „Tracii sunt cel mai numeros popor din lume. cântec. Strabon şi Plutarh susţineau originea tracă a lui Orfeu. dans. scrierea de tip Tărtăria a dispărut din spaţiul balcanic pe la anul 3000 î. el ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile. lucru reluat peste veacuri de istoricii moderni. aflate în România şi în jurul ei şi cercetate încă din anul 1874. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios. au mai fost descoperite în alte 100 de situri arheologice. Tracii au mai multe nume. Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie.Hr. Dacă s-ar înţelege între ei. are doar 5. care au studiat fenomenul 5 .” (Herodot) Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. de la cel sumerian la cel fenician şi până la alfabetul grec şi latin. iar scrierea sumeriană.Hr. Orfeu. după socotinţa mea. Menţionăm că elemente ale acestei scrieri. Conforme datelor arheologice. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î. adică în momentul în care s-a făcut trecerea de la Epoca Pietrei la Epoca Bronzului. Se pare că scrierea de tip Tărtăria e un fel de strămoş al celorlalte tipuri de alfabet.Cultura si Civilizatia Dacica ani. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică. după regiuni.500 de ani.

să pună într -o anumită ordine izvoarele istorice transmise prin filiera greacă şi romană. Buc. originea mişcării dyonisiace a fost localizată în Tracia sau Frigia (Universitatea din Chicago în dec. al descifrării istoriei adevărate a strămoşilor noştri.Marc McGinty). stră-strămoşii noştri – merită un loc de frunte în istoria cel puţin a civilizaţiilor europene. religia. vol.Cultura si Civilizatia Dacica orfismului (O. acestor „mari anonimi ai istoriei”. Kern . cât mai ales neputinţei istoricilor de a le scrie istoria corectă şi adevărată. E de datoria specialiştilor să pornească pe acest drum al descoperirii şi. mai ales.Orpheus and the Greek Religion (London. 1922). deseori denaturată.) datorită descoperirii unei culturi scrise. din lipsa unor izvoare istorice mai consistente (în principal scrise). De asemenea. Ştiinţifică. izvoare de care alte popoare europene au beneficiat din belşug (grecii.Orphicorum fragmenta (Berlin. K. romanii.158. istoria tracilor le-am primit prin filiera grecească şi/sau latină. Conform istoriei oficiale tracii au jucat din punct de vedere politic un rol d estul de modest în istoria antică. Guthrie . p. numiţi astfel de către Mircea Eliade în „Istoria credinţelor şi ideilor religioase”. etc. Arrighetti . este atât de puţin consemnat în documentele istorice? Un răspuns univoc la aceste întrebări este greu de obţinut din cauza informaţiei limitate. Restul se datorează descoperirilor arheologice de pe teritoriile locuite odinioară de traci. „Marii anonimi” ai istoriei – tracii. Cine totuşi sunt aceşti „Mari anonimi ai istoriei” – tracii. Părerile sunt foarte diferite. în care tracii s -au separat şi diferenţiat ca etnos din marea masă a populaţiilor europene. organizarea. C. în primul rând. II. profund ancorată în viaţa socială a respectivelor popoare. când ar fi apărut aşa-zişii traci timpurii. 1935) si G. deosebit de fragmentate. 1991. W. greu de precizat momentul. Majoritatea mărturiilor privind viaţa. „neamul cel mai numeros după inzi” (Herodot)? Care a fost spaţ iul lor de răspândire? Care din naţiunile contemporane îşi trag rădăcinile de la traci? De ce însă acest „cel mai numeros popor din lume după cel al inzilor” a rămas anonim în istorie. ed. Este. 1972 . 1959). Cei mai mulţi dintre istorici consideră că separarea tracilor a avut loc încă din epoca bronzului. să lege ideile şi informaţiile între ele şi să le pună în legătură cu descoperirile arheologice care privesc 6 .Fragmenti Orfici (Torino. Acest lucru nu se datorează atât faptelor lor.

şi să spunem lumii Adevărul. Gumelniţa. De ce să tăcem. Paris. pe teritoriile de astăzi ale Bulgariei. Elementele comune (lingvistice. Când Demostene şi Ificrate socoteau ca o cinste faptul că mamele lor fuseseră trace. înfruptându-se din plin din miturile şi credinţele tracilor. Sălcuţa. în Elveţia (cantonul Grisson cu limba Romanch) ş. care vor forma Grecia. Turciei. descoperite de profesorul american Robert Ballard în zona actualei Insule a Şerpilor vorbesc de un trecut foarte glorios al stră-strămoşilor noştri. toate aparţinând lumii tracice. ne vorbeşte renumitul elenist A. Tracii au apărut pe un veritabil fond genetic local. Săpăturile arheologice din diferite zone locuite de traci au scos la iveală multe monumente ale culturii lor materiale (Insula Banului la Dunăre. menţinută cu toate invaziile. cum să nu ridicăm vocea azi noi. în Ţara Bascilor. schimbându-le doar numele. precursorul civilizaţiilor Cucuteni. solul grec n-a scos la iveală nici o urmă materială a paleoliticului. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii. Cernavodă. care prezintă un ansamblu de culturi înrudite ale perioadei tracice timpurii. la Babadag (în Dobrogea). Saharna-Solonceni (Republica Moldova). “Asupra istoriei primitive a regiunilor. Construcţiile ciclopice stranii .). obiceiuri. tracic. într un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. construcţii etc. Macedoniei etc. În ultima vreme. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul 7 .Cultura si Civilizatia Dacica pe traci. 1923. Karanovo ş. Cernolesc (la est de Nistru).a. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre.a. Pe lângă spaţiul danu biano-pontic. Greciei. Petreşti. Grecia şi Anatolia urme ale tracilor au fost stabilite în Italia. Serbiei. urmaşii ac elor anonimi Traci. pelasgii aparţinând timpului neoliticului”. încrucişările şi suprapunerile orientale. Până în prezent.piramide şi citadele ce par incredibile pentru zilele noastre. Cozia (în Muntenia). grecii înşişi nu ştiu nimic. când grecii „ne împrumutau” zeii. „Originea acestui popor. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. Jarde. întemeietori ai Europei moderne de azi.). umiliţi şi furaţi de al nostru trecut glorios din dorinţa „inteligentă” de a nu ne supăra „vecinii”. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni.. a vechilor Pelasgi. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii.

Chr. de la greci. unde preoţii predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii). Conform „Istoriei” lui Herodot. După Mircea Eliade. Ca urmare. cea menţionată mai sus.Chr. cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra.Chr. când au emigrat spre sud. 265). Se pare că este vorba de un neam tracic. La cumpăna mileniilor II-I î. însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala Zamolxiană. după cel al inzilor…dacă ar avea un singur conducător sau dacă tracii s -ar înţelege între ei. Tracii au fost atestaţi pentru prima data în izvoare scrise în poemele lui Homer „Iliada” şi „Odiseea”. acela al frigienilor. În jurul anului 1400 î. pe parcursul primei jumătăţi a mileniului I î. numită Androniconul.tracii de sud (meridionali) şi cei de la nord de aceşti munţi . care merită toată atenţia specialiştilor în domeniu. se construieşte în Tracia nord dunăreană.Chr. reputat specialist în domeniu. şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului. tracii reprezentau unul dintre cele mai numeroase popoare din antichitate. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 („Dicţionar al Religiilor”. Spaţiul imens ocupat de ei a favorizat apariţia diferenţierii lor lingvistice şi culturale.) afirma ca „Neamul tracilor este cel mai numeros din lume. neamul lor ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile”. Aheii deveniseră deja traci. Sunt diferite ipoteze. susţine Marija Gimbutas.Chr. În sec. până în Elada. având drept axă centrală fluviul Dunărea.Cultura si Civilizatia Dacica Carpato-Dunărean”. tracii înregistrează o maximă extindere teritorială. tracii timpurii s-au divizat în cei situaţi la sud de Munţii Balcani (Haemus) . Civilizaţia tracilor ocupa spaţiul carpato-balcano-pontic.Chr.Troada (secolul XIII î. Confom mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon şi Socrate. numai după ce le-a dat acea faimoasă Cupă Tracică de Aur”.). Tot aici apare şi denumirea teritoriului locuit de aceştia . izvoarele asiriene vorbesc pentru prima oară despre o populaţie nouă aşezată în Anatolia şi numită de aceste izvoare musku. în mileniul III. al XII-lea î. Istoricul Herodot îi considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaţilor (Moldova de 8 .tracii de nord (septentrionali). pag. În Iliada Homer spunea despre traci: „Armatele lor străluceau de scuturi de aur şi tezaurele lor erau aşa de preţioase că regele Priam (rege al Troiei-Tracice) a putut să ia înapoi. Istoricul Herodot (484-425 î. capul fiului său mort.

Migraţi ulterior către Italia. Chr. după regiuni. unul dintre cele mai vechi popoare din Europa. ci de mult timp”. după o lungă peripeţie mediteraneană se stabileşte în Latium (Peninsula Apenină). De asemenea. regele perşilor. În acest context Dio Casius a spus: „…şi iarăşi să nu uităm că Traian . referitor la “Hramul Dumnezeiesc”. în frunte cu Raman Eneas. existau deja traci.Cultura si Civilizatia Dacica astăzi). Această apreciere a lui Herodot confirmă faptul că geţii se aflau într-o fază avansată a civilizaţiei lor materiale şi militare. unde au fost cunoscuţi ca Cimiry.69. Termenul “Bisica” nu are nici o legătură cu latinescul Bazilica. pe tatăl său şi pe zeii protectori ai cetăţii”. Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud. spune către amurgul vieţii un reputat român canadian. îl întâlnim înainte de apariţia creştinismului şi “înainte să se impună latinizarea în Dacia”. având în vedere rezistenţa pe care au opus -o getodacii lui Darius. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide. care îl salvează pe fiul său Iulius Ascanius. 2000. din care în 9 . dar să fi fost ignoraţi. Explicaţia detaliată se găseşte în Limba Traco -dacă. pag. Legenda spune că după ce au fost înfrânţi de greci. Izvoarele prezentate conduc spre ipoteza că pe la 1400 î. Spania. contribuind la dezvoltarea neamului latinilor de aceeaşi seminţie. afară de geţi care sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” spunea marele istoric grec Herodot. „… Tracii au mai multe nume. este posibil ca ei să fi existat chiar mai devrem e. Anglia şi Irlanda. „fiul lui Anhises şi al zeiţei Venus.Troian a fost trac veritabil.”Bessi” – “Be-serica” – Bisearică”). dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi. troienii. Tetovo. care desemna “Casa lui Dumnezeu în care slujeau Bessii (clanul preoţesc din tribul tracic Satri)” şi etimologic este legat cu numele preoţilor “Bessi” (v. Vincente. ci în tracitatea limbii latine şi asta nu de azi. deci. de ieri. fiica regelui local. interesant este faptul că termenul “Bisica” (biserică). ca baza limbilor euroindiene. în Anatolia. Geto -dacii. D e aici se poate conchide că termenul “Bisica” este un vechi termen autohton. Sunt ipoteze controversate despre paternitatea traco-geto-daco-românilor asupra acestor pământuri din cele mai vechi timpuri. Cu traco-geto-dacii începe de fapt istoria românilor. îndemnaţi de a ajunge printre semenii lor de aceeaşi sorginte. „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi. căsătorindu-se cu Lavinia. iar Tracii au fost Daci”.

ci in tracitatea limbii latine şi asta nu de azi.a. compunând cântece chiar înainte de întemeierea Romei. luminaţi. se întreba istoricul francez E. pe care au gândit -o oamenii. ci de mult timp”. În puţinele surse documentare ajunse până în zilele noastre (în pofida stăruinţelor vecinilor. de a distruge orice urme în istorie lăsate de poporul nostru) pot fi găsite explicaţiile acestei dăinuiri în timp a poporului român. Ultimele descoperiri. 1597). cum sunt tăbliţele de la Tărtăria. rezistând în înconjurarea de popoare migratoare nelatine? „Din timpuri uitate de amintirea muritorilor de rând trăiau dacii pe pământul acesta. Un moment foarte important. spre deosebire de unele popoare tracice (din Balcani. faptele săvârşite de eroii lor. urme ale căruia au fost găsite pe întreg teritoriul dintre Orientul Apropiat şi Peninsula Iberică. creativi. cu tradiţie bimilenară în cele ale vieţii ori de stat” (Vasile Pârvan). sunt o ramură mai recentă a acestui cunoscut în istorie popor trac.getodacii (un argument în plus că noi suntem un popor legat de acest pământ. Ei erau statornici. orânduiţi. Alte argumente. „Geţii au avut propriul lor alfabet cu mult înainte de a se fi născut cel latin (roman). cu cea mai avansată credinţă idealistă în nemurire. însoţindu -le din fluier. „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. Drept argument sunt şi plăcuţele de la Sinaia. spune reputatul român din Canada Vincente. un criteriu al civilizaţiei unui popor este scrisul. de la care mult mai târziu s-a desprins un popor sedentar . Câmpia Panonică ş. Pietara (Les races et 10 . demonstrează că scrisul la geto-daci a apărut cu mult înaintea celui sumerian. în primul rând. de ieri. care n -am râvnit niciodată ţinuturi străine).). În figură se prezintă una din ele. în străvechi legături cu civilizaţia elenă. geto -dacii au supravieţuit în timp. dând naştere acestui popor de origine latină. „Oare nu cumva geto -dacii reprezintă populaţia autohtonă dezvoltată din acea rasă ce ne-a lăsat civilizaţia neolitică a „Omului de la Cucuteni”?”. pe care este scrisă cu scriere dacică rugăciunea lui Burebista. cum ar fi cele de la Sarmisegetusa. vorbesc despre apariţia scrisului latin înainte de cucerirea romană. Limba latină vulgară a vechilor daci vorbeşte despre rădăcinile lor latine preromane. Observaţi: la început au fost tracii.Cultura si Civilizatia Dacica mod direct se trage poporul român. Cum se explică faptul că. (…) Geţii cântau. ceea ce – o scrie Cato – romanii au început să facă mult mai târziu” (Bonaventura Vulcannius din Bruges. ale ruşilor.

În această perioadă societatea geto-dacilor. aflată în ample transformări economice. Tyras. social-politice şi culturale. care erau înrudiţi îndeaproape. Olbia.Cultura si Civilizatia Dacica l’Histoire. Costeşti (cca 280 de monede). coloniştii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman („ex toto urbe Romano”). „Burebista stăpânea un regat puternic. romane. pătrunseră elemente ale culturii greceşti şi. greacă. romană. 105-106. Tot mai multe probe pun la îndoială teoria clasică a continuităţii daco romane. De secole la daci şi geţi. învingând pe Decebal. Paris.). în parte. 1877). Argumentele Pro acestei teorii sunt: colonizarea intensivă a Daciei.300-291 p. conduşi de regele Dromichaites (a. ar fi obţinut poziţia dominantă. Zapirion. Teoria continuităţii daco-române 1. el a supus Dacia şi a transformat în provincie romană provincia. limba comună fiindu-le tuturor coloniştilor latina. care are o circumferinţă de un milion de paşi…După cucerirea Daciei adusese o mulţime foarte mare de oameni din toate colţurile lumii romane pentru popularea 11 . a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. Drept confirmare au fost descoperite o serie de monede de Histria. şi -a găsit moartea la nord de Dunăre împreună cu întreaga sa armată de cca 30000 de soldaţi. este sigur că în timpul unirii naţionale cultura greco -romană nu-i era străină” (Iulius Yung. avea nevoie de emiterea unei monede proprii. acceptată de majoritatea istoricilor români. Această perioadă coincide cu epoca de aur a lui Alexandru Macedon.Hr. persiană. În acest mediu multietnic latina. 1924) după marea descoperire de la Cucuteni făcută de arheologul german Hubert Schmidt. Aceasta este teoria clasică a continuităţii daco-române. Geto-dacii au fost în mare parte contemporani cu marile civilizaţii ale antichităţii: egipteană. După ce Traian a cucerit Dacia în a. generalul căruia. dacii adoptând treptat limba şi obice iurile latine. În orice caz. „Ulpius Traianus. fiind singura limbă de comunicare interetnică. şi nu era vorba de un popor barbar cu moravuri aspre.4. întrat în conflict cu geţii dunăreni. În epoca amintită pe teritoriul locuit de geto -daci sau înregistrat remarcabile capodopere de creaţie.

Cele mai vechi cronici maghiare păstrate (sec. în care însă romanitatea nu şi -a înfipt rădăcini atât de adânci. lipsea această temelie…Şi după părăsirea provinciei dacii din ţară susţin ostilităţi cu Imperiul Roman. În Moldova şi Valahia răsăriteană. căciulă) atestă cel mult o moştenire în comun a unor resturi de lexic daco-moesic şi nu împrumutarea din albaneză în română. măgar. Cele sub 200 de cuvinte comune cu echivalente albaneze (de ex. rezema. precum şi în regiunea dintre Tisa superioară şi Ardeal. Ca să vezi. sâmbure.doar 165 de ani. De aici şi uşurinţa cu care mai târziu a putut să fie îndepărtată şi a dispărut fără a lăsa atât de multe urme ca în Britania sau Noricum. Onciul). mazăre. murg. zer. Timişul şi Oltenia. a dispărut fără urme. fiind ştearsă ca o simplă poleială” (Roesler). Apoi exista populaţia numită „dacii liberi” şi cele numite carpi şi costoboci. cioc.…din cea mai vitează ramură a tracilor” (Herodot). copil. „Neamul tracilor este cel mai numeros după cel al inzilor…” (Herodot). bunget. „…din cel mai numeros după inzi popor.Cultura si Civilizatia Dacica oraşelor şi cultivarea ogoarelor: căci Dacia fusese secătuită de bărbaţi în urma lungului război cu Decebal” (Eutropius). Care sunt argumentele care pun la îndoială teoria romanizării Daciei? În primul rând. destul de numeros (urmaş al marelui 12 . lăsând impresia că sunt popoare. zgardă. zgârma. mal. La începutul mileniului I între Peninsula Apenină şi Marea Neagră locuia un singur neam. XII-XIII) afirmă că atunci când maghiarii au sosit în Pannonia. viezure. Petreşti. zonele învecinate erau locuite de „blacki” sau „blazi” (valahi = români). urdă. gălbează. Aceeaşi poziţie o împărtăşeşte şi Roesler (istoric german) „…În Dacia a fost creată o adevărată bază de colonizare d intr-un teritoriu slab şi înconjurat de o populaţie duşmănoasă. abur. „Pe baza indiciilor istorice noi nu putem susţine romanizarea acestei ţări decât în partea apuseană a Ardealului cu Banatul. pe care teritoriu se mărginise colonizarea romană. Acest element ostil nu se poate privi ca romanizat” (Dm. barză. Un popor născut din marile civilizaţii Cucuteni. moş. timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . Problema strămoşilor noştri consta în faptul că acelaşi popor era numit de străini cu nume diferite. Gumelniţa. nicio cronică medievală nu menţionează vreo migraţie masivă de populaţii roma nice din Balcani. nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei naţionalităţi cucerite şi din punct de vedere spiritual.

în pofida deosebirilor.: iliri. din care s -au tras geto-dacii. După părăsirea Daciei vechi de către romani în partea de sud a Dunării se formează tocmai trei Dacii: Dacia ripensis. sub aspectul ocupaţiilor. nr. despre împăratul Nero. Insă curios că este de neam latin”. fie că sunt traci din neamul dacilor”(Casius Dio). „Vorbiţi limba adamică”.n. înţelegea în toate” (Lucian. Tomis (actuala Constanţa). Cei care sunt dincoace de fluviu se numesc moesi. admirând cântecul unui scit de lângă Pontul Euxin). „Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului (Dunării – n. fărâmiţaţi la rândul lor în formaţiuni statale şi prestatale.Cultura si Civilizatia Dacica popor trac). după ocuparea Daciei de către Traian nu putea fi vorba despre romanizarea ei. de asemenea. 13 . prezenţa în limba română a multor cuvinte din sanscrită (Vlad Ciubucciu. între Marea Neagră şi Marea Adriatică? Doar faptul prezenţei masive a elementului dacic în acest spaţiu natural al vechilor traci.). ceea ce vorbeşte despre faptul că şi ei se trăgeau din aceleaşi rădăcini. comunitatea de cuvinte în limbile română. Oare toate acestea. exilat de romani în or. traci. ea fiind latină până la venirea romanilor. după denumiri geografice. Ei vorbesc o limbă barbară de idiom latină” (Horaţiu . dar divizat în mai multe ramificaţii.).a.65-6 î. structurii sociale. Dacia mediteraneană. Deşi nu putea să prinză toate cuvintele ce le cânta. înd eletniciri etc. era înţeleasă de toţi. ne scrie martorul ocular al acelor timpuri Publius Ovidius Naso.Hr. geto/daci. indiferent de regiunea în care locuiau. credinţelor.Hr. Dardania etc. care. uniuni de triburi.34. Chiar şi romanii înţelegeau această „limbă latină vulgară”. Deci. Ce i -ar fi făcut pe romani să numească cu numele „Dacia” practic întregul teritoriu mai jos de Dunăre până la Balcanii eleni. Cei de dincolo poartă numele de daci. Moesia superior şi inferior. 120-135 d. vorbesc despre existenţa unei limbi protolatine. 1998). albaneză ş.. Ceea ce îi lega pe toţi şi îi făcea să înţeleagă că au aceleaşi rădăcini şi sunt de acelaşi neam era limba vorbită. locului de trai. Adică elementul latin a fost prezent masiv în acest teritoriu până la venirea romanilor. „Colhii şi dacii mă cunosc. fie că sunt geţi. „Geţii (dacii) vorbesc o limbă barbară.

Elementele comune (lingvistice. iudaică şi creştină. s-a întors în patria sa de pe Istru”. a apărut poporul pelasg (numit de greci hiperborei). era.Cultura si Civilizatia Dacica 1. de la Viena şi până la vărsarea în Marea Neagră. De altă parte Strabo scrie: „Cei de întâi. cel mai erudit poet al antichităţii greceşti. Spun acest lucru nu specialiştii români. după ce a ridicat zidurile Troiei. după cum ne spun cei mai însemnaţi autori. din care îşi trag originea cele caldeiană. obiceiuri. considerată până azi drept cea mai veche din lume. care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. De asemenea afirma că „…Apollo. mai apoi al culturilor Cucuteni. „Patria Hiperboreilor. Această coincidenţă confirmă faptul că bazinul hidrografic al Dunării a fost leagănul de formare şi supravieţuire multimilenară a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român. când religia lor începe să aibă o influenţă decisivă asupra vieţii greceşti. precursorul multor popoare europene şi nu numai. Sălcuţa. Petreşti. precum şi din SUA. de pe vremea lui Burebista şi conturul bazinului hidrografic al Dunării. Densusianu. pelasgii au construit cel mai mare şi mai puternic imperiu în Europa preistorică. care au descris diferitele părţi ale 14 . atestat documentar. Cernavodă.). Gumelniţa. în părţile de nord ale Dunării de jos şi ale Mării Negre” (Nicolae Densuşianu). „…Hiperboreii erau locuitorii de pe ţărmurile Istrului sau ale Dunării de jos”.. După Pindar. şi anume în epoca aceea.5 Bazinul Dunării – leagănul poporului pelasgo-traco-geto-daco-valahoromân „Este uimitoare coincidenţa aproape perfectă între teritoriul fostului regat al Daciei. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre. Este indiscutabil faptul că pe veritabilul fond genetic local la început al culturii Vedică. Karanovo ş.” (Teodor Filip).a. ci cunoscuţi savanţi de la Cambridge -Anglia. egipteană. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. construcţii etc. este considerată ca pornind din spaţiul carpato -dunărean. Cultura Vedică. într-un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. După N.

în 1974. pelasgii. a împreunat mările.pe valea (Istrului. în Statele Unite. au dat supuşilor săi legi şi au introdus în modul lor de viaţă moravuri mai blânde. în zona Deltei acesteia. cea indiană . asemenea zeilor. neglijată. ignorată. arienii. tracii au generat “cultura latină”. la gurile de vărsare ale acestora: cea egipteană . şi astfel au deschis o nouă cale pentru destinele omenirii pe acest pământ” (Dromihete). Pentru poporul grec. În susţinerea acestei opinii apare cartea profesoarei de arheologie europeană. a domnit peste pământul ocupat de ei un alt popor. au format cele dintâi state. Cunoaştem din istorie că toate marile civilizaţii au înflorit pe văile unor mari fluvii şi. atât de nobilă în moravuri încât tradiţiunile şi poemele greceşti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de „divini”. un nume. pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe Pământ. Migrând pe întinsurile Europei. a tăiat munţii. atât de superioara în concepţiuni. „Rasa lor li se părea atât de arhaică. cea chineză .pe Ind şi Gange. care parcă în cunoaşterea scrierilor celor sus15 . cea mesopotamiană . 265). puternică în voinţă şi în fapte.pe Fluviul Galben.. au întemeiat sate şi oraşe. a Istrului şi a Adriei”. care a desecat mlaştinile. prin munţi şi păduri. dioi. Grecii aveau o tradiţiune că înainte de dânşii.pe Nil. ne spun că Hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin. adecă oameni cu calităţi supranaturale. California. a dat cursuri noi râurilor. uitată. Los Angeles. a scurs lacurile.Cultura si Civilizatia Dacica lumii. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. Densuşianu). ce ei întru adevăr l -au meritat prin darurile lor fizice şi morale. Danubiului) Dunării şi. în special. neobservată. în special. Marija Gimbutas: “The Goddesses and Gods of Old Europe”.„Ei au fost cei dintâi cari au adunat în societate familiile şi triburile răspândite prin caverne. a arat şesurile. Întotdeauna în spatele unei culturi mari se găseşte o alta. fizică şi intelectuală. iar cea europeană. răspândindu-şi cultura şi limba. sate şi cetăţi. a întemeiat oraşe. 200 („Dicţionar al religiilor”. a ridicat altare şi temple zeilor şi că aceştia au fost pelasgii” (N. a avut o religiune înălţătoare. peste tot au îndreptat întreaga activitate a lor spre o existenţă mai bună. pag. După Mircea Eliade. cu voia sau fără voia „marilor profesori de istorie şi arheologie” .între Tigru şi Eufrat.

Noi. întemeietori ai Europei moderne de azi. iar pe locuitorii acestui spaţiu drept autohtoni creatori de civilizaţie europeană. Bosch-Gimpera. cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dunării şi Lăcaşul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. Scrisul Un element incontestabil. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii. care determină gradul de civilizaţie al unui popor. Cercetările ştiinţifice din toate domeniile au un caracter relativ. De aceeaşi părere este şi cunoscutul savant german P. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epocă de Aur. susţine Marija Gimbutas. Aici veneau grecii în antichitate să-şi caute Lâna de Aur şi bogăţiile agricole dunărene. şi istoria noastră multimilenară. „…dacii. strămoşii Românilor. Bălaşă. a vechilor Pelasgi. este situat pe teritoriul dintre Val ea Dunării. care consideră că spaţiul. „Originea acestui popor. tracic. 1. Marea Egee (Marea Tracilor) şi Marea Neagră (Marea Getică). şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor” (D. este scrisul. Milano. 1976). Nagard. apoi în spaţiul greco -roman” (I. 1986) ş. Tracii. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. „Acesta este leagănul adevărat al civilizaţiei Proto-Europene. menţinută cu toate invaziile. În ultima vreme.Drăgan. Multe descoperiri trebuie luate ca repere. cu mult înainte ca acea civilizaţie a grecilor sau cea iudeo-creştină să înflorească. tracii. Se pune întrebarea: au cunoscut stră-strămoşii noştri scrisul? Prin mulţimea vestigiilor descoperite putem spune cu certitudine că l-au cunoscut.5. Ce spun cercetările ştiinţifice din ultimul timp despre apariţia scrisului în spaţiul Carpato -Danubiano-Pontic? „…Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic.C. în străvechea vatră tracică a Carpaţilor. a Dunării Carpatice. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul Carpato-Dunărean”. Să încercăm să facem o scurtă analiză prin confruntarea surselor existente a apariţiei primului sistem de scriere pe Pământ.Cultura si Civilizatia Dacica menţionaţi declara spaţiul carpato-dunărean drept vatră a vechii Europe. ca puncte relative de plecare în cunoaşterea adevărului despre „facerea lumii” până nu sunt descoperite altele. încrucişările şi suprapunerile orientale. Noi. mai 16 . din care au pornit popoarele europene.a.

mult mai celebre şi puternice. 17 reiese textul proto -sumerian . Descoperirea însă în anii ’60 a tăbliţelor de la Tărtăria avea să schimbe ordinea cronologică. până în urmă cu câteva decenii era un fapt general acceptat acela că sumerienii au fost cei care au pus bazele scrierii prin sistemul de simboluri Sumer. a apariţiei limbajului scris şi însăşi localizarea leagănului în care a luat naştere prima civilizaţie a lumii. Printre altele.e. Este posibil ca o civilizaţie să se fi format în zona balcanică cu un mi leniu înaintea altora. Datările cu carbon radioactiv realizate de sa vantul american Marija Gimbutas (care stabiliseră că tăbliţele carpatice sunt mai vechi cu peste un mileniu decât cele din Sumer) au fost confirmate în anul 1972 şi de academicianul bulgar Vladimir I. datată între anii 4500 -4200 î.Cultura si Civilizatia Dacica adevărate. cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit. Publicul contemporan continuă să creadă că „leagănul” civilizaţiei s -a aflat în epoca bronzului în „Sumer şi Egipt”. din judeţul Alba. Două dintre ele sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic. Kis şi Uruk din fosta Mesopotamie (actualul Irak) şi datate la 3300 î. Astfel. Experţii din cadrul Academiei de Ştiinţe din R usia au concluzionat în urma analizării materialului că tăbliţele sunt un fragment dintr -un sistem de scriere larg răspândit. de origine locală. textul unei tăbliţe enumera şase totemuri antice care coincid cu manuscrisul din oraşul sum erian Djemdet-Nasra. cum ar fi cele din Sumer şi Egipt? De mai bine de jumătate de secol. în anul 1961. Citite în cerc. Aşa s-a întâmplat şi cu istoria scrisului. cu materiale ce atestă o continuitate de locuire. descoperit la Djemer Nasr. un important complex de cult. În localitatea Tărtăria.Georgiev. un simplu calcul matematic împinge inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu decât se credea iniţial şi schimbă total şi locul de naştere al acestuia. tăbliţele de la Tărtăria şi simbolurile pe care le poartă sunt în centrul dezbaterilor.Hr. contrar mişcării acelor de ceasornic. în acest loc. Kis şi Uruk. s-au găsit şi trei senzaţionale tăbliţe de lut ars. din Mesopotamia în bazinul Dunării. A fost o ipoteză corectă pentru timpul său. În opinia acestora.n. cu peste un mileniu anterioare celor asemănătoare. Deşi legendele pun inventarea scrisului pe seama atlanţilor sau a altor civilizaţii ipotetice pierdute in negura istoriei. care a permis descop erirea asemănărilor între diferite sisteme de scriere descoperite pe Pământ. descoperite la Djemer Nasr.

Hr. O serie de observaţii indică o origine comună a concepţiilor religioase din zona Tartaria şi DjemdetNasra.PL. Semnele prezente pe tăbliţe se aseamănă izbitor cu cele sumeriene şi sunt aranjate în aceeaşi succesiune. ca şi babilonienii. Conform acestuia. iar numele zeului Usmu este reprezentat la fel ca la sumerieni. şi care a clasificat sute de semne. care împreună cu cele de la Tărtăria fac parte din cultura Vinca sau Vincea.000 de ani). 18 . Încă din 1962 S. vorbind despre pietrele megalitice (din Anglia). pe descoperirile din zonă. tradus prin: „În (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual (a fost) a rs.IDIM. Scrierea de pe tăbliţe este ideografică. De aceeaşi părere sunt şi cercetătorii străini David Whipp şi Iovan Todorovici. Cu toate acestea. nu sumerienii. la fel ca şi cea sumeriană. un sigiliu de 5. Dezlegarea tainei celor trei tăbliţe ar putea fi oferită doar de studi erea întregului complex Turdas-Vinca.KA.Cultura si Civilizatia Dacica “NUN. cercetătorii se întreabă cum este posibil ca locuitorii străvechi ai Tărtăriei să scrie în sumeriana când încă nu se pomenea despre Sumer.. Cercetătorul rus Boris Perlov este de părere că sumerienii. inventatorii scrierii au fost chiar locuitorii balcanici. Christopher Knight şi Robert Lomas. de care este legată şi Tărtăria. au fost doar nişte elevi buni.UGULA. în care se atestă în jurul a.”. în Transilvania”. scrierea cuneiformă cu cca 400 de semne). „Gradeasca Plaque” găsită la Vraţa (6.500 de ani găsit la Karanovo au aceleaşi simboluri.000-7.KARA. 3300 î. în 1981. Hood observă asemănări cu tăbliţele din Uruk (oraş din actualul Irak.S.” De asemenea. Opinia generală este că formele acestea de scriere nu puteau apărea izolat. pomenesc despre descoperirea de la „Tărtăria. Acesta-i al zecelea”. ci puteau fi dezvoltate numai în cadrul unei culturi puternice şi larg răspândite.I. lângă Turda. Până şi francmasonii din Anglia au ceva de spus despre zona noastră şi despre descoperirea de la Tărtăria din 1961. autorii vorbesc de studiile făcute de Sham Winn. neexistând încă semne silabice şi indici gramaticali. preluând scrierea pictografică de la popoarele balcanice şi transformând-o ulterior în scriere cuneiformă. Sunt şi alte dovezi că sumerienii şi oamenii Europei megalitice au fost influenţaţi de o sursă de simboluri comună şi veche.

iar cultura lor a fost 19 .e. se poate afirma că mişcări de popoare au avut loc de la apus spre răsărit. Limba acestui popor antic este una demult dispărută. În continuarea acestei idei. există o concordanţă de opinii privind faptul că sumerienii au venit din ţinuturi muntoase. pentru a demonstra migraţia sumeriană din zona carpatică. p. adică din Europa spre Asia şi nu invers. sumerienii au venit în Sumer aproximativ pe la jumătatea mileniului IV… În general. mulţi cercetători susţin existenta unei Limbi Ariene. Din punct de vedere lingvistic. istoricul rus N. Un element deosebit de important al oricărui neam sunt limba.Cultura si Civilizatia Dacica Mai există un argument în acest sens. iar dacă în noua lor ţară nu au găsit munţi. N. încă din Epoca Neolitică.n. pentru că acesta nu se mai potrivea la mărimea zilelor şi nopţilor de pe latitudinea lor. iar această populaţie poate fi considerată din punct de vedere lingvistic ca preariană. zeii lor sălăşluiau în vârful munţilor. Carpato . Jirov mai sublinia faptul că limba sumeriană era total diferită de cele ale vecinilor semiţi. Drăgan. l-au schimbat. 1971” că sumerienii au migrat din zona Peninsulei Balcanice (Geto-Dacia). Sunt suficiente dovezi de natură arheologică şi antropologică (spune I. Jirov declara în revista „Znanie Sila. a mai multor toponime cu rezonanţă sanscrită”. tradiţiile. „Potrivit opiniei generale.90. pe teritoriul României. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovadă că aceştia s-au desprins din trunchiul carpato-danubian. Acelaşi argument a fost folosit şi de astronomul polonez Ludwig Zaidler în cartea „Istoria ceasurilor”. iar scrierile lor plasau originea strămoşilor într -o ţară montană sau submontană. Sumerienii au migrat cu tot cu calendar. din care îşi trag rădăcinile Popoarele Istorice Europene. ne spune cu mirare profesorul italian Fabio Scialpi. în spaţiul tracic şi într-o arie limitrofă acestuia. Având în vedere legăturile între Limba Hittită şi Limbile Ariene. “Sunt intrigat de prezenţa. Zamarowsky în celebra sa carte „La început a fost Sumerul”.ziguratele” – scria V. Dar. care a stat la originea limbii tracice. ibidem) pentru a îngădui afirmaţia că. cu diferite variante locale.C. Este cunoscut faptul că marile migraţii s au produs încă din mileniul IV i. pătrunzând în Asia Mică. ei au ridicat zeilor temple în formă de munţi artificiali . Potrivit religiei pe care şi-au adus-o din ţara de origine. european. exista o populaţie autohtonă.Danubiene (Pelasgice). cultura.

precum şi alte lucruri de mare preţ şi care puteau s uferi umezeala. dar oare acesta era tot aurul strămoşilor noştri? Unii oameni de ştiinţă. Dar Bicilis. tot cu ajutorul acelor captivi. ca să nu spună nimănui nimic. care ştia ce se lucrase. iar în peşteri. Traian a organizat timp de 123 de zile sărbători la Roma şi a construit o serie de edificii măreţe. prin mijlocul captivilor lui. cu toate că erau ascunse sub apa râului Sargetia… Căci Decebal. evaluând 20 . el ucise pe captivi. dar o re alitate arămas: după acel război. abătu râul. Cercetătorii au evaluat la 165 de tone aur şi 330 tone argint prada luată de Traian din Dacia. Comorile dacilor “Se găsiră şi comorile lui Decebal. goţii şi sarmaţii. 2. mai târziu slavii. imperiul şi-a refăcut finanţele.Cultura si Civilizatia Dacica puternic influenţată şi dizolvată de invaziile barbare repetate: prin Balcani au trecut celţii. după aceea aduse din nou râul în albia lui. săpă albia lui şi punând într însa mult aur şi argint. romanizarea şi mai târziu slavizarea. ascunse veşmintele şi alte lucruri de felul acesta. fu prins şi dădu pe faţă toate acestea…” notase istoricul Dio Cassius la 200 de ani după cel de -al doilea război daco-roman. hunii. un soţ de-al lui. După ce făcu acestea. puse peste ele pietre şi grămădi pământ. un an romanii au fost scutiţi de impozit. aducând cu ei elenizarea. Nu se ştie dacă ele reprezintă adevărul istoric.

în zona Ocna de Fier.000 de monede de aur. cele mai semnificative fiind: – În secolul XVI. ci şi în Banat. Să nu uităm nici stocurile de la exploatările miniere. într-o boltă zidită. în mod sigur. atrăgând astfel atenţia asupra lui. dar nu a mai găsit decât 2. În plus. construind un castel la Vântu de Jos şi cumpărând cu nemiluita cai. dar a aflat cardinalul Martinuzzi. – La 1716. un clujean pe nume Pavel 21 . Unde poate fi acel aur? Din când în când. – Cronicile vorbesc de nişte butoaie cu monede vechi de aur aflate în posesia domnitorului Petru Rareş al Moldovei. împăratul Ferdinand de Habsburg l-a trimis în zonă pe generalul Castaldo.000 florini. Un cronicar povestea că la Gherla. care. aur nativ si 250. care l-a lichidat pe Martinuzzi. fiecare tarabostes avea averea lui. prin mijloace “specifice” a recuperat totul. au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1.000 tone! Atunci unde este restul? Cu siguranţă că Decebal nu a ascuns tot tezaurul în acelaşi loc. la vărsarea Streiului în Mureş. fapt demonstrat prin analize chimice). în urma unor cercetări intense în apa râului el rotunjindu -şi tezaurul. care erau nu numai în Apuseni.Cultura si Civilizatia Dacica producţia de aur din Munţii Apuseni la 15-20 tone/an (exploatarea era intensă şi străveche. Drept urmare.600 kg. să nu uităm că aur din minele de lângă Brad s -au găsit şi în tezaurele antice din piramidele egiptene. un alt domeniu al lui Martinuzzi. bijuterii şi alte obiecte de lux. Mai sus. Cardinalul a început să cheltuie fără socoteală. Unul dintre beneficiarii comorii a încercat să vândă câte ceva la Alba Iulia. a găsit 40. aurul dacic a trimis câte un “semnal”. un pescar a scos de pe fundul apei câteva monede de aur. s -au găsit 1.000 galbeni şi bucăţi de aur nativ.

chiar si după moarte. ceea ce ar confirma vechimea şi acumulările din tezaurul dac) în zona sanctuarelor de la Sarmisegetuza. – În 1804. un lucrător a găsit o monedă tip “koson” (nume care se presupune a proveni de la regele Cotiso. Dacă mai adăugăm şi zona aşezărilor şi a exploatărilor aurifere din Munţii Apuseni şi Munceii Dognecei. – În 1970. Enigmele rămân. Ulterior. Bicilis jucând. respectiv 987 monede de acelaşi tip. cu drumuri de culme şi cu cetăţi la gura văilor. un preot din Vâlcele a descoperit la rădăcina unui fag bătrân 400 de monede dacice tip “koson”. dar să nu uităm că toată zona montană dintre Olt şi Ţara Haţegului. – Pe la 1800. lăsa un testament în care pomenea de o mare comoară din care luase ceva. aria de căutare se măreşte. înseamnă că romanii au mai fost păcăliţi o dată de înţeleptul Decebal. rămânând ascuns. restul poate fi oriunde în arealul fostului regat dacic. care ar fi putut îmbogăţi toată populaţia Transilvaniei. copilul unui ţăran a găsit 264 monede de aur pe Dealul Anineşului. îmbogăţit brusc. Chiar dacă o parte din aur a fost îngropată în albia Stre iului. era un spaţiu strategic. în aceeaşi vară. probabil.Cultura si Civilizatia Dacica Varga. probabil chiar şi Masivul Godeanu. la fel şi şansele de a se mai găsi ceva şi doar norocul sau eroziunea naturală pot aduce ceva nou 22 . rolul de “pion otrăvit”. restul. zona cetăţilor de lângă Orăştie fiind cea mai “fierbinte”. Dacă evaluarea la 1. s-au mai găsit 35.000 tone a tezaurului dacilor este măcar aproximativ reală.

Munţii Olteniei. care apoi era transportat până la îngheţatele tărâmuri nordice.Cultura si Civilizatia Dacica Apusenii sau Munţii de Aur. îşi trimiteau negustorii să le aducă aurul acestora. presupunând o recuperare de 50% din aur. Munţii Moldovei şi ai Bucovinei. Munţii Apuseni. Dobrogea. în sprijinul estimării de mai sus vine următorul calcul: pentru extragerea din subteran a 165.000 kg de aur dintr o rocă bogată în minereu. Despre abundenţa aurului dacilor a scris chiar şi părintele istoriei. Harta comorilor din Romania Aurul dacilor în timpul lui Decebal era de aproximativ 80% de provenienţă aluvionară (Banatul. Crişana. sau sub soarele arzător al Egiptului. din Europa. Munţii Rodnei şi Maramureşului) şi doar 20% de provenienţă subterană. este regiunea cea mai bogată în aur din ţară şi a doua după Rusia. 10 g aur/tonă. Cetăţile greceşti de la Pontul Euxin. minieră. 23 . Herodot. şi ai Făgăraşului. Munţii Sebeşului. Se pare că aici s-a făcut pentru prima dată exploatarea preţiosului metal galben.

Această cantitate extrasă reprezintă aproximativ 11 milioane metri de galerii de tipul roman (1m liniar de galerie romană=3 tone de rocă extrasă adică 11. Rhyton de aur. Regiunile pe care le-am menţionat mai sus au furnizat secole de-a rândul mari cantităţi de aur aluvionar. din acesta revenind anual cel puţin 15. Acest aur acumulat în decursul anilor a condus la constituirea unui stoc până la dimensiunea de aproximativ 1000 de tone.tezaurul de la Panaghiuriste 24 .000 km de galerii! Ceea ce demonstrează că aurul dacilor era în cea mai mare parte de provenienţă aluvionară. vom avea nevoie de circa 33 ţnilioane de tone de rocă extrasă şi prelucrată. tezaur considerat ca intangibil. mineritul subteran fiind cu totul sporadic şi de dimensiuni reduse.20 tone tezaurului statului dac.Cultura si Civilizatia Dacica prin tehnologia de care se dispunea la vremea respe ctivă.

Cultura si Civilizatia Dacica Vas de aur Colier dacic 25 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi de aur Tezaurul de la Sannicolau Mare 26 .

Cultura si Civilizatia Dacica Tezaurul de la Pietroasa Vase de aur 27 .

convoi pe care-l vedem infatisat intr-una din metopele Columnei triumfale. Cu trei secole mai inainte ca Traian sa fi cucerit teritoriile getodacice aflate la nord de Istru. cuprindea fara indoiala. pe lânga „sloiuri". A fost acel spolium fara seaman in veac. pepitele mari de aur nativ. 15 secole de la purcederea spre Cetatea Eterna a convoiului greu incarcat cu armele si aurul dac. dupa ce a cucerit Dacia. a uimit lumea romana. Desigur ca in spolium se mai aflau lingouri de aur in forma 28 . monedele Republicii si ale Cezarilor patrunsesera adânc in Dacia. Spolium. ci si in operele unor umanisti transilvani. Faptul a fost consemnat si comentat in mai multe lucrari ale istoricilor antichitatii.Cultura si Civilizatia Dacica Coif de aur Prada luata de imparatul Traian. prada de razboi. Avutiile Daciei lui Decebalvor fi evocate insa nu numai in documentele secolelor ce au urmat cuceririi Daciei. si numeroase monede batute in oficinele romane. circulatia lor fiind relativ intensa in secolul marcat de opera civilizatoare a regilor Burebista si Decebal. inaltate in Forum.

argintul drahmelor oraselor cetati de pe tarmurile Pomului Enxin.o demonstreaza maretele edificii publice care au fost inaltate la Roma si in alte zari ale imperiului in anii imediat urmatori cuceririi Daciei. cum este cel descoperit la Poiana-Cotofanesti. asa cum ne sugereaza numeroasei tezaure descoperite in aria geto-dacca. Se aflau poate si coifuri de aur.000 de captivi. Lydus il citeaza in aceasta ordine de idei pe Criton. au fost ridicate statui de bronz poleit cu aur.Marte razbunatorul . turmele.si in acest sens toate izvoarele literare sunt de acord . uriasa chiar in raport cu disponibilitatile de aur si argint ale Imperiului in acel timp. forul ce poarta numele invingatorului Traian. Ioannes Lydus. Olbia.si monumentul Trophaeum Traiani... Monedele polisurilor Marii Negre.000 kilograme de aur si 330. Specialisti de prestigiu european. in lucrarea „Getica". Anul 106 va 29 . Faptul ca prada luata de catre legiunile biruitoare a fost imensa . Inscriptii in piatra mentioneaza cu staruinta ca toate acestea „din avutia dacilor invinsi au fost facute".000.. cupe rituale si tavi decorate cu mestesugite reliefuri evocând universul mitic al Helladei lucrate de argintarii si orfaurarii din Thasos Histria. desfasurarea razboaielor purtate de Roma pe pamântul dacic.Cultura si Civilizatia Dacica de vârf de sageata. care a participat la campaniile conduse de Traian. cantitatea de metal pretios ramâne totusi considerabila. apreciaza ca metalul nobil luat prada nu insuma mai mult de 165. fiind martor direct al celor petrecute. S-au construit temple si apeducte. istoricii releva ca ele sunt exagerate. Lui Criton.000 kilograme de argint. Apollonia. ca istoricul francez Jerome Carcopino. istoric din secolul al Vl-lea. cum sunt cele descoperite in secolul nostru de arheologi in aria pamânturilor dacice. Prazile luate de la bastarnii si celtiicu care dacii si -au incrucisat armele imbogatisera tezaurul. fara a mai socoti vasele „de nepretuita valoare". relateaza ca Traian a luat ca prada din tara getilor 5. la Costesti. ii putem acorda credit in multe privinte.000 livre de aur si indoitul acestei cantitati in argint. In acest timp se va dura la Dunarea de Jos templul inchinat lui Mars ultor . Desi reductia este mare. Cât priveste insa cifrele amintite. dupa cum releva documentele arheologice. care povesteste. armele si cei 500. Se vor fi adunat laolalta in chiupuri de lut ars. bunaoara. au ajuns pâna in castelele intarite din muntii Orastiei..

fiecare cap de familie primeste 650 de dinari spre a se simti partas la marea victorie.Cultura si Civilizatia Dacica ramâne adânc intiparit in amintirea romanilor acelui secol: Cezarul hotaraste suprimarea tuturor darilor si . Cu mult inainte de pragul primului mileniu al erei noastre. in conditiile in care minereul este bogat (zece grame de metal nobil la fiecare tona) si considerându-se ca ar putea fi recuperat 50% din aurul continut . din Carpatii Olteniei si din muntii Sebesului constituiau bogate surse de aur aluvionar. Calculele sale au câstigat aprobarea majoritatii oamenilor de stiinta. tezaurul imperiului fiind aproape sleit. saptesprezece saptamâni in sir au durat jocurile in circuri. ci din prelucrarea nisipurilor aurifere..000 tone de roca. oamenii bastinasi culegeau graunciorii stralucitori din apele repezi ale râului intr-o 30 . metalul nobil luat ca prada de Traian insumând valori mult superioare. Ar fi putut furniza minele Daciei o atât de importanta cantitate de metal nobil? Acceptând valorile aproximate de Jerome Carcopino se pune problema ce masa de roca ar fi trebuit excavata pentru a obtine o asemenea considerabila productie. aurul Dacieia micsorat cu o zecime pretul lui in tot imperiul. incât s-a produs o scadere vertiginoasa a cursului aurului. Calculele facute de Ovidiu Maicru releva ca pentru a fi extrase 165. Evident.000 kilometri. Dar pentru a extrage o asemenea masa de roca era necesar sa se sape in munte numeroase galerii care ar fi insumat nu mai putin de 11. unii autori sustinând ca scaderea cursului a fost chiar si mai sensibila. majoritatea aurului nu provenea din extractia miniera.000 de gladiatori infruntându-se cu arma in mâna. Atunci? Este exagerata evaluarea facuta de Carcopino? Se pare ca nu. Sunt istorici care apreciaza chiar ca savantul francez a fost excesiv de prudent in socotelile sale. se instituise o comisie de notabili in vederea stabilirii unor masuri de severe economii. Râurile ce-si purtau la vale apele din Muntii Apuseni. Afluxul de metal nobil survenit insa in 106 a fost atât de important. Aceasta imensa cheltuiala se produce dupa ce. cu putina vreme inainte de a se incheia campania in Dacia. 10. Introdus masiv pe piata.marja maxima tinând seama de tehnologia epocii respective.mai mult decât puteau visa cetatenii Romei . cifra uriasa nu corespunde cu potentialul minelor dacice.000 kilograme de aur este necesar sa fie excavate 33.. De buna seama insa.000.

cratere si cupe..s-a pornit firul fermecatoarei legende a Lânii-de-Aur. Nicovale.antichitatii. de unde. Tezaure descoperite de arheologi pe teritoriul Daciei antice ne aduc informatii pretioase: capeteniile geto-dace detineau obiecte de aur maiestrit lucrate inca din secolele al Vl-Iea si al III-lea ien . isi exercita autoritatea asupra unui spatiu considerabil.coifuri si mânere de sabie. in arcul carora se afla unul din marile filoane de aur ale. cetatile dace sunt deosebit de numeroase tocmai in regiunile minelor de fier ale Transilvaniei.e.potrivit ipotezei lui Nicolae Densusianu . Blidaru.n. ce-si avea inima in fortareata Carpatilor.000 si 20. Specialisti avizati apreciaza ca râurile Daciei puteau asigura. probabil. Uriasa cantitate de metal nobil nu poate fi deci decât rezultanta unei indelungate acumulari. ascunzatori bogate pentru prada ingramadita de capeteniile razboinice in aceste acropole formidabile. putuse acumula o mare cantitate de metal pretios. ce se intindea de la Carpatii septentrionali pâna in tinuturile strabatute de cursul mijlociu al Dunarii. practica folosita nu numai in Colchida miturilor helladice si aici. unind sub cârmuirea sa toate triburile geto-dacice pe la sfârsitul primei jumatati a secolului I i. Este plauzibil sa fi fost apoi jefuite si cetatuile din munti. precum si splendide ornamente destinate impodobirii harnasamentului. Cea mai pretioasa parte a prazii luate din Carpatii dacilor a fost gasita de romani in tainitele palatului-fortâreata durat pe inalta terasa a Sarmizegetusei.Cultura si Civilizatia Dacica tesatura flocoasa din lâna de oaie. resedinte ale puternicilor tarabostes locali. colecta si tezauriza o buna parte din aurul obtinut prin spalarea aluviunilor si prin exploatarea minelor. 31 . Câpâlna. prestigiosul ctitor al scolii arheologice românesti Vasile Pârvan : Centre puternice prin situatia lor strategica. Iata ce spune.. intre 15. O buna parte din acest aur si din acest argint venea din gloriosul timp al regelui Burebista care. acele cetati „inzidite cu muntii" ale caror temeiuri staruie si azi: Costesti.000 de kilograme de metal pretios. in inima muntilor dacici. Autoritatea statala. referindu-se la rolul politic si economic ce-l detineau in epoca aceste asezari fortificate. Un asemenea puternic stat. Acumularile realizate numai in decursul câtorva decenii egaleaza asadar cifrele avansate de Jerome Carcopino. anual. ..

Peretu-Teleorman.sa ne imaginam pretioasele prazi: vase de aur si de argint decorate cu simbolul vesnicei tinereti . tezaure celebre de monede de aur de la Lisimah de o parte. ce fac parte din tezaurele descoperite la Valea Nucarilor-Tulcea. de la Koson. caracterizeaza indeajuns activitatea industriala. cupa este impodobita cu doua splendide reprezentari antropomorfe. Specialistii numesc astfel cupele in forma de corn sau de cap de animal. simboluri-matrice ce se petrec neistovite in ampla curgere a Timpului. vase cu armonioase intreteseri de motive geometrice. cu subtile stilizari de lujeri si alte forme vegetale. splendide vase cum ni le-a redat pamântul in hotarul Mehadiei si in atâtea alte locuri din tara. Craiova-Dolj. marea putere materiala a principilor care au domnit aici. O parere despre admirabilele opere ale atelierelor dace ne putem forma privind rhytonul de argint aurit descoperit nu de mult in ogorul comunei mehedintene Poroina. de alta. in partea superioara. dar si mici nicovale de mestesugari pentru podoabele scumpe. crestate sau modelate in relief.creanga de brad . intr-un cuvânt. In câmpul figurativ al metopei amintite de pe Columnatraiana. folosite in antichitate cu prilejul ceremoniilor.Cultura si Civilizatia Dacica zgura si obiecte de fier. cât si motivele ornamentale apropie acest vas de argint aurit de alte stralucite opere tracogetice. Un gest de devotiune? E dificila o interpretare exacta. unduiri serpentiforme.cu valuri alergatoare si cu semnele perenitatii solare. Doi barbati se afla asezati pe câte un scaun. plasate cu un excelent simt al compozitiei in spatiul plastic definit. tinând in mâna o cupa. asa cum era impodobita cu discreta eleganta si ritmuri egale ceramica geto-daca ce ni s-a pastrat in tezaurul tainic al ogorului românesc. Cert e faptul ca atât tehnica faurarilor. CucuteniBaiceni. despre canoanele artistice si despre esenta motivelor decorative . Probabil ca un rhyton asemanator a fost daruit de catre Marcus Ulpius Traian templului din Siria despre care izvoarele literare 32 . Gruparea celor patru personaje. sculptorul anonim sugereaza plastic natura unora din prazile luate prin vase de felurite dimensiuni. ne sugereaza o scena ceremoniala. Nu ne este greu-extrapolând ce stim astazi despre arta faurarilor daci. iar celelalte doua personaje stau in picioare cu dreapta inaltata. Rhytonul de la Poroina este arcuit ca un corn a carui parte inferioara infatiseaza un cap de cerb. fastul politic.

Stancesti. Oroles. una din superbele piese ale tezaurului din Sâncraieni. la Remetea-Poganici. aduse la lumina in vatra transilvana. dar le-a lasat intacta capacitatea de a evoca evurile pierdute. Timpul le-a rapit poate din stralucirea initiala. elegantul lant de argint cu pandantiv gladioloform din tezaurul descoperit la Merii Goala (Teleorman). masivele bratari din argint multispiralate. dupa cum alte tezaure descoperite in numeroase locuri. O comoara gasita la Sâncraieni-Hunedoara ne da posibilitatea de a pretui armonioasele forme ale unor asemenea vase ceremoniale. ori pavezele de parada decorate cu reliefuri. nu numai ca valoare in aur sau argint. prin partile Lugojului.Cultura si Civilizatia Dacica amintesc ca o splendida ofranda „a stârnit o puternica vâlva in acel timp". Scorillo si Decebal. cum e bunaoara scutul adus la lumina la Piatra Rosie (in hotarul comunei Bosorod. ci si ca har al artei cu care era investit metalul lucrat.aduc in orizontul zilelor noastre farmecul podoabelor realizate de argintarii si aurarii ce au trait sub cerul lui Burebista. nepereche in veac. Trebuie sa se mai fi aflat in acest spolium. cingatorile de la Gusterita-Sibiu. atât in arcul carpatic cât si in alte regiuni ale tarii . la Epureni-Vaslui si Cerbal-Hunedoara. la Seica Mica si Agârbitiu in judetul Sibiu. Hunedoara). ori mari recipiente tronconice. privind graitoarele martore ale acelui timp ce s-au pastrat in neodihna pamântului getic: gratioasa cupa cu toarte elegant aurite. sec V 33 . jud. pocale si cratere de argint aurit. la Stupini in judetul BistritaNasaud ori pe terasa dreapta a Dunarii . Ne putem inchipui ce reprezentau prazile luate. trasaturile elocvente ale unei arte viguroase si originale.in comuna Somesu Cald din judetul Cluj. asemenea celui aflat in zilele noastre la Sarmizegetusa.

Cultura si Civilizatia Dacica Comoara de aur 34 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi dacice de aur Monezi dacice de aur 35 .

. a capodoperelor orfaurarilor din Carpati si de la Dunare. cautând un loc mai bogat in peste 'dupa cum se afirma in documente contemporane . Au cautat printre pietrele afundului si au aflat mai multi galbeni. unul din puternicii feudali din Transilvaniaacelui veac. apele muscasera adânc din mal si stejarul fusese dezradacinat. asa cum cincisprezece veacuri dupa triumful lui Traian mii de monede dacice de aur descoperite de tarani in muntii Orastiei aveau sa fie topite in cuptoarele monetariei chesaro-craiesti din Alba Iul [a. Au pornit mai apoi spre cetate. pe lânga multe sloiuri de aur (vâna desprinsa din filon ori metal nelucrat) se aflau acolo nu mai putin de 40. Au inceput sa cerceteze imprejurimile. inlauntrul lacasului-nemaivazute avutii. au dat peste un arbore pravalit ce le atinea calea. Au fost mistuite fara urma asemenea comori nepretuite. unde si cun au fosr descoperite miile de jjalbeni? Potrivit unor izvoare literare.si-au indreptat luntrea „pe firul Sargetiei". Bendis (corespondenta dacica a Artemisei). monezile. toate. spre Alba Iulia.000 galbeni. din vechile legaturi cu pamântul mai ramasese doar una. luntrasii au zarit sticlind ceva in apa. chibzuind ca vor afla in oras vreun negutator in stare sa le schimbe aurul ce-1 aveau in desagi. Dar sa dam cuvenitele drepturi cronologiei. Cum de au aflat oamenii. ne lasa sa intrevedem posibilitatea ca spoliumul sa fi cuprins si alte reprezentari ale mitologiei dacice. in preajma surpaturii. in cuptoarele Romei. stapânirii de incercarea acelor nevoiasi de a dobândi bronzul craitarilor in schimbul galbenilor sunatori. Când.. le-au fost 36 . S-au bucurat pescarii de asemenea noroc si si-au impartit nesperata agoniseala. Dupa o vreme. Daca ne bizuim pe relatarea lui Lazius. pusi in fiare ca furii si cercetati cu cazne „din porunca eminentei sale cardinalul Manuzzi". la o intorsatura a râului. Câtiva naieri mureseni. pescarii au fost arestati. nu-i greu de imaginat inca din prima zi dupa sosirea lor la Alba lulia. Covasna). intâietatea in aceasta privinta ar reveni unor pescari transilvani.Cultura si Civilizatia Dacica Ele ne permit sa ne inchipuim ce imensa pierdere a suferit patrimoniul artistic universal prin topirea de-a valma. aflata in tezaurul descoperit la Surcea (jud. Comoara a iesit la iveala in vara anului 1543. Aplica având imaginea zeitei lunii si a padurilor. intre radacinile copacului abatut de ape au descoperit o ascunzatoare boltita cu piatra.

nu a mai ramas nici un semn al celor intâmplate. unde au fost ingramadite avutiile purtate pâna acolo. hotari sa-1 ascunda in asa fel incât sa nu poata fi gasit de adversari.vazând ca sortii ii sunt potrivnici si ca e pe cale sa piarda razboiul.Cultura si Civilizatia Dacica confiscate. comoara fiind insusita fara sfiala de catre inaltul prelat. El alese pe cei mai puternici dintre sclavi si-i indruma sa abata apele râului Sargetia. Decebal . Dupa care inturnându-se apele acelui râu in matca lor dintotdeauna. sclavii sapara o groapa adânca. Apoi groapa s-a astupat cu pamânt.istoriseste Dion Cassius . O alta parte a pretioaselor sarcini scoase in taina din cetate au fost bine ascunse in pesteri. când matca râului fu secata. Când toate câte au fost poruncite de Decebal 37 . iar deasupra a fost asternuta o patura grea de piatra. stiri despre cele intâmplate au ajuns pâna la curtea imperiala. pentru a nu lasa prada in mâinile romanilor atâta aur si argint agonisi. cu chibzuiala ales. intr-un anume loc. stiute doar de putini.

n-ar fi dezvaluit taina pentru a i se cruta viata. iar Diodor isi scrie relatarile in secolului I i.n. amintita pagina din „istoria" sa. si istoricul latin a colorat cu aceasta intâmplare.. are un singur pacat: nu~i original. mester a intinde curse. O marturisesc culorile vii ale portretului ce-i face: „priceput in ale razboiului si iscusit la fapta. Scenariul nu-i rau intocmit si conflictele schitate ritmeaza dramatic evenimentul relatat. i-a inspirat si numele inexistentului râu Sargentia. este limpede ca primul s-a inspirat din opera sicilianului.daca Bicilis. si nu s-ar fi stiut niciodata nimic despre cele petrecute pe firul Sargetiei -va arata Dion Cassius .. iar râul ce tainuieste tezaurul se numeste Sargentia. cum mai era cunoscuta tara dacilor. semintie din antica Macedonie.. pe care a socotit-o demna de istetimea regelui get. capetenia paeonilor.n. in alt context. intrucât Dion Cassius si-a intocmit „istoria" in secolul al II-lea e.. istoricul roman nutrea o sincera admiratie fata de Decebal. Sargetia. Au trecut de atunci secole. ei ajung la concluzia fantezista ca avutiile aflate de naierii mureseni in valea Streiului nu sunt decât o parte a marelui tezaur al regelui Decebal. Un alt istoric. in relatarea lui Diodor.e." O ingenioasa rezolvare ca cea povestita de Diodor rimeaza cu virtutiile spirituale ale regelui Decebal. in alte coordonate temporale si spatiale. Diodor din Sicilia. viteaz in lupta. inchipuita pe dentregul. in care generatii de istorici. eroul intâmplarii e Eudeleon. va relata firul acestor intâmplari. Descoperirea intr-o ascunzatoare de pe malul râului Strei a atâtor mii de galbeni i-a determinat pe umanistii transilvani amintiti sa identifice acel modest afluent al Muresului cu scornita apa Sargetia pomenita de Dion Cassius. Timp indelungat. luat in captivitate de romani.Cultura si Civilizatia Dacica s-au savârsit cu bine. stiind când sa navaleasca si când sa se retraga. spre a feri comorile de primejdiile viitorului. stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrângere. Prin aceasta nejustificata extrapolare. 38 . Lui Dion Cassius i-a placut stratagema folosita de Eudeleon. geografi si lingvisti. Nu 1-a infiorat nici o clipa gândul ca nevinovatul sau imprumut va avea implicatii dupa saptesprezece secole si chiar mai târziu. pentru a da mai mult relief si culoare relatarilor sale. cu rezonantele sale apropiate de Getia. un tovaras de arme al lui Decebal.. slujitorii folositi pentru a duce pâna la capat aceste tainice lucrari au fost sortiti mortii.

e greu de spus. ca de pilda intr-o lucrare a umanistului Stefan Zamozius tiparita la Padova. cuprinde si monede batute in aur dacic. in ce imprejurari si cine anume a intocmit o asemenea ascunzatoare. faptul ca intre radacinile arborelui pravalit s-a gasit o ispititoare comoara nu poare fi inlaturat din discutie. Cert e faptul ca multimea de „ guldeni". Când. ci si a vechimii lor. Bratara dacica 39 . Carturarul. Cum se infatisau simbolurile si siglele acestor piese? Umanistul Mathesius Sarepta ofera referiri nu numai asupra obârsiei. descrie sugestiv caracteristicile monedelor. Dintr-un erudit studiu dedicat de numismata Judita Winkler acestor monede antice aflam ca asemenea piese stârnisera interesul ilustrului Erasmus din Rotterdam. Orcum. Scrierea lui Sarepta. ne aduce o prima marturie despre acest enigmatic personaj. pe la sfârsitul secolului al XVI-lea. pe avers .Cultura si Civilizatia Dacica cercetând documentele atâor arhive si orizoturile arheologice. iar pe revers „trei figurine" si inscriptia Koson. ele se afla citate si in lucrarile unor carturari transilvani. n-au putut descoperi nici nu element concret care sa pledeze in favoarea unei asemenea identificari.o pasare Phoenix cu aripile desfacute. intocmita in anul 1554. pe care o evoca scrierile medievale. mentionând ca a avut acei galbeni „in fata ochilor".

Ce reprezinta templele in cultura dacica 3. Unul din elementele sacre ale regenerarii. de formă discoidală.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare 1. Muntele Cosmic 3. fecunditatii. Trei tăbliţe de lut. Ce este caracteristic pentru Cultura Gumelnita 6. Ce s-a descoperit in situl arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba) 3. simbolul total al vietii 5.1 Lucrare de verificare 1. care cuprind semnele unui alfabet 40 . Plastica antropomorfa 2. Caracteristica pentru civilizatiile neo-eneolitice din sud-estul Europei 2. De ce se leaga reprezentarea femeii in cultura dacica 4.Cultura si Civilizatia Dacica 3. Anexe 3. De cultul fertilitatii 4. Ce a constituit apa pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos 5. Statuetele umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei 6.

 Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. în cele arhaice greceşti (linear A). Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie. despărţite prin linii. Orfeu. toţi de origine tracă. Teoria clasică a continuităţii dacoromâne. cântec. Linos şi Tamiris. s-au descoperit într-un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba). marmora si chiar aur.  Continuitatea multimilenara a manifestarilor religioase legate de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. care cuprind. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios. ştiinţe etc. de formă discoidală. printre altele. in general din lut si arse in cuptor. este acceptată de majoritatea istoricilor români care spune ca după ce Traian a cucerit Dacia în a. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene. dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra. patru grupuri de semne. 105-106. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î. dans. Recapitulare  Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei  Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică.Hr. trei tăbliţe de lut.  Exista doua teorii ale continuităţii daco-române. ale unui alfabet.  În anul 1961. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine. marea majoritate a plasticii fiind feminina. Si cea care 41 . dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat.Cultura si Civilizatia Dacica 4. dacii adoptând treptat limba şi obiceiurile latine.

in colaborare cu Ioan Petru Culianu. Orphicorum fragmenta. iudaică şi creştină. Sacrul si Profanul. egipteană. 1922 42 . Berlin: Weidmann. apoi în spaţiul greco -roman. 1991 Mircea Eliade. 1974 Nicolae Vlassa. Probleme ale cronologiei neoliticului Transilvaniei în lumina stratigrafiei aşezării de la Tărtăria. Collegit Otto Kern. strămoşii Românilor. „Studia hist. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor. 1963 Homer. din care îşi trag originea cele caldeiană.  Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic. Kern. D. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca.doar 165 de ani. 200 care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. Buc. II. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Arta preistorică în România. Polirom 2007 Vladimir Dumitrescu. vol. 1995 Mircea Eliade.  După Mircea Eliade. Dicţionar al Religiilor. ed. 1959 O. Editura de stat pentru literatura si arta. 1974 Silvia Marinescu Bilcu. Iliada si Odiseea. Ştiinţifică. Cultura Precucuteni pe teritoriul României. Academiei. Ed.”. Bibliografie         Mircea Eliade.Cultura si Civilizatia Dacica pune la îndoială teoria romanizării Daciei si care are in vedere timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . 2. fasc. 1962. Revista. 5. Meridiane. Ed Humanitas. Ed. Ed.  Savantii din Cambridge-Anglia sustin ca cea mai veche cultura din lume este Cultura Vedică. este considerată ca pornind din spaţiul carpato-dunărean. „Dacia”. Balasa sustine ca dacii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful