Cultura si Civilizatia Dacica

CULTURA, CULTE SI CIVILIZATII Unitatea de învatare nr. 2

Cultura si Civilizatia Dacica
CUPRINS 1.1 Plastica antropomorfa…………………………………………………………………….…pag. 2 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet European…………..……………pag.4 1.3 Cultura traca………………………………………………………………………….....…….pag. 5 1.4 Teoria continuităţii daco-române………………………………………….……..…..…..pag. 11 1.5 Bazinul Dunării – pop. pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român………….…..……pag. 14 1.6 Scrisul ………………………………………………………………….……….……………..pag.16 2. Comorile dacice……………………………………………………..……………………….pag. 20 3. Anexe…………………………………………………………………………..…………...…pag. 21

3.1 Lucrare de verificare

3.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare

4. Recapitulare

5. Bibliografie 1

Cultura si Civilizatia Dacica

1. Cultura si Civilizatia Dacica 1.1 Plastica antropomorfa Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei. In afara de M. Egee si Orientul Apropiat, cu care sudestul Europei a fost intotdeauna in raporturi directe, in timpul epocilor preistorice, nici o alta regiune a lumii nu a dat o plastica atat de numeroasa si de-o asemenea varietate ca Sud-Estul Europei, cu precadere regiunea Dunarii de Jos. Al doilea mare capitol al artei neolitice si eneolitice cuprinde sculpturile antropomorfe si zoomorfe, precum si vasele modelate in forma de oameni sau animale. Toate acestea sunt legate in primul rand de credintele si practicile magico-religioase ale populatiilor acestei epoci, privind atat viata pamanteana cat si presupusa viata viitoare." (Vladimir Dumitrescu) Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate, in general din lut si arse in cuptor, dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra, marmora si chiar aur. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine, dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat, marea majoritate a plasticii fiind feminina. Reprezentarea femeii este cu siguranta legata de cultul fecunditatii si fertilitatii, care vrea sa redea imaginea divinitatii-mama, zeita suprema, asa cum ne apare ea inclusiv in plastica si izvoarele scrise ale Asiei Anterioare. Apa a constituit pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos unul din elementele sacre ale regenerarii, fecunditatii, simbolul total al vietii. Realizarea unei statuete umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei este considerata din aceste motive o creatie originala si totodata independenta de spiritualitatea celorlalte populatii preistorice din lume, fiind considerata caracteristica pentru creatorii culturii Gumelnita. Dintre operatiile magice ce se evidentiaza (chiar si astazi) amintim ceremoniile destinate sa provoace ploaia, sau sarbatorile religioase care marcheaza sfarsitul muncilor agricole. Aceasta continuitate multimilenara a manifestarilor religioase legate
2

Cultura si Civilizatia Dacica

de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. "Pentru omul religios, moartea nu intrerupe cursul vietii, ci este o alta modalitate de existenta umana. Templele nu sunt decat replici ale Muntelui Cosmic si constituie deci legatura, prin excelenta intre pamant si cer. Opozitia sacru-profan semnifica adesea opozitia dinttre real si ireal sau pseudoreal. Omul lumii arhaice are tendinta sa traiasca cat mai mult posibil in sacru sau in intimitatea obiectelor consacrate. Sacrul inseamna in acelasi timp putere si real. " (M. Eliade, Sacrul si Profanul) Vladimir Dumitrescu - " Cultivarea plantelor si cresterea animalelor ca si rolul primordial al femeii in procesul biologic al reproducerii vietii si in stabilirea descendentei au generat in chip firesc un cult al fecunditatii si fertilitatii si - ca un corolar necesar unele practici magico-religioase, expresie a acestui cult." " ... unele elemente ale plasticii in lut ale culturii Boian stau la baza unora dintre manifestarile sculpturale ale culturii Gumelnita (tipul statuetelor cu bratele intinse lateral, cu partea superioara a corpului relativ plata si cu portiunea centrala modelata mai plastic, ca si decorul incizat in benzi inguste mai ales spiralice)”. Silvia Marinescu Bilcu - " Aspectul care izbeste din primul moment pe cercetatorii sculpturii neolitice este utilizarea, ce merge uneori pana la cea mai exagerata schematizare, a statuetelor. Avand in vedere rolul magico - religios al sculpturilor, nu trebuie sa ne mire nici schematismul, nici uniformitatea de reprezentare. Canoanele reprezentarilor legate de cult au ramas rigide si neschimbate" " Vladimir Dumitrescu - " Covarsitoarea majoritate a statuetelor zoomorfe reprezinta tocmai animalele cornute. Preponderenta statuetelor cornute sta in legatura si cu simbolul taurului." "Modelarea si pastrarea in locuinte a statuetelor constituia un act magic, de cult, cu ajutorul caruia se invoca si se obtinea cresterea si inmultirea animalelor domestice."
3

Cultura si Civilizatia Dacica

Fig. 1 Cultura

neolitica “Turdaş”, din sudul Transilvaniei, 2.500 de ani înainte de

celebrele piramide egiptene (2630 – 2611 î.Hr.). 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet european În anul 1961, cercetătorul Nicolae Vlassa a descoperit într -un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba), între Alba Iulia şi Orăştie, trei tăbliţe de lut foarte ciudate, de formă discoidală, care cuprind, printre altele, patru grupuri de semne, despărţite prin linii, ale unui alfabet.

Fig. 2 Cel mai vechi alfabet european Situl se întinde pe 100 de hectare, are fortificaţii şi cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase şi statuete valoroase. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene, în cele arhaice greceşti (linear A), dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. Cercetătorii care au verificat aceste tăbliţe susţin că au 7.500 de
4

după regiuni. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios. toţi de origine tracă. încă nedescifrată. Tracii au mai multe nume. 1. Din studiul istoricilor antici se observă că aceştia intuiseră destul de devreme originalitatea şi forţa religiozităţii tracilor.Cultura si Civilizatia Dacica ani. după cel al inzilor.500 de ani. care au studiat fenomenul 5 .” (Herodot) Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. Strabon şi Plutarh susţineau originea tracă a lui Orfeu. au mai fost descoperite în alte 100 de situri arheologice. scrierea de tip Tărtăria a dispărut din spaţiul balcanic pe la anul 3000 î.Hr. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică. Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie. dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi.3 Cultura traca „Tracii sunt cel mai numeros popor din lume. dans. Conforme datelor arheologice.. Dacă s-ar înţelege între ei. de la cel sumerian la cel fenician şi până la alfabetul grec şi latin. ştiinţe etc.Hr. Linos şi Tamiris. adică în momentul în care s-a făcut trecerea de la Epoca Pietrei la Epoca Bronzului. cântec. iar scrierea sumeriană. Menţionăm că elemente ale acestei scrieri. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î. Orfeu. aflate în România şi în jurul ei şi cercetate încă din anul 1874. Se pare că scrierea de tip Tărtăria e un fel de strămoş al celorlalte tipuri de alfabet. după socotinţa mea. lucru reluat peste veacuri de istoricii moderni. are doar 5. el ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile. care până la 1961 era considerată cea mai veche din lume.

religia. stră-strămoşii noştri – merită un loc de frunte în istoria cel puţin a civilizaţiilor europene. 1935) si G.158. 1972 . Cine totuşi sunt aceşti „Mari anonimi ai istoriei” – tracii. istoria tracilor le-am primit prin filiera grecească şi/sau latină. romanii. izvoare de care alte popoare europene au beneficiat din belşug (grecii. mai ales. profund ancorată în viaţa socială a respectivelor popoare. 1922). Este. greu de precizat momentul. este atât de puţin consemnat în documentele istorice? Un răspuns univoc la aceste întrebări este greu de obţinut din cauza informaţiei limitate.Orphicorum fragmenta (Berlin. Buc.Cultura si Civilizatia Dacica orfismului (O.Fragmenti Orfici (Torino. Ştiinţifică. Restul se datorează descoperirilor arheologice de pe teritoriile locuite odinioară de traci. vol. Acest lucru nu se datorează atât faptelor lor.) datorită descoperirii unei culturi scrise. E de datoria specialiştilor să pornească pe acest drum al descoperirii şi. în primul rând. deosebit de fragmentate. 1959). Conform istoriei oficiale tracii au jucat din punct de vedere politic un rol d estul de modest în istoria antică.Orpheus and the Greek Religion (London. organizarea. ed. să pună într -o anumită ordine izvoarele istorice transmise prin filiera greacă şi romană. etc. originea mişcării dyonisiace a fost localizată în Tracia sau Frigia (Universitatea din Chicago în dec. să lege ideile şi informaţiile între ele şi să le pună în legătură cu descoperirile arheologice care privesc 6 . când ar fi apărut aşa-zişii traci timpurii. Cei mai mulţi dintre istorici consideră că separarea tracilor a avut loc încă din epoca bronzului.Marc McGinty). acestor „mari anonimi ai istoriei”. din lipsa unor izvoare istorice mai consistente (în principal scrise). p. „Marii anonimi” ai istoriei – tracii. Majoritatea mărturiilor privind viaţa. II. Kern . Guthrie . 1991. W. Arrighetti . Părerile sunt foarte diferite. cât mai ales neputinţei istoricilor de a le scrie istoria corectă şi adevărată. al descifrării istoriei adevărate a strămoşilor noştri. numiţi astfel de către Mircea Eliade în „Istoria credinţelor şi ideilor religioase”. K. „neamul cel mai numeros după inzi” (Herodot)? Care a fost spaţ iul lor de răspândire? Care din naţiunile contemporane îşi trag rădăcinile de la traci? De ce însă acest „cel mai numeros popor din lume după cel al inzilor” a rămas anonim în istorie. în care tracii s -au separat şi diferenţiat ca etnos din marea masă a populaţiilor europene. C. De asemenea. deseori denaturată.

solul grec n-a scos la iveală nici o urmă materială a paleoliticului. Karanovo ş.. Serbiei. înfruptându-se din plin din miturile şi credinţele tracilor. în Ţara Bascilor. descoperite de profesorul american Robert Ballard în zona actualei Insule a Şerpilor vorbesc de un trecut foarte glorios al stră-strămoşilor noştri. Macedoniei etc. a vechilor Pelasgi. Sălcuţa. schimbându-le doar numele. Jarde. pe teritoriile de astăzi ale Bulgariei. Cernolesc (la est de Nistru).piramide şi citadele ce par incredibile pentru zilele noastre. la Babadag (în Dobrogea). Turciei. Până în prezent. Elementele comune (lingvistice. De ce să tăcem. construcţii etc. întemeietori ai Europei moderne de azi. Gumelniţa. Paris.a.). Greciei. într un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. Când Demostene şi Ificrate socoteau ca o cinste faptul că mamele lor fuseseră trace. „Originea acestui popor. umiliţi şi furaţi de al nostru trecut glorios din dorinţa „inteligentă” de a nu ne supăra „vecinii”. care prezintă un ansamblu de culturi înrudite ale perioadei tracice timpurii. toate aparţinând lumii tracice. Săpăturile arheologice din diferite zone locuite de traci au scos la iveală multe monumente ale culturii lor materiale (Insula Banului la Dunăre. pelasgii aparţinând timpului neoliticului”. Construcţiile ciclopice stranii . 1923. care vor forma Grecia. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre. grecii înşişi nu ştiu nimic. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. Tracii au apărut pe un veritabil fond genetic local. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. tracic. În ultima vreme. “Asupra istoriei primitive a regiunilor. Cernavodă. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul 7 . încrucişările şi suprapunerile orientale. ne vorbeşte renumitul elenist A. Pe lângă spaţiul danu biano-pontic. menţinută cu toate invaziile. urmaşii ac elor anonimi Traci. Saharna-Solonceni (Republica Moldova). Petreşti. şi să spunem lumii Adevărul. cum să nu ridicăm vocea azi noi. precursorul civilizaţiilor Cucuteni. în Elveţia (cantonul Grisson cu limba Romanch) ş. obiceiuri. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii.Cultura si Civilizatia Dacica pe traci. când grecii „ne împrumutau” zeii. Cozia (în Muntenia).). căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii. Grecia şi Anatolia urme ale tracilor au fost stabilite în Italia.a.

265). Tot aici apare şi denumirea teritoriului locuit de aceştia . Se pare că este vorba de un neam tracic. susţine Marija Gimbutas. Spaţiul imens ocupat de ei a favorizat apariţia diferenţierii lor lingvistice şi culturale. Tracii au fost atestaţi pentru prima data în izvoare scrise în poemele lui Homer „Iliada” şi „Odiseea”. 200 („Dicţionar al Religiilor”.). Confom mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon şi Socrate.tracii de nord (septentrionali). În sec. Aheii deveniseră deja traci. cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra. acela al frigienilor.Troada (secolul XIII î. se construieşte în Tracia nord dunăreană. După Mircea Eliade. Istoricul Herodot îi considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaţilor (Moldova de 8 . În Iliada Homer spunea despre traci: „Armatele lor străluceau de scuturi de aur şi tezaurele lor erau aşa de preţioase că regele Priam (rege al Troiei-Tracice) a putut să ia înapoi. Conform „Istoriei” lui Herodot. după cel al inzilor…dacă ar avea un singur conducător sau dacă tracii s -ar înţelege între ei. şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului. având drept axă centrală fluviul Dunărea. cea menţionată mai sus. izvoarele asiriene vorbesc pentru prima oară despre o populaţie nouă aşezată în Anatolia şi numită de aceste izvoare musku. Ca urmare.tracii de sud (meridionali) şi cei de la nord de aceşti munţi . La cumpăna mileniilor II-I î.Chr. reputat specialist în domeniu.) afirma ca „Neamul tracilor este cel mai numeros din lume.Chr. tracii timpurii s-au divizat în cei situaţi la sud de Munţii Balcani (Haemus) .Chr. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. numai după ce le-a dat acea faimoasă Cupă Tracică de Aur”. care merită toată atenţia specialiştilor în domeniu.Chr. Istoricul Herodot (484-425 î.Cultura si Civilizatia Dacica Carpato-Dunărean”. capul fiului său mort. tracii reprezentau unul dintre cele mai numeroase popoare din antichitate.Chr. în mileniul III. al XII-lea î. de la greci. Sunt diferite ipoteze. până în Elada. unde preoţii predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii). când au emigrat spre sud. pag.Chr. numită Androniconul. pe parcursul primei jumătăţi a mileniului I î. Civilizaţia tracilor ocupa spaţiul carpato-balcano-pontic. însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala Zamolxiană. tracii înregistrează o maximă extindere teritorială. În jurul anului 1400 î. neamul lor ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile”.

Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide.Cultura si Civilizatia Dacica astăzi). troienii. De asemenea. spune către amurgul vieţii un reputat român canadian. ci de mult timp”. Cu traco-geto-dacii începe de fapt istoria românilor. pag. „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. având în vedere rezistenţa pe care au opus -o getodacii lui Darius. contribuind la dezvoltarea neamului latinilor de aceeaşi seminţie. unul dintre cele mai vechi popoare din Europa. referitor la “Hramul Dumnezeiesc”. au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi. „fiul lui Anhises şi al zeiţei Venus.”Bessi” – “Be-serica” – Bisearică”). Migraţi ulterior către Italia. ca baza limbilor euroindiene. este posibil ca ei să fi existat chiar mai devrem e. deci. Explicaţia detaliată se găseşte în Limba Traco -dacă. regele perşilor. Sunt ipoteze controversate despre paternitatea traco-geto-daco-românilor asupra acestor pământuri din cele mai vechi timpuri. care desemna “Casa lui Dumnezeu în care slujeau Bessii (clanul preoţesc din tribul tracic Satri)” şi etimologic este legat cu numele preoţilor “Bessi” (v. unde au fost cunoscuţi ca Cimiry. Vincente. Legenda spune că după ce au fost înfrânţi de greci. din care în 9 . În acest context Dio Casius a spus: „…şi iarăşi să nu uităm că Traian . Spania. Geto -dacii. Termenul “Bisica” nu are nici o legătură cu latinescul Bazilica. de ieri. D e aici se poate conchide că termenul “Bisica” este un vechi termen autohton. Această apreciere a lui Herodot confirmă faptul că geţii se aflau într-o fază avansată a civilizaţiei lor materiale şi militare.Troian a fost trac veritabil. după regiuni. îl întâlnim înainte de apariţia creştinismului şi “înainte să se impună latinizarea în Dacia”. afară de geţi care sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” spunea marele istoric grec Herodot.69. dar să fi fost ignoraţi. în frunte cu Raman Eneas. 2000. îndemnaţi de a ajunge printre semenii lor de aceeaşi sorginte. „… Tracii au mai multe nume. iar Tracii au fost Daci”. Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud. Izvoarele prezentate conduc spre ipoteza că pe la 1400 î. fiica regelui local. în Anatolia. Tetovo. interesant este faptul că termenul “Bisica” (biserică). existau deja traci. Anglia şi Irlanda. Chr. dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi. după o lungă peripeţie mediteraneană se stabileşte în Latium (Peninsula Apenină). pe tatăl său şi pe zeii protectori ai cetăţii”. care îl salvează pe fiul său Iulius Ascanius. căsătorindu-se cu Lavinia. ci în tracitatea limbii latine şi asta nu de azi.

În figură se prezintă una din ele. vorbesc despre apariţia scrisului latin înainte de cucerirea romană. Cum se explică faptul că. în străvechi legături cu civilizaţia elenă. pe care au gândit -o oamenii. Pietara (Les races et 10 . orânduiţi. care n -am râvnit niciodată ţinuturi străine). creativi. compunând cântece chiar înainte de întemeierea Romei. Limba latină vulgară a vechilor daci vorbeşte despre rădăcinile lor latine preromane. faptele săvârşite de eroii lor. cum sunt tăbliţele de la Tărtăria. „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. pe care este scrisă cu scriere dacică rugăciunea lui Burebista. de ieri. rezistând în înconjurarea de popoare migratoare nelatine? „Din timpuri uitate de amintirea muritorilor de rând trăiau dacii pe pământul acesta. Observaţi: la început au fost tracii. ceea ce – o scrie Cato – romanii au început să facă mult mai târziu” (Bonaventura Vulcannius din Bruges. demonstrează că scrisul la geto-daci a apărut cu mult înaintea celui sumerian. urme ale căruia au fost găsite pe întreg teritoriul dintre Orientul Apropiat şi Peninsula Iberică. se întreba istoricul francez E. Ultimele descoperiri. ci de mult timp”. spre deosebire de unele popoare tracice (din Balcani. (…) Geţii cântau. „Oare nu cumva geto -dacii reprezintă populaţia autohtonă dezvoltată din acea rasă ce ne-a lăsat civilizaţia neolitică a „Omului de la Cucuteni”?”. Câmpia Panonică ş. 1597).). luminaţi. un criteriu al civilizaţiei unui popor este scrisul. Alte argumente. geto -dacii au supravieţuit în timp. cu tradiţie bimilenară în cele ale vieţii ori de stat” (Vasile Pârvan). ci in tracitatea limbii latine şi asta nu de azi. În puţinele surse documentare ajunse până în zilele noastre (în pofida stăruinţelor vecinilor. spune reputatul român din Canada Vincente. de a distruge orice urme în istorie lăsate de poporul nostru) pot fi găsite explicaţiile acestei dăinuiri în timp a poporului român.a. Ei erau statornici. însoţindu -le din fluier.getodacii (un argument în plus că noi suntem un popor legat de acest pământ.Cultura si Civilizatia Dacica mod direct se trage poporul român. „Geţii au avut propriul lor alfabet cu mult înainte de a se fi născut cel latin (roman). sunt o ramură mai recentă a acestui cunoscut în istorie popor trac. dând naştere acestui popor de origine latină. ale ruşilor. cum ar fi cele de la Sarmisegetusa. de la care mult mai târziu s-a desprins un popor sedentar . Un moment foarte important. Drept argument sunt şi plăcuţele de la Sinaia. în primul rând. cu cea mai avansată credinţă idealistă în nemurire.

acceptată de majoritatea istoricilor români. „Ulpius Traianus. limba comună fiindu-le tuturor coloniştilor latina. Această perioadă coincide cu epoca de aur a lui Alexandru Macedon. generalul căruia. „Burebista stăpânea un regat puternic. care are o circumferinţă de un milion de paşi…După cucerirea Daciei adusese o mulţime foarte mare de oameni din toate colţurile lumii romane pentru popularea 11 . De secole la daci şi geţi. Aceasta este teoria clasică a continuităţii daco-române. romană.Cultura si Civilizatia Dacica l’Histoire. întrat în conflict cu geţii dunăreni. şi nu era vorba de un popor barbar cu moravuri aspre. Teoria continuităţii daco-române 1. În această perioadă societatea geto-dacilor. Tyras. este sigur că în timpul unirii naţionale cultura greco -romană nu-i era străină” (Iulius Yung. învingând pe Decebal. 1924) după marea descoperire de la Cucuteni făcută de arheologul german Hubert Schmidt. Zapirion. În epoca amintită pe teritoriul locuit de geto -daci sau înregistrat remarcabile capodopere de creaţie. conduşi de regele Dromichaites (a. coloniştii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman („ex toto urbe Romano”). 105-106. romane. Paris. social-politice şi culturale. Argumentele Pro acestei teorii sunt: colonizarea intensivă a Daciei. avea nevoie de emiterea unei monede proprii. fiind singura limbă de comunicare interetnică. şi -a găsit moartea la nord de Dunăre împreună cu întreaga sa armată de cca 30000 de soldaţi. Tot mai multe probe pun la îndoială teoria clasică a continuităţii daco romane. care erau înrudiţi îndeaproape.300-291 p. dacii adoptând treptat limba şi obice iurile latine. în parte.4. În acest mediu multietnic latina.Hr. Drept confirmare au fost descoperite o serie de monede de Histria. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. el a supus Dacia şi a transformat în provincie romană provincia. ar fi obţinut poziţia dominantă. 1877). În orice caz. După ce Traian a cucerit Dacia în a. persiană. greacă. Geto-dacii au fost în mare parte contemporani cu marile civilizaţii ale antichităţii: egipteană.). pătrunseră elemente ale culturii greceşti şi. aflată în ample transformări economice. Costeşti (cca 280 de monede). Olbia.

căciulă) atestă cel mult o moştenire în comun a unor resturi de lexic daco-moesic şi nu împrumutarea din albaneză în română. rezema.doar 165 de ani. La începutul mileniului I între Peninsula Apenină şi Marea Neagră locuia un singur neam. lăsând impresia că sunt popoare. Care sunt argumentele care pun la îndoială teoria romanizării Daciei? În primul rând. fiind ştearsă ca o simplă poleială” (Roesler). lipsea această temelie…Şi după părăsirea provinciei dacii din ţară susţin ostilităţi cu Imperiul Roman. mal. XII-XIII) afirmă că atunci când maghiarii au sosit în Pannonia. sâmbure. în care însă romanitatea nu şi -a înfipt rădăcini atât de adânci. timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei naţionalităţi cucerite şi din punct de vedere spiritual. Problema strămoşilor noştri consta în faptul că acelaşi popor era numit de străini cu nume diferite. murg. destul de numeros (urmaş al marelui 12 . copil.Cultura si Civilizatia Dacica oraşelor şi cultivarea ogoarelor: căci Dacia fusese secătuită de bărbaţi în urma lungului război cu Decebal” (Eutropius). În Moldova şi Valahia răsăriteană. De aici şi uşurinţa cu care mai târziu a putut să fie îndepărtată şi a dispărut fără a lăsa atât de multe urme ca în Britania sau Noricum. Petreşti. măgar. Cele sub 200 de cuvinte comune cu echivalente albaneze (de ex. Onciul). „…din cel mai numeros după inzi popor. Gumelniţa. precum şi în regiunea dintre Tisa superioară şi Ardeal. Un popor născut din marile civilizaţii Cucuteni. bunget. Aceeaşi poziţie o împărtăşeşte şi Roesler (istoric german) „…În Dacia a fost creată o adevărată bază de colonizare d intr-un teritoriu slab şi înconjurat de o populaţie duşmănoasă. viezure.…din cea mai vitează ramură a tracilor” (Herodot). „Neamul tracilor este cel mai numeros după cel al inzilor…” (Herodot). a dispărut fără urme. urdă. Acest element ostil nu se poate privi ca romanizat” (Dm. abur. zgârma. Apoi exista populaţia numită „dacii liberi” şi cele numite carpi şi costoboci. Cele mai vechi cronici maghiare păstrate (sec. barză. zonele învecinate erau locuite de „blacki” sau „blazi” (valahi = români). cioc. moş. zgardă. gălbează. Ca să vezi. „Pe baza indiciilor istorice noi nu putem susţine romanizarea acestei ţări decât în partea apuseană a Ardealului cu Banatul. mazăre. pe care teritoriu se mărginise colonizarea romană. nicio cronică medievală nu menţionează vreo migraţie masivă de populaţii roma nice din Balcani. zer. Timişul şi Oltenia.

n. Moesia superior şi inferior. indiferent de regiunea în care locuiau. „Geţii (dacii) vorbesc o limbă barbară. „Colhii şi dacii mă cunosc. între Marea Neagră şi Marea Adriatică? Doar faptul prezenţei masive a elementului dacic în acest spaţiu natural al vechilor traci.). de asemenea. după denumiri geografice. care.a.34. Dardania etc. Tomis (actuala Constanţa). Deşi nu putea să prinză toate cuvintele ce le cânta. uniuni de triburi. înd eletniciri etc. traci. Chiar şi romanii înţelegeau această „limbă latină vulgară”. nr.65-6 î. sub aspectul ocupaţiilor. ceea ce vorbeşte despre faptul că şi ei se trăgeau din aceleaşi rădăcini. După părăsirea Daciei vechi de către romani în partea de sud a Dunării se formează tocmai trei Dacii: Dacia ripensis. dar divizat în mai multe ramificaţii. din care s -au tras geto-dacii. 1998).Hr. Ceea ce îi lega pe toţi şi îi făcea să înţeleagă că au aceleaşi rădăcini şi sunt de acelaşi neam era limba vorbită. era înţeleasă de toţi. înţelegea în toate” (Lucian.. Ei vorbesc o limbă barbară de idiom latină” (Horaţiu .: iliri. albaneză ş. „Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului (Dunării – n. comunitatea de cuvinte în limbile română. Ce i -ar fi făcut pe romani să numească cu numele „Dacia” practic întregul teritoriu mai jos de Dunăre până la Balcanii eleni. Adică elementul latin a fost prezent masiv în acest teritoriu până la venirea romanilor.Hr. 120-135 d. în pofida deosebirilor. „Vorbiţi limba adamică”. exilat de romani în or. credinţelor. vorbesc despre existenţa unei limbi protolatine. prezenţa în limba română a multor cuvinte din sanscrită (Vlad Ciubucciu. fărâmiţaţi la rândul lor în formaţiuni statale şi prestatale. Oare toate acestea.Cultura si Civilizatia Dacica popor trac). fie că sunt geţi. 13 . Deci. după ocuparea Daciei de către Traian nu putea fi vorba despre romanizarea ei. ea fiind latină până la venirea romanilor. locului de trai. fie că sunt traci din neamul dacilor”(Casius Dio). Cei de dincolo poartă numele de daci. structurii sociale. admirând cântecul unui scit de lângă Pontul Euxin). Cei care sunt dincoace de fluviu se numesc moesi.). ne scrie martorul ocular al acelor timpuri Publius Ovidius Naso. despre împăratul Nero. Insă curios că este de neam latin”. geto/daci. Dacia mediteraneană.

„Patria Hiperboreilor.). cel mai erudit poet al antichităţii greceşti. De asemenea afirma că „…Apollo.a. construcţii etc. Cultura Vedică. Elementele comune (lingvistice. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre. mai apoi al culturilor Cucuteni. Karanovo ş. Cernavodă. şi anume în epoca aceea. Densusianu. După Pindar. de la Viena şi până la vărsarea în Marea Neagră.. egipteană. Petreşti. de pe vremea lui Burebista şi conturul bazinului hidrografic al Dunării. după ce a ridicat zidurile Troiei. Spun acest lucru nu specialiştii români. considerată până azi drept cea mai veche din lume. Sălcuţa. ci cunoscuţi savanţi de la Cambridge -Anglia. precursorul multor popoare europene şi nu numai. pelasgii au construit cel mai mare şi mai puternic imperiu în Europa preistorică. era. într-un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. a apărut poporul pelasg (numit de greci hiperborei). din care îşi trag originea cele caldeiană. Gumelniţa. s-a întors în patria sa de pe Istru”. precum şi din SUA.5 Bazinul Dunării – leagănul poporului pelasgo-traco-geto-daco-valahoromân „Este uimitoare coincidenţa aproape perfectă între teritoriul fostului regat al Daciei.” (Teodor Filip). atestat documentar. Este indiscutabil faptul că pe veritabilul fond genetic local la început al culturii Vedică. este considerată ca pornind din spaţiul carpato -dunărean. care au descris diferitele părţi ale 14 . în părţile de nord ale Dunării de jos şi ale Mării Negre” (Nicolae Densuşianu). Această coincidenţă confirmă faptul că bazinul hidrografic al Dunării a fost leagănul de formare şi supravieţuire multimilenară a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român. După N. când religia lor începe să aibă o influenţă decisivă asupra vieţii greceşti. De altă parte Strabo scrie: „Cei de întâi.Cultura si Civilizatia Dacica 1. după cum ne spun cei mai însemnaţi autori. care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. „…Hiperboreii erau locuitorii de pe ţărmurile Istrului sau ale Dunării de jos”. iudaică şi creştină. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. obiceiuri.

Grecii aveau o tradiţiune că înainte de dânşii. în special. ne spun că Hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin. la gurile de vărsare ale acestora: cea egipteană . 265). au format cele dintâi state. în special. prin munţi şi păduri. neobservată. Cunoaştem din istorie că toate marile civilizaţii au înflorit pe văile unor mari fluvii şi. fizică şi intelectuală. Danubiului) Dunării şi. a domnit peste pământul ocupat de ei un alt popor. a ridicat altare şi temple zeilor şi că aceştia au fost pelasgii” (N. în Statele Unite. a arat şesurile. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. au întemeiat sate şi oraşe. După Mircea Eliade. ignorată. Pentru poporul grec. a împreunat mările.Cultura si Civilizatia Dacica lumii. a întemeiat oraşe. a scurs lacurile. în 1974.„Ei au fost cei dintâi cari au adunat în societate familiile şi triburile răspândite prin caverne. răspândindu-şi cultura şi limba. şi astfel au deschis o nouă cale pentru destinele omenirii pe acest pământ” (Dromihete). cea mesopotamiană . puternică în voinţă şi în fapte.pe Fluviul Galben. California. au dat supuşilor săi legi şi au introdus în modul lor de viaţă moravuri mai blânde. atât de superioara în concepţiuni. pelasgii. cu voia sau fără voia „marilor profesori de istorie şi arheologie” . a Istrului şi a Adriei”.. a dat cursuri noi râurilor. a tăiat munţii. asemenea zeilor. un nume. Întotdeauna în spatele unei culturi mari se găseşte o alta. Marija Gimbutas: “The Goddesses and Gods of Old Europe”. adecă oameni cu calităţi supranaturale. în zona Deltei acesteia. „Rasa lor li se părea atât de arhaică. cea chineză . pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe Pământ. a avut o religiune înălţătoare. arienii. uitată. tracii au generat “cultura latină”. dioi. 200 („Dicţionar al religiilor”. care a desecat mlaştinile. peste tot au îndreptat întreaga activitate a lor spre o existenţă mai bună. În susţinerea acestei opinii apare cartea profesoarei de arheologie europeană. cea indiană . atât de nobilă în moravuri încât tradiţiunile şi poemele greceşti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de „divini”. iar cea europeană.pe Nil. Densuşianu). Migrând pe întinsurile Europei. pag. care parcă în cunoaşterea scrierilor celor sus15 .pe Ind şi Gange. sate şi cetăţi.între Tigru şi Eufrat.pe valea (Istrului. ce ei întru adevăr l -au meritat prin darurile lor fizice şi morale. Los Angeles. neglijată.

cu mult înainte ca acea civilizaţie a grecilor sau cea iudeo-creştină să înflorească. susţine Marija Gimbutas. tracic. Să încercăm să facem o scurtă analiză prin confruntarea surselor existente a apariţiei primului sistem de scriere pe Pământ. în străvechea vatră tracică a Carpaţilor. Ce spun cercetările ştiinţifice din ultimul timp despre apariţia scrisului în spaţiul Carpato -Danubiano-Pontic? „…Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic. menţinută cu toate invaziile. a vechilor Pelasgi. iar pe locuitorii acestui spaţiu drept autohtoni creatori de civilizaţie europeană. „…dacii. ca puncte relative de plecare în cunoaşterea adevărului despre „facerea lumii” până nu sunt descoperite altele. este scrisul. încrucişările şi suprapunerile orientale. Nagard. Noi. care determină gradul de civilizaţie al unui popor. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor” (D.Cultura si Civilizatia Dacica menţionaţi declara spaţiul carpato-dunărean drept vatră a vechii Europe. apoi în spaţiul greco -roman” (I. este situat pe teritoriul dintre Val ea Dunării. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. Multe descoperiri trebuie luate ca repere. Noi. 1. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epocă de Aur. şi istoria noastră multimilenară. 1976). Bălaşă. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul Carpato-Dunărean”. „Acesta este leagănul adevărat al civilizaţiei Proto-Europene. întemeietori ai Europei moderne de azi.C. tracii. Marea Egee (Marea Tracilor) şi Marea Neagră (Marea Getică). din care au pornit popoarele europene. Cercetările ştiinţifice din toate domeniile au un caracter relativ. strămoşii Românilor. Milano. mai 16 . 1986) ş. Tracii. cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dunării şi Lăcaşul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii. „Originea acestui popor. În ultima vreme. care consideră că spaţiul.5.Drăgan. a Dunării Carpatice. Bosch-Gimpera. Scrisul Un element incontestabil. Aici veneau grecii în antichitate să-şi caute Lâna de Aur şi bogăţiile agricole dunărene. Se pune întrebarea: au cunoscut stră-strămoşii noştri scrisul? Prin mulţimea vestigiilor descoperite putem spune cu certitudine că l-au cunoscut.a. De aceeaşi părere este şi cunoscutul savant german P.

Kis şi Uruk din fosta Mesopotamie (actualul Irak) şi datate la 3300 î. Descoperirea însă în anii ’60 a tăbliţelor de la Tărtăria avea să schimbe ordinea cronologică. A fost o ipoteză corectă pentru timpul său. Astfel. tăbliţele de la Tărtăria şi simbolurile pe care le poartă sunt în centrul dezbaterilor. În localitatea Tărtăria. textul unei tăbliţe enumera şase totemuri antice care coincid cu manuscrisul din oraşul sum erian Djemdet-Nasra. Experţii din cadrul Academiei de Ştiinţe din R usia au concluzionat în urma analizării materialului că tăbliţele sunt un fragment dintr -un sistem de scriere larg răspândit. s-au găsit şi trei senzaţionale tăbliţe de lut ars. Publicul contemporan continuă să creadă că „leagănul” civilizaţiei s -a aflat în epoca bronzului în „Sumer şi Egipt”. descoperit la Djemer Nasr.Hr. contrar mişcării acelor de ceasornic. 17 reiese textul proto -sumerian . un simplu calcul matematic împinge inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu decât se credea iniţial şi schimbă total şi locul de naştere al acestuia. În opinia acestora. Este posibil ca o civilizaţie să se fi format în zona balcanică cu un mi leniu înaintea altora. Deşi legendele pun inventarea scrisului pe seama atlanţilor sau a altor civilizaţii ipotetice pierdute in negura istoriei. descoperite la Djemer Nasr.e. un important complex de cult. Datările cu carbon radioactiv realizate de sa vantul american Marija Gimbutas (care stabiliseră că tăbliţele carpatice sunt mai vechi cu peste un mileniu decât cele din Sumer) au fost confirmate în anul 1972 şi de academicianul bulgar Vladimir I. datată între anii 4500 -4200 î. a apariţiei limbajului scris şi însăşi localizarea leagănului în care a luat naştere prima civilizaţie a lumii. Citite în cerc. în acest loc. până în urmă cu câteva decenii era un fapt general acceptat acela că sumerienii au fost cei care au pus bazele scrierii prin sistemul de simboluri Sumer. cu materiale ce atestă o continuitate de locuire.Cultura si Civilizatia Dacica adevărate. care a permis descop erirea asemănărilor între diferite sisteme de scriere descoperite pe Pământ. în anul 1961. mult mai celebre şi puternice. din judeţul Alba. de origine locală.Georgiev. Printre altele. Kis şi Uruk. cum ar fi cele din Sumer şi Egipt? De mai bine de jumătate de secol. din Mesopotamia în bazinul Dunării. cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit. Două dintre ele sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic. Aşa s-a întâmplat şi cu istoria scrisului. cu peste un mileniu anterioare celor asemănătoare.n.

Până şi francmasonii din Anglia au ceva de spus despre zona noastră şi despre descoperirea de la Tărtăria din 1961. Dezlegarea tainei celor trei tăbliţe ar putea fi oferită doar de studi erea întregului complex Turdas-Vinca. Conform acestuia. pomenesc despre descoperirea de la „Tărtăria.UGULA. O serie de observaţii indică o origine comună a concepţiilor religioase din zona Tartaria şi DjemdetNasra. cercetătorii se întreabă cum este posibil ca locuitorii străvechi ai Tărtăriei să scrie în sumeriana când încă nu se pomenea despre Sumer. ci puteau fi dezvoltate numai în cadrul unei culturi puternice şi larg răspândite. Sunt şi alte dovezi că sumerienii şi oamenii Europei megalitice au fost influenţaţi de o sursă de simboluri comună şi veche. iar numele zeului Usmu este reprezentat la fel ca la sumerieni. lângă Turda. au fost doar nişte elevi buni.IDIM. şi care a clasificat sute de semne. Hood observă asemănări cu tăbliţele din Uruk (oraş din actualul Irak.000 de ani).. 18 . Acesta-i al zecelea”.PL.I. pe descoperirile din zonă. ca şi babilonienii. Semnele prezente pe tăbliţe se aseamănă izbitor cu cele sumeriene şi sunt aranjate în aceeaşi succesiune.S.”. Opinia generală este că formele acestea de scriere nu puteau apărea izolat. neexistând încă semne silabice şi indici gramaticali. scrierea cuneiformă cu cca 400 de semne). care împreună cu cele de la Tărtăria fac parte din cultura Vinca sau Vincea. un sigiliu de 5. preluând scrierea pictografică de la popoarele balcanice şi transformând-o ulterior în scriere cuneiformă. în Transilvania”. Cu toate acestea.KA. Scrierea de pe tăbliţe este ideografică. inventatorii scrierii au fost chiar locuitorii balcanici. în 1981. tradus prin: „În (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual (a fost) a rs.Hr. „Gradeasca Plaque” găsită la Vraţa (6. Cercetătorul rus Boris Perlov este de părere că sumerienii. Christopher Knight şi Robert Lomas. la fel ca şi cea sumeriană.Cultura si Civilizatia Dacica “NUN.000-7. nu sumerienii.500 de ani găsit la Karanovo au aceleaşi simboluri.KARA. 3300 î. în care se atestă în jurul a. De aceeaşi părere sunt şi cercetătorii străini David Whipp şi Iovan Todorovici.” De asemenea. Încă din 1962 S. de care este legată şi Tărtăria. vorbind despre pietrele megalitice (din Anglia). autorii vorbesc de studiile făcute de Sham Winn.

mulţi cercetători susţin existenta unei Limbi Ariene. cultura. 1971” că sumerienii au migrat din zona Peninsulei Balcanice (Geto-Dacia).Cultura si Civilizatia Dacica Mai există un argument în acest sens.n. sumerienii au venit în Sumer aproximativ pe la jumătatea mileniului IV… În general. încă din Epoca Neolitică. ibidem) pentru a îngădui afirmaţia că. exista o populaţie autohtonă. care a stat la originea limbii tracice. Carpato . Sumerienii au migrat cu tot cu calendar. l-au schimbat. Jirov mai sublinia faptul că limba sumeriană era total diferită de cele ale vecinilor semiţi. cu diferite variante locale. pentru a demonstra migraţia sumeriană din zona carpatică. tradiţiile.C. iar această populaţie poate fi considerată din punct de vedere lingvistic ca preariană. adică din Europa spre Asia şi nu invers. Este cunoscut faptul că marile migraţii s au produs încă din mileniul IV i. În continuarea acestei idei. Acelaşi argument a fost folosit şi de astronomul polonez Ludwig Zaidler în cartea „Istoria ceasurilor”.ziguratele” – scria V. Potrivit religiei pe care şi-au adus-o din ţara de origine. Având în vedere legăturile între Limba Hittită şi Limbile Ariene. iar scrierile lor plasau originea strămoşilor într -o ţară montană sau submontană. există o concordanţă de opinii privind faptul că sumerienii au venit din ţinuturi muntoase. Drăgan. istoricul rus N. “Sunt intrigat de prezenţa. Zamarowsky în celebra sa carte „La început a fost Sumerul”. pătrunzând în Asia Mică. se poate afirma că mişcări de popoare au avut loc de la apus spre răsărit. iar dacă în noua lor ţară nu au găsit munţi. a mai multor toponime cu rezonanţă sanscrită”. N. pe teritoriul României. ei au ridicat zeilor temple în formă de munţi artificiali . Dar. european. zeii lor sălăşluiau în vârful munţilor. Un element deosebit de important al oricărui neam sunt limba. din care îşi trag rădăcinile Popoarele Istorice Europene. Sunt suficiente dovezi de natură arheologică şi antropologică (spune I. pentru că acesta nu se mai potrivea la mărimea zilelor şi nopţilor de pe latitudinea lor.90. „Potrivit opiniei generale. Din punct de vedere lingvistic.Danubiene (Pelasgice). în spaţiul tracic şi într-o arie limitrofă acestuia. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovadă că aceştia s-au desprins din trunchiul carpato-danubian. p.e. Jirov declara în revista „Znanie Sila. ne spune cu mirare profesorul italian Fabio Scialpi. Limba acestui popor antic este una demult dispărută. iar cultura lor a fost 19 .

ca să nu spună nimănui nimic. 2. prin mijlocul captivilor lui. imperiul şi-a refăcut finanţele. săpă albia lui şi punând într însa mult aur şi argint. evaluând 20 . goţii şi sarmaţii. Nu se ştie dacă ele reprezintă adevărul istoric. romanizarea şi mai târziu slavizarea. fu prins şi dădu pe faţă toate acestea…” notase istoricul Dio Cassius la 200 de ani după cel de -al doilea război daco-roman. care ştia ce se lucrase. tot cu ajutorul acelor captivi. abătu râul. Dar Bicilis. dar oare acesta era tot aurul strămoşilor noştri? Unii oameni de ştiinţă. el ucise pe captivi. dar o re alitate arămas: după acel război. hunii. un an romanii au fost scutiţi de impozit. ascunse veşmintele şi alte lucruri de felul acesta. cu toate că erau ascunse sub apa râului Sargetia… Căci Decebal. precum şi alte lucruri de mare preţ şi care puteau s uferi umezeala.Cultura si Civilizatia Dacica puternic influenţată şi dizolvată de invaziile barbare repetate: prin Balcani au trecut celţii. puse peste ele pietre şi grămădi pământ. După ce făcu acestea. iar în peşteri. Comorile dacilor “Se găsiră şi comorile lui Decebal. după aceea aduse din nou râul în albia lui. Cercetătorii au evaluat la 165 de tone aur şi 330 tone argint prada luată de Traian din Dacia. mai târziu slavii. un soţ de-al lui. Traian a organizat timp de 123 de zile sărbători la Roma şi a construit o serie de edificii măreţe. aducând cu ei elenizarea.

aur nativ si 250.000 de monede de aur.Cultura si Civilizatia Dacica producţia de aur din Munţii Apuseni la 15-20 tone/an (exploatarea era intensă şi străveche. Unul dintre beneficiarii comorii a încercat să vândă câte ceva la Alba Iulia. construind un castel la Vântu de Jos şi cumpărând cu nemiluita cai. Unde poate fi acel aur? Din când în când. Mai sus. să nu uităm că aur din minele de lângă Brad s -au găsit şi în tezaurele antice din piramidele egiptene. în zona Ocna de Fier.000 florini. la vărsarea Streiului în Mureş. într-o boltă zidită. au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1. – Cronicile vorbesc de nişte butoaie cu monede vechi de aur aflate în posesia domnitorului Petru Rareş al Moldovei. care. aurul dacic a trimis câte un “semnal”.600 kg. prin mijloace “specifice” a recuperat totul. bijuterii şi alte obiecte de lux. cele mai semnificative fiind: – În secolul XVI. fiecare tarabostes avea averea lui. ci şi în Banat. În plus.000 galbeni şi bucăţi de aur nativ. împăratul Ferdinand de Habsburg l-a trimis în zonă pe generalul Castaldo. Un cronicar povestea că la Gherla. Drept urmare. Să nu uităm nici stocurile de la exploatările miniere.000 tone! Atunci unde este restul? Cu siguranţă că Decebal nu a ascuns tot tezaurul în acelaşi loc. care erau nu numai în Apuseni. un pescar a scos de pe fundul apei câteva monede de aur. un alt domeniu al lui Martinuzzi. un clujean pe nume Pavel 21 . dar a aflat cardinalul Martinuzzi. în urma unor cercetări intense în apa râului el rotunjindu -şi tezaurul. dar nu a mai găsit decât 2. care l-a lichidat pe Martinuzzi. atrăgând astfel atenţia asupra lui. fapt demonstrat prin analize chimice). în mod sigur. – La 1716. a găsit 40. Cardinalul a început să cheltuie fără socoteală. s -au găsit 1.

Ulterior. un lucrător a găsit o monedă tip “koson” (nume care se presupune a proveni de la regele Cotiso. rolul de “pion otrăvit”. ceea ce ar confirma vechimea şi acumulările din tezaurul dac) în zona sanctuarelor de la Sarmisegetuza. – În 1804. înseamnă că romanii au mai fost păcăliţi o dată de înţeleptul Decebal. Dacă mai adăugăm şi zona aşezărilor şi a exploatărilor aurifere din Munţii Apuseni şi Munceii Dognecei. probabil. – Pe la 1800. Bicilis jucând. un preot din Vâlcele a descoperit la rădăcina unui fag bătrân 400 de monede dacice tip “koson”. zona cetăţilor de lângă Orăştie fiind cea mai “fierbinte”. rămânând ascuns. Enigmele rămân. îmbogăţit brusc. copilul unui ţăran a găsit 264 monede de aur pe Dealul Anineşului. era un spaţiu strategic. – În 1970. cu drumuri de culme şi cu cetăţi la gura văilor. în aceeaşi vară. restul poate fi oriunde în arealul fostului regat dacic. aria de căutare se măreşte. Dacă evaluarea la 1. s-au mai găsit 35. care ar fi putut îmbogăţi toată populaţia Transilvaniei. chiar si după moarte. dar să nu uităm că toată zona montană dintre Olt şi Ţara Haţegului. restul. Chiar dacă o parte din aur a fost îngropată în albia Stre iului. probabil chiar şi Masivul Godeanu. lăsa un testament în care pomenea de o mare comoară din care luase ceva.000 tone a tezaurului dacilor este măcar aproximativ reală. respectiv 987 monede de acelaşi tip. la fel şi şansele de a se mai găsi ceva şi doar norocul sau eroziunea naturală pot aduce ceva nou 22 .Cultura si Civilizatia Dacica Varga.

din Europa. este regiunea cea mai bogată în aur din ţară şi a doua după Rusia. Munţii Rodnei şi Maramureşului) şi doar 20% de provenienţă subterană. Despre abundenţa aurului dacilor a scris chiar şi părintele istoriei. Cetăţile greceşti de la Pontul Euxin. Crişana. care apoi era transportat până la îngheţatele tărâmuri nordice. 23 . Munţii Apuseni. Munţii Olteniei. îşi trimiteau negustorii să le aducă aurul acestora. sau sub soarele arzător al Egiptului. presupunând o recuperare de 50% din aur. Munţii Moldovei şi ai Bucovinei. Dobrogea.Cultura si Civilizatia Dacica Apusenii sau Munţii de Aur. minieră. 10 g aur/tonă. în sprijinul estimării de mai sus vine următorul calcul: pentru extragerea din subteran a 165. Se pare că aici s-a făcut pentru prima dată exploatarea preţiosului metal galben. Munţii Sebeşului. Herodot.000 kg de aur dintr o rocă bogată în minereu. Harta comorilor din Romania Aurul dacilor în timpul lui Decebal era de aproximativ 80% de provenienţă aluvionară (Banatul. şi ai Făgăraşului.

tezaurul de la Panaghiuriste 24 . Rhyton de aur.Cultura si Civilizatia Dacica prin tehnologia de care se dispunea la vremea respe ctivă.000 km de galerii! Ceea ce demonstrează că aurul dacilor era în cea mai mare parte de provenienţă aluvionară. vom avea nevoie de circa 33 ţnilioane de tone de rocă extrasă şi prelucrată. din acesta revenind anual cel puţin 15. Regiunile pe care le-am menţionat mai sus au furnizat secole de-a rândul mari cantităţi de aur aluvionar. mineritul subteran fiind cu totul sporadic şi de dimensiuni reduse. Această cantitate extrasă reprezintă aproximativ 11 milioane metri de galerii de tipul roman (1m liniar de galerie romană=3 tone de rocă extrasă adică 11. Acest aur acumulat în decursul anilor a condus la constituirea unui stoc până la dimensiunea de aproximativ 1000 de tone. tezaur considerat ca intangibil.20 tone tezaurului statului dac.

Cultura si Civilizatia Dacica Vas de aur Colier dacic 25 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi de aur Tezaurul de la Sannicolau Mare 26 .

Cultura si Civilizatia Dacica Tezaurul de la Pietroasa Vase de aur 27 .

Avutiile Daciei lui Decebalvor fi evocate insa nu numai in documentele secolelor ce au urmat cuceririi Daciei. Desigur ca in spolium se mai aflau lingouri de aur in forma 28 . a uimit lumea romana.Cultura si Civilizatia Dacica Coif de aur Prada luata de imparatul Traian. dupa ce a cucerit Dacia. prada de razboi. Cu trei secole mai inainte ca Traian sa fi cucerit teritoriile getodacice aflate la nord de Istru. monedele Republicii si ale Cezarilor patrunsesera adânc in Dacia. 15 secole de la purcederea spre Cetatea Eterna a convoiului greu incarcat cu armele si aurul dac. cuprindea fara indoiala. Spolium. ci si in operele unor umanisti transilvani. A fost acel spolium fara seaman in veac. Faptul a fost consemnat si comentat in mai multe lucrari ale istoricilor antichitatii. convoi pe care-l vedem infatisat intr-una din metopele Columnei triumfale. circulatia lor fiind relativ intensa in secolul marcat de opera civilizatoare a regilor Burebista si Decebal. pepitele mari de aur nativ. si numeroase monede batute in oficinele romane. pe lânga „sloiuri". inaltate in Forum.

bunaoara. Cât priveste insa cifrele amintite. Se vor fi adunat laolalta in chiupuri de lut ars. relateaza ca Traian a luat ca prada din tara getilor 5. S-au construit temple si apeducte. Monedele polisurilor Marii Negre. forul ce poarta numele invingatorului Traian.si in acest sens toate izvoarele literare sunt de acord . Inscriptii in piatra mentioneaza cu staruinta ca toate acestea „din avutia dacilor invinsi au fost facute"..000 livre de aur si indoitul acestei cantitati in argint. Se aflau poate si coifuri de aur. fara a mai socoti vasele „de nepretuita valoare". Apollonia. uriasa chiar in raport cu disponibilitatile de aur si argint ale Imperiului in acel timp.Marte razbunatorul ..000.000 kilograme de aur si 330.. ii putem acorda credit in multe privinte.o demonstreaza maretele edificii publice care au fost inaltate la Roma si in alte zari ale imperiului in anii imediat urmatori cuceririi Daciei. apreciaza ca metalul nobil luat prada nu insuma mai mult de 165. Olbia. in lucrarea „Getica". dupa cum releva documentele arheologice. fiind martor direct al celor petrecute. la Costesti. armele si cei 500. istoric din secolul al Vl-lea. asa cum ne sugereaza numeroasei tezaure descoperite in aria geto-dacca. care a participat la campaniile conduse de Traian. cum este cel descoperit la Poiana-Cotofanesti. In acest timp se va dura la Dunarea de Jos templul inchinat lui Mars ultor . Lydus il citeaza in aceasta ordine de idei pe Criton. cum sunt cele descoperite in secolul nostru de arheologi in aria pamânturilor dacice. argintul drahmelor oraselor cetati de pe tarmurile Pomului Enxin. cupe rituale si tavi decorate cu mestesugite reliefuri evocând universul mitic al Helladei lucrate de argintarii si orfaurarii din Thasos Histria. ca istoricul francez Jerome Carcopino. Lui Criton. Prazile luate de la bastarnii si celtiicu care dacii si -au incrucisat armele imbogatisera tezaurul.000 kilograme de argint.. desfasurarea razboaielor purtate de Roma pe pamântul dacic. cantitatea de metal pretios ramâne totusi considerabila.000 de captivi. Anul 106 va 29 . care povesteste. istoricii releva ca ele sunt exagerate. Desi reductia este mare. au ajuns pâna in castelele intarite din muntii Orastiei.Cultura si Civilizatia Dacica de vârf de sageata. Ioannes Lydus. Specialisti de prestigiu european. Faptul ca prada luata de catre legiunile biruitoare a fost imensa . au fost ridicate statui de bronz poleit cu aur. turmele.si monumentul Trophaeum Traiani.

Introdus masiv pe piata. Calculele sale au câstigat aprobarea majoritatii oamenilor de stiinta.000 kilograme de aur este necesar sa fie excavate 33. tezaurul imperiului fiind aproape sleit. aurul Dacieia micsorat cu o zecime pretul lui in tot imperiul. Calculele facute de Ovidiu Maicru releva ca pentru a fi extrase 165.000 de gladiatori infruntându-se cu arma in mâna. Cu mult inainte de pragul primului mileniu al erei noastre. Dar pentru a extrage o asemenea masa de roca era necesar sa se sape in munte numeroase galerii care ar fi insumat nu mai putin de 11. oamenii bastinasi culegeau graunciorii stralucitori din apele repezi ale râului intr-o 30 . cu putina vreme inainte de a se incheia campania in Dacia. ci din prelucrarea nisipurilor aurifere.000 tone de roca.mai mult decât puteau visa cetatenii Romei .000. Aceasta imensa cheltuiala se produce dupa ce. unii autori sustinând ca scaderea cursului a fost chiar si mai sensibila. Evident. din Carpatii Olteniei si din muntii Sebesului constituiau bogate surse de aur aluvionar. saptesprezece saptamâni in sir au durat jocurile in circuri. 10.fiecare cap de familie primeste 650 de dinari spre a se simti partas la marea victorie. majoritatea aurului nu provenea din extractia miniera. cifra uriasa nu corespunde cu potentialul minelor dacice. incât s-a produs o scadere vertiginoasa a cursului aurului. Atunci? Este exagerata evaluarea facuta de Carcopino? Se pare ca nu. Ar fi putut furniza minele Daciei o atât de importanta cantitate de metal nobil? Acceptând valorile aproximate de Jerome Carcopino se pune problema ce masa de roca ar fi trebuit excavata pentru a obtine o asemenea considerabila productie.000 kilometri. metalul nobil luat ca prada de Traian insumând valori mult superioare. Râurile ce-si purtau la vale apele din Muntii Apuseni. Sunt istorici care apreciaza chiar ca savantul francez a fost excesiv de prudent in socotelile sale. in conditiile in care minereul este bogat (zece grame de metal nobil la fiecare tona) si considerându-se ca ar putea fi recuperat 50% din aurul continut . De buna seama insa.marja maxima tinând seama de tehnologia epocii respective.. se instituise o comisie de notabili in vederea stabilirii unor masuri de severe economii. Afluxul de metal nobil survenit insa in 106 a fost atât de important..Cultura si Civilizatia Dacica ramâne adânc intiparit in amintirea romanilor acelui secol: Cezarul hotaraste suprimarea tuturor darilor si .

Cea mai pretioasa parte a prazii luate din Carpatii dacilor a fost gasita de romani in tainitele palatului-fortâreata durat pe inalta terasa a Sarmizegetusei. cetatile dace sunt deosebit de numeroase tocmai in regiunile minelor de fier ale Transilvaniei. acele cetati „inzidite cu muntii" ale caror temeiuri staruie si azi: Costesti. cratere si cupe. Iata ce spune.. de unde. . isi exercita autoritatea asupra unui spatiu considerabil. 31 . ce se intindea de la Carpatii septentrionali pâna in tinuturile strabatute de cursul mijlociu al Dunarii. O buna parte din acest aur si din acest argint venea din gloriosul timp al regelui Burebista care. practica folosita nu numai in Colchida miturilor helladice si aici.Cultura si Civilizatia Dacica tesatura flocoasa din lâna de oaie. prestigiosul ctitor al scolii arheologice românesti Vasile Pârvan : Centre puternice prin situatia lor strategica. unind sub cârmuirea sa toate triburile geto-dacice pe la sfârsitul primei jumatati a secolului I i.n. Un asemenea puternic stat. Câpâlna. referindu-se la rolul politic si economic ce-l detineau in epoca aceste asezari fortificate. Este plauzibil sa fi fost apoi jefuite si cetatuile din munti. Autoritatea statala.000 si 20. anual.potrivit ipotezei lui Nicolae Densusianu . probabil. in arcul carora se afla unul din marile filoane de aur ale. Nicovale.000 de kilograme de metal pretios. Specialisti avizati apreciaza ca râurile Daciei puteau asigura. Tezaure descoperite de arheologi pe teritoriul Daciei antice ne aduc informatii pretioase: capeteniile geto-dace detineau obiecte de aur maiestrit lucrate inca din secolele al Vl-Iea si al III-lea ien .. resedinte ale puternicilor tarabostes locali.antichitatii. in inima muntilor dacici. Uriasa cantitate de metal nobil nu poate fi deci decât rezultanta unei indelungate acumulari. colecta si tezauriza o buna parte din aurul obtinut prin spalarea aluviunilor si prin exploatarea minelor. ascunzatori bogate pentru prada ingramadita de capeteniile razboinice in aceste acropole formidabile.coifuri si mânere de sabie. precum si splendide ornamente destinate impodobirii harnasamentului.s-a pornit firul fermecatoarei legende a Lânii-de-Aur. putuse acumula o mare cantitate de metal pretios. ce-si avea inima in fortareata Carpatilor.e. intre 15. Blidaru.. Acumularile realizate numai in decursul câtorva decenii egaleaza asadar cifrele avansate de Jerome Carcopino.

plasate cu un excelent simt al compozitiei in spatiul plastic definit. vase cu armonioase intreteseri de motive geometrice. Rhytonul de la Poroina este arcuit ca un corn a carui parte inferioara infatiseaza un cap de cerb.creanga de brad . ne sugereaza o scena ceremoniala. O parere despre admirabilele opere ale atelierelor dace ne putem forma privind rhytonul de argint aurit descoperit nu de mult in ogorul comunei mehedintene Poroina. in partea superioara. Doi barbati se afla asezati pe câte un scaun. sculptorul anonim sugereaza plastic natura unora din prazile luate prin vase de felurite dimensiuni. Peretu-Teleorman. Gruparea celor patru personaje. cu subtile stilizari de lujeri si alte forme vegetale. Nu ne este greu-extrapolând ce stim astazi despre arta faurarilor daci. CucuteniBaiceni. intr-un cuvânt. fastul politic. caracterizeaza indeajuns activitatea industriala. splendide vase cum ni le-a redat pamântul in hotarul Mehadiei si in atâtea alte locuri din tara. despre canoanele artistice si despre esenta motivelor decorative . Cert e faptul ca atât tehnica faurarilor.cu valuri alergatoare si cu semnele perenitatii solare. Craiova-Dolj.sa ne imaginam pretioasele prazi: vase de aur si de argint decorate cu simbolul vesnicei tinereti . de la Koson. asa cum era impodobita cu discreta eleganta si ritmuri egale ceramica geto-daca ce ni s-a pastrat in tezaurul tainic al ogorului românesc. tezaure celebre de monede de aur de la Lisimah de o parte. cupa este impodobita cu doua splendide reprezentari antropomorfe. ce fac parte din tezaurele descoperite la Valea Nucarilor-Tulcea. In câmpul figurativ al metopei amintite de pe Columnatraiana. simboluri-matrice ce se petrec neistovite in ampla curgere a Timpului. cât si motivele ornamentale apropie acest vas de argint aurit de alte stralucite opere tracogetice.Cultura si Civilizatia Dacica zgura si obiecte de fier. dar si mici nicovale de mestesugari pentru podoabele scumpe. marea putere materiala a principilor care au domnit aici. tinând in mâna o cupa. Probabil ca un rhyton asemanator a fost daruit de catre Marcus Ulpius Traian templului din Siria despre care izvoarele literare 32 . Un gest de devotiune? E dificila o interpretare exacta. Specialistii numesc astfel cupele in forma de corn sau de cap de animal. folosite in antichitate cu prilejul ceremoniilor. crestate sau modelate in relief. unduiri serpentiforme. de alta. iar celelalte doua personaje stau in picioare cu dreapta inaltata.

Timpul le-a rapit poate din stralucirea initiala. Stancesti. Ne putem inchipui ce reprezentau prazile luate. nu numai ca valoare in aur sau argint.Cultura si Civilizatia Dacica amintesc ca o splendida ofranda „a stârnit o puternica vâlva in acel timp". una din superbele piese ale tezaurului din Sâncraieni. la Seica Mica si Agârbitiu in judetul Sibiu. Trebuie sa se mai fi aflat in acest spolium. la Remetea-Poganici. ori pavezele de parada decorate cu reliefuri. asemenea celui aflat in zilele noastre la Sarmizegetusa. ori mari recipiente tronconice. masivele bratari din argint multispiralate. aduse la lumina in vatra transilvana. Oroles. privind graitoarele martore ale acelui timp ce s-au pastrat in neodihna pamântului getic: gratioasa cupa cu toarte elegant aurite. cingatorile de la Gusterita-Sibiu. sec V 33 . ci si ca har al artei cu care era investit metalul lucrat. atât in arcul carpatic cât si in alte regiuni ale tarii . la Epureni-Vaslui si Cerbal-Hunedoara. dupa cum alte tezaure descoperite in numeroase locuri. dar le-a lasat intacta capacitatea de a evoca evurile pierdute. cum e bunaoara scutul adus la lumina la Piatra Rosie (in hotarul comunei Bosorod.aduc in orizontul zilelor noastre farmecul podoabelor realizate de argintarii si aurarii ce au trait sub cerul lui Burebista. nepereche in veac. pocale si cratere de argint aurit. O comoara gasita la Sâncraieni-Hunedoara ne da posibilitatea de a pretui armonioasele forme ale unor asemenea vase ceremoniale. Scorillo si Decebal. Hunedoara). elegantul lant de argint cu pandantiv gladioloform din tezaurul descoperit la Merii Goala (Teleorman). prin partile Lugojului. la Stupini in judetul BistritaNasaud ori pe terasa dreapta a Dunarii .in comuna Somesu Cald din judetul Cluj. jud. trasaturile elocvente ale unei arte viguroase si originale.

Cultura si Civilizatia Dacica Comoara de aur 34 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi dacice de aur Monezi dacice de aur 35 .

in cuptoarele Romei. din vechile legaturi cu pamântul mai ramasese doar una. Au pornit mai apoi spre cetate. asa cum cincisprezece veacuri dupa triumful lui Traian mii de monede dacice de aur descoperite de tarani in muntii Orastiei aveau sa fie topite in cuptoarele monetariei chesaro-craiesti din Alba Iul [a. Aplica având imaginea zeitei lunii si a padurilor. unde si cun au fosr descoperite miile de jjalbeni? Potrivit unor izvoare literare. au dat peste un arbore pravalit ce le atinea calea. Dar sa dam cuvenitele drepturi cronologiei. Au fost mistuite fara urma asemenea comori nepretuite. Covasna). Bendis (corespondenta dacica a Artemisei). S-au bucurat pescarii de asemenea noroc si si-au impartit nesperata agoniseala. Au inceput sa cerceteze imprejurimile.Cultura si Civilizatia Dacica Ele ne permit sa ne inchipuim ce imensa pierdere a suferit patrimoniul artistic universal prin topirea de-a valma. apele muscasera adânc din mal si stejarul fusese dezradacinat. ne lasa sa intrevedem posibilitatea ca spoliumul sa fi cuprins si alte reprezentari ale mitologiei dacice. a capodoperelor orfaurarilor din Carpati si de la Dunare. cautând un loc mai bogat in peste 'dupa cum se afirma in documente contemporane . Când. inlauntrul lacasului-nemaivazute avutii. pescarii au fost arestati. pusi in fiare ca furii si cercetati cu cazne „din porunca eminentei sale cardinalul Manuzzi". Au cautat printre pietrele afundului si au aflat mai multi galbeni. intre radacinile copacului abatut de ape au descoperit o ascunzatoare boltita cu piatra.. Daca ne bizuim pe relatarea lui Lazius. Câtiva naieri mureseni. le-au fost 36 . chibzuind ca vor afla in oras vreun negutator in stare sa le schimbe aurul ce-1 aveau in desagi. Cum de au aflat oamenii. intâietatea in aceasta privinta ar reveni unor pescari transilvani. unul din puternicii feudali din Transilvaniaacelui veac. aflata in tezaurul descoperit la Surcea (jud. luntrasii au zarit sticlind ceva in apa. Comoara a iesit la iveala in vara anului 1543. toate. monezile.. in preajma surpaturii. stapânirii de incercarea acelor nevoiasi de a dobândi bronzul craitarilor in schimbul galbenilor sunatori. Dupa o vreme. nu-i greu de imaginat inca din prima zi dupa sosirea lor la Alba lulia.si-au indreptat luntrea „pe firul Sargetiei". la o intorsatura a râului. spre Alba Iulia. pe lânga multe sloiuri de aur (vâna desprinsa din filon ori metal nelucrat) se aflau acolo nu mai putin de 40.000 galbeni.

pentru a nu lasa prada in mâinile romanilor atâta aur si argint agonisi. comoara fiind insusita fara sfiala de catre inaltul prelat. hotari sa-1 ascunda in asa fel incât sa nu poata fi gasit de adversari. cu chibzuiala ales. O alta parte a pretioaselor sarcini scoase in taina din cetate au fost bine ascunse in pesteri. iar deasupra a fost asternuta o patura grea de piatra. Când toate câte au fost poruncite de Decebal 37 . Decebal . stiute doar de putini. sclavii sapara o groapa adânca. unde au fost ingramadite avutiile purtate pâna acolo. Dupa care inturnându-se apele acelui râu in matca lor dintotdeauna. El alese pe cei mai puternici dintre sclavi si-i indruma sa abata apele râului Sargetia.vazând ca sortii ii sunt potrivnici si ca e pe cale sa piarda razboiul.istoriseste Dion Cassius . când matca râului fu secata. stiri despre cele intâmplate au ajuns pâna la curtea imperiala. Apoi groapa s-a astupat cu pamânt. intr-un anume loc.Cultura si Civilizatia Dacica confiscate. nu a mai ramas nici un semn al celor intâmplate.

luat in captivitate de romani.n. pentru a da mai mult relief si culoare relatarilor sale.. spre a feri comorile de primejdiile viitorului. pe care a socotit-o demna de istetimea regelui get. Prin aceasta nejustificata extrapolare. amintita pagina din „istoria" sa. semintie din antica Macedonie. n-ar fi dezvaluit taina pentru a i se cruta viata. este limpede ca primul s-a inspirat din opera sicilianului. Lui Dion Cassius i-a placut stratagema folosita de Eudeleon.Cultura si Civilizatia Dacica s-au savârsit cu bine.. istoricul roman nutrea o sincera admiratie fata de Decebal.daca Bicilis. mester a intinde curse. iar Diodor isi scrie relatarile in secolului I i. in care generatii de istorici. iar râul ce tainuieste tezaurul se numeste Sargentia..e. si nu s-ar fi stiut niciodata nimic despre cele petrecute pe firul Sargetiei -va arata Dion Cassius . viteaz in lupta. stiind când sa navaleasca si când sa se retraga. geografi si lingvisti. 38 . Scenariul nu-i rau intocmit si conflictele schitate ritmeaza dramatic evenimentul relatat. ei ajung la concluzia fantezista ca avutiile aflate de naierii mureseni in valea Streiului nu sunt decât o parte a marelui tezaur al regelui Decebal. are un singur pacat: nu~i original. capetenia paeonilor. cum mai era cunoscuta tara dacilor. Timp indelungat. Au trecut de atunci secole. inchipuita pe dentregul. slujitorii folositi pentru a duce pâna la capat aceste tainice lucrari au fost sortiti mortii. in relatarea lui Diodor. Diodor din Sicilia. in alte coordonate temporale si spatiale. Sargetia. Un alt istoric. Descoperirea intr-o ascunzatoare de pe malul râului Strei a atâtor mii de galbeni i-a determinat pe umanistii transilvani amintiti sa identifice acel modest afluent al Muresului cu scornita apa Sargetia pomenita de Dion Cassius. intrucât Dion Cassius si-a intocmit „istoria" in secolul al II-lea e. Nu 1-a infiorat nici o clipa gândul ca nevinovatul sau imprumut va avea implicatii dupa saptesprezece secole si chiar mai târziu. va relata firul acestor intâmplari. O marturisesc culorile vii ale portretului ce-i face: „priceput in ale razboiului si iscusit la fapta.." O ingenioasa rezolvare ca cea povestita de Diodor rimeaza cu virtutiile spirituale ale regelui Decebal. eroul intâmplarii e Eudeleon. stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrângere. in alt context.n. un tovaras de arme al lui Decebal. cu rezonantele sale apropiate de Getia. i-a inspirat si numele inexistentului râu Sargentia. si istoricul latin a colorat cu aceasta intâmplare..

Scrierea lui Sarepta. in ce imprejurari si cine anume a intocmit o asemenea ascunzatoare. Cert e faptul ca multimea de „ guldeni". pe care o evoca scrierile medievale. e greu de spus. descrie sugestiv caracteristicile monedelor. Bratara dacica 39 . ca de pilda intr-o lucrare a umanistului Stefan Zamozius tiparita la Padova. cuprinde si monede batute in aur dacic. ele se afla citate si in lucrarile unor carturari transilvani. n-au putut descoperi nici nu element concret care sa pledeze in favoarea unei asemenea identificari.Cultura si Civilizatia Dacica cercetând documentele atâor arhive si orizoturile arheologice. Carturarul. Cum se infatisau simbolurile si siglele acestor piese? Umanistul Mathesius Sarepta ofera referiri nu numai asupra obârsiei. Orcum. ci si a vechimii lor. Când. ne aduce o prima marturie despre acest enigmatic personaj. pe la sfârsitul secolului al XVI-lea. faptul ca intre radacinile arborelui pravalit s-a gasit o ispititoare comoara nu poare fi inlaturat din discutie. mentionând ca a avut acei galbeni „in fata ochilor". intocmita in anul 1554. pe avers .o pasare Phoenix cu aripile desfacute. Dintr-un erudit studiu dedicat de numismata Judita Winkler acestor monede antice aflam ca asemenea piese stârnisera interesul ilustrului Erasmus din Rotterdam. iar pe revers „trei figurine" si inscriptia Koson.

Anexe 3. Plastica antropomorfa 2. Caracteristica pentru civilizatiile neo-eneolitice din sud-estul Europei 2. care cuprind semnele unui alfabet 40 . Muntele Cosmic 3. fecunditatii. Trei tăbliţe de lut. Ce a constituit apa pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos 5. Statuetele umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei 6. Unul din elementele sacre ale regenerarii. De ce se leaga reprezentarea femeii in cultura dacica 4. de formă discoidală. Ce este caracteristic pentru Cultura Gumelnita 6. simbolul total al vietii 5.Cultura si Civilizatia Dacica 3.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare 1. De cultul fertilitatii 4. Ce reprezinta templele in cultura dacica 3. Ce s-a descoperit in situl arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba) 3.1 Lucrare de verificare 1.

Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie. de formă discoidală. cântec. dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra. ale unui alfabet. s-au descoperit într-un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba). trei tăbliţe de lut. 105-106. dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. dacii adoptând treptat limba şi obiceiurile latine.Cultura si Civilizatia Dacica 4. dans. patru grupuri de semne. in general din lut si arse in cuptor. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios. Recapitulare  Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei  Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate.  Exista doua teorii ale continuităţii daco-române.Hr. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î. toţi de origine tracă. ştiinţe etc. Teoria clasică a continuităţii dacoromâne. marea majoritate a plasticii fiind feminina.  Continuitatea multimilenara a manifestarilor religioase legate de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. Si cea care 41 . dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat. care cuprind. Linos şi Tamiris.  Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. Orfeu. este acceptată de majoritatea istoricilor români care spune ca după ce Traian a cucerit Dacia în a. marmora si chiar aur. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. printre altele. despărţite prin linii. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene.  În anul 1961. în cele arhaice greceşti (linear A). In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine.

Ed. ed. Collegit Otto Kern. II. egipteană. Orphicorum fragmenta. Cultura Precucuteni pe teritoriul României. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. Buc.  Savantii din Cambridge-Anglia sustin ca cea mai veche cultura din lume este Cultura Vedică. strămoşii Românilor. „Studia hist. Sacrul si Profanul. 5. Berlin: Weidmann. fasc. din care îşi trag originea cele caldeiană. Iliada si Odiseea.  După Mircea Eliade.  Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic.doar 165 de ani. 1974 Nicolae Vlassa. Polirom 2007 Vladimir Dumitrescu. Kern. 1974 Silvia Marinescu Bilcu. 2. Bibliografie         Mircea Eliade. este considerată ca pornind din spaţiul carpato-dunărean. Ed. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Ed Humanitas. 1963 Homer. Academiei. Balasa sustine ca dacii. Arta preistorică în România. Revista. 1991 Mircea Eliade. apoi în spaţiul greco -roman.Cultura si Civilizatia Dacica pune la îndoială teoria romanizării Daciei si care are in vedere timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . Editura de stat pentru literatura si arta. 1962. Dicţionar al Religiilor. 1922 42 . 200 care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. in colaborare cu Ioan Petru Culianu. 1995 Mircea Eliade. Ştiinţifică. Meridiane. „Dacia”. D. vol. Probleme ale cronologiei neoliticului Transilvaniei în lumina stratigrafiei aşezării de la Tărtăria. iudaică şi creştină. 1959 O. Ed.”. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor.