Cultura Si Civilizatia Dacica

Cultura si Civilizatia Dacica
CULTURA, CULTE SI CIVILIZATII Unitatea de nvatare nr. 2

CUPRINS 1.1 Plastica antropomorfa.pag. 2 1.2 Cultura neolitica Turda si cel mai vechi alfabet European..pag.4 1.3 Cultura traca......pag. 5 1.4 Teoria continuitii daco-romne.......pag. 11 1.5 Bazinul Dunrii pop. pelasgo-traco-geto-daco-valaho-romn...pag. 14 1.6 Scrisul ....pag.16 2. Comorile dacice...pag. 20 3. Anexe.....pag. 21
3.1 Lucrare de verificare
3.2 Raspunsuri si comentarii la ntrebarile din testele de autoevaluare
4. Recapitulare
5. Bibliografie 1
1. Cultura si Civilizatia Dacica 1.1 Plastica antropomorfa Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei. In afara de M. Egee si Orientul Apropiat, cu care sudestul Europei a fost intotdeauna in raporturi directe, in timpul epocilor preistorice, nici o alta regiune a lumii nu a dat o plastica atat de numeroasa si de-o asemenea varietate ca Sud-Estul Europei, cu precadere regiunea Dunarii de Jos. Al doilea mare capitol al artei neolitice si eneolitice cuprinde sculpturile antropomorfe si zoomorfe, precum si vasele modelate in forma de oameni sau animale. Toate acestea sunt legate in primul rand de credintele si practicile magico-religioase ale populatiilor acestei epoci, privind atat viata pamanteana cat si presupusa viata viitoare." (Vladimir Dumitrescu) Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate, in general din lut si arse in cuptor, dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra, marmora si chiar aur. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine, dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat, marea majoritate a plasticii fiind feminina. Reprezentarea femeii este cu siguranta legata de cultul fecunditatii si fertilitatii, care vrea sa redea imaginea divinitatii-mama, zeita suprema, asa cum ne apare ea inclusiv in plastica si izvoarele scrise ale Asiei Anterioare. Apa a constituit pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos unul din elementele sacre ale regenerarii, fecunditatii, simbolul total al vietii. Realizarea unei statuete umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei este considerata din aceste motive o creatie originala si totodata independenta de spiritualitatea celorlalte populatii preistorice din lume, fiind considerata caracteristica pentru creatorii culturii Gumelnita. Dintre operatiile magice ce se evidentiaza (chiar si astazi) amintim ceremoniile destinate sa provoace ploaia, sau sarbatorile religioase care marcheaza sfarsitul muncilor agricole. Aceasta continuitate multimilenara a manifestarilor religioase legate
2
de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului. "Pentru omul religios, moartea nu intrerupe cursul vietii, ci este o alta modalitate de existenta umana. Templele nu sunt decat replici ale Muntelui Cosmic si constituie deci legatura, prin excelenta intre pamant si cer. Opozitia sacru-profan semnifica adesea opozitia dinttre real si ireal sau pseudoreal. Omul lumii arhaice are tendinta sa traiasca cat mai mult posibil in sacru sau in intimitatea obiectelor consacrate. Sacrul inseamna in acelasi timp putere si real. " (M. Eliade, Sacrul si Profanul) Vladimir Dumitrescu - " Cultivarea plantelor si cresterea animalelor ca si rolul primordial al femeii in procesul biologic al reproducerii vietii si in stabilirea descendentei au generat in chip firesc un cult al fecunditatii si fertilitatii si - ca un corolar necesar unele practici magico-religioase, expresie a acestui cult." " ... unele elemente ale plasticii in lut ale culturii Boian stau la baza unora dintre manifestarile sculpturale ale culturii Gumelnita (tipul statuetelor cu bratele intinse lateral, cu partea superioara a corpului relativ plata si cu portiunea centrala modelata mai plastic, ca si decorul incizat in benzi inguste mai ales spiralice). Silvia Marinescu Bilcu - " Aspectul care izbeste din primul moment pe cercetatorii sculpturii neolitice este utilizarea, ce merge uneori pana la cea mai exagerata schematizare, a statuetelor. Avand in vedere rolul magico - religios al sculpturilor, nu trebuie sa ne mire nici schematismul, nici uniformitatea de reprezentare. Canoanele reprezentarilor legate de cult au ramas rigide si neschimbate" " Vladimir Dumitrescu - " Covarsitoarea majoritate a statuetelor zoomorfe reprezinta tocmai animalele cornute. Preponderenta statuetelor cornute sta in legatura si cu simbolul taurului." "Modelarea si pastrarea in locuinte a statuetelor constituia un act magic, de cult, cu ajutorul caruia se invoca si se obtinea cresterea si inmultirea animalelor domestice."
3
Fig. 1 Cultura
neolitica Turda, din sudul Transilvaniei, 2.500 de ani nainte de
celebrele piramide egiptene (2630 2611 .Hr.). 1.2 Cultura neolitica Turda si cel mai vechi alfabet european n anul 1961, cercettorul Nicolae Vlassa a descoperit ntr -un sit arheologic de la Trtria (judeul Alba), ntre Alba Iulia i Ortie, trei tblie de lut foarte ciudate, de form discoidal, care cuprind, printre altele, patru grupuri de semne, desprite prin linii, ale unui alfabet.
Fig. 2 Cel mai vechi alfabet european Situl se ntinde pe 100 de hectare, are fortificaii i cartiere, iar printre ruine au fost gsite multe vase i statuete valoroase. O bun parte din semnele de la Trtria se regsesc n inscripiile sumeriene, n cele arhaice greceti (linear A), dar i n scrierile fenician i etrusc. Cercettorii care au verificat aceste tblie susin c au 7.500 de
4
ani, iar scrierea sumerian, care pn la 1961 era considerat cea mai veche din lume, are doar 5.500 de ani. Se pare c scrierea de tip Trtria e un fel de strmo al celorlalte tipuri de alfabet, de la cel sumerian la cel fenician i pn la alfabetul grec i latin. Conforme datelor arheologice, scrierea de tip Trtria a disprut din spaiul balcanic pe la anul 3000 .Hr., adic n momentul n care s-a fcut trecerea de la Epoca Pietrei la Epoca Bronzului. Menionm c elemente ale acestei scrieri, nc nedescifrat, au mai fost descoperite n alte 100 de situri arheologice, aflate n Romnia i n jurul ei i cercetate nc din anul 1874. Perioada n care a fost folosit acest alfabet se ntinde ntre anii 5500 i aproximativ 3000 .Hr.
1.3 Cultura traca Tracii sunt cel mai numeros popor din lume, dup cel al inzilor. Dac s-ar nelege ntre ei, el ar fi de nebiruit i cu mult mai puternic dect toate neamurile, dup socotina mea. Tracii au mai multe nume, dup regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleai la toi. (Herodot) Tracii erau un popor cu o cultur deosebit. Din timpurile strvechi ei erau slvii drept oameni iubitori de poezie, cntec, dans, tiine etc. Influenta trac asupra civilizaiei greceti este consemnat de mitologia antic, care i consider drept ntemeietori ai poeziei greceti pe Musaios, Orfeu, Linos i Tamiris, toi de origine trac. Din studiul istoricilor antici se observ c acetia intuiser destul de devreme originalitatea i fora religiozitii tracilor. Strabon i Plutarh susineau originea trac a lui Orfeu, lucru reluat peste veacuri de istoricii moderni, care au studiat fenomenul
5
orfismului (O. Kern - Orphicorum fragmenta (Berlin, 1922); W. K. C. Guthrie - Orpheus and the Greek Religion (London, 1935) si G. Arrighetti - Fragmenti Orfici (Torino, 1959). De asemenea, originea micrii dyonisiace a fost localizat n Tracia sau Frigia (Universitatea din Chicago n dec. 1972 - Marc McGinty). Marii anonimi ai istoriei tracii, str-strmoii notri merit un loc de frunte n istoria cel puin a civilizaiilor europene. Cine totui sunt aceti Mari anonimi ai istoriei tracii, numii astfel de ctre Mircea Eliade n Istoria credinelor i ideilor religioase, vol. II, ed. tiinific, Buc. 1991, p.158, neamul cel mai numeros dup inzi (Herodot)? Care a fost spa iul lor de rspndire? Care din naiunile contemporane i trag rdcinile de la traci? De ce ns acest cel mai numeros popor din lume dup cel al inzilor a rmas anonim n istorie, este att de puin consemnat n documentele istorice? Un rspuns univoc la aceste ntrebri este greu de obinut din cauza informaiei limitate, deosebit de fragmentate, deseori denaturat. Este, n primul rnd, greu de precizat momentul, n care tracii s -au separat i difereniat ca etnos din marea mas a populaiilor europene. Prerile sunt foarte diferite. Cei mai muli dintre istorici consider c separarea tracilor a avut loc nc din epoca bronzului, cnd ar fi aprut aa-ziii traci timpurii. Conform istoriei oficiale tracii au jucat din punct de vedere politic un rol d estul de modest n istoria antic. Acest lucru nu se datoreaz att faptelor lor, ct mai ales neputinei istoricilor de a le scrie istoria corect i adevrat, din lipsa unor izvoare istorice mai consistente (n principal scrise), izvoare de care alte popoare europene au beneficiat din belug (grecii, romanii, etc.) datorit descoperirii unei culturi scrise, profund ancorat n viaa social a respectivelor popoare. Majoritatea mrturiilor privind viaa, organizarea, religia, istoria tracilor le-am primit prin filiera greceasc i/sau latin. Restul se datoreaz descoperirilor arheologice de pe teritoriile locuite odinioar de traci. E de datoria specialitilor s porneasc pe acest drum al descoperirii i, mai ales, al descifrrii istoriei adevrate a strmoilor notri, acestor mari anonimi ai istoriei, s pun ntr -o anumit ordine izvoarele istorice transmise prin filiera greac i roman, s lege ideile i informaiile ntre ele i s le pun n legtur cu descoperirile arheologice care privesc
6
pe traci. Cnd Demostene i Ificrate socoteau ca o cinste faptul c mamele lor fuseser trace, cnd grecii ne mprumutau zeii, schimbndu-le doar numele, nfruptndu-se din plin din miturile i credinele tracilor, cum s nu ridicm vocea azi noi, urmaii ac elor anonimi Traci, i s spunem lumii Adevrul. De ce s tcem, umilii i furai de al nostru trecut glorios din dorina inteligent de a nu ne supra vecinii. Asupra istoriei primitive a regiunilor, care vor forma Grecia, grecii nii nu tiu nimic. Pn n prezent, solul grec n-a scos la iveal nici o urm material a paleoliticului. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii, pelasgii aparinnd timpului neoliticului, ne vorbete renumitul elenist A. Jarde, Paris, 1923. Pe lng spaiul danu biano-pontic, Grecia i Anatolia urme ale tracilor au fost stabilite n Italia, n ara Bascilor, n Elveia (cantonul Grisson cu limba Romanch) .a. Spturile arheologice din diferite zone locuite de traci au scos la iveal multe monumente ale culturii lor materiale (Insula Banului la Dunre, la Babadag (n Dobrogea), Cozia (n Muntenia), Saharna-Solonceni (Republica Moldova), Cernolesc (la est de Nistru), pe teritoriile de astzi ale Bulgariei, Greciei, Turciei, Serbiei, Macedoniei etc.), care prezint un ansamblu de culturi nrudite ale perioadei tracice timpurii, toate aparinnd lumii tracice. Construciile ciclopice stranii - piramide i citadele ce par incredibile pentru zilele noastre, descoperite de profesorul american Robert Ballard n zona actualei Insule a erpilor vorbesc de un trecut foarte glorios al str-strmoilor notri. Tracii au aprut pe un veritabil fond genetic local, precursorul civilizaiilor Cucuteni, Gumelnia, Slcua, Petreti, Cernavod, Karanovo .a., care au nflorit n spaiul bazinului Mrii Negre. Elementele comune (lingvistice, obiceiuri, construcii etc.), gsite la populaiile de la inzii din podiul Iranului pn la celii din Marea Britanie, ntr un fel confirm ipoteza rspndirii spre vest i est a supravieuitorilor din spaiul bazinului actualei Mri Negre dup Marele Potop. Originea acestui popor, tracic, cruia geografia i condiiile climatice i-au hrzit culoarea alb a pielii, meninut cu toate invaziile, ncrucirile i suprapunerile orientale, se confund cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni, a vechilor Pelasgi, ntemeietori ai Europei moderne de azi. n ultima vreme, tot mai muli cercettori sunt de prere c leagnul vechii Europe este spaiul
7
Carpato-Dunrean, susine Marija Gimbutas, reputat specialist n domeniu. Sunt diferite ipoteze, care merit toat atenia specialitilor n domeniu. Dup Mircea Eliade, numrul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 (Dicionar al Religiilor, pag. 265). Tracii au fost atestai pentru prima data n izvoare scrise n poemele lui Homer Iliada i Odiseea. Tot aici apare i denumirea teritoriului locuit de acetia - Troada (secolul XIII .Chr.). n Iliada Homer spunea despre traci: Armatele lor strluceau de scuturi de aur i tezaurele lor erau aa de preioase c regele Priam (rege al Troiei-Tracice) a putut s ia napoi, de la greci, capul fiului su mort, numai dup ce le-a dat acea faimoas Cup Tracic de Aur. Aheii deveniser deja traci, n mileniul III, cnd au emigrat spre sud, pn n Elada. La cumpna mileniilor II-I .Chr. tracii nregistreaz o maxim extindere teritorial, cea menionat mai sus. Spaiul imens ocupat de ei a favorizat apariia diferenierii lor lingvistice i culturale. Conform Istoriei lui Herodot, tracii reprezentau unul dintre cele mai numeroase popoare din antichitate. Istoricul Herodot (484-425 .Chr.) afirma ca Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, dup cel al inzilordac ar avea un singur conductor sau dac tracii s -ar nelege ntre ei, neamul lor ar fi de nebiruit i cu mult mai puternic dect toate neamurile. Civilizaia tracilor ocupa spaiul carpato-balcano-pontic, avnd drept ax central fluviul Dunrea. n jurul anului 1400 .Chr. se construiete n Tracia nord dunrean, cea dinti coal cu local de sine stttor de pe Terra, numit Androniconul, unde preoii predau toate disciplinele universitare ncepnd cu teologia (cultul Zeului Soare i al celor 12 constelaii). Ca urmare, pe parcursul primei jumti a mileniului I .Chr. tracii timpurii s-au divizat n cei situai la sud de Munii Balcani (Haemus) - tracii de sud (meridionali) i cei de la nord de aceti muni - tracii de nord (septentrionali). n sec. al XII-lea .Chr. izvoarele asiriene vorbesc pentru prima oar despre o populaie nou aezat n Anatolia i numit de aceste izvoare musku. Se pare c este vorba de un neam tracic, acela al frigienilor. Confom mrturiilor rmase posteritii ale lui Platon i Socrate, nsui Pitagora i-a completat studiile la coala Zamolxian, i tot ei afirmau c n acea vreme n Dacia existau cei mai de seam medici ai timpului. Istoricul Herodot i considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpailor (Moldova de
8
astzi). Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud, n Anatolia, unde au fost cunoscui ca Cimiry. Migrai ulterior ctre Italia, Spania, Anglia i Irlanda, au fost cunoscui sub denumirea de celi. Legenda spune c dup ce au fost nfrni de greci, troienii, ndemnai de a ajunge printre semenii lor de aceeai sorginte, n frunte cu Raman Eneas, fiul lui Anhises i al zeiei Venus, care l salveaz pe fiul su Iulius Ascanius, pe tatl su i pe zeii protectori ai cetii, dup o lung peripeie mediteranean se stabilete n Latium (Peninsula Apenin), cstorindu-se cu Lavinia, fiica regelui local, contribuind la dezvoltarea neamului latinilor de aceeai seminie. n acest context Dio Casius a spus: i iari s nu uitm c Traian - Troian a fost trac veritabil. Luptele dintre Traian i Decebal au fost rzboaie fratricide, iar Tracii au fost Daci. Am ajuns s nu mai cred n latinitatea limbii romne, ci n tracitatea limbii latine i asta nu de azi, de ieri, ci de mult timp, spune ctre amurgul vieii un reputat romn canadian, Vincente. De asemenea, interesant este faptul c termenul Bisica (biseric), referitor la Hramul Dumnezeiesc, l ntlnim nainte de apariia cretinismului i nainte s se impun latinizarea n Dacia. Termenul Bisica nu are nici o legtur cu latinescul Bazilica. D e aici se poate conchide c termenul Bisica este un vechi termen autohton, care desemna Casa lui Dumnezeu n care slujeau Bessii (clanul preoesc din tribul tracic Satri) i etimologic este legat cu numele preoilor Bessi (v.Bessi Be-serica Bisearic). Explicaia detaliat se gsete n Limba Traco -dac, ca baza limbilor euroindiene, Tetovo, 2000, pag.69. Izvoarele prezentate conduc spre ipoteza c pe la 1400 . Chr. existau deja traci, deci, este posibil ca ei s fi existat chiar mai devrem e, dar s fi fost ignorai. Sunt ipoteze controversate despre paternitatea traco-geto-daco-romnilor asupra acestor pmnturi din cele mai vechi timpuri. Cu traco-geto-dacii ncepe de fapt istoria romnilor, unul dintre cele mai vechi popoare din Europa. Tracii au mai multe nume, dup regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleai la toi, afar de gei care sunt cei mai viteji i mai drepi dintre traci spunea marele istoric grec Herodot, avnd n vedere rezistena pe care au opus -o getodacii lui Darius, regele perilor. Aceast apreciere a lui Herodot confirm faptul c geii se aflau ntr-o faz avansat a civilizaiei lor materiale i militare. Geto -dacii, din care n
9
mod direct se trage poporul romn, sunt o ramur mai recent a acestui cunoscut n istorie popor trac, urme ale cruia au fost gsite pe ntreg teritoriul dintre Orientul Apropiat i Peninsula Iberic. Cum se explic faptul c, spre deosebire de unele popoare tracice (din Balcani, Cmpia Panonic .a.), geto -dacii au supravieuit n timp, dnd natere acestui popor de origine latin, rezistnd n nconjurarea de popoare migratoare nelatine? Din timpuri uitate de amintirea muritorilor de rnd triau dacii pe pmntul acesta. Ei erau statornici, ornduii, creativi, luminai, n strvechi legturi cu civilizaia elen, cu cea mai avansat credin idealist n nemurire, pe care au gndit -o oamenii, cu tradiie bimilenar n cele ale vieii ori de stat (Vasile Prvan). Observai: la nceput au fost tracii, de la care mult mai trziu s-a desprins un popor sedentar - getodacii (un argument n plus c noi suntem un popor legat de acest pmnt, care n -am rvnit niciodat inuturi strine). n puinele surse documentare ajunse pn n zilele noastre (n pofida struinelor vecinilor, n primul rnd, ale ruilor, de a distruge orice urme n istorie lsate de poporul nostru) pot fi gsite explicaiile acestei dinuiri n timp a poporului romn. Un moment foarte important, un criteriu al civilizaiei unui popor este scrisul. Ultimele descoperiri, cum sunt tbliele de la Trtria, demonstreaz c scrisul la geto-daci a aprut cu mult naintea celui sumerian. Geii au avut propriul lor alfabet cu mult nainte de a se fi nscut cel latin (roman). () Geii cntau, nsoindu -le din fluier, faptele svrite de eroii lor, compunnd cntece chiar nainte de ntemeierea Romei, ceea ce o scrie Cato romanii au nceput s fac mult mai trziu (Bonaventura Vulcannius din Bruges, 1597). Drept argument sunt i plcuele de la Sinaia. n figur se prezint una din ele, pe care este scris cu scriere dacic rugciunea lui Burebista. Alte argumente, cum ar fi cele de la Sarmisegetusa, vorbesc despre apariia scrisului latin nainte de cucerirea roman. Limba latin vulgar a vechilor daci vorbete despre rdcinile lor latine preromane. Am ajuns s nu mai cred n latinitatea limbii romne, ci in tracitatea limbii latine i asta nu de azi, de ieri, ci de mult timp, spune reputatul romn din Canada Vincente. Oare nu cumva geto -dacii reprezint populaia autohton dezvoltat din acea ras ce ne-a lsat civilizaia neolitic a Omului de la Cucuteni?, se ntreba istoricul francez E. Pietara (Les races et
10
lHistoire. Paris, 1924) dup marea descoperire de la Cucuteni fcut de arheologul german Hubert Schmidt. Geto-dacii au fost n mare parte contemporani cu marile civilizaii ale antichitii: egiptean, greac, persian, roman. Burebista stpnea un regat puternic, i nu era vorba de un popor barbar cu moravuri aspre. De secole la daci i gei, care erau nrudii ndeaproape, ptrunser elemente ale culturii greceti i, n parte, romane. n orice caz, este sigur c n timpul unirii naionale cultura greco -roman nu-i era strin (Iulius Yung, 1877). n epoca amintit pe teritoriul locuit de geto -daci sau nregistrat remarcabile capodopere de creaie. Drept confirmare au fost descoperite o serie de monede de Histria, Tyras, Olbia, Costeti (cca 280 de monede). n aceast perioad societatea geto-dacilor, aflat n ample transformri economice, social-politice i culturale, avea nevoie de emiterea unei monede proprii. Aceast perioad coincide cu epoca de aur a lui Alexandru Macedon, generalul cruia, Zapirion, i -a gsit moartea la nord de Dunre mpreun cu ntreaga sa armat de cca 30000 de soldai, ntrat n conflict cu geii dunreni, condui de regele Dromichaites (a.300-291 p.Hr.). Teoria continuitii daco-romne
1.4.
Dup ce Traian a cucerit Dacia n a. 105-106, a nceput un proces de romanizare a populaiilor locale, dacii adoptnd treptat limba i obice iurile latine. Aceasta este teoria clasic a continuitii daco-romne, acceptat de majoritatea istoricilor romni. Tot mai multe probe pun la ndoial teoria clasic a continuitii daco romane. Argumentele Pro acestei teorii sunt: colonizarea intensiv a Daciei; colonitii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman (ex toto urbe Romano), limba comun fiindu-le tuturor colonitilor latina. n acest mediu multietnic latina, fiind singura limb de comunicare interetnic, ar fi obinut poziia dominant. Ulpius Traianus, nvingnd pe Decebal, el a supus Dacia i a transformat n provincie roman provincia, care are o circumferin de un milion de paiDup cucerirea Daciei adusese o mulime foarte mare de oameni din toate colurile lumii romane pentru popularea
11
oraelor i cultivarea ogoarelor: cci Dacia fusese sectuit de brbai n urma lungului rzboi cu Decebal (Eutropius). Aceeai poziie o mprtete i Roesler (istoric german) n Dacia a fost creat o adevrat baz de colonizare d intr-un teritoriu slab i nconjurat de o populaie dumnoas, n care ns romanitatea nu i -a nfipt rdcini att de adnci, nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei naionaliti cucerite i din punct de vedere spiritual. De aici i uurina cu care mai trziu a putut s fie ndeprtat i a disprut fr a lsa att de multe urme ca n Britania sau Noricum, fiind tears ca o simpl poleial (Roesler). Ca s vezi. Un popor nscut din marile civilizaii Cucuteni, Gumelnia, Petreti, din cel mai numeros dup inzi popor,din cea mai viteaz ramur a tracilor (Herodot), a disprut fr urme. Care sunt argumentele care pun la ndoial teoria romanizrii Daciei? n primul rnd, timpul scurt de ocupaie n Dacia nord-dunrean - doar 165 de ani. Cele mai vechi cronici maghiare pstrate (sec. XII-XIII) afirm c atunci cnd maghiarii au sosit n Pannonia, zonele nvecinate erau locuite de blacki sau blazi (valahi = romni); nicio cronic medieval nu menioneaz vreo migraie masiv de populaii roma nice din Balcani. Cele sub 200 de cuvinte comune cu echivalente albaneze (de ex. mo, copil, mal, murg, barz, viezure, abur, rezema, zer, urd, glbeaz, zgard, zgrma, smbure, mazre, mgar, bunget, cioc, cciul) atest cel mult o motenire n comun a unor resturi de lexic daco-moesic i nu mprumutarea din albanez n romn. Apoi exista populaia numit dacii liberi i cele numite carpi i costoboci. Pe baza indiciilor istorice noi nu putem susine romanizarea acestei ri dect n partea apusean a Ardealului cu Banatul, Timiul i Oltenia, pe care teritoriu se mrginise colonizarea roman. n Moldova i Valahia rsritean, precum i n regiunea dintre Tisa superioar i Ardeal, lipsea aceast temeliei dup prsirea provinciei dacii din ar susin ostiliti cu Imperiul Roman. Acest element ostil nu se poate privi ca romanizat (Dm. Onciul). Neamul tracilor este cel mai numeros dup cel al inzilor (Herodot). Problema strmoilor notri consta n faptul c acelai popor era numit de strini cu nume diferite, lsnd impresia c sunt popoare. La nceputul mileniului I ntre Peninsula Apenin i Marea Neagr locuia un singur neam, destul de numeros (urma al marelui
12
popor trac), dar divizat n mai multe ramificaii, dup denumiri geografice, nd eletniciri etc.: iliri, traci, geto/daci, frmiai la rndul lor n formaiuni statale i prestatale, uniuni de triburi, sub aspectul ocupaiilor, structurii sociale, credinelor, locului de trai. Ceea ce i lega pe toi i i fcea s neleag c au aceleai rdcini i sunt de acelai neam era limba vorbit, care, n pofida deosebirilor, era neleas de toi, indiferent de regiunea n care locuiau. Chiar i romanii nelegeau aceast limb latin vulgar, ceea ce vorbete despre faptul c i ei se trgeau din aceleai rdcini. Deci, dup ocuparea Daciei de ctre Traian nu putea fi vorba despre romanizarea ei, ea fiind latin pn la venirea romanilor. Dup prsirea Daciei vechi de ctre romani n partea de sud a Dunrii se formeaz tocmai trei Dacii: Dacia ripensis, Dacia mediteranean, Moesia superior i inferior, Dardania etc. Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului (Dunrii n.n.). Cei care sunt dincoace de fluviu se numesc moesi. Cei de dincolo poart numele de daci, fie c sunt gei, fie c sunt traci din neamul dacilor(Casius Dio). Ce i -ar fi fcut pe romani s numeasc cu numele Dacia practic ntregul teritoriu mai jos de Dunre pn la Balcanii eleni, ntre Marea Neagr i Marea Adriatic? Doar faptul prezenei masive a elementului dacic n acest spaiu natural al vechilor traci, din care s -au tras geto-dacii. Adic elementul latin a fost prezent masiv n acest teritoriu pn la venirea romanilor. Geii (dacii) vorbesc o limb barbar. Ins curios c este de neam latin, ne scrie martorul ocular al acelor timpuri Publius Ovidius Naso, exilat de romani n or. Tomis (actuala Constana). Colhii i dacii m cunosc. Ei vorbesc o limb barbar de idiom latin (Horaiu - 65-6 .Hr.). Dei nu putea s prinz toate cuvintele ce le cnta, nelegea n toate (Lucian, 120-135 d.Hr., despre mpratul Nero, admirnd cntecul unui scit de lng Pontul Euxin). Oare toate acestea, de asemenea, prezena n limba romn a multor cuvinte din sanscrit (Vlad Ciubucciu, Vorbii limba adamic, nr.34, 1998), comunitatea de cuvinte n limbile romn, albanez .a. vorbesc despre existena unei limbi protolatine.
13
1.5 Bazinul Dunrii leagnul poporului pelasgo-traco-geto-daco-valahoromn Este uimitoare coincidena aproape perfect ntre teritoriul fostului regat al Daciei, atestat documentar, de pe vremea lui Burebista i conturul bazinului hidrografic al Dunrii, de la Viena i pn la vrsarea n Marea Neagr. Aceast coinciden confirm faptul c bazinul hidrografic al Dunrii a fost leagnul de formare i supravieuire multimilenar a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-romn. (Teodor Filip). Cultura Vedic, considerat pn azi drept cea mai veche din lume, din care i trag originea cele caldeian, egiptean, iudaic i cretin, care st la baza ntregii civilizaii a lumii, este considerat ca pornind din spaiul carpato -dunrean. Spun acest lucru nu specialitii romni, ci cunoscui savani de la Cambridge -Anglia, precum i din SUA. Este indiscutabil faptul c pe veritabilul fond genetic local la nceput al culturii Vedic, mai apoi al culturilor Cucuteni, Gumelnia, Slcua, Petreti, Cernavod, Karanovo .a., care au nflorit n spaiul bazinului Mrii Negre, a aprut poporul pelasg (numit de greci hiperborei), precursorul multor popoare europene i nu numai. Elementele comune (lingvistice, obiceiuri, construcii etc.), gsite la populaiile de la inzii din podiul Iranului pn la celii din Marea Britanie, ntr-un fel confirm ipoteza rspndirii spre vest i est a supravieuitorilor din spaiul bazinului actualei Mri Negre dup Marele Potop. Dup N. Densusianu, pelasgii au construit cel mai mare i mai puternic imperiu n Europa preistoric. Patria Hiperboreilor, i anume n epoca aceea, cnd religia lor ncepe s aib o influen decisiv asupra vieii greceti, era, dup cum ne spun cei mai nsemnai autori, n prile de nord ale Dunrii de jos i ale Mrii Negre (Nicolae Densuianu). Dup Pindar, cel mai erudit poet al antichitii greceti, Hiperboreii erau locuitorii de pe rmurile Istrului sau ale Dunrii de jos. De asemenea afirma c Apollo, dup ce a ridicat zidurile Troiei, s-a ntors n patria sa de pe Istru. De alt parte Strabo scrie: Cei de nti, care au descris diferitele pri ale
14
lumii, ne spun c Hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului i a Adriei. Pentru poporul grec, pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe Pmnt. Rasa lor li se prea att de arhaic, att de superioara n concepiuni, puternic n voin i n fapte, att de nobil n moravuri nct tradiiunile i poemele greceti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de divini, dioi, adec oameni cu caliti supranaturale, asemenea zeilor, un nume, ce ei ntru adevr l -au meritat prin darurile lor fizice i morale. Grecii aveau o tradiiune c nainte de dnii, a domnit peste pmntul ocupat de ei un alt popor, care a desecat mlatinile, a scurs lacurile, a dat cursuri noi rurilor, a tiat munii, a mpreunat mrile, a arat esurile, a ntemeiat orae, sate i ceti, a avut o religiune nltoare, a ridicat altare i temple zeilor i c acetia au fost pelasgii (N. Densuianu).Ei au fost cei dinti cari au adunat n societate familiile i triburile rspndite prin caverne, prin muni i pduri, au ntemeiat sate i orae, au format cele dinti state, au dat supuilor si legi i au introdus n modul lor de via moravuri mai blnde; peste tot au ndreptat ntreaga activitate a lor spre o existen mai bun, fizic i intelectual, i astfel au deschis o nou cale pentru destinele omenirii pe acest pmnt (Dromihete). Dup Mircea Eliade, numrul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 (Dicionar al religiilor, pag. 265). Migrnd pe ntinsurile Europei, rspndindu-i cultura i limba, arienii, pelasgii, tracii au generat cultura latin. ntotdeauna n spatele unei culturi mari se gsete o alta, neobservat, uitat, neglijat, ignorat.. Cunoatem din istorie c toate marile civilizaii au nflorit pe vile unor mari fluvii i, n special, la gurile de vrsare ale acestora: cea egiptean - pe Nil; cea mesopotamian - ntre Tigru i Eufrat; cea indian - pe Ind i Gange; cea chinez - pe Fluviul Galben; iar cea european, cu voia sau fr voia marilor profesori de istorie i arheologie - pe valea (Istrului, Danubiului) Dunrii i, n special, n zona Deltei acesteia. n susinerea acestei opinii apare cartea profesoarei de arheologie european, Marija Gimbutas: The Goddesses and Gods of Old Europe, n Statele Unite, California, Los Angeles, n 1974, care parc n cunoaterea scrierilor celor sus15
menionai declara spaiul carpato-dunrean drept vatr a vechii Europe, iar pe locuitorii acestui spaiu drept autohtoni creatori de civilizaie european, cu mult nainte ca acea civilizaie a grecilor sau cea iudeo-cretin s nfloreasc. Originea acestui popor, tracic, cruia geografia i condiiile climatice i-au hrzit culoarea alb a pielii, meninut cu toate invaziile, ncrucirile i suprapunerile orientale, se confund cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni, a vechilor Pelasgi, ntemeietori ai Europei moderne de azi. n ultima vreme, tot mai muli cercettori sunt de prere c leagnul vechii Europe este spaiul Carpato-Dunrean, susine Marija Gimbutas. De aceeai prere este i cunoscutul savant german P. Bosch-Gimpera, care consider c spaiul, din care au pornit popoarele europene, este situat pe teritoriul dintre Val ea Dunrii, Marea Egee (Marea Tracilor) i Marea Neagr (Marea Getic). Acesta este leagnul adevrat al civilizaiei Proto-Europene, n strvechea vatr tracic a Carpailor, a Dunrii Carpatice. Aici veneau grecii n antichitate s-i caute Lna de Aur i bogiile agricole dunrene. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epoc de Aur, cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dunrii i Lcaul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. 1.5. Scrisul
Un element incontestabil, care determin gradul de civilizaie al unui popor, este scrisul. Se pune ntrebarea: au cunoscut str-strmoii notri scrisul? Prin mulimea vestigiilor descoperite putem spune cu certitudine c l-au cunoscut. Ce spun cercetrile tiinifice din ultimul timp despre apariia scrisului n spaiul Carpato -Danubiano-Pontic? Scrisul a fost adoptat i utilizat n spaiul tracic, apoi n spaiul greco -roman (I.C.Drgan. Noi, tracii, i istoria noastr multimilenar. Nagard, Milano, 1976). dacii, strmoii Romnilor, i-au formulat probabil o scriere cu sute de ani naintea Sumerienilor (D. Bla. Noi, Tracii. 1986) .a. S ncercm s facem o scurt analiz prin confruntarea surselor existente a apariiei primului sistem de scriere pe Pmnt. Cercetrile tiinifice din toate domeniile au un caracter relativ. Multe descoperiri trebuie luate ca repere, ca puncte relative de plecare n cunoaterea adevrului despre facerea lumii pn nu sunt descoperite altele, mai
16
adevrate. Aa s-a ntmplat i cu istoria scrisului. Dei legendele pun inventarea scrisului pe seama atlanilor sau a altor civilizaii ipotetice pierdute in negura istoriei, pn n urm cu cteva decenii era un fapt general acceptat acela c sumerienii au fost cei care au pus bazele scrierii prin sistemul de simboluri Sumer, descoperit la Djemer Nasr, Kis i Uruk din fosta Mesopotamie (actualul Irak) i datate la 3300 .Hr. Publicul contemporan continu s cread c leagnul civilizaiei s -a aflat n epoca bronzului n Sumer i Egipt. A fost o ipotez corect pentru timpul su, care a permis descop erirea asemnrilor ntre diferite sisteme de scriere descoperite pe Pmnt. Descoperirea ns n anii 60 a tblielor de la Trtria avea s schimbe ordinea cronologic, a apariiei limbajului scris i nsi localizarea leagnului n care a luat natere prima civilizaie a lumii. n localitatea Trtria, din judeul Alba, cercettorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit, n anul 1961, un important complex de cult, cu materiale ce atest o continuitate de locuire, n acest loc, datat ntre anii 4500 -4200 .e.n. Printre altele, s-au gsit i trei senzaionale tblie de lut ars. Dou dintre ele sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic, cu peste un mileniu anterioare celor asemntoare, descoperite la Djemer Nasr, Kis i Uruk. Astfel, un simplu calcul matematic mpinge inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu dect se credea iniial i schimb total i locul de natere al acestuia, din Mesopotamia n bazinul Dunrii. Este posibil ca o civilizaie s se fi format n zona balcanic cu un mi leniu naintea altora, mult mai celebre i puternice, cum ar fi cele din Sumer i Egipt? De mai bine de jumtate de secol, tbliele de la Trtria i simbolurile pe care le poart sunt n centrul dezbaterilor. Datrile cu carbon radioactiv realizate de sa vantul american Marija Gimbutas (care stabiliser c tbliele carpatice sunt mai vechi cu peste un mileniu dect cele din Sumer) au fost confirmate n anul 1972 i de academicianul bulgar Vladimir I.Georgiev. Experii din cadrul Academiei de tiine din R usia au concluzionat n urma analizrii materialului c tbliele sunt un fragment dintr -un sistem de scriere larg rspndit, de origine local. n opinia acestora, textul unei tblie enumera ase totemuri antice care coincid cu manuscrisul din oraul sum erian Djemdet-Nasra. Citite n cerc, contrar micrii acelor de ceasornic,
17
reiese
textul
proto -sumerian
NUN.KA.S.UGULA.PL.IDIM.KARA.I., tradus prin: n (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue cel mai vrstnic dup ritual (a fost) a rs. Acesta-i al zecelea.. Opinia general este c formele acestea de scriere nu puteau aprea izolat, ci puteau fi dezvoltate numai n cadrul unei culturi puternice i larg rspndite. Dezlegarea tainei celor trei tblie ar putea fi oferit doar de studi erea ntregului complex Turdas-Vinca, de care este legat i Trtria. Semnele prezente pe tblie se aseamn izbitor cu cele sumeriene i sunt aranjate n aceeai succesiune. O serie de observaii indic o origine comun a concepiilor religioase din zona Tartaria i DjemdetNasra. Scrierea de pe tblie este ideografic, la fel ca i cea sumerian, neexistnd nc semne silabice i indici gramaticali, iar numele zeului Usmu este reprezentat la fel ca la sumerieni. Cu toate acestea, cercettorii se ntreab cum este posibil ca locuitorii strvechi ai Trtriei s scrie n sumeriana cnd nc nu se pomenea despre Sumer. Cercettorul rus Boris Perlov este de prere c sumerienii, ca i babilonienii, au fost doar nite elevi buni, prelund scrierea pictografic de la popoarele balcanice i transformnd-o ulterior n scriere cuneiform. Conform acestuia, inventatorii scrierii au fost chiar locuitorii balcanici, nu sumerienii. De aceeai prere sunt i cercettorii strini David Whipp i Iovan Todorovici. Pn i francmasonii din Anglia au ceva de spus despre zona noastr i despre descoperirea de la Trtria din 1961. Christopher Knight i Robert Lomas, vorbind despre pietrele megalitice (din Anglia), pomenesc despre descoperirea de la Trtria, lng Turda, n Transilvania. nc din 1962 S. Hood observ asemnri cu tbliele din Uruk (ora din actualul Irak, n care se atest n jurul a. 3300 .Hr. scrierea cuneiform cu cca 400 de semne). Sunt i alte dovezi c sumerienii i oamenii Europei megalitice au fost influenai de o surs de simboluri comun i veche. Gradeasca Plaque gsit la Vraa (6.000-7.000 de ani), un sigiliu de 5.500 de ani gsit la Karanovo au aceleai simboluri. De asemenea, autorii vorbesc de studiile fcute de Sham Winn, n 1981, pe descoperirile din zon, care mpreun cu cele de la Trtria fac parte din cultura Vinca sau Vincea, i care a clasificat sute de semne.
18
Mai exist un argument n acest sens. Este cunoscut faptul c marile migraii s au produs nc din mileniul IV i.e.n. Potrivit opiniei generale, sumerienii au venit n Sumer aproximativ pe la jumtatea mileniului IV n general, exist o concordan de opinii privind faptul c sumerienii au venit din inuturi muntoase. Potrivit religiei pe care i-au adus-o din ara de origine, zeii lor slluiau n vrful munilor, iar dac n noua lor ar nu au gsit muni, ei au ridicat zeilor temple n form de muni artificiali - ziguratele scria V. Zamarowsky n celebra sa carte La nceput a fost Sumerul. n continuarea acestei idei, istoricul rus N. Jirov declara n revista Znanie Sila, 1971 c sumerienii au migrat din zona Peninsulei Balcanice (Geto-Dacia). Sumerienii au migrat cu tot cu calendar. Dar, pentru c acesta nu se mai potrivea la mrimea zilelor i nopilor de pe latitudinea lor, l-au schimbat. Acelai argument a fost folosit i de astronomul polonez Ludwig Zaidler n cartea Istoria ceasurilor, pentru a demonstra migraia sumerian din zona carpatic, N. Jirov mai sublinia faptul c limba sumerian era total diferit de cele ale vecinilor semii, iar scrierile lor plasau originea strmoilor ntr -o ar montan sau submontan. Un element deosebit de important al oricrui neam sunt limba, tradiiile, cultura. Din punct de vedere lingvistic, muli cercettori susin existenta unei Limbi Ariene, Carpato - Danubiene (Pelasgice), care a stat la originea limbii tracice, cu diferite variante locale. Sunt intrigat de prezena, pe teritoriul Romniei, a mai multor toponime cu rezonan sanscrit, ne spune cu mirare profesorul italian Fabio Scialpi. Avnd n vedere legturile ntre Limba Hittit i Limbile Ariene, se poate afirma c micri de popoare au avut loc de la apus spre rsrit, adic din Europa spre Asia i nu invers. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovad c acetia s-au desprins din trunchiul carpato-danubian, european, ptrunznd n Asia Mic. Sunt suficiente dovezi de natur arheologic i antropologic (spune I.C. Drgan, p.90, ibidem) pentru a ngdui afirmaia c, nc din Epoca Neolitic, n spaiul tracic i ntr-o arie limitrof acestuia, exista o populaie autohton, din care i trag rdcinile Popoarele Istorice Europene, iar aceast populaie poate fi considerat din punct de vedere lingvistic ca prearian. Limba acestui popor antic este una demult disprut, iar cultura lor a fost
19
puternic influenat i dizolvat de invaziile barbare repetate: prin Balcani au trecut celii, hunii, goii i sarmaii, mai trziu slavii, aducnd cu ei elenizarea, romanizarea i mai trziu slavizarea.
2. Comorile dacilor
Se gsir i comorile lui Decebal, cu toate c erau ascunse sub apa rului Sargetia Cci Decebal, prin mijlocul captivilor lui, abtu rul, sp albia lui i punnd ntr nsa mult aur i argint, precum i alte lucruri de mare pre i care puteau s uferi umezeala, puse peste ele pietre i grmdi pmnt; dup aceea aduse din nou rul n albia lui, iar n peteri, tot cu ajutorul acelor captivi, ascunse vemintele i alte lucruri de felul acesta. Dup ce fcu acestea, el ucise pe captivi, ca s nu spun nimnui nimic. Dar Bicilis, un so de-al lui, care tia ce se lucrase, fu prins i ddu pe fa toate acestea notase istoricul Dio Cassius la 200 de ani dup cel de -al doilea rzboi daco-roman. Nu se tie dac ele reprezint adevrul istoric, dar o re alitate armas: dup acel rzboi, imperiul i-a refcut finanele, un an romanii au fost scutii de impozit, Traian a organizat timp de 123 de zile srbtori la Roma i a construit o serie de edificii mree. Cercettorii au evaluat la 165 de tone aur i 330 tone argint prada luat de Traian din Dacia, dar oare acesta era tot aurul strmoilor notri? Unii oameni de tiin, evalund
20
producia de aur din Munii Apuseni la 15-20 tone/an (exploatarea era intens i strveche, s nu uitm c aur din minele de lng Brad s -au gsit i n tezaurele antice din piramidele egiptene, fapt demonstrat prin analize chimice), au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1.000 tone! Atunci unde este restul? Cu siguran c Decebal nu a ascuns tot tezaurul n acelai loc. n plus, n mod sigur, fiecare tarabostes avea averea lui. S nu uitm nici stocurile de la exploatrile miniere, care erau nu numai n Apuseni, ci i n Banat, n zona Ocna de Fier. Unde poate fi acel aur?
Din cnd n cnd, aurul dacic a trimis cte un semnal, cele mai semnificative fiind: n secolul XVI, la vrsarea Streiului n Mure, un pescar a scos de pe fundul apei cteva monede de aur. Mai sus, ntr-o bolt zidit, a gsit 40.000 galbeni i buci de aur nativ. Unul dintre beneficiarii comorii a ncercat s vnd cte ceva la Alba Iulia, dar a aflat cardinalul Martinuzzi, care, prin mijloace specifice a recuperat totul, n urma unor cercetri intense n apa rului el rotunjindu -i tezaurul. Cardinalul a nceput s cheltuie fr socoteal, construind un castel la Vntu de Jos i cumprnd cu nemiluita cai, bijuterii i alte obiecte de lux, atrgnd astfel atenia asupra lui. Drept urmare, mpratul Ferdinand de Habsburg l-a trimis n zon pe generalul Castaldo, care l-a lichidat pe Martinuzzi, dar nu a mai gsit dect 2.000 de monede de aur. Un cronicar povestea c la Gherla, un alt domeniu al lui Martinuzzi, s -au gsit 1.600 kg. aur nativ si 250.000 florini. Cronicile vorbesc de nite butoaie cu monede vechi de aur aflate n posesia domnitorului Petru Rare al Moldovei. La 1716, un clujean pe nume Pavel
21
Varga, mbogit brusc, lsa un testament n care pomenea de o mare comoar din care luase ceva, restul, care ar fi putut mbogi toat populaia Transilvaniei, rmnnd ascuns. Pe la 1800, copilul unui ran a gsit 264 monede de aur pe Dealul Anineului. n 1804, un preot din Vlcele a descoperit la rdcina unui fag btrn 400 de monede dacice tip koson. Ulterior, n aceeai var, s-au mai gsit 35, respectiv 987 monede de acelai tip. n 1970, un lucrtor a gsit o moned tip koson (nume care se presupune a proveni de la regele Cotiso, ceea ce ar confirma vechimea i acumulrile din tezaurul dac) n zona sanctuarelor de la Sarmisegetuza.
Enigmele rmn. Dac evaluarea la 1.000 tone a tezaurului dacilor este mcar aproximativ real, nseamn c romanii au mai fost pclii o dat de neleptul Decebal, chiar si dup moarte, Bicilis jucnd, probabil, rolul de pion otrvit. Chiar dac o parte din aur a fost ngropat n albia Stre iului, restul poate fi oriunde n arealul fostului regat dacic, zona cetilor de lng Ortie fiind cea mai fierbinte, dar s nu uitm c toat zona montan dintre Olt i ara Haegului, probabil chiar i Masivul Godeanu, era un spaiu strategic, cu drumuri de culme i cu ceti la gura vilor. Dac mai adugm i zona aezrilor i a exploatrilor aurifere din Munii Apuseni i Munceii Dognecei, aria de cutare se mrete, la fel i ansele de a se mai gsi ceva i doar norocul sau eroziunea natural pot aduce ceva nou
22
Apusenii sau Munii de Aur, este regiunea cea mai bogat n aur din ar i a doua dup Rusia, din Europa. Se pare c aici s-a fcut pentru prima dat exploatarea preiosului metal galben. Despre abundena aurului dacilor a scris chiar i printele istoriei, Herodot. Cetile greceti de la Pontul Euxin, i trimiteau negustorii s le aduc aurul acestora, care apoi era transportat pn la ngheatele trmuri nordice, sau sub soarele arztor al Egiptului.
Harta comorilor din Romania Aurul dacilor n timpul lui Decebal era de aproximativ 80% de provenien aluvionar (Banatul, Criana, Munii Apuseni, Munii Sebeului, Munii Olteniei, i ai Fgraului, Dobrogea, Munii Moldovei i ai Bucovinei, Munii Rodnei i Maramureului) i doar 20% de provenien subteran, minier. n sprijinul estimrii de mai sus vine urmtorul calcul: pentru extragerea din subteran a 165.000 kg de aur dintr o roc bogat n minereu, 10 g aur/ton, presupunnd o recuperare de 50% din aur,
23
prin tehnologia de care se dispunea la vremea respe ctiv, vom avea nevoie de circa 33 nilioane de tone de roc extras i prelucrat. Aceast cantitate extras reprezint aproximativ 11 milioane metri de galerii de tipul roman (1m liniar de galerie roman=3 tone de roc extras adic 11.000 km de galerii! Ceea ce demonstreaz c aurul dacilor era n cea mai mare parte de provenien aluvionar, mineritul subteran fiind cu totul sporadic i de dimensiuni reduse. Regiunile pe care le-am menionat mai sus au furnizat secole de-a rndul mari cantiti de aur aluvionar, din acesta revenind anual cel puin 15- 20 tone tezaurului statului dac. Acest aur acumulat n decursul anilor a condus la constituirea unui stoc pn la dimensiunea de aproximativ 1000 de tone, tezaur considerat ca intangibil.
Rhyton de aur- tezaurul de la Panaghiuriste

24
Vas de aur
Colier dacic
25
Monezi de aur
Tezaurul de la Sannicolau Mare

26
Tezaurul de la Pietroasa
Vase de aur
27
Coif de aur
Prada luata de imparatul Traian, dupa ce a cucerit Dacia, a uimit lumea romana. Faptul a fost consemnat si comentat in mai multe lucrari ale istoricilor antichitatii. Avutiile Daciei lui Decebalvor fi evocate insa nu numai in documentele secolelor ce au urmat cuceririi Daciei, ci si in operele unor umanisti transilvani, 15 secole de la purcederea spre Cetatea Eterna a convoiului greu incarcat cu armele si aurul dac, convoi pe care-l vedem infatisat intr-una din metopele Columnei triumfale, inaltate in Forum. A fost acel spolium fara seaman in veac. Spolium, prada de razboi, cuprindea fara indoiala, pe lnga sloiuri", pepitele mari de aur nativ, si numeroase monede batute in oficinele romane. Cu trei secole mai inainte ca Traian sa fi cucerit teritoriile getodacice aflate la nord de Istru, monedele Republicii si ale Cezarilor patrunsesera adnc in Dacia, circulatia lor fiind relativ intensa in secolul marcat de opera civilizatoare a regilor Burebista si Decebal. Desigur ca in spolium se mai aflau lingouri de aur in forma
28
de vrf de sageata, cum sunt cele descoperite in secolul nostru de arheologi in aria pamnturilor dacice. Prazile luate de la bastarnii si celtiicu care dacii si -au incrucisat armele imbogatisera tezaurul. Se aflau poate si coifuri de aur, cum este cel descoperit la Poiana-Cotofanesti, cupe rituale si tavi decorate cu mestesugite reliefuri evocnd universul mitic al Helladei lucrate de argintarii si orfaurarii din Thasos Histria, Olbia, Apollonia... Se vor fi adunat laolalta in chiupuri de lut ars, argintul drahmelor oraselor cetati de pe tarmurile Pomului Enxin, asa cum ne sugereaza numeroasei tezaure descoperite in aria geto-dacca. Monedele polisurilor Marii Negre, dupa cum releva documentele arheologice, au ajuns pna in castelele intarite din muntii Orastiei, la Costesti, bunaoara. Ioannes Lydus, istoric din secolul al Vl-lea, relateaza ca Traian a luat ca prada din tara getilor 5.000.000 livre de aur si indoitul acestei cantitati in argint, fara a mai socoti vasele de nepretuita valoare", turmele, armele si cei 500.000 de captivi. Lydus il citeaza in aceasta ordine de idei pe Criton, care povesteste, in lucrarea Getica", desfasurarea razboaielor purtate de Roma pe pamntul dacic. Lui Criton, care a participat la campaniile conduse de Traian, fiind martor direct al celor petrecute, ii putem acorda credit in multe privinte; Ct priveste insa cifrele amintite, istoricii releva ca ele sunt exagerate. Specialisti de prestigiu european, ca istoricul francez Jerome Carcopino, apreciaza ca metalul nobil luat prada nu insuma mai mult de 165.000 kilograme de aur si 330.000 kilograme de argint. Desi reductia este mare, cantitatea de metal pretios ramne totusi considerabila, uriasa chiar in raport cu disponibilitatile de aur si argint ale Imperiului in acel timp. Faptul ca prada luata de catre legiunile biruitoare a fost imensa - si in acest sens toate izvoarele literare sunt de acord - o demonstreaza maretele edificii publice care au fost inaltate la Roma si in alte zari ale imperiului in anii imediat urmatori cuceririi Daciei. S-au construit temple si apeducte, forul ce poarta numele invingatorului Traian, au fost ridicate statui de bronz poleit cu aur... Inscriptii in piatra mentioneaza cu staruinta ca toate acestea din avutia dacilor invinsi au fost facute". In acest timp se va dura la Dunarea de Jos templul inchinat lui Mars ultor - Marte razbunatorul - si monumentul Trophaeum Traiani. Anul 106 va
29
ramne adnc intiparit in amintirea romanilor acelui secol: Cezarul hotaraste suprimarea tuturor darilor si - mai mult dect puteau visa cetatenii Romei - fiecare cap de familie primeste 650 de dinari spre a se simti partas la marea victorie. saptesprezece saptamni in sir au durat jocurile in circuri, 10.000 de gladiatori infruntndu-se cu arma in mna, Aceasta imensa cheltuiala se produce dupa ce, cu putina vreme inainte de a se incheia campania in Dacia, se instituise o comisie de notabili in vederea stabilirii unor masuri de severe economii, tezaurul imperiului fiind aproape sleit. Afluxul de metal nobil survenit insa in 106 a fost att de important, inct s-a produs o scadere vertiginoasa a cursului aurului. Introdus masiv pe piata, aurul Dacieia micsorat cu o zecime pretul lui in tot imperiul, unii autori sustinnd ca scaderea cursului a fost chiar si mai sensibila. Ar fi putut furniza minele Daciei o att de importanta cantitate de metal nobil? Acceptnd valorile aproximate de Jerome Carcopino se pune problema ce masa de roca ar fi trebuit excavata pentru a obtine o asemenea considerabila productie. Calculele facute de Ovidiu Maicru releva ca pentru a fi extrase 165.000 kilograme de aur este necesar sa fie excavate 33.000.000 tone de roca, in conditiile in care minereul este bogat (zece grame de metal nobil la fiecare tona) si considerndu-se ca ar putea fi recuperat 50% din aurul continut - marja maxima tinnd seama de tehnologia epocii respective. Dar pentru a extrage o asemenea masa de roca era necesar sa se sape in munte numeroase galerii care ar fi insumat nu mai putin de 11.000 kilometri... Evident, cifra uriasa nu corespunde cu potentialul minelor dacice. Atunci? Este exagerata evaluarea facuta de Carcopino? Se pare ca nu. Calculele sale au cstigat aprobarea majoritatii oamenilor de stiinta. Sunt istorici care apreciaza chiar ca savantul francez a fost excesiv de prudent in socotelile sale, metalul nobil luat ca prada de Traian insumnd valori mult superioare. De buna seama insa, majoritatea aurului nu provenea din extractia miniera, ci din prelucrarea nisipurilor aurifere. Rurile ce-si purtau la vale apele din Muntii Apuseni, din Carpatii Olteniei si din muntii Sebesului constituiau bogate surse de aur aluvionar. Cu mult inainte de pragul primului mileniu al erei noastre, oamenii bastinasi culegeau graunciorii stralucitori din apele repezi ale rului intr-o
30
tesatura flocoasa din lna de oaie, practica folosita nu numai in Colchida miturilor helladice si aici, in inima muntilor dacici, de unde, - potrivit ipotezei lui Nicolae Densusianu - s-a pornit firul fermecatoarei legende a Lnii-de-Aur. Specialisti avizati apreciaza ca rurile Daciei puteau asigura, anual, intre 15.000 si 20.000 de kilograme de metal pretios... Autoritatea statala, probabil, colecta si tezauriza o buna parte din aurul obtinut prin spalarea aluviunilor si prin exploatarea minelor. Acumularile realizate numai in decursul ctorva decenii egaleaza asadar cifrele avansate de Jerome Carcopino. Uriasa cantitate de metal nobil nu poate fi deci dect rezultanta unei indelungate acumulari. O buna parte din acest aur si din acest argint venea din gloriosul timp al regelui Burebista care, unind sub crmuirea sa toate triburile geto-dacice pe la sfrsitul primei jumatati a secolului I i.e.n., isi exercita autoritatea asupra unui spatiu considerabil, ce se intindea de la Carpatii septentrionali pna in tinuturile strabatute de cursul mijlociu al Dunarii. Un asemenea puternic stat, ce-si avea inima in fortareata Carpatilor, in arcul carora se afla unul din marile filoane de aur ale.antichitatii, putuse acumula o mare cantitate de metal pretios. Tezaure descoperite de arheologi pe teritoriul Daciei antice ne aduc informatii pretioase: capeteniile geto-dace detineau obiecte de aur maiestrit lucrate inca din secolele al Vl-Iea si al III-lea ien - coifuri si mnere de sabie, cratere si cupe, precum si splendide ornamente destinate impodobirii harnasamentului. Cea mai pretioasa parte a prazii luate din Carpatii dacilor a fost gasita de romani in tainitele palatului-fortreata durat pe inalta terasa a Sarmizegetusei. Este plauzibil sa fi fost apoi jefuite si cetatuile din munti, resedinte ale puternicilor tarabostes locali; acele cetati inzidite cu muntii" ale caror temeiuri staruie si azi: Costesti, Cplna, Blidaru. Iata ce spune, referindu-se la rolul politic si economic ce-l detineau in epoca aceste asezari fortificate, prestigiosul ctitor al scolii arheologice romnesti Vasile Prvan : Centre puternice prin situatia lor strategica, ascunzatori bogate pentru prada ingramadita de capeteniile razboinice in aceste acropole formidabile, cetatile dace sunt deosebit de numeroase tocmai in regiunile minelor de fier ale Transilvaniei. Nicovale,
31
zgura si obiecte de fier, dar si mici nicovale de mestesugari pentru podoabele scumpe, tezaure celebre de monede de aur de la Lisimah de o parte, de la Koson, de alta, caracterizeaza indeajuns activitatea industriala, fastul politic, intr-un cuvnt, marea putere materiala a principilor care au domnit aici. In cmpul figurativ al metopei amintite de pe Columnatraiana, sculptorul anonim sugereaza plastic natura unora din prazile luate prin vase de felurite dimensiuni. Nu ne este greu-extrapolnd ce stim astazi despre arta faurarilor daci, despre canoanele artistice si despre esenta motivelor decorative - sa ne imaginam pretioasele prazi: vase de aur si de argint decorate cu simbolul vesnicei tinereti - creanga de brad - cu valuri alergatoare si cu semnele perenitatii solare, asa cum era impodobita cu discreta eleganta si ritmuri egale ceramica geto-daca ce ni s-a pastrat in tezaurul tainic al ogorului romnesc; vase cu armonioase intreteseri de motive geometrice, crestate sau modelate in relief, cu subtile stilizari de lujeri si alte forme vegetale, unduiri serpentiforme, simboluri-matrice ce se petrec neistovite in ampla curgere a Timpului; splendide vase cum ni le-a redat pamntul in hotarul Mehadiei si in attea alte locuri din tara. O parere despre admirabilele opere ale atelierelor dace ne putem forma privind rhytonul de argint aurit descoperit nu de mult in ogorul comunei mehedintene Poroina. Specialistii numesc astfel cupele in forma de corn sau de cap de animal, folosite in antichitate cu prilejul ceremoniilor. Rhytonul de la Poroina este arcuit ca un corn a carui parte inferioara infatiseaza un cap de cerb. in partea superioara, cupa este impodobita cu doua splendide reprezentari antropomorfe. Gruparea celor patru personaje, plasate cu un excelent simt al compozitiei in spatiul plastic definit, ne sugereaza o scena ceremoniala. Doi barbati se afla asezati pe cte un scaun, tinnd in mna o cupa, iar celelalte doua personaje stau in picioare cu dreapta inaltata. Un gest de devotiune? E dificila o interpretare exacta. Cert e faptul ca att tehnica faurarilor, ct si motivele ornamentale apropie acest vas de argint aurit de alte stralucite opere tracogetice, ce fac parte din tezaurele descoperite la Valea Nucarilor-Tulcea, CucuteniBaiceni, Peretu-Teleorman, Craiova-Dolj. Probabil ca un rhyton asemanator a fost daruit de catre Marcus Ulpius Traian templului din Siria despre care izvoarele literare
32
amintesc ca o splendida ofranda a strnit o puternica vlva in acel timp". Trebuie sa se mai fi aflat in acest spolium, nepereche in veac, pocale si cratere de argint aurit, ori mari recipiente tronconice, asemenea celui aflat in zilele noastre la Sarmizegetusa. O comoara gasita la Sncraieni-Hunedoara ne da posibilitatea de a pretui armonioasele forme ale unor asemenea vase ceremoniale, dupa cum alte tezaure descoperite in numeroase locuri, att in arcul carpatic ct si in alte regiuni ale tarii - in comuna Somesu Cald din judetul Cluj, la Seica Mica si Agrbitiu in judetul Sibiu, prin partile Lugojului, la Remetea-Poganici, la Epureni-Vaslui si Cerbal-Hunedoara, la Stupini in judetul BistritaNasaud ori pe terasa dreapta a Dunarii - aduc in orizontul zilelor noastre farmecul podoabelor realizate de argintarii si aurarii ce au trait sub cerul lui Burebista, Oroles, Scorillo si Decebal. Ne putem inchipui ce reprezentau prazile luate, nu numai ca valoare in aur sau argint, ci si ca har al artei cu care era investit metalul lucrat, privind graitoarele martore ale acelui timp ce s-au pastrat in neodihna pamntului getic: gratioasa cupa cu toarte elegant aurite, una din superbele piese ale tezaurului din Sncraieni, masivele bratari din argint multispiralate, aduse la lumina in vatra transilvana, cingatorile de la Gusterita-Sibiu, elegantul lant de argint cu pandantiv gladioloform din tezaurul descoperit la Merii Goala (Teleorman), ori pavezele de parada decorate cu reliefuri, cum e bunaoara scutul adus la lumina la Piatra Rosie (in hotarul comunei Bosorod, jud. Hunedoara). Timpul le-a rapit poate din stralucirea initiala, dar le-a lasat intacta capacitatea de a evoca evurile pierdute, trasaturile elocvente ale unei arte viguroase si originale.
Stancesti, sec V
33
Comoara de aur
34
Monezi dacice de aur
Monezi dacice de aur

35
Ele ne permit sa ne inchipuim ce imensa pierdere a suferit patrimoniul artistic universal prin topirea de-a valma, in cuptoarele Romei, a capodoperelor orfaurarilor din Carpati si de la Dunare. Aplica avnd imaginea zeitei lunii si a padurilor, Bendis (corespondenta dacica a Artemisei), aflata in tezaurul descoperit la Surcea (jud. Covasna), ne lasa sa intrevedem posibilitatea ca spoliumul sa fi cuprins si alte reprezentari ale mitologiei dacice. Au fost mistuite fara urma asemenea comori nepretuite, asa cum cincisprezece veacuri dupa triumful lui Traian mii de monede dacice de aur descoperite de tarani in muntii Orastiei aveau sa fie topite in cuptoarele monetariei chesaro-craiesti din Alba Iul [a. Dar sa dam cuvenitele drepturi cronologiei. Cnd, unde si cun au fosr descoperite miile de jjalbeni? Potrivit unor izvoare literare, intietatea in aceasta privinta ar reveni unor pescari transilvani. Comoara a iesit la iveala in vara anului 1543. Ctiva naieri mureseni, cautnd un loc mai bogat in peste 'dupa cum se afirma in documente contemporane - si-au indreptat luntrea pe firul Sargetiei". Dupa o vreme, la o intorsatura a rului, au dat peste un arbore pravalit ce le atinea calea; apele muscasera adnc din mal si stejarul fusese dezradacinat; din vechile legaturi cu pamntul mai ramasese doar una. in preajma surpaturii, luntrasii au zarit sticlind ceva in apa... Au cautat printre pietrele afundului si au aflat mai multi galbeni. Au inceput sa cerceteze imprejurimile, intre radacinile copacului abatut de ape au descoperit o ascunzatoare boltita cu piatra, inlauntrul lacasului-nemaivazute avutii. Daca ne bizuim pe relatarea lui Lazius, pe lnga multe sloiuri de aur (vna desprinsa din filon ori metal nelucrat) se aflau acolo nu mai putin de 40.000 galbeni. S-au bucurat pescarii de asemenea noroc si si-au impartit nesperata agoniseala. Au pornit mai apoi spre cetate, spre Alba Iulia, chibzuind ca vor afla in oras vreun negutator in stare sa le schimbe aurul ce-1 aveau in desagi. Cum de au aflat oamenii, stapnirii de incercarea acelor nevoiasi de a dobndi bronzul craitarilor in schimbul galbenilor sunatori, nu-i greu de imaginat inca din prima zi dupa sosirea lor la Alba lulia, pescarii au fost arestati, pusi in fiare ca furii si cercetati cu cazne din porunca eminentei sale cardinalul Manuzzi", unul din puternicii feudali din Transilvaniaacelui veac; monezile, toate, le-au fost
36
confiscate, comoara fiind insusita fara sfiala de catre inaltul prelat. stiri despre cele intmplate au ajuns pna la curtea imperiala.
Decebal - istoriseste Dion Cassius - vaznd ca sortii ii sunt potrivnici si ca e pe cale sa piarda razboiul, pentru a nu lasa prada in minile romanilor atta aur si argint agonisi, hotari sa-1 ascunda in asa fel inct sa nu poata fi gasit de adversari. El alese pe cei mai puternici dintre sclavi si-i indruma sa abata apele rului Sargetia; cnd matca rului fu secata, sclavii sapara o groapa adnca, intr-un anume loc, cu chibzuiala ales, unde au fost ingramadite avutiile purtate pna acolo. Apoi groapa s-a astupat cu pamnt, iar deasupra a fost asternuta o patura grea de piatra. Dupa care inturnndu-se apele acelui ru in matca lor dintotdeauna, nu a mai ramas nici un semn al celor intmplate. O alta parte a pretioaselor sarcini scoase in taina din cetate au fost bine ascunse in pesteri, stiute doar de putini. Cnd toate cte au fost poruncite de Decebal
37
s-au savrsit cu bine, spre a feri comorile de primejdiile viitorului, slujitorii folositi pentru a duce pna la capat aceste tainice lucrari au fost sortiti mortii. si nu s-ar fi stiut niciodata nimic despre cele petrecute pe firul Sargetiei -va arata Dion Cassius - daca Bicilis, un tovaras de arme al lui Decebal, luat in captivitate de romani, n-ar fi dezvaluit taina pentru a i se cruta viata. Scenariul nu-i rau intocmit si conflictele schitate ritmeaza dramatic evenimentul relatat;, are un singur pacat: nu~i original. Un alt istoric, Diodor din Sicilia, va relata firul acestor intmplari, in alt context, in alte coordonate temporale si spatiale, in relatarea lui Diodor, eroul intmplarii e Eudeleon, capetenia paeonilor, semintie din antica Macedonie, iar rul ce tainuieste tezaurul se numeste Sargentia. intruct Dion Cassius si-a intocmit istoria" in secolul al II-lea e.n., iar Diodor isi scrie relatarile in secolului I i.e.n., este limpede ca primul s-a inspirat din opera sicilianului, pentru a da mai mult relief si culoare relatarilor sale. Sargetia, cu rezonantele sale apropiate de Getia, cum mai era cunoscuta tara dacilor, i-a inspirat si numele inexistentului ru Sargentia. Lui Dion Cassius i-a placut stratagema folosita de Eudeleon, pe care a socotit-o demna de istetimea regelui get, istoricul roman nutrea o sincera admiratie fata de Decebal. O marturisesc culorile vii ale portretului ce-i face: priceput in ale razboiului si iscusit la fapta, stiind cnd sa navaleasca si cnd sa se retraga, mester a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrngere..." O ingenioasa rezolvare ca cea povestita de Diodor rimeaza cu virtutiile spirituale ale regelui Decebal. si istoricul latin a colorat cu aceasta intmplare, inchipuita pe dentregul, amintita pagina din istoria" sa. Nu 1-a infiorat nici o clipa gndul ca nevinovatul sau imprumut va avea implicatii dupa saptesprezece secole si chiar mai trziu. Descoperirea intr-o ascunzatoare de pe malul rului Strei a attor mii de galbeni i-a determinat pe umanistii transilvani amintiti sa identifice acel modest afluent al Muresului cu scornita apa Sargetia pomenita de Dion Cassius. Prin aceasta nejustificata extrapolare, ei ajung la concluzia fantezista ca avutiile aflate de naierii mureseni in valea Streiului nu sunt dect o parte a marelui tezaur al regelui Decebal. Au trecut de atunci secole. Timp indelungat, in care generatii de istorici, geografi si lingvisti,
38
cercetnd documentele ator arhive si orizoturile arheologice, n-au putut descoperi nici nu element concret care sa pledeze in favoarea unei asemenea identificari. Orcum, faptul ca intre radacinile arborelui pravalit s-a gasit o ispititoare comoara nu poare fi inlaturat din discutie. Cnd, in ce imprejurari si cine anume a intocmit o asemenea ascunzatoare, e greu de spus. Cert e faptul ca multimea de guldeni", pe care o evoca scrierile medievale, cuprinde si monede batute in aur dacic. Cum se infatisau simbolurile si siglele acestor piese? Umanistul Mathesius Sarepta ofera referiri nu numai asupra obrsiei, ci si a vechimii lor. Carturarul, mentionnd ca a avut acei galbeni in fata ochilor", descrie sugestiv caracteristicile monedelor; pe avers - o pasare Phoenix cu aripile desfacute, iar pe revers trei figurine" si inscriptia Koson. Scrierea lui Sarepta, intocmita in anul 1554, ne aduce o prima marturie despre acest enigmatic personaj. Dintr-un erudit studiu dedicat de numismata Judita Winkler acestor monede antice aflam ca asemenea piese strnisera interesul ilustrului Erasmus din Rotterdam; ele se afla citate si in lucrarile unor carturari transilvani, ca de pilda intr-o lucrare a umanistului Stefan Zamozius tiparita la Padova, pe la sfrsitul secolului al XVI-lea.
Bratara dacica
39
3. Anexe 3.1 Lucrare de verificare
1. Caracteristica pentru civilizatiile neo-eneolitice din sud-estul Europei
2. Ce reprezinta templele in cultura dacica
3. De ce se leaga reprezentarea femeii in cultura dacica
4. Ce a constituit apa pentru populatiile preistorice din zona Dunarii de Jos
5. Ce este caracteristic pentru Cultura Gumelnita 6. Ce s-a descoperit in situl arheologic de la Trtria (judeul Alba)
3.2 Raspunsuri si comentarii la ntrebarile din testele de autoevaluare
1. Plastica antropomorfa
2. Muntele Cosmic
3. De cultul fertilitatii
4. Unul din elementele sacre ale regenerarii, fecunditatii, simbolul total al vietii
5. Statuetele umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei 6. Trei tblie de lut, de form discoidal, care cuprind semnele unui alfabet
40
4. Recapitulare
Plastica antropomorfa este cu siguranta caracteristica pentru civilizatiile neoeneolitice din sud-estul Europei
Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate, in general din lut si arse in cuptor, dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra, marmora si chiar aur. In zona Dunarii de Jos au fost descoperite mii de figurine, dintre care numarul celor masculine este cu totul neinsemnat, marea majoritate a plasticii fiind feminina.
Continuitatea multimilenara a manifestarilor religioase legate de fecunditate si nastere isi gasesc o explicatie profunda in structura cosmica a mitului sacralitatii femeii care este strans legata de sfintenia pamantului.
n anul 1961, s-au descoperit ntr-un sit arheologic de la Trtria (judeul Alba), trei tblie de lut, de form discoidal, care cuprind, printre altele, patru grupuri de semne, desprite prin linii, ale unui alfabet. O bun parte din semnele de la Trtria se regsesc n inscripiile sumeriene, n cele arhaice greceti (linear A), dar i n scrierile fenician i etrusc. Perioada n care a fost folosit acest alfabet se ntinde ntre anii 5500 i aproximativ 3000 .Hr.
Tracii erau un popor cu o cultur deosebit. Din timpurile strvechi ei erau slvii drept oameni iubitori de poezie, cntec, dans, tiine etc. Influenta trac asupra civilizaiei greceti este consemnat de mitologia antic, care i consider drept ntemeietori ai poeziei greceti pe Musaios, Orfeu, Linos i Tamiris, toi de origine trac.
Exista doua teorii ale continuitii daco-romne. Teoria clasic a continuitii dacoromne, este acceptat de majoritatea istoricilor romni care spune ca dup ce Traian a cucerit Dacia n a. 105-106, a nceput un proces de romanizare a populaiilor locale, dacii adoptnd treptat limba i obiceiurile latine. Si cea care
41
pune la ndoial teoria romanizrii Daciei si care are in vedere timpul scurt de ocupaie n Dacia nord-dunrean - doar 165 de ani. Savantii din Cambridge-Anglia sustin ca cea mai veche cultura din lume este Cultura Vedic, din care i trag originea cele caldeian, egiptean, iudaic i cretin, Dup Mircea Eliade, numrul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 care st la baza ntregii civilizaii a lumii, este considerat ca pornind din spaiul carpato-dunrean. Scrisul a fost adoptat i utilizat n spaiul tracic, apoi n spaiul greco -roman. D. Balasa sustine ca dacii, strmoii Romnilor, i-au formulat probabil o scriere cu sute de ani naintea Sumerienilor.
5. Bibliografie
Mircea Eliade, Sacrul si Profanul, Ed Humanitas, 1995 Mircea Eliade, Istoria credinelor i ideilor religioase, vol. II, ed. tiinific, Buc. 1991 Mircea Eliade, Dicionar al Religiilor, in colaborare cu Ioan Petru Culianu, Ed. Polirom 2007 Vladimir Dumitrescu, Arta preistoric n Romnia, Ed. Meridiane, 1974 Silvia Marinescu Bilcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul Romniei, Ed. Academiei, 1974 Nicolae Vlassa, Probleme ale cronologiei neoliticului Transilvaniei n lumina stratigrafiei aezrii de la Trtria, Studia hist., 1962, fasc. 2, Dacia, 1963 Homer, Iliada si Odiseea, Editura de stat pentru literatura si arta, 1959 O. Kern, Orphicorum fragmenta. Collegit Otto Kern, Berlin: Weidmann, Revista, 1922
42

Cultura Si Civilizatia Dacica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cultura Si Civilizatia Dacica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cultura si Civilizatia Dacica

CULTURA, CULTE SI CIVILIZATII Unitatea de nvatare nr. 2