Cultura si Civilizatia Dacica

CULTURA, CULTE SI CIVILIZATII Unitatea de învatare nr. 2

Cultura si Civilizatia Dacica
CUPRINS 1.1 Plastica antropomorfa…………………………………………………………………….…pag. 2 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet European…………..……………pag.4 1.3 Cultura traca………………………………………………………………………….....…….pag. 5 1.4 Teoria continuităţii daco-române………………………………………….……..…..…..pag. 11 1.5 Bazinul Dunării – pop. pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român………….…..……pag. 14 1.6 Scrisul ………………………………………………………………….……….……………..pag.16 2. Comorile dacice……………………………………………………..……………………….pag. 20 3. Anexe…………………………………………………………………………..…………...…pag. 21

3.1 Lucrare de verificare

3.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare

4. Recapitulare

5. Bibliografie 1

Cultura si Civilizatia Dacica

1. Cultura si Civilizatia Dacica 1.1 Plastica antropomorfa Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei. In afara de M. Egee si Orientul Apropiat, cu care sudestul Europei a fost intotdeauna in raporturi directe, in timpul epocilor preistorice, nici o alta regiune a lumii nu a dat o plastica atat de numeroasa si de-o asemenea varietate ca Sud-Estul Europei, cu precadere regiunea Dunarii de Jos. Al doilea mare capitol al artei neolitice si eneolitice cuprinde sculpturile antropomorfe si zoomorfe, precum si vasele modelate in forma de oameni sau animale. Toate acestea sunt legate in primul rand de credintele si practicile magico-religioase ale populatiilor acestei epoci, privind atat viata pamanteana cat si presupusa viata viitoare." (Vladimir Dumitrescu) Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate, in general din lut si arse in cuptor, dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra, marmora si chiar aur. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine, dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat, marea majoritate a plasticii fiind feminina. Reprezentarea femeii este cu siguranta legata de cultul fecunditatii si fertilitatii, care vrea sa redea imaginea divinitatii-mama, zeita suprema, asa cum ne apare ea inclusiv in plastica si izvoarele scrise ale Asiei Anterioare. Apa a constituit pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos unul din elementele sacre ale regenerarii, fecunditatii, simbolul total al vietii. Realizarea unei statuete umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei este considerata din aceste motive o creatie originala si totodata independenta de spiritualitatea celorlalte populatii preistorice din lume, fiind considerata caracteristica pentru creatorii culturii Gumelnita. Dintre operatiile magice ce se evidentiaza (chiar si astazi) amintim ceremoniile destinate sa provoace ploaia, sau sarbatorile religioase care marcheaza sfarsitul muncilor agricole. Aceasta continuitate multimilenara a manifestarilor religioase legate
2

Cultura si Civilizatia Dacica

de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. "Pentru omul religios, moartea nu intrerupe cursul vietii, ci este o alta modalitate de existenta umana. Templele nu sunt decat replici ale Muntelui Cosmic si constituie deci legatura, prin excelenta intre pamant si cer. Opozitia sacru-profan semnifica adesea opozitia dinttre real si ireal sau pseudoreal. Omul lumii arhaice are tendinta sa traiasca cat mai mult posibil in sacru sau in intimitatea obiectelor consacrate. Sacrul inseamna in acelasi timp putere si real. " (M. Eliade, Sacrul si Profanul) Vladimir Dumitrescu - " Cultivarea plantelor si cresterea animalelor ca si rolul primordial al femeii in procesul biologic al reproducerii vietii si in stabilirea descendentei au generat in chip firesc un cult al fecunditatii si fertilitatii si - ca un corolar necesar unele practici magico-religioase, expresie a acestui cult." " ... unele elemente ale plasticii in lut ale culturii Boian stau la baza unora dintre manifestarile sculpturale ale culturii Gumelnita (tipul statuetelor cu bratele intinse lateral, cu partea superioara a corpului relativ plata si cu portiunea centrala modelata mai plastic, ca si decorul incizat in benzi inguste mai ales spiralice)”. Silvia Marinescu Bilcu - " Aspectul care izbeste din primul moment pe cercetatorii sculpturii neolitice este utilizarea, ce merge uneori pana la cea mai exagerata schematizare, a statuetelor. Avand in vedere rolul magico - religios al sculpturilor, nu trebuie sa ne mire nici schematismul, nici uniformitatea de reprezentare. Canoanele reprezentarilor legate de cult au ramas rigide si neschimbate" " Vladimir Dumitrescu - " Covarsitoarea majoritate a statuetelor zoomorfe reprezinta tocmai animalele cornute. Preponderenta statuetelor cornute sta in legatura si cu simbolul taurului." "Modelarea si pastrarea in locuinte a statuetelor constituia un act magic, de cult, cu ajutorul caruia se invoca si se obtinea cresterea si inmultirea animalelor domestice."
3

Cultura si Civilizatia Dacica

Fig. 1 Cultura

neolitica “Turdaş”, din sudul Transilvaniei, 2.500 de ani înainte de

celebrele piramide egiptene (2630 – 2611 î.Hr.). 1.2 Cultura neolitica “Turdaş” si cel mai vechi alfabet european În anul 1961, cercetătorul Nicolae Vlassa a descoperit într -un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba), între Alba Iulia şi Orăştie, trei tăbliţe de lut foarte ciudate, de formă discoidală, care cuprind, printre altele, patru grupuri de semne, despărţite prin linii, ale unui alfabet.

Fig. 2 Cel mai vechi alfabet european Situl se întinde pe 100 de hectare, are fortificaţii şi cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase şi statuete valoroase. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene, în cele arhaice greceşti (linear A), dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. Cercetătorii care au verificat aceste tăbliţe susţin că au 7.500 de
4

iar scrierea sumeriană. Menţionăm că elemente ale acestei scrieri. 1. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios.3 Cultura traca „Tracii sunt cel mai numeros popor din lume. dans. Conforme datelor arheologice. care au studiat fenomenul 5 . Orfeu. cântec. ştiinţe etc. are doar 5. Dacă s-ar înţelege între ei. adică în momentul în care s-a făcut trecerea de la Epoca Pietrei la Epoca Bronzului. Se pare că scrierea de tip Tărtăria e un fel de strămoş al celorlalte tipuri de alfabet.. el ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile.” (Herodot) Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. Din studiul istoricilor antici se observă că aceştia intuiseră destul de devreme originalitatea şi forţa religiozităţii tracilor. după regiuni. aflate în România şi în jurul ei şi cercetate încă din anul 1874. care până la 1961 era considerată cea mai veche din lume. încă nedescifrată. au mai fost descoperite în alte 100 de situri arheologice. de la cel sumerian la cel fenician şi până la alfabetul grec şi latin. Strabon şi Plutarh susţineau originea tracă a lui Orfeu. toţi de origine tracă.500 de ani. după socotinţa mea. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î. dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi.Hr.Hr.Cultura si Civilizatia Dacica ani. Linos şi Tamiris. scrierea de tip Tărtăria a dispărut din spaţiul balcanic pe la anul 3000 î. lucru reluat peste veacuri de istoricii moderni. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică. Tracii au mai multe nume. după cel al inzilor. Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie.

II. 1972 .Orphicorum fragmenta (Berlin. mai ales. Acest lucru nu se datorează atât faptelor lor. greu de precizat momentul. De asemenea. 1959). C. numiţi astfel de către Mircea Eliade în „Istoria credinţelor şi ideilor religioase”. romanii. W. „neamul cel mai numeros după inzi” (Herodot)? Care a fost spaţ iul lor de răspândire? Care din naţiunile contemporane îşi trag rădăcinile de la traci? De ce însă acest „cel mai numeros popor din lume după cel al inzilor” a rămas anonim în istorie. Părerile sunt foarte diferite. 1935) si G. Buc. izvoare de care alte popoare europene au beneficiat din belşug (grecii. originea mişcării dyonisiace a fost localizată în Tracia sau Frigia (Universitatea din Chicago în dec. cât mai ales neputinţei istoricilor de a le scrie istoria corectă şi adevărată. E de datoria specialiştilor să pornească pe acest drum al descoperirii şi. să pună într -o anumită ordine izvoarele istorice transmise prin filiera greacă şi romană. Cine totuşi sunt aceşti „Mari anonimi ai istoriei” – tracii. al descifrării istoriei adevărate a strămoşilor noştri. 1991. istoria tracilor le-am primit prin filiera grecească şi/sau latină. Majoritatea mărturiilor privind viaţa. etc.158.Cultura si Civilizatia Dacica orfismului (O. Este. vol. religia. când ar fi apărut aşa-zişii traci timpurii. „Marii anonimi” ai istoriei – tracii. Kern . Arrighetti . ed. Restul se datorează descoperirilor arheologice de pe teritoriile locuite odinioară de traci. acestor „mari anonimi ai istoriei”.Orpheus and the Greek Religion (London.) datorită descoperirii unei culturi scrise. p. în primul rând. să lege ideile şi informaţiile între ele şi să le pună în legătură cu descoperirile arheologice care privesc 6 . este atât de puţin consemnat în documentele istorice? Un răspuns univoc la aceste întrebări este greu de obţinut din cauza informaţiei limitate. Guthrie . deosebit de fragmentate. 1922). din lipsa unor izvoare istorice mai consistente (în principal scrise). profund ancorată în viaţa socială a respectivelor popoare. Ştiinţifică. în care tracii s -au separat şi diferenţiat ca etnos din marea masă a populaţiilor europene.Fragmenti Orfici (Torino. stră-strămoşii noştri – merită un loc de frunte în istoria cel puţin a civilizaţiilor europene. Cei mai mulţi dintre istorici consideră că separarea tracilor a avut loc încă din epoca bronzului. K. organizarea. deseori denaturată. Conform istoriei oficiale tracii au jucat din punct de vedere politic un rol d estul de modest în istoria antică.Marc McGinty).

care vor forma Grecia.). în Ţara Bascilor. toate aparţinând lumii tracice. în Elveţia (cantonul Grisson cu limba Romanch) ş. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. obiceiuri. În ultima vreme. pe teritoriile de astăzi ale Bulgariei. solul grec n-a scos la iveală nici o urmă materială a paleoliticului. Serbiei. când grecii „ne împrumutau” zeii.a. menţinută cu toate invaziile. Cozia (în Muntenia). Construcţiile ciclopice stranii . la Babadag (în Dobrogea). Cernolesc (la est de Nistru).Cultura si Civilizatia Dacica pe traci. Turciei. Greciei. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul 7 . schimbându-le doar numele. 1923. construcţii etc. Macedoniei etc. De ce să tăcem.a. Cernavodă. grecii înşişi nu ştiu nimic. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre. Elementele comune (lingvistice.piramide şi citadele ce par incredibile pentru zilele noastre. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie. Pe lângă spaţiul danu biano-pontic. a vechilor Pelasgi. Saharna-Solonceni (Republica Moldova). şi să spunem lumii Adevărul. descoperite de profesorul american Robert Ballard în zona actualei Insule a Şerpilor vorbesc de un trecut foarte glorios al stră-strămoşilor noştri. încrucişările şi suprapunerile orientale. “Asupra istoriei primitive a regiunilor. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii. Când Demostene şi Ificrate socoteau ca o cinste faptul că mamele lor fuseseră trace. umiliţi şi furaţi de al nostru trecut glorios din dorinţa „inteligentă” de a nu ne supăra „vecinii”. ne vorbeşte renumitul elenist A. Petreşti. Gumelniţa. tracic. care prezintă un ansamblu de culturi înrudite ale perioadei tracice timpurii. Până în prezent. Karanovo ş. Grecia şi Anatolia urme ale tracilor au fost stabilite în Italia. Jarde. Săpăturile arheologice din diferite zone locuite de traci au scos la iveală multe monumente ale culturii lor materiale (Insula Banului la Dunăre. precursorul civilizaţiilor Cucuteni. pelasgii aparţinând timpului neoliticului”.. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii.). Paris. întemeietori ai Europei moderne de azi. într un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. urmaşii ac elor anonimi Traci. înfruptându-se din plin din miturile şi credinţele tracilor. cum să nu ridicăm vocea azi noi. Sălcuţa. „Originea acestui popor. Tracii au apărut pe un veritabil fond genetic local.

cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra.Chr.Chr. susţine Marija Gimbutas. şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului. până în Elada. La cumpăna mileniilor II-I î. În sec. care merită toată atenţia specialiştilor în domeniu. Ca urmare.Chr.tracii de nord (septentrionali). Istoricul Herodot (484-425 î. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. Conform „Istoriei” lui Herodot. reputat specialist în domeniu. când au emigrat spre sud. Tot aici apare şi denumirea teritoriului locuit de aceştia .Troada (secolul XIII î. Confom mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon şi Socrate. numai după ce le-a dat acea faimoasă Cupă Tracică de Aur”. cea menţionată mai sus. tracii timpurii s-au divizat în cei situaţi la sud de Munţii Balcani (Haemus) . însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala Zamolxiană. Tracii au fost atestaţi pentru prima data în izvoare scrise în poemele lui Homer „Iliada” şi „Odiseea”. pag. pe parcursul primei jumătăţi a mileniului I î. numită Androniconul.Chr. tracii reprezentau unul dintre cele mai numeroase popoare din antichitate. având drept axă centrală fluviul Dunărea. Se pare că este vorba de un neam tracic.Cultura si Civilizatia Dacica Carpato-Dunărean”. După Mircea Eliade. după cel al inzilor…dacă ar avea un singur conducător sau dacă tracii s -ar înţelege între ei. În jurul anului 1400 î. neamul lor ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile”. capul fiului său mort.Chr. al XII-lea î. izvoarele asiriene vorbesc pentru prima oară despre o populaţie nouă aşezată în Anatolia şi numită de aceste izvoare musku. 265). Aheii deveniseră deja traci. acela al frigienilor. Civilizaţia tracilor ocupa spaţiul carpato-balcano-pontic. Spaţiul imens ocupat de ei a favorizat apariţia diferenţierii lor lingvistice şi culturale. În Iliada Homer spunea despre traci: „Armatele lor străluceau de scuturi de aur şi tezaurele lor erau aşa de preţioase că regele Priam (rege al Troiei-Tracice) a putut să ia înapoi. 200 („Dicţionar al Religiilor”.Chr.). de la greci. tracii înregistrează o maximă extindere teritorială. în mileniul III. se construieşte în Tracia nord dunăreană. Istoricul Herodot îi considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaţilor (Moldova de 8 .tracii de sud (meridionali) şi cei de la nord de aceşti munţi . unde preoţii predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii). Sunt diferite ipoteze.) afirma ca „Neamul tracilor este cel mai numeros din lume.

Legenda spune că după ce au fost înfrânţi de greci. ca baza limbilor euroindiene. fiica regelui local. au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi. troienii. Sunt ipoteze controversate despre paternitatea traco-geto-daco-românilor asupra acestor pământuri din cele mai vechi timpuri. spune către amurgul vieţii un reputat român canadian. unul dintre cele mai vechi popoare din Europa. contribuind la dezvoltarea neamului latinilor de aceeaşi seminţie. pe tatăl său şi pe zeii protectori ai cetăţii”. care desemna “Casa lui Dumnezeu în care slujeau Bessii (clanul preoţesc din tribul tracic Satri)” şi etimologic este legat cu numele preoţilor “Bessi” (v. având în vedere rezistenţa pe care au opus -o getodacii lui Darius. „… Tracii au mai multe nume. Tetovo. în frunte cu Raman Eneas.Troian a fost trac veritabil. este posibil ca ei să fi existat chiar mai devrem e. care îl salvează pe fiul său Iulius Ascanius. „fiul lui Anhises şi al zeiţei Venus. dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi. ci de mult timp”. unde au fost cunoscuţi ca Cimiry. după o lungă peripeţie mediteraneană se stabileşte în Latium (Peninsula Apenină).”Bessi” – “Be-serica” – Bisearică”). ci în tracitatea limbii latine şi asta nu de azi. Termenul “Bisica” nu are nici o legătură cu latinescul Bazilica. D e aici se poate conchide că termenul “Bisica” este un vechi termen autohton. îndemnaţi de a ajunge printre semenii lor de aceeaşi sorginte. Anglia şi Irlanda. Migraţi ulterior către Italia. după regiuni. existau deja traci. „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. pag. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide. 2000. interesant este faptul că termenul “Bisica” (biserică). deci. îl întâlnim înainte de apariţia creştinismului şi “înainte să se impună latinizarea în Dacia”. căsătorindu-se cu Lavinia.69. Această apreciere a lui Herodot confirmă faptul că geţii se aflau într-o fază avansată a civilizaţiei lor materiale şi militare. Izvoarele prezentate conduc spre ipoteza că pe la 1400 î. de ieri. Vincente. regele perşilor. referitor la “Hramul Dumnezeiesc”. afară de geţi care sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” spunea marele istoric grec Herodot. Chr. în Anatolia. Explicaţia detaliată se găseşte în Limba Traco -dacă. din care în 9 . Cu traco-geto-dacii începe de fapt istoria românilor. De asemenea. Spania.Cultura si Civilizatia Dacica astăzi). iar Tracii au fost Daci”. În acest context Dio Casius a spus: „…şi iarăşi să nu uităm că Traian . Geto -dacii. dar să fi fost ignoraţi. Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud.

Un moment foarte important. spre deosebire de unele popoare tracice (din Balcani. cu tradiţie bimilenară în cele ale vieţii ori de stat” (Vasile Pârvan). cum ar fi cele de la Sarmisegetusa. de la care mult mai târziu s-a desprins un popor sedentar . În figură se prezintă una din ele. ci de mult timp”. în primul rând. cum sunt tăbliţele de la Tărtăria. dând naştere acestui popor de origine latină. „Geţii au avut propriul lor alfabet cu mult înainte de a se fi născut cel latin (roman). „…Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române. pe care este scrisă cu scriere dacică rugăciunea lui Burebista.Cultura si Civilizatia Dacica mod direct se trage poporul român. sunt o ramură mai recentă a acestui cunoscut în istorie popor trac. în străvechi legături cu civilizaţia elenă. un criteriu al civilizaţiei unui popor este scrisul. 1597).).a. Alte argumente. Drept argument sunt şi plăcuţele de la Sinaia. urme ale căruia au fost găsite pe întreg teritoriul dintre Orientul Apropiat şi Peninsula Iberică. Ei erau statornici. ceea ce – o scrie Cato – romanii au început să facă mult mai târziu” (Bonaventura Vulcannius din Bruges. creativi. pe care au gândit -o oamenii. se întreba istoricul francez E. Cum se explică faptul că. luminaţi. însoţindu -le din fluier. rezistând în înconjurarea de popoare migratoare nelatine? „Din timpuri uitate de amintirea muritorilor de rând trăiau dacii pe pământul acesta. cu cea mai avansată credinţă idealistă în nemurire. care n -am râvnit niciodată ţinuturi străine).getodacii (un argument în plus că noi suntem un popor legat de acest pământ. „Oare nu cumva geto -dacii reprezintă populaţia autohtonă dezvoltată din acea rasă ce ne-a lăsat civilizaţia neolitică a „Omului de la Cucuteni”?”. faptele săvârşite de eroii lor. În puţinele surse documentare ajunse până în zilele noastre (în pofida stăruinţelor vecinilor. ale ruşilor. Limba latină vulgară a vechilor daci vorbeşte despre rădăcinile lor latine preromane. demonstrează că scrisul la geto-daci a apărut cu mult înaintea celui sumerian. de a distruge orice urme în istorie lăsate de poporul nostru) pot fi găsite explicaţiile acestei dăinuiri în timp a poporului român. compunând cântece chiar înainte de întemeierea Romei. vorbesc despre apariţia scrisului latin înainte de cucerirea romană. Ultimele descoperiri. spune reputatul român din Canada Vincente. Câmpia Panonică ş. ci in tracitatea limbii latine şi asta nu de azi. (…) Geţii cântau. orânduiţi. Pietara (Les races et 10 . geto -dacii au supravieţuit în timp. de ieri. Observaţi: la început au fost tracii.

coloniştii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman („ex toto urbe Romano”). pătrunseră elemente ale culturii greceşti şi. el a supus Dacia şi a transformat în provincie romană provincia. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. Teoria continuităţii daco-române 1. „Burebista stăpânea un regat puternic. 1877). În acest mediu multietnic latina. limba comună fiindu-le tuturor coloniştilor latina.300-291 p. Costeşti (cca 280 de monede). Zapirion. romană. învingând pe Decebal. Tot mai multe probe pun la îndoială teoria clasică a continuităţii daco romane. generalul căruia. este sigur că în timpul unirii naţionale cultura greco -romană nu-i era străină” (Iulius Yung. acceptată de majoritatea istoricilor români. 1924) după marea descoperire de la Cucuteni făcută de arheologul german Hubert Schmidt. aflată în ample transformări economice. „Ulpius Traianus.Hr. care are o circumferinţă de un milion de paşi…După cucerirea Daciei adusese o mulţime foarte mare de oameni din toate colţurile lumii romane pentru popularea 11 . În această perioadă societatea geto-dacilor. Geto-dacii au fost în mare parte contemporani cu marile civilizaţii ale antichităţii: egipteană. şi -a găsit moartea la nord de Dunăre împreună cu întreaga sa armată de cca 30000 de soldaţi. Paris. Aceasta este teoria clasică a continuităţii daco-române. În epoca amintită pe teritoriul locuit de geto -daci sau înregistrat remarcabile capodopere de creaţie. greacă. fiind singura limbă de comunicare interetnică.). Tyras. avea nevoie de emiterea unei monede proprii. ar fi obţinut poziţia dominantă. De secole la daci şi geţi. Argumentele Pro acestei teorii sunt: colonizarea intensivă a Daciei.4. Drept confirmare au fost descoperite o serie de monede de Histria. social-politice şi culturale. Olbia. în parte. romane. persiană. Această perioadă coincide cu epoca de aur a lui Alexandru Macedon. care erau înrudiţi îndeaproape. şi nu era vorba de un popor barbar cu moravuri aspre. conduşi de regele Dromichaites (a. dacii adoptând treptat limba şi obice iurile latine.Cultura si Civilizatia Dacica l’Histoire. întrat în conflict cu geţii dunăreni. În orice caz. 105-106. După ce Traian a cucerit Dacia în a.

lăsând impresia că sunt popoare. „Neamul tracilor este cel mai numeros după cel al inzilor…” (Herodot). Gumelniţa. Cele mai vechi cronici maghiare păstrate (sec. zonele învecinate erau locuite de „blacki” sau „blazi” (valahi = români). „Pe baza indiciilor istorice noi nu putem susţine romanizarea acestei ţări decât în partea apuseană a Ardealului cu Banatul. fiind ştearsă ca o simplă poleială” (Roesler). viezure. căciulă) atestă cel mult o moştenire în comun a unor resturi de lexic daco-moesic şi nu împrumutarea din albaneză în română. XII-XIII) afirmă că atunci când maghiarii au sosit în Pannonia. în care însă romanitatea nu şi -a înfipt rădăcini atât de adânci. nicio cronică medievală nu menţionează vreo migraţie masivă de populaţii roma nice din Balcani.doar 165 de ani. Acest element ostil nu se poate privi ca romanizat” (Dm. lipsea această temelie…Şi după părăsirea provinciei dacii din ţară susţin ostilităţi cu Imperiul Roman. Problema strămoşilor noştri consta în faptul că acelaşi popor era numit de străini cu nume diferite. cioc. timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană . bunget. Aceeaşi poziţie o împărtăşeşte şi Roesler (istoric german) „…În Dacia a fost creată o adevărată bază de colonizare d intr-un teritoriu slab şi înconjurat de o populaţie duşmănoasă. urdă. Un popor născut din marile civilizaţii Cucuteni. nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei naţionalităţi cucerite şi din punct de vedere spiritual. moş. Onciul).…din cea mai vitează ramură a tracilor” (Herodot). Cele sub 200 de cuvinte comune cu echivalente albaneze (de ex.Cultura si Civilizatia Dacica oraşelor şi cultivarea ogoarelor: căci Dacia fusese secătuită de bărbaţi în urma lungului război cu Decebal” (Eutropius). Care sunt argumentele care pun la îndoială teoria romanizării Daciei? În primul rând. copil. De aici şi uşurinţa cu care mai târziu a putut să fie îndepărtată şi a dispărut fără a lăsa atât de multe urme ca în Britania sau Noricum. zgardă. În Moldova şi Valahia răsăriteană. măgar. „…din cel mai numeros după inzi popor. Timişul şi Oltenia. gălbează. mazăre. Petreşti. precum şi în regiunea dintre Tisa superioară şi Ardeal. murg. destul de numeros (urmaş al marelui 12 . La începutul mileniului I între Peninsula Apenină şi Marea Neagră locuia un singur neam. mal. barză. zer. rezema. zgârma. Ca să vezi. Apoi exista populaţia numită „dacii liberi” şi cele numite carpi şi costoboci. pe care teritoriu se mărginise colonizarea romană. sâmbure. a dispărut fără urme. abur.

a. care.34. locului de trai. geto/daci. nr. fie că sunt geţi. ceea ce vorbeşte despre faptul că şi ei se trăgeau din aceleaşi rădăcini. 1998). înd eletniciri etc. exilat de romani în or. indiferent de regiunea în care locuiau.Hr. Ceea ce îi lega pe toţi şi îi făcea să înţeleagă că au aceleaşi rădăcini şi sunt de acelaşi neam era limba vorbită. Moesia superior şi inferior. 13 . „Vorbiţi limba adamică”. Deci. Dardania etc. 120-135 d.Cultura si Civilizatia Dacica popor trac). în pofida deosebirilor. Oare toate acestea. uniuni de triburi. structurii sociale. Adică elementul latin a fost prezent masiv în acest teritoriu până la venirea romanilor. „Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului (Dunării – n. după denumiri geografice. Chiar şi romanii înţelegeau această „limbă latină vulgară”. prezenţa în limba română a multor cuvinte din sanscrită (Vlad Ciubucciu. Cei care sunt dincoace de fluviu se numesc moesi. comunitatea de cuvinte în limbile română. Tomis (actuala Constanţa).: iliri. După părăsirea Daciei vechi de către romani în partea de sud a Dunării se formează tocmai trei Dacii: Dacia ripensis. traci. ea fiind latină până la venirea romanilor. fărâmiţaţi la rândul lor în formaţiuni statale şi prestatale. despre împăratul Nero. Cei de dincolo poartă numele de daci. sub aspectul ocupaţiilor.Hr. admirând cântecul unui scit de lângă Pontul Euxin). era înţeleasă de toţi. albaneză ş. Insă curios că este de neam latin”. Dacia mediteraneană. Ce i -ar fi făcut pe romani să numească cu numele „Dacia” practic întregul teritoriu mai jos de Dunăre până la Balcanii eleni. credinţelor. din care s -au tras geto-dacii. „Colhii şi dacii mă cunosc. „Geţii (dacii) vorbesc o limbă barbară.n. de asemenea. între Marea Neagră şi Marea Adriatică? Doar faptul prezenţei masive a elementului dacic în acest spaţiu natural al vechilor traci. ne scrie martorul ocular al acelor timpuri Publius Ovidius Naso.). înţelegea în toate” (Lucian. Deşi nu putea să prinză toate cuvintele ce le cânta. dar divizat în mai multe ramificaţii.65-6 î. Ei vorbesc o limbă barbară de idiom latină” (Horaţiu . fie că sunt traci din neamul dacilor”(Casius Dio). după ocuparea Daciei de către Traian nu putea fi vorba despre romanizarea ei.). vorbesc despre existenţa unei limbi protolatine..

Sălcuţa. într-un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. Densusianu. când religia lor începe să aibă o influenţă decisivă asupra vieţii greceşti.a. care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre. Elementele comune (lingvistice. Este indiscutabil faptul că pe veritabilul fond genetic local la început al culturii Vedică. s-a întors în patria sa de pe Istru”. pelasgii au construit cel mai mare şi mai puternic imperiu în Europa preistorică. cel mai erudit poet al antichităţii greceşti.). De asemenea afirma că „…Apollo. în părţile de nord ale Dunării de jos şi ale Mării Negre” (Nicolae Densuşianu). de la Viena şi până la vărsarea în Marea Neagră. De altă parte Strabo scrie: „Cei de întâi. după cum ne spun cei mai însemnaţi autori. După N. Cultura Vedică. a apărut poporul pelasg (numit de greci hiperborei). precum şi din SUA. Această coincidenţă confirmă faptul că bazinul hidrografic al Dunării a fost leagănul de formare şi supravieţuire multimilenară a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român. ci cunoscuţi savanţi de la Cambridge -Anglia. din care îşi trag originea cele caldeiană.5 Bazinul Dunării – leagănul poporului pelasgo-traco-geto-daco-valahoromân „Este uimitoare coincidenţa aproape perfectă între teritoriul fostului regat al Daciei. era. Gumelniţa. de pe vremea lui Burebista şi conturul bazinului hidrografic al Dunării. care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. iudaică şi creştină.. După Pindar. atestat documentar. după ce a ridicat zidurile Troiei. obiceiuri. „…Hiperboreii erau locuitorii de pe ţărmurile Istrului sau ale Dunării de jos”. Petreşti. şi anume în epoca aceea. „Patria Hiperboreilor. mai apoi al culturilor Cucuteni. este considerată ca pornind din spaţiul carpato -dunărean. precursorul multor popoare europene şi nu numai.” (Teodor Filip). Cernavodă. construcţii etc. considerată până azi drept cea mai veche din lume. Karanovo ş. găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie.Cultura si Civilizatia Dacica 1. Spun acest lucru nu specialiştii români. care au descris diferitele părţi ale 14 . egipteană.

atât de nobilă în moravuri încât tradiţiunile şi poemele greceşti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de „divini”. Întotdeauna în spatele unei culturi mari se găseşte o alta. în special. cea indiană . Danubiului) Dunării şi.pe Fluviul Galben. prin munţi şi păduri.între Tigru şi Eufrat. care a desecat mlaştinile. un nume. fizică şi intelectuală. a întemeiat oraşe. ignorată. tracii au generat “cultura latină”. adecă oameni cu calităţi supranaturale. asemenea zeilor. a dat cursuri noi râurilor. au întemeiat sate şi oraşe. a domnit peste pământul ocupat de ei un alt popor. pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe Pământ. a tăiat munţii. „Rasa lor li se părea atât de arhaică. Marija Gimbutas: “The Goddesses and Gods of Old Europe”. şi astfel au deschis o nouă cale pentru destinele omenirii pe acest pământ” (Dromihete). a împreunat mările. care parcă în cunoaşterea scrierilor celor sus15 . cea chineză . a Istrului şi a Adriei”. atât de superioara în concepţiuni. puternică în voinţă şi în fapte.pe Nil. După Mircea Eliade. la gurile de vărsare ale acestora: cea egipteană .pe Ind şi Gange. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. cea mesopotamiană . pelasgii. pag.pe valea (Istrului. a scurs lacurile. a ridicat altare şi temple zeilor şi că aceştia au fost pelasgii” (N. Cunoaştem din istorie că toate marile civilizaţii au înflorit pe văile unor mari fluvii şi. Densuşianu).Cultura si Civilizatia Dacica lumii. California. a avut o religiune înălţătoare. în 1974. Grecii aveau o tradiţiune că înainte de dânşii. neglijată. 200 („Dicţionar al religiilor”. în zona Deltei acesteia. ce ei întru adevăr l -au meritat prin darurile lor fizice şi morale. cu voia sau fără voia „marilor profesori de istorie şi arheologie” .. arienii. sate şi cetăţi. au dat supuşilor săi legi şi au introdus în modul lor de viaţă moravuri mai blânde. au format cele dintâi state. ne spun că Hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin. 265). Los Angeles. Migrând pe întinsurile Europei. în Statele Unite. În susţinerea acestei opinii apare cartea profesoarei de arheologie europeană. răspândindu-şi cultura şi limba. Pentru poporul grec. a arat şesurile. iar cea europeană. dioi. peste tot au îndreptat întreaga activitate a lor spre o existenţă mai bună. neobservată. uitată.„Ei au fost cei dintâi cari au adunat în societate familiile şi triburile răspândite prin caverne. în special.

şi istoria noastră multimilenară. a Dunării Carpatice. cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dunării şi Lăcaşul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. 1976). iar pe locuitorii acestui spaţiu drept autohtoni creatori de civilizaţie europeană. Aici veneau grecii în antichitate să-şi caute Lâna de Aur şi bogăţiile agricole dunărene.Drăgan. „Originea acestui popor. Să încercăm să facem o scurtă analiză prin confruntarea surselor existente a apariţiei primului sistem de scriere pe Pământ. susţine Marija Gimbutas. Noi. în străvechea vatră tracică a Carpaţilor. tracii. tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul Carpato-Dunărean”. Noi. De aceeaşi părere este şi cunoscutul savant german P. apoi în spaţiul greco -roman” (I. din care au pornit popoarele europene. mai 16 . Milano. a vechilor Pelasgi. „…dacii. Marea Egee (Marea Tracilor) şi Marea Neagră (Marea Getică). care consideră că spaţiul. încrucişările şi suprapunerile orientale. Bosch-Gimpera. tracic. Bălaşă. menţinută cu toate invaziile. strămoşii Românilor. Nagard. este situat pe teritoriul dintre Val ea Dunării. Cercetările ştiinţifice din toate domeniile au un caracter relativ. se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni. Multe descoperiri trebuie luate ca repere. 1986) ş. 1. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor” (D. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epocă de Aur. Scrisul Un element incontestabil.Cultura si Civilizatia Dacica menţionaţi declara spaţiul carpato-dunărean drept vatră a vechii Europe.5. Tracii. care determină gradul de civilizaţie al unui popor. În ultima vreme. cu mult înainte ca acea civilizaţie a grecilor sau cea iudeo-creştină să înflorească. întemeietori ai Europei moderne de azi. ca puncte relative de plecare în cunoaşterea adevărului despre „facerea lumii” până nu sunt descoperite altele. căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii.a.C. este scrisul. Se pune întrebarea: au cunoscut stră-strămoşii noştri scrisul? Prin mulţimea vestigiilor descoperite putem spune cu certitudine că l-au cunoscut. Ce spun cercetările ştiinţifice din ultimul timp despre apariţia scrisului în spaţiul Carpato -Danubiano-Pontic? „…Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic. „Acesta este leagănul adevărat al civilizaţiei Proto-Europene.

A fost o ipoteză corectă pentru timpul său. tăbliţele de la Tărtăria şi simbolurile pe care le poartă sunt în centrul dezbaterilor. Printre altele. Citite în cerc. cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit. descoperite la Djemer Nasr. Experţii din cadrul Academiei de Ştiinţe din R usia au concluzionat în urma analizării materialului că tăbliţele sunt un fragment dintr -un sistem de scriere larg răspândit. Publicul contemporan continuă să creadă că „leagănul” civilizaţiei s -a aflat în epoca bronzului în „Sumer şi Egipt”. textul unei tăbliţe enumera şase totemuri antice care coincid cu manuscrisul din oraşul sum erian Djemdet-Nasra. Descoperirea însă în anii ’60 a tăbliţelor de la Tărtăria avea să schimbe ordinea cronologică. cu peste un mileniu anterioare celor asemănătoare. până în urmă cu câteva decenii era un fapt general acceptat acela că sumerienii au fost cei care au pus bazele scrierii prin sistemul de simboluri Sumer.Georgiev. 17 reiese textul proto -sumerian . a apariţiei limbajului scris şi însăşi localizarea leagănului în care a luat naştere prima civilizaţie a lumii. din Mesopotamia în bazinul Dunării. În opinia acestora. descoperit la Djemer Nasr. Kis şi Uruk. de origine locală. în acest loc. Kis şi Uruk din fosta Mesopotamie (actualul Irak) şi datate la 3300 î. Aşa s-a întâmplat şi cu istoria scrisului. Deşi legendele pun inventarea scrisului pe seama atlanţilor sau a altor civilizaţii ipotetice pierdute in negura istoriei. mult mai celebre şi puternice. un simplu calcul matematic împinge inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu decât se credea iniţial şi schimbă total şi locul de naştere al acestuia. În localitatea Tărtăria. un important complex de cult. Datările cu carbon radioactiv realizate de sa vantul american Marija Gimbutas (care stabiliseră că tăbliţele carpatice sunt mai vechi cu peste un mileniu decât cele din Sumer) au fost confirmate în anul 1972 şi de academicianul bulgar Vladimir I. contrar mişcării acelor de ceasornic. s-au găsit şi trei senzaţionale tăbliţe de lut ars. datată între anii 4500 -4200 î. cu materiale ce atestă o continuitate de locuire.Cultura si Civilizatia Dacica adevărate. în anul 1961. Astfel. Este posibil ca o civilizaţie să se fi format în zona balcanică cu un mi leniu înaintea altora. care a permis descop erirea asemănărilor între diferite sisteme de scriere descoperite pe Pământ. cum ar fi cele din Sumer şi Egipt? De mai bine de jumătate de secol. din judeţul Alba.e.Hr. Două dintre ele sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic.n.

De aceeaşi părere sunt şi cercetătorii străini David Whipp şi Iovan Todorovici. 3300 î.000 de ani). pomenesc despre descoperirea de la „Tărtăria.Cultura si Civilizatia Dacica “NUN. în Transilvania”.000-7. vorbind despre pietrele megalitice (din Anglia). Hood observă asemănări cu tăbliţele din Uruk (oraş din actualul Irak. în 1981. 18 . Până şi francmasonii din Anglia au ceva de spus despre zona noastră şi despre descoperirea de la Tărtăria din 1961. de care este legată şi Tărtăria. nu sumerienii. neexistând încă semne silabice şi indici gramaticali. în care se atestă în jurul a. Acesta-i al zecelea”. ci puteau fi dezvoltate numai în cadrul unei culturi puternice şi larg răspândite. au fost doar nişte elevi buni. ca şi babilonienii.” De asemenea. cercetătorii se întreabă cum este posibil ca locuitorii străvechi ai Tărtăriei să scrie în sumeriana când încă nu se pomenea despre Sumer.”. Opinia generală este că formele acestea de scriere nu puteau apărea izolat.Hr.IDIM. tradus prin: „În (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual (a fost) a rs. O serie de observaţii indică o origine comună a concepţiilor religioase din zona Tartaria şi DjemdetNasra. la fel ca şi cea sumeriană. Cu toate acestea. Sunt şi alte dovezi că sumerienii şi oamenii Europei megalitice au fost influenţaţi de o sursă de simboluri comună şi veche. preluând scrierea pictografică de la popoarele balcanice şi transformând-o ulterior în scriere cuneiformă. autorii vorbesc de studiile făcute de Sham Winn. un sigiliu de 5. inventatorii scrierii au fost chiar locuitorii balcanici.. Christopher Knight şi Robert Lomas. Cercetătorul rus Boris Perlov este de părere că sumerienii. iar numele zeului Usmu este reprezentat la fel ca la sumerieni.KARA. Conform acestuia.PL. Scrierea de pe tăbliţe este ideografică. Semnele prezente pe tăbliţe se aseamănă izbitor cu cele sumeriene şi sunt aranjate în aceeaşi succesiune. şi care a clasificat sute de semne. lângă Turda. Încă din 1962 S.KA.UGULA. „Gradeasca Plaque” găsită la Vraţa (6. scrierea cuneiformă cu cca 400 de semne). care împreună cu cele de la Tărtăria fac parte din cultura Vinca sau Vincea.I.S. pe descoperirile din zonă. Dezlegarea tainei celor trei tăbliţe ar putea fi oferită doar de studi erea întregului complex Turdas-Vinca.500 de ani găsit la Karanovo au aceleaşi simboluri.

a mai multor toponime cu rezonanţă sanscrită”. tradiţiile. Un element deosebit de important al oricărui neam sunt limba.e. pentru a demonstra migraţia sumeriană din zona carpatică. Având în vedere legăturile între Limba Hittită şi Limbile Ariene. ibidem) pentru a îngădui afirmaţia că. Acelaşi argument a fost folosit şi de astronomul polonez Ludwig Zaidler în cartea „Istoria ceasurilor”. adică din Europa spre Asia şi nu invers. Drăgan.n. din care îşi trag rădăcinile Popoarele Istorice Europene. zeii lor sălăşluiau în vârful munţilor. ei au ridicat zeilor temple în formă de munţi artificiali .Danubiene (Pelasgice). iar scrierile lor plasau originea strămoşilor într -o ţară montană sau submontană.Cultura si Civilizatia Dacica Mai există un argument în acest sens. în spaţiul tracic şi într-o arie limitrofă acestuia. Carpato . Este cunoscut faptul că marile migraţii s au produs încă din mileniul IV i. există o concordanţă de opinii privind faptul că sumerienii au venit din ţinuturi muntoase. se poate afirma că mişcări de popoare au avut loc de la apus spre răsărit. Potrivit religiei pe care şi-au adus-o din ţara de origine.90. Zamarowsky în celebra sa carte „La început a fost Sumerul”.ziguratele” – scria V. ne spune cu mirare profesorul italian Fabio Scialpi. pătrunzând în Asia Mică. Din punct de vedere lingvistic. Jirov declara în revista „Znanie Sila. care a stat la originea limbii tracice. sumerienii au venit în Sumer aproximativ pe la jumătatea mileniului IV… În general. Limba acestui popor antic este una demult dispărută. încă din Epoca Neolitică. pentru că acesta nu se mai potrivea la mărimea zilelor şi nopţilor de pe latitudinea lor. N. istoricul rus N. iar dacă în noua lor ţară nu au găsit munţi. Jirov mai sublinia faptul că limba sumeriană era total diferită de cele ale vecinilor semiţi. exista o populaţie autohtonă. mulţi cercetători susţin existenta unei Limbi Ariene. “Sunt intrigat de prezenţa. „Potrivit opiniei generale. Dar. iar cultura lor a fost 19 . Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovadă că aceştia s-au desprins din trunchiul carpato-danubian. 1971” că sumerienii au migrat din zona Peninsulei Balcanice (Geto-Dacia). p. Sunt suficiente dovezi de natură arheologică şi antropologică (spune I.C. cu diferite variante locale. În continuarea acestei idei. cultura. european. pe teritoriul României. l-au schimbat. Sumerienii au migrat cu tot cu calendar. iar această populaţie poate fi considerată din punct de vedere lingvistic ca preariană.

abătu râul. Dar Bicilis. el ucise pe captivi. după aceea aduse din nou râul în albia lui. săpă albia lui şi punând într însa mult aur şi argint. prin mijlocul captivilor lui. imperiul şi-a refăcut finanţele. tot cu ajutorul acelor captivi. romanizarea şi mai târziu slavizarea. fu prins şi dădu pe faţă toate acestea…” notase istoricul Dio Cassius la 200 de ani după cel de -al doilea război daco-roman. dar oare acesta era tot aurul strămoşilor noştri? Unii oameni de ştiinţă. Traian a organizat timp de 123 de zile sărbători la Roma şi a construit o serie de edificii măreţe. mai târziu slavii. ca să nu spună nimănui nimic. puse peste ele pietre şi grămădi pământ. precum şi alte lucruri de mare preţ şi care puteau s uferi umezeala. 2. Nu se ştie dacă ele reprezintă adevărul istoric. iar în peşteri. După ce făcu acestea. goţii şi sarmaţii. Comorile dacilor “Se găsiră şi comorile lui Decebal. ascunse veşmintele şi alte lucruri de felul acesta. evaluând 20 . dar o re alitate arămas: după acel război. aducând cu ei elenizarea. Cercetătorii au evaluat la 165 de tone aur şi 330 tone argint prada luată de Traian din Dacia. un soţ de-al lui. un an romanii au fost scutiţi de impozit. care ştia ce se lucrase.Cultura si Civilizatia Dacica puternic influenţată şi dizolvată de invaziile barbare repetate: prin Balcani au trecut celţii. cu toate că erau ascunse sub apa râului Sargetia… Căci Decebal. hunii.

au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1. atrăgând astfel atenţia asupra lui. să nu uităm că aur din minele de lângă Brad s -au găsit şi în tezaurele antice din piramidele egiptene.000 de monede de aur. dar a aflat cardinalul Martinuzzi. – Cronicile vorbesc de nişte butoaie cu monede vechi de aur aflate în posesia domnitorului Petru Rareş al Moldovei. – La 1716. dar nu a mai găsit decât 2.000 tone! Atunci unde este restul? Cu siguranţă că Decebal nu a ascuns tot tezaurul în acelaşi loc.000 galbeni şi bucăţi de aur nativ. în urma unor cercetări intense în apa râului el rotunjindu -şi tezaurul. într-o boltă zidită. în zona Ocna de Fier. Unul dintre beneficiarii comorii a încercat să vândă câte ceva la Alba Iulia.600 kg. la vărsarea Streiului în Mureş. fiecare tarabostes avea averea lui. aur nativ si 250. fapt demonstrat prin analize chimice). prin mijloace “specifice” a recuperat totul. cele mai semnificative fiind: – În secolul XVI. În plus. bijuterii şi alte obiecte de lux.Cultura si Civilizatia Dacica producţia de aur din Munţii Apuseni la 15-20 tone/an (exploatarea era intensă şi străveche. Un cronicar povestea că la Gherla. Să nu uităm nici stocurile de la exploatările miniere. un alt domeniu al lui Martinuzzi. un pescar a scos de pe fundul apei câteva monede de aur. a găsit 40. împăratul Ferdinand de Habsburg l-a trimis în zonă pe generalul Castaldo. Cardinalul a început să cheltuie fără socoteală. s -au găsit 1. aurul dacic a trimis câte un “semnal”. care erau nu numai în Apuseni. Mai sus. ci şi în Banat. în mod sigur. Unde poate fi acel aur? Din când în când. care. care l-a lichidat pe Martinuzzi. Drept urmare. construind un castel la Vântu de Jos şi cumpărând cu nemiluita cai. un clujean pe nume Pavel 21 .000 florini.

ceea ce ar confirma vechimea şi acumulările din tezaurul dac) în zona sanctuarelor de la Sarmisegetuza. rolul de “pion otrăvit”. Bicilis jucând. lăsa un testament în care pomenea de o mare comoară din care luase ceva. la fel şi şansele de a se mai găsi ceva şi doar norocul sau eroziunea naturală pot aduce ceva nou 22 . cu drumuri de culme şi cu cetăţi la gura văilor. care ar fi putut îmbogăţi toată populaţia Transilvaniei. restul. era un spaţiu strategic. înseamnă că romanii au mai fost păcăliţi o dată de înţeleptul Decebal. – Pe la 1800. în aceeaşi vară. respectiv 987 monede de acelaşi tip. Enigmele rămân. îmbogăţit brusc. copilul unui ţăran a găsit 264 monede de aur pe Dealul Anineşului. Ulterior. Dacă evaluarea la 1.Cultura si Civilizatia Dacica Varga. probabil. restul poate fi oriunde în arealul fostului regat dacic. dar să nu uităm că toată zona montană dintre Olt şi Ţara Haţegului. s-au mai găsit 35. Chiar dacă o parte din aur a fost îngropată în albia Stre iului. Dacă mai adăugăm şi zona aşezărilor şi a exploatărilor aurifere din Munţii Apuseni şi Munceii Dognecei.000 tone a tezaurului dacilor este măcar aproximativ reală. zona cetăţilor de lângă Orăştie fiind cea mai “fierbinte”. – În 1970. aria de căutare se măreşte. chiar si după moarte. probabil chiar şi Masivul Godeanu. – În 1804. un lucrător a găsit o monedă tip “koson” (nume care se presupune a proveni de la regele Cotiso. rămânând ascuns. un preot din Vâlcele a descoperit la rădăcina unui fag bătrân 400 de monede dacice tip “koson”.

şi ai Făgăraşului. Munţii Sebeşului. minieră. 23 .000 kg de aur dintr o rocă bogată în minereu. care apoi era transportat până la îngheţatele tărâmuri nordice. Despre abundenţa aurului dacilor a scris chiar şi părintele istoriei. îşi trimiteau negustorii să le aducă aurul acestora. este regiunea cea mai bogată în aur din ţară şi a doua după Rusia. Se pare că aici s-a făcut pentru prima dată exploatarea preţiosului metal galben. Harta comorilor din Romania Aurul dacilor în timpul lui Decebal era de aproximativ 80% de provenienţă aluvionară (Banatul. presupunând o recuperare de 50% din aur. Munţii Moldovei şi ai Bucovinei.Cultura si Civilizatia Dacica Apusenii sau Munţii de Aur. Munţii Olteniei. în sprijinul estimării de mai sus vine următorul calcul: pentru extragerea din subteran a 165. Herodot. Dobrogea. sau sub soarele arzător al Egiptului. din Europa. Cetăţile greceşti de la Pontul Euxin. Crişana. Munţii Rodnei şi Maramureşului) şi doar 20% de provenienţă subterană. Munţii Apuseni. 10 g aur/tonă.

mineritul subteran fiind cu totul sporadic şi de dimensiuni reduse. vom avea nevoie de circa 33 ţnilioane de tone de rocă extrasă şi prelucrată. Acest aur acumulat în decursul anilor a condus la constituirea unui stoc până la dimensiunea de aproximativ 1000 de tone. tezaur considerat ca intangibil. Această cantitate extrasă reprezintă aproximativ 11 milioane metri de galerii de tipul roman (1m liniar de galerie romană=3 tone de rocă extrasă adică 11.000 km de galerii! Ceea ce demonstrează că aurul dacilor era în cea mai mare parte de provenienţă aluvionară.tezaurul de la Panaghiuriste 24 .Cultura si Civilizatia Dacica prin tehnologia de care se dispunea la vremea respe ctivă. Rhyton de aur.20 tone tezaurului statului dac. din acesta revenind anual cel puţin 15. Regiunile pe care le-am menţionat mai sus au furnizat secole de-a rândul mari cantităţi de aur aluvionar.

Cultura si Civilizatia Dacica Vas de aur Colier dacic 25 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi de aur Tezaurul de la Sannicolau Mare 26 .

Cultura si Civilizatia Dacica Tezaurul de la Pietroasa Vase de aur 27 .

circulatia lor fiind relativ intensa in secolul marcat de opera civilizatoare a regilor Burebista si Decebal. cuprindea fara indoiala. Cu trei secole mai inainte ca Traian sa fi cucerit teritoriile getodacice aflate la nord de Istru.Cultura si Civilizatia Dacica Coif de aur Prada luata de imparatul Traian. a uimit lumea romana. A fost acel spolium fara seaman in veac. prada de razboi. Spolium. ci si in operele unor umanisti transilvani. Desigur ca in spolium se mai aflau lingouri de aur in forma 28 . 15 secole de la purcederea spre Cetatea Eterna a convoiului greu incarcat cu armele si aurul dac. pepitele mari de aur nativ. dupa ce a cucerit Dacia. convoi pe care-l vedem infatisat intr-una din metopele Columnei triumfale. monedele Republicii si ale Cezarilor patrunsesera adânc in Dacia. inaltate in Forum. Avutiile Daciei lui Decebalvor fi evocate insa nu numai in documentele secolelor ce au urmat cuceririi Daciei. pe lânga „sloiuri". Faptul a fost consemnat si comentat in mai multe lucrari ale istoricilor antichitatii. si numeroase monede batute in oficinele romane.

. asa cum ne sugereaza numeroasei tezaure descoperite in aria geto-dacca..000 livre de aur si indoitul acestei cantitati in argint. care a participat la campaniile conduse de Traian. dupa cum releva documentele arheologice. au fost ridicate statui de bronz poleit cu aur. apreciaza ca metalul nobil luat prada nu insuma mai mult de 165. istoric din secolul al Vl-lea. fiind martor direct al celor petrecute. armele si cei 500. argintul drahmelor oraselor cetati de pe tarmurile Pomului Enxin. Lui Criton. Se aflau poate si coifuri de aur.. Apollonia. Desi reductia este mare.000. ii putem acorda credit in multe privinte.si in acest sens toate izvoarele literare sunt de acord .Marte razbunatorul . Inscriptii in piatra mentioneaza cu staruinta ca toate acestea „din avutia dacilor invinsi au fost facute". uriasa chiar in raport cu disponibilitatile de aur si argint ale Imperiului in acel timp. bunaoara. care povesteste. cupe rituale si tavi decorate cu mestesugite reliefuri evocând universul mitic al Helladei lucrate de argintarii si orfaurarii din Thasos Histria. cum sunt cele descoperite in secolul nostru de arheologi in aria pamânturilor dacice.000 kilograme de aur si 330. Se vor fi adunat laolalta in chiupuri de lut ars. Cât priveste insa cifrele amintite. ca istoricul francez Jerome Carcopino. fara a mai socoti vasele „de nepretuita valoare". in lucrarea „Getica". au ajuns pâna in castelele intarite din muntii Orastiei. Olbia.000 kilograme de argint. cantitatea de metal pretios ramâne totusi considerabila. S-au construit temple si apeducte.Cultura si Civilizatia Dacica de vârf de sageata. cum este cel descoperit la Poiana-Cotofanesti. forul ce poarta numele invingatorului Traian.000 de captivi. In acest timp se va dura la Dunarea de Jos templul inchinat lui Mars ultor . istoricii releva ca ele sunt exagerate. relateaza ca Traian a luat ca prada din tara getilor 5. Prazile luate de la bastarnii si celtiicu care dacii si -au incrucisat armele imbogatisera tezaurul. la Costesti. Anul 106 va 29 . Monedele polisurilor Marii Negre. desfasurarea razboaielor purtate de Roma pe pamântul dacic.. Lydus il citeaza in aceasta ordine de idei pe Criton.si monumentul Trophaeum Traiani. Faptul ca prada luata de catre legiunile biruitoare a fost imensa . turmele.o demonstreaza maretele edificii publice care au fost inaltate la Roma si in alte zari ale imperiului in anii imediat urmatori cuceririi Daciei. Ioannes Lydus. Specialisti de prestigiu european.

Dar pentru a extrage o asemenea masa de roca era necesar sa se sape in munte numeroase galerii care ar fi insumat nu mai putin de 11.Cultura si Civilizatia Dacica ramâne adânc intiparit in amintirea romanilor acelui secol: Cezarul hotaraste suprimarea tuturor darilor si . ci din prelucrarea nisipurilor aurifere.000 tone de roca. cifra uriasa nu corespunde cu potentialul minelor dacice.000 de gladiatori infruntându-se cu arma in mâna.fiecare cap de familie primeste 650 de dinari spre a se simti partas la marea victorie. in conditiile in care minereul este bogat (zece grame de metal nobil la fiecare tona) si considerându-se ca ar putea fi recuperat 50% din aurul continut . Calculele sale au câstigat aprobarea majoritatii oamenilor de stiinta. saptesprezece saptamâni in sir au durat jocurile in circuri. Ar fi putut furniza minele Daciei o atât de importanta cantitate de metal nobil? Acceptând valorile aproximate de Jerome Carcopino se pune problema ce masa de roca ar fi trebuit excavata pentru a obtine o asemenea considerabila productie. Calculele facute de Ovidiu Maicru releva ca pentru a fi extrase 165.000 kilometri.. se instituise o comisie de notabili in vederea stabilirii unor masuri de severe economii.marja maxima tinând seama de tehnologia epocii respective. incât s-a produs o scadere vertiginoasa a cursului aurului. Aceasta imensa cheltuiala se produce dupa ce. 10. Evident.000 kilograme de aur este necesar sa fie excavate 33. metalul nobil luat ca prada de Traian insumând valori mult superioare. Cu mult inainte de pragul primului mileniu al erei noastre. oamenii bastinasi culegeau graunciorii stralucitori din apele repezi ale râului intr-o 30 . Introdus masiv pe piata.000. Râurile ce-si purtau la vale apele din Muntii Apuseni. Atunci? Este exagerata evaluarea facuta de Carcopino? Se pare ca nu. Afluxul de metal nobil survenit insa in 106 a fost atât de important. cu putina vreme inainte de a se incheia campania in Dacia. majoritatea aurului nu provenea din extractia miniera. unii autori sustinând ca scaderea cursului a fost chiar si mai sensibila. tezaurul imperiului fiind aproape sleit.. Sunt istorici care apreciaza chiar ca savantul francez a fost excesiv de prudent in socotelile sale.mai mult decât puteau visa cetatenii Romei . De buna seama insa. aurul Dacieia micsorat cu o zecime pretul lui in tot imperiul. din Carpatii Olteniei si din muntii Sebesului constituiau bogate surse de aur aluvionar.

anual. Autoritatea statala..n. ascunzatori bogate pentru prada ingramadita de capeteniile razboinice in aceste acropole formidabile. Cea mai pretioasa parte a prazii luate din Carpatii dacilor a fost gasita de romani in tainitele palatului-fortâreata durat pe inalta terasa a Sarmizegetusei. probabil. isi exercita autoritatea asupra unui spatiu considerabil.coifuri si mânere de sabie.000 si 20. Tezaure descoperite de arheologi pe teritoriul Daciei antice ne aduc informatii pretioase: capeteniile geto-dace detineau obiecte de aur maiestrit lucrate inca din secolele al Vl-Iea si al III-lea ien .. Acumularile realizate numai in decursul câtorva decenii egaleaza asadar cifrele avansate de Jerome Carcopino. de unde. cratere si cupe. in inima muntilor dacici. ce-si avea inima in fortareata Carpatilor. unind sub cârmuirea sa toate triburile geto-dacice pe la sfârsitul primei jumatati a secolului I i. Câpâlna. ce se intindea de la Carpatii septentrionali pâna in tinuturile strabatute de cursul mijlociu al Dunarii. Specialisti avizati apreciaza ca râurile Daciei puteau asigura. Blidaru. Este plauzibil sa fi fost apoi jefuite si cetatuile din munti. Iata ce spune.s-a pornit firul fermecatoarei legende a Lânii-de-Aur. Uriasa cantitate de metal nobil nu poate fi deci decât rezultanta unei indelungate acumulari. putuse acumula o mare cantitate de metal pretios. 31 .000 de kilograme de metal pretios. colecta si tezauriza o buna parte din aurul obtinut prin spalarea aluviunilor si prin exploatarea minelor. practica folosita nu numai in Colchida miturilor helladice si aici. in arcul carora se afla unul din marile filoane de aur ale.Cultura si Civilizatia Dacica tesatura flocoasa din lâna de oaie. Nicovale. precum si splendide ornamente destinate impodobirii harnasamentului.antichitatii. . prestigiosul ctitor al scolii arheologice românesti Vasile Pârvan : Centre puternice prin situatia lor strategica.. Un asemenea puternic stat. referindu-se la rolul politic si economic ce-l detineau in epoca aceste asezari fortificate.potrivit ipotezei lui Nicolae Densusianu . acele cetati „inzidite cu muntii" ale caror temeiuri staruie si azi: Costesti. O buna parte din acest aur si din acest argint venea din gloriosul timp al regelui Burebista care.e. cetatile dace sunt deosebit de numeroase tocmai in regiunile minelor de fier ale Transilvaniei. resedinte ale puternicilor tarabostes locali. intre 15.

Probabil ca un rhyton asemanator a fost daruit de catre Marcus Ulpius Traian templului din Siria despre care izvoarele literare 32 . plasate cu un excelent simt al compozitiei in spatiul plastic definit. Specialistii numesc astfel cupele in forma de corn sau de cap de animal.sa ne imaginam pretioasele prazi: vase de aur si de argint decorate cu simbolul vesnicei tinereti . Doi barbati se afla asezati pe câte un scaun. cât si motivele ornamentale apropie acest vas de argint aurit de alte stralucite opere tracogetice. simboluri-matrice ce se petrec neistovite in ampla curgere a Timpului. CucuteniBaiceni. splendide vase cum ni le-a redat pamântul in hotarul Mehadiei si in atâtea alte locuri din tara. caracterizeaza indeajuns activitatea industriala. Rhytonul de la Poroina este arcuit ca un corn a carui parte inferioara infatiseaza un cap de cerb.cu valuri alergatoare si cu semnele perenitatii solare. Un gest de devotiune? E dificila o interpretare exacta. vase cu armonioase intreteseri de motive geometrice. Craiova-Dolj.creanga de brad . sculptorul anonim sugereaza plastic natura unora din prazile luate prin vase de felurite dimensiuni. dar si mici nicovale de mestesugari pentru podoabele scumpe. de alta. crestate sau modelate in relief. cu subtile stilizari de lujeri si alte forme vegetale. In câmpul figurativ al metopei amintite de pe Columnatraiana. tinând in mâna o cupa. Cert e faptul ca atât tehnica faurarilor. de la Koson. cupa este impodobita cu doua splendide reprezentari antropomorfe. in partea superioara. Gruparea celor patru personaje.Cultura si Civilizatia Dacica zgura si obiecte de fier. Peretu-Teleorman. asa cum era impodobita cu discreta eleganta si ritmuri egale ceramica geto-daca ce ni s-a pastrat in tezaurul tainic al ogorului românesc. ce fac parte din tezaurele descoperite la Valea Nucarilor-Tulcea. despre canoanele artistice si despre esenta motivelor decorative . unduiri serpentiforme. fastul politic. folosite in antichitate cu prilejul ceremoniilor. intr-un cuvânt. Nu ne este greu-extrapolând ce stim astazi despre arta faurarilor daci. tezaure celebre de monede de aur de la Lisimah de o parte. marea putere materiala a principilor care au domnit aici. ne sugereaza o scena ceremoniala. O parere despre admirabilele opere ale atelierelor dace ne putem forma privind rhytonul de argint aurit descoperit nu de mult in ogorul comunei mehedintene Poroina. iar celelalte doua personaje stau in picioare cu dreapta inaltata.

aduc in orizontul zilelor noastre farmecul podoabelor realizate de argintarii si aurarii ce au trait sub cerul lui Burebista. Trebuie sa se mai fi aflat in acest spolium. masivele bratari din argint multispiralate. la Seica Mica si Agârbitiu in judetul Sibiu. la Remetea-Poganici. Oroles. Ne putem inchipui ce reprezentau prazile luate. O comoara gasita la Sâncraieni-Hunedoara ne da posibilitatea de a pretui armonioasele forme ale unor asemenea vase ceremoniale. cingatorile de la Gusterita-Sibiu. nu numai ca valoare in aur sau argint. dupa cum alte tezaure descoperite in numeroase locuri. una din superbele piese ale tezaurului din Sâncraieni. Scorillo si Decebal. trasaturile elocvente ale unei arte viguroase si originale. ori pavezele de parada decorate cu reliefuri. pocale si cratere de argint aurit.Cultura si Civilizatia Dacica amintesc ca o splendida ofranda „a stârnit o puternica vâlva in acel timp". dar le-a lasat intacta capacitatea de a evoca evurile pierdute. nepereche in veac. ori mari recipiente tronconice. sec V 33 . Hunedoara). cum e bunaoara scutul adus la lumina la Piatra Rosie (in hotarul comunei Bosorod. la Stupini in judetul BistritaNasaud ori pe terasa dreapta a Dunarii .in comuna Somesu Cald din judetul Cluj. ci si ca har al artei cu care era investit metalul lucrat. asemenea celui aflat in zilele noastre la Sarmizegetusa. prin partile Lugojului. privind graitoarele martore ale acelui timp ce s-au pastrat in neodihna pamântului getic: gratioasa cupa cu toarte elegant aurite. elegantul lant de argint cu pandantiv gladioloform din tezaurul descoperit la Merii Goala (Teleorman). aduse la lumina in vatra transilvana. jud. Timpul le-a rapit poate din stralucirea initiala. Stancesti. atât in arcul carpatic cât si in alte regiuni ale tarii . la Epureni-Vaslui si Cerbal-Hunedoara.

Cultura si Civilizatia Dacica Comoara de aur 34 .

Cultura si Civilizatia Dacica Monezi dacice de aur Monezi dacice de aur 35 .

monezile. Au pornit mai apoi spre cetate. a capodoperelor orfaurarilor din Carpati si de la Dunare. Au inceput sa cerceteze imprejurimile. au dat peste un arbore pravalit ce le atinea calea. la o intorsatura a râului. Dar sa dam cuvenitele drepturi cronologiei. unul din puternicii feudali din Transilvaniaacelui veac. nu-i greu de imaginat inca din prima zi dupa sosirea lor la Alba lulia. Comoara a iesit la iveala in vara anului 1543. pe lânga multe sloiuri de aur (vâna desprinsa din filon ori metal nelucrat) se aflau acolo nu mai putin de 40. Au fost mistuite fara urma asemenea comori nepretuite. ne lasa sa intrevedem posibilitatea ca spoliumul sa fi cuprins si alte reprezentari ale mitologiei dacice. asa cum cincisprezece veacuri dupa triumful lui Traian mii de monede dacice de aur descoperite de tarani in muntii Orastiei aveau sa fie topite in cuptoarele monetariei chesaro-craiesti din Alba Iul [a. din vechile legaturi cu pamântul mai ramasese doar una. le-au fost 36 .si-au indreptat luntrea „pe firul Sargetiei".. cautând un loc mai bogat in peste 'dupa cum se afirma in documente contemporane . Când.000 galbeni. intâietatea in aceasta privinta ar reveni unor pescari transilvani. intre radacinile copacului abatut de ape au descoperit o ascunzatoare boltita cu piatra. toate. Aplica având imaginea zeitei lunii si a padurilor. Câtiva naieri mureseni. Au cautat printre pietrele afundului si au aflat mai multi galbeni. inlauntrul lacasului-nemaivazute avutii.. apele muscasera adânc din mal si stejarul fusese dezradacinat. luntrasii au zarit sticlind ceva in apa. unde si cun au fosr descoperite miile de jjalbeni? Potrivit unor izvoare literare. Cum de au aflat oamenii. stapânirii de incercarea acelor nevoiasi de a dobândi bronzul craitarilor in schimbul galbenilor sunatori. Dupa o vreme. spre Alba Iulia.Cultura si Civilizatia Dacica Ele ne permit sa ne inchipuim ce imensa pierdere a suferit patrimoniul artistic universal prin topirea de-a valma. pescarii au fost arestati. Covasna). in preajma surpaturii. Bendis (corespondenta dacica a Artemisei). in cuptoarele Romei. pusi in fiare ca furii si cercetati cu cazne „din porunca eminentei sale cardinalul Manuzzi". aflata in tezaurul descoperit la Surcea (jud. chibzuind ca vor afla in oras vreun negutator in stare sa le schimbe aurul ce-1 aveau in desagi. S-au bucurat pescarii de asemenea noroc si si-au impartit nesperata agoniseala. Daca ne bizuim pe relatarea lui Lazius.

cu chibzuiala ales. pentru a nu lasa prada in mâinile romanilor atâta aur si argint agonisi. Apoi groapa s-a astupat cu pamânt. stiri despre cele intâmplate au ajuns pâna la curtea imperiala. O alta parte a pretioaselor sarcini scoase in taina din cetate au fost bine ascunse in pesteri.Cultura si Civilizatia Dacica confiscate. nu a mai ramas nici un semn al celor intâmplate. când matca râului fu secata.vazând ca sortii ii sunt potrivnici si ca e pe cale sa piarda razboiul. comoara fiind insusita fara sfiala de catre inaltul prelat. iar deasupra a fost asternuta o patura grea de piatra. Decebal . Când toate câte au fost poruncite de Decebal 37 . intr-un anume loc. sclavii sapara o groapa adânca.istoriseste Dion Cassius . El alese pe cei mai puternici dintre sclavi si-i indruma sa abata apele râului Sargetia. hotari sa-1 ascunda in asa fel incât sa nu poata fi gasit de adversari. stiute doar de putini. unde au fost ingramadite avutiile purtate pâna acolo. Dupa care inturnându-se apele acelui râu in matca lor dintotdeauna.

are un singur pacat: nu~i original. amintita pagina din „istoria" sa. cum mai era cunoscuta tara dacilor. pe care a socotit-o demna de istetimea regelui get. in alt context. va relata firul acestor intâmplari. un tovaras de arme al lui Decebal. Nu 1-a infiorat nici o clipa gândul ca nevinovatul sau imprumut va avea implicatii dupa saptesprezece secole si chiar mai târziu.. luat in captivitate de romani. slujitorii folositi pentru a duce pâna la capat aceste tainice lucrari au fost sortiti mortii. mester a intinde curse. n-ar fi dezvaluit taina pentru a i se cruta viata. stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrângere. este limpede ca primul s-a inspirat din opera sicilianului. Un alt istoric. in care generatii de istorici.Cultura si Civilizatia Dacica s-au savârsit cu bine. istoricul roman nutrea o sincera admiratie fata de Decebal. Lui Dion Cassius i-a placut stratagema folosita de Eudeleon. semintie din antica Macedonie. spre a feri comorile de primejdiile viitorului. in relatarea lui Diodor. Sargetia.n. Scenariul nu-i rau intocmit si conflictele schitate ritmeaza dramatic evenimentul relatat. i-a inspirat si numele inexistentului râu Sargentia. Timp indelungat.e. si nu s-ar fi stiut niciodata nimic despre cele petrecute pe firul Sargetiei -va arata Dion Cassius . inchipuita pe dentregul. in alte coordonate temporale si spatiale. si istoricul latin a colorat cu aceasta intâmplare. Au trecut de atunci secole.. ei ajung la concluzia fantezista ca avutiile aflate de naierii mureseni in valea Streiului nu sunt decât o parte a marelui tezaur al regelui Decebal. O marturisesc culorile vii ale portretului ce-i face: „priceput in ale razboiului si iscusit la fapta. iar Diodor isi scrie relatarile in secolului I i.. Diodor din Sicilia. pentru a da mai mult relief si culoare relatarilor sale. cu rezonantele sale apropiate de Getia. geografi si lingvisti. viteaz in lupta. iar râul ce tainuieste tezaurul se numeste Sargentia. capetenia paeonilor. 38 ..n.. eroul intâmplarii e Eudeleon." O ingenioasa rezolvare ca cea povestita de Diodor rimeaza cu virtutiile spirituale ale regelui Decebal. Prin aceasta nejustificata extrapolare. Descoperirea intr-o ascunzatoare de pe malul râului Strei a atâtor mii de galbeni i-a determinat pe umanistii transilvani amintiti sa identifice acel modest afluent al Muresului cu scornita apa Sargetia pomenita de Dion Cassius. stiind când sa navaleasca si când sa se retraga. intrucât Dion Cassius si-a intocmit „istoria" in secolul al II-lea e.daca Bicilis.

e greu de spus. ca de pilda intr-o lucrare a umanistului Stefan Zamozius tiparita la Padova. Cert e faptul ca multimea de „ guldeni". faptul ca intre radacinile arborelui pravalit s-a gasit o ispititoare comoara nu poare fi inlaturat din discutie. pe care o evoca scrierile medievale. mentionând ca a avut acei galbeni „in fata ochilor". Orcum. Când. Cum se infatisau simbolurile si siglele acestor piese? Umanistul Mathesius Sarepta ofera referiri nu numai asupra obârsiei. Dintr-un erudit studiu dedicat de numismata Judita Winkler acestor monede antice aflam ca asemenea piese stârnisera interesul ilustrului Erasmus din Rotterdam. pe la sfârsitul secolului al XVI-lea. ne aduce o prima marturie despre acest enigmatic personaj. ele se afla citate si in lucrarile unor carturari transilvani. cuprinde si monede batute in aur dacic. n-au putut descoperi nici nu element concret care sa pledeze in favoarea unei asemenea identificari. intocmita in anul 1554. iar pe revers „trei figurine" si inscriptia Koson. Carturarul.o pasare Phoenix cu aripile desfacute. Scrierea lui Sarepta. Bratara dacica 39 . ci si a vechimii lor.Cultura si Civilizatia Dacica cercetând documentele atâor arhive si orizoturile arheologice. descrie sugestiv caracteristicile monedelor. in ce imprejurari si cine anume a intocmit o asemenea ascunzatoare. pe avers .

Muntele Cosmic 3. simbolul total al vietii 5. Trei tăbliţe de lut. Statuetele umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei 6. De cultul fertilitatii 4. Ce a constituit apa pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos 5. fecunditatii. Ce reprezinta templele in cultura dacica 3. Anexe 3.2 Raspunsuri si comentarii la întrebarile din testele de autoevaluare 1. Plastica antropomorfa 2.1 Lucrare de verificare 1. care cuprind semnele unui alfabet 40 . Unul din elementele sacre ale regenerarii. Caracteristica pentru civilizatiile neo-eneolitice din sud-estul Europei 2.Cultura si Civilizatia Dacica 3. Ce s-a descoperit in situl arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba) 3. de formă discoidală. Ce este caracteristic pentru Cultura Gumelnita 6. De ce se leaga reprezentarea femeii in cultura dacica 4.

s-au descoperit într-un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba). în cele arhaice greceşti (linear A). Recapitulare  Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei  Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î. dacii adoptând treptat limba şi obiceiurile latine. patru grupuri de semne. dar şi în scrierile feniciană şi etruscă.  Exista doua teorii ale continuităţii daco-române. despărţite prin linii. 105-106. a început un „proces de romanizare” a populaţiilor locale. este acceptată de majoritatea istoricilor români care spune ca după ce Traian a cucerit Dacia în a. cântec. dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra. ale unui alfabet. dans. care cuprind. care îi consideră drept întemeietori ai poeziei greceşti pe Musaios. Si cea care 41 .Hr.Cultura si Civilizatia Dacica 4.  Tracii erau un popor cu o cultură deosebită. marmora si chiar aur. printre altele. Din timpurile străvechi ei erau slăviţi drept oameni iubitori de poezie. ştiinţe etc.  Continuitatea multimilenara a manifestarilor religioase legate de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. Teoria clasică a continuităţii dacoromâne. in general din lut si arse in cuptor. Influenta tracă asupra civilizaţiei greceşti este consemnată de mitologia antică. toţi de origine tracă. trei tăbliţe de lut. O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene. marea majoritate a plasticii fiind feminina. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine.  În anul 1961. Orfeu. de formă discoidală. Linos şi Tamiris. dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat.

Ştiinţifică. Ed. numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. Sacrul si Profanul.Cultura si Civilizatia Dacica pune la îndoială teoria romanizării Daciei si care are in vedere timpul scurt de ocupaţie în Dacia nord-dunăreană .  Savantii din Cambridge-Anglia sustin ca cea mai veche cultura din lume este Cultura Vedică. egipteană. 1991 Mircea Eliade. 1995 Mircea Eliade. din care îşi trag originea cele caldeiană. „Studia hist. iudaică şi creştină. strămoşii Românilor. apoi în spaţiul greco -roman. 200 care stă la baza întregii civilizaţii a lumii. Academiei. este considerată ca pornind din spaţiul carpato-dunărean. 5. fasc. Berlin: Weidmann. Buc. Bibliografie         Mircea Eliade. Orphicorum fragmenta. 1959 O. Iliada si Odiseea. ed. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. şi-au formulat probabil o scriere cu sute de ani înaintea Sumerienilor. Ed. 1922 42 .  După Mircea Eliade.”. 1974 Silvia Marinescu Bilcu. Polirom 2007 Vladimir Dumitrescu. 2. 1974 Nicolae Vlassa. Revista. Probleme ale cronologiei neoliticului Transilvaniei în lumina stratigrafiei aşezării de la Tărtăria. Ed Humanitas. Editura de stat pentru literatura si arta. in colaborare cu Ioan Petru Culianu. D.  Scrisul a fost adoptat şi utilizat în spaţiul tracic. Dicţionar al Religiilor. „Dacia”.doar 165 de ani. Arta preistorică în România. 1962. Balasa sustine ca dacii. Collegit Otto Kern. Kern. II. Meridiane. 1963 Homer. vol. Cultura Precucuteni pe teritoriul României. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful