Abordarea Zen Omul este o trestie ganditoare, dar marile lui lucrari sunt realizate atunci cand nu calculeaza

si nu cogeta. Inocenta trebuie restaurata prin multi ani de pregatire in arta uitarii de sine. Cand acesta este obtinua omul gandeste dar totusi nu cugeta. D.T Suzuki

Tehnica trascendentala De multe ori m-am intrebat cum se pregateau marii maestri de scrima in zilele de demult, inainte perioadei cand atingerile erau inregistrate pe o tabla de marcaj electronic. Cum marii spadasini evitau concentrarea puternica pe rezultat si nu faceau greseli atunci cand mizele erau pe viata si pe moarte? Multi spadasini entuziasti nu au supravietuit sa isi spuna povestea, dar cei care au supravietuit au continuat sa exceleze? Daisetz T. Suzuki, in excelenta sa carte Zen si Cultura Japoneza si in introducerea sa a carti Zen In Arta Trasului Cu Arcul (a lui Eugene Herrigel), atinge elocvent aceste intrebari. Suzuki vorbeste despre conexiunea dintre zen si stravechea arta a duelului dupa cum urmeaza: Daca cineva chiar isi doreste sa stapaneasca o arta, cunostiintele tehnice nu sunt de ajuns. El trebuie sa treaca dincolo de tehnica astfel ca arta sa creasca in afara inconstientului[...] Trebuie sa lasi inconstientul sa iasa la suprafata. In astfel de cazur, incetezi sa fi tu insuti si devi un isntrument in mainile necunoscutului. Necunoscutul nu are mandria constientului si in consecinta nici dorinta de a castiga intrecerea[...] Este din acest motiv din care sabia se misca cum ar trebuii sa se miste si face ca intrecerea sa termina victorioasa. Aceasta este aplicarea practica a doctrinei Lao-tzuan de a face prin a nu face. (Suzuki, 1959, pp 94, 96) Pentru ca un spadasin sa exceleze sau chiar sa supravietuiasca, trebuie sa se elibereze de orice idee de viata sau moarte, castig sau pierdere, drept sau nedrept, lasanduse in voia unei puteri care traieste in interiorul sau. In esenta trebuie sa isi curete mintea de ganduri irelevante si isi lase corpul sa conduca. Spadasinul ce performa la cel mai inalt nivel de excelenta era asemanat unei sperietoare nu are minte dar totusi sperie ciorile (Suzuki, 1959, pp 100) O minte inconstienta de side este o minte care nu este deranjata de nici un fel de efect*...+ Umple intregul corp, patrunzand in fiecare extremitate[...+ curgand ca un izvor in fiecare colt. Daca ar trebuii sa gasesca un loc de odihna ar fi in stadiul de a nu gandi, gol, lipsa de minte sau minte ne-minti (Suzuki, 1959 p.111) Juan Belmonte, marele toreador spaniol, a comentat momentul in care si-a eliberat prima data corpul si mintea pentru a executa.

Totodata am uitat de public, de restul toreadorilor, de mine, chiar si de taur; am inceput sa lupt cum fac de obicei singur noapte in tarc sau pasune, ca si cum as fi desenat pe tabla. Se spune ca pasurile mele cu capa si miscarile de muleta in acea dupamiaza au fost o revelatie a artei de toreador. Nu stiu, nu sunt competent pentru a judeca. Eu doar am luptat cum am crezut ca unul trebuie sa lupte, fara sa gandesc, in afara credintei mele in ceea ce faceam. Cu ultimul taur am reusit pentru prima data in viata mea in ami oferi mie si sufletului meu bucuria pura de a lupta fara a fi constient de public. Olimpicul canadian Kim Alleston a comentat un fenomen similar: Am expermientat fluxul in diferite ocazii, iar pentru mine a fost ca sentimentul de a iti desparti corpul de constiinta pentru a-l lasa sa faca ceea ce este obisnuit. Cand acest lucru se intampla lucruriile intotdeuna mergeau bine, ca si cum mintea s-ar uita la corp si ar spune Hey, faci bine. Dar in acelasi timp nu luam nici o decizie pentru ca nu eram eu cel care actiona; era corpul meu. Asa, prin a nu decide, era usor sa raman in prezent. Patinatoare artistica Charlene Wong si schioarea in panta Kellie Casey au facut exceptional de bine in a mentiona anumite aspecte ale perspective ZEN pentru a se elibera in cautarea propriei excelente. Cand Charlene este capabila sa isi porneasca autopilotul un program fantastic porneste. Cand Kellie isi opreste constiinta ganditoare si isi lasa corpul sa conduca are o cursa fantastica. Pentru durata celor mai bune performante ambele isi opresc evaluarea critica si au incredere in legatura corpminte pentru a functiona fara interferente din partea gandurile constiente. In vechea arta a manuirii sabii, concentrarea era intim legata de viata. Cand lovitura este ratata, totul este pierdut etern; gandirea nefolositoare nu isi are locul. O constiinta prea ocupata cu ganduri nefolositoare si sentimente stau in calea succesului de a duce pana la capat munca vietii si a morti, si cel mai bun mod de a lucra in aceasta situatie este prin curatarea terenului de orice gunoi inutil si transformarea constintei intr-un automat in mainile inconstientului (Suzuki 1959 p. 117) Inhibitile create de ganduri care distrag sau emotii pot rezulta in esecul spadasinului in a detecta miscarea sabii inamicului cu viteza lunii reflectate pe apa(p.133). A vedea si actiunea imediata a extremitatilor corpului sunt esentiale. Nu este loc pentru minti intunecate de ganduri irelevante sau innorate de anxietate. Nici o obstructie nu ar trebuii sa existe intre minte si miscare. Cum a spus un Maestru Zen japonez, poti citii imprejurarea mult mai clar cand esti calm intern la fel cum poti vedea reflexia pe un lac calm in loc de unul tulburat. Anxietatea este ca vantul care strica imaginea de pe lacul linistit. Suzuki spune ca spadasinul perfect nu recunoaste personalitatea inamicului, mai mult decat pe a sa. Pentru ca este un observator indiferent al dramei mortii si a vieti in care el insusi este cel mai activ participant*...+ Inconstientul spadasinului este liber de notiunea de sine. Imediat ce mintea se opreste cu un obiect de orice natura nu mai este stapan pe tine iar cu siguranta vei cadea victima sabii inamicului. (pp. 96-97)

Suzuki continua sa mentioneze ca o ideea, indiferent de cat de valoroasa sau dorita poate fi, devine o boala cand mintea este obsedata cu ea. Obsesile de care spadasinul trebuie sa scape sunt 1. 2. 3. 4. 5. 6. Dorinta de victorie. Dorinta de apela la o siretenie tehnica Dorinta de a arata to ce invatat Dorinta de a intimida inamicul Dorinta de a juca un rol pasiv Obsesia de a renunta la orice obsesie el crede ca poate avea (pp 153-154)

Cand oricare din cele mentionate il obsedeaza, devine sclav, facandu-l sa isi piarda orice libertate ca spadasin. Oricand si oriunde mintea este obsedata de ceva grabeste-te si elibereazate de ea (p.154) Urmatoarele citate a lui Yagyu Tajima, marele spadasin japonez din secolul 16, ofera anumite puncte de vedere estice pentru a reflexiona: Golul este gandul, gandul este non-gandul, si non-gandul este cel care obtine minuni. Lasa gandirea ca si cum nu ai lasa-o. Observa tecnica precum nu ai observa-o. Sa nu mai ramana nimic in minte, tine-o complet curata de orice continut, si atunci oglinda va reflecta imagina ei insasi. Transforma-te intr-o papuse din lemn: fara ego, fara gand; lasa-ti corpul si extremitatiile sa functioneze pe cont propriu in acord cu disciplina. Este modul in care se castiga (pp. 114-115)

Un duelist cu care am lucrat m-a facut sa actionez fara sa gandesc si fara sa gandesc fara sa gandesc. A combinat anumite aspecte din psihologia orientala cu cea vestica pentru a-si imbunati executai duelului. A dezvoltat un plan de precompetitie care l-a ajutat sa inceapa intr-un mod mai calm si relaxat. Ce si-a dorit cel mai mult este sa concureze intr-un stadiu mintal Zen. La inceput a scris o lista de citate care au pornit sentimente Zen. Acestea au fost: 1. Zen este contra conceptualizarii. Experienta este lucrul. Verbalizarea de multe ori devine un abstract gol. 2. Daca vrei sa vezi, vezi imediat. Cand te gandesti, pierzi idea. 3. Cand privesc un copac, percep ca una din acele frunze este rosie, iar mintea mea se opreste la aceasta frunza. Cand acest lucru se intampla vad o singura frunza si nu reusesc sa cunosc restul frunzelor. Insa daca privesc tot copacul fara nici o lata idee vad toate frunzele. Cand mintea se misca fara sa se opreasca, ia in cunostinta sute de frunze fara sa greseasca. 4. Sa ma gandesc ca nu ma voi mai gandii la tine implica sa ma gandesc la tine. Lasa-ma atunci sa incerc sa nu ma mai gandesc ca nu ma mai gandesc la tine. 5. Nu te baza pe ceilalti, sau ce ai invatat de la maestrii. Fi propriul tau ghid. 6. Esti maestru in arta atunci cand corpul si extremitatiile fac ce trebuie sa faca singure fara nici-o interferenta a minti. Duelistul a citit aceste citatea pentru el de mai multe ori inainte de competitie, pentru a avea in vedere stadiul mintal pe care il cauta. A avut initial succes dar in acelasi timp si o greutatea pentru a

mentine aceasta mentalitate in cele mai grele momente. Si-a format cuvinte cheie (ca de exemplu Unu unu fi unu sau Fi aici....fi aici intreg) care il aduceau in stare de zen oricand avea prea multe ganduri sau prea multa anxietate. Cand iesea sa concureze isi spunea Esti aici sa duelezi si nimic mai departe de experienta de a duela conteaza....iesi si dueleaza si bucura-te. Cand era in stare sa urmareasca acesti pasi, corpul lui prelua controlul si miscariile deveneau fluide, obtinand scor dupa scor. Dupa lupte atat de bune de multe ori se gandea de unde vin aceste miscari. Duelistul nu intotdeuna putea sa urmeze acesti pasi, dar a inceput sa devina din ce in ce mai frecvent cu cat mai mult concura. Incepuse sa caute competiti pentru a practica pasii si a-si imbunatii performanta. Imbunatatire totala catre competitie era scopul sau primar, dar a gasit si ajutor in strategie de sustinere, ca pasi prin care sa isi aminteasca si sa se relaxeze in momentele in care era in probleme. O orientare Zen nu este ceva ce se poate grabi, dar raspunde la antrenament, cum spune duelistul. Pentru primele competitii, dupa citit vorbit si gandit, am realizat ca eram prea concentrat pe ceea ce era gresit in lupta. Eram atent la ceea ce era in neregula. Pentru a schimba situatia m-am intors in a face. Am fost intr-un turneu gandinduma Nu este nimic ce sa spuna ca sunt legat de competitie. Primele doua lupte au fost grozave, dupa care am inceput sa egalez. Nu puteam lasa sentimentul. Am inceput sa schimb situatia fiind interesat de orice in jurul meu, in loc de a fi preocupat de asteptarile celorlalti. A durat ceva timp. A fost nevoie sa fiu in competitie. Cu fiecare competitie aveam din ce in ce mai bun control pentru mai mult timp. Antrenorul a stat deoparte lasandu-ma sa lucrez de unul singur. Spunandu-mi lucruri tehnice sau dupa ce greseam doar inrautatea situatia. I-am multumit pentru ca nu s-a bagat. Vorbind despre ultima sa competitie duelistul a spus Cand m-am oprit pentru lupta, m-am gandit, sunt aici pentru duel...nimic nu mai conteaza...traieste experienta. In nici un moment gandul de a castiga sau a pierde a fost prezent. Am ajuns in finale, acela fiind scopul meu, si am castigat competitia pe echipe. Presiunea situatiei nu m-a derutat. Doar intr-o ocazie un tip m-a suparat emotional. M-am dus intr-un colt, m-am relaxat, mi-am citit pasii Zen, m-am intors si am castigat un meci cheie cu 5 la 0. Strategia mea de baza a functionat si mi-am tot reamitat pasii in timpul luptei (ca de exemplu, sunt aici pentru a traii experienta). Multa lume a comentat faptul ca eram relaxat. M-am simtit bine si am batut 4 duelisti buni. Eram acolo doar ca sa ma duelez, asta era tot. A terminat discutia zicand Evenimentul este concentrarea. Daca ma concentrez pe eveniment, sentimentul vine automat. Asa ca imi las interesul sa fie absorbit de eveniment. Ma relax si ma bucur. Multe lovituri sunt neintentionate. Tipul intra singur in varf. Anumite lucruri nu pot fi fortate. Trebuie sa te eliberezi ca ele sa se intample. Nu trebuie sa incerci ca sa fi fericit. Pur si simplu traiesti momentul si te bucuri de lucrurile simple din viata si fericirea vine de la sine. In acelasi fel, nu este nevoie sa incerci in mod constient sa castigi pentru a castiga. In timpul concursului te lasi absorbit in experienta; fi in prezent. ai incredere in corpul tau, permitei programului care s-a integrat in mintea si corpul tau sa porneasca iar castigul vine de la sine.