INTRODUCERE

Energia nucleara va continua sa asigure o parte importanta din necesarul de energie electrica pe plan mondial in urmatoarele decenii, tinind seama de lipsa unei alternative viabile in mix-ul surselor de energie cit si a cerintelor de conservare a mediului. Aplicatiile civile ale domeniului nuclear cuprind o gama larga de posibilitati care pot contribui semnificativ la cresterea standardului de viata al populatiei. Creterea continu a populaiei globului i ridicarea nivelului de trai determin o cretere ntr-un ritm rapid a consumului de energie. Creterea cea mai important este la consumul de energie electric, care se dubleaz o dat la -!" ani, n funcie de gradul de dezvoltare a diferitelor ri. #ei pe viitor ritmul va scdea, el se va menine nc ridicat, nc$t se va pune din ce n ce mai mult problema resurselor mondiale de energie. %n prezent cele mai importante surse de energie s$nt combustibilii fosili &crbune, petrol, gaze naturale', i energia (idraulic. %n urma unui studiu fcut n anul )""" privind resursele mondiale de combustibili fosili, sa aproximat c acestea ar a*unge pentru !"" de ani pentru un consum la nivelul acelui an. #ei resursele (idraulice sunt permanente, ele sunt mult inferioare necesitilor, c(iar dac va fi exploatat ntregul potenial. +ezult c, c(iar dac evalurile fcute nu sunt suficient de precise, resursele clasice sunt insuficient i este necesar investigarea altor surse de energie. #escoperirea fisiunii nucleare a desc(is posibilitatea utilizrii unei noi surse de energie, energia nuclear. +olul esenial n procesele care au loc n reactorul nuclear l *oac elementele fisionabile i neutronii. ,storia reactorilor nucleari i are nceputul n anul !-.) odat cu descoperirea de ctre C(ad/ic0 a neutronului. 1oua particul a fost observat prin bombardarea beriliului cu particule 2 , n reacia -3e&2,n'!)C. %n anul !-.4, fizicianul italian Enrico 5ermi studia interacia neutronilor cu elementele tabloului periodic. El a observat c prin iradierea uraniului cu neutroni se formeaz un numr mare de elemente radioactive artificiale, emitoare de radiaii 6. #up c$iva ani de cercetri intense n mai multe laboratoare din lume, explicaia corect a fenomenului observat de 5ermi a fost dat la sf$ritul anului !-.7 de c(imitii germani 8a(n i 9trassman. Acetia au artat c prin iradierea uraniului cu neutroni se formeaz, printre alte elemente, bariul radioactiv pe care au reuit s-l separe, avans$nd ipoteza c acesta provine din fisiunea uraniului n dou fragmente. :a c$teva sptm$ni de la aceast descoperire epocal, austriecii ;eitner i 5risc( care lucrau la institutul 1iels 3o(r din Copen(aga au artat c fiecare .

fragment de fisiune au o energie de !"" ;e<. %n aceeai perioad, 3o(r i =(eeller elaboreaz teoria fisiunii, bazat pe modelul nuclear al picturii lic(ide. >osibilitatea realizrii practice a reaciei n lan a fost sugerat de experienele conduse de 5.?oliot-Curie n 5rana i de E.5ermi n 9.@.A., care au artat c la fisiune, pe l$ng fragmente,se produc neutroni. 1eutronii de fisiune reprezint agenii care permit propagarea reaciei n lan. %n anul !-4! ?.= AennedB, E.9egrC i A.C. =a(l identific n lanul
).7

@ &n,D'

).-

).). @ 1p >u elementul fisionabil artificial,

demonstr$ndu-se astfel posibilitatea conversiei ).7@.

imediat dup stabilirea, n anul !-.-,

a posibilitii realizrii reaciei n lan, s-a putut trece la construcia unui sistem care s permit eliberarea controlat a energiei de fisiune. Acest sistem este reactorul nuclear, construit i pus n funciune pentru prima dat de ctre 5ermi la ) decembrie !-4), n oraul C(icago. Aceast dat marc(eaz nc(eierea fazei cercetrilor fundamentale n domeniul reactorilor nucleari, trec$nduse la etapa cercetrilor te(nologice care vizeaz diversificarea tipurilor de reactori i mbuntirea parametrilor de funcionare a acestora. +eactorul nuclear ar putea fi definit ca un sistem n care se realizeaz eliberarea controlat a energiei nucleare cu a*utorul reaciei n lan la care particip elementele fisionabile &combustibilul nuclear' i neutronii. +eactorul nuclear constituie o surs puternic de neutroni care pot fi utilizai n cercetarea tiinific, n investigaiile de modificare a proprietilor materialelor prin iradiere i pentru producerea izotopilor radioactivi artificiali. Energia de fisiune eliberat n reactor apare iniial, n cea mai mare parte, sub forma energiei cinetice a fragmentelor de fisiune, care prin fr$nare n mediul reactorului genereaz cldur. Energia termic din reactor este transformat n energie electric n centralele nuclearo-electrice. >entru clasificarea reactorilor nucleari se utilizeaz mai multe criterii dup cum urmeazE !' #up Fenergia neutronilorG care produc cea mai mare parte a actelor de fisiune. #in acest punct de vedere, pot fi deosebite trei tipuri de reactori. #ac ma*oritatea actelor de fisiune sunt produse de neutroni termici, adic de neutroni aflai n ec(ilibru termic cu atomii ncon*urtori, reactorii se numesc FtermiciG. Energia corespunztoare vitezei cele mai probabile la temperatura de )",4 oC, este de ",") . e<. C$nd energia medie a neutronilor din reactor este cuprins ntre energia termic i aproximativ !"" 0e< se discut despre reactori HintermediarG. %n reactorii HrapiziG energia neutronilor care asigur perpetuarea reaciei n lan depete !"" 0e<. )' #up Fstructura zonei activeG, adic dup modul de distribuire a combustibilului nuclear. %n reactorii termici i intermediari se folosesc pentru ncetinirea neutronilor substane 4

moderatoare. %n reactorii FomogeniG, combustibilul nuclear este amestecat intim cu moderatorul. %n reactorii HeterogeniG combustibilul nuclear, sub form de bare sau plci, este separat de moderator form$nd o reea geometric. ;a*oritatea reactorilor n funciune sau n construcie sunt eterogeni. .' #up Fcombustibilulul nuclearG. ;aterialele fisionabile sunt acestea numai nucleari
).. ). )..

@,

).

@ i

).-

>u. #intre

@ se gsete n natur, fiind unul din izotopii uraniului natural. Combustibilii >u sunt generai n reactorii nuclearii prin absorbia neutronilor n materialele
).7

@ i
).

).-

HconvertibileG mbogire n

).)

I( i

@. #eosebim astfel reactori cu

)..

@,

).

@ sau cu

).-

>u. #up gradul de

).

@ reactorii pot fi de urmtoarele tipuriE cu Furaniu naturalG &concentraia

@,

cJ",K!L', cu Furaniu slab mbogitG &c ; !-)L', cu Furaniu de mbogire medieG sau simplu uraniu mbogit &c ; -)"L' i cu Furaniu puternic mbogitG &cM "L'. 4' #up FmoderatorG. Except$nd reactorii cu neutroni rapizi, ceilali reactori folosesc materiale moderatoare pentru ncetinirea neutronilor. ;oderatorii buni trebuie s conin materiale uoare, astfel ca la ciocnirea elastic a neutronului cu nucleele, acestea s poat prelua o cantitate de energie suficient de mare. %n plus, moderatorii nu trebuie s absoarb prea muli neutroni. ;oderatorii folosii n reactorii nucleari suntE (idrogenul n ap sau (idruri metalice, deuteriul n ap grea, beriliul metalic sau sub form de oxid, carbonul sub form de grafit i compui organici. ' #up FputereG. #in punctul de vedere al puterii, adic a energiei dega*ate n unitatea de timp, reactorii sunt de putere zero &!=N!0=', de putere medie &!N ";=' i de mare putere &>M !"" ;='. +eactorii de putere zero nu necesit sisteme de rcire, dega*area de cldur fiind negli*abil. +eactorii de mare putere sunt utilizai pentru producerea de energie electric. O' #up FdestinaieG. P mare parte din reactori sunt construii n scopuri de cercetare &cercetri de fizic, radioc(imie, corp solid, te(nica reactorilor etc.'. +eactorii de cercetare au, de regul, puteri reduse. P alt categorie de reactori sunt destinai producerii de energie electric n centralele nuclearo-electrice. Acetia sunt reactorii energetici. Exist reactori utilizai pentru studiul comportrii la iradiere a combustibilului nuclear i a altor materiale destinate construciei de reactori. Acetia sunt Qreactori pentru ncercarea materialelorQ. %n fine, se experimenteaz reactori prototip n vederea acumulrii datelor necesare construciei unor reactori de tip nou sau de putere mai mare, cu parametrii mbuntii. K' #up Qagentul de rcireQ. +eactorii pot fi rcii cu gaze, lic(ide obinuite i metale lic(ide care constituie aganii prin care este eliminat cldura rezultat n procesele de fisiune. ;etalele lic(ide sunt utilizate mai ales n reactorii cu neutroni rapizi. %n unele tipuri de reactori, moderatorul poate fi utilizat simultan i ca agent de rcire. Criteriul agentului de rcire este folosit n clasificarea reactorilor energetici termici, ca de exempluE

RC+ &Ras Cooled +eactor' N reactor rcit cu gaz &CP )', cu combustibilul uraniu natural i moderator grafit, AR+ &Advanced RasNCooled +eactor' N reactor avansat rcit cu gaz &CP)', cu combustibilul uraniu slab mbogit i moderator din grafit, 8IR+ &8ig( Iemperature Cooled +eactor' reactor rcit cu gaz &(eliu' la temperatur nalt, cu combustibilul uraniu mbogit i moderator grafit, >=+ &>ressurized =ater +eactor' N reactor rcit cu ap sub presiune, cu combustibilul uraniu mbogit i moderator ap, 3=+ &3oiling =ater +eactor' N reactor rcit cu ap fierbtoare, cu combustibilul uraniu mbogit i moderator ap, >8=+ &>ressurized 8eavB =ater +eactor' N reactor rcit cu ap grea, cu combustibilul uraniu natural i moderator apa grea. ,nteresul pentru cresterea securitatii si diminuarea continua a riscului in exploatarea instalatiilor nucleare se va manifesta in mod continuu atit din partea populatiei, a guvernelor prin agentiile specializate, dar si a reprezentantilor industriei nucleare interesate sa evite conditiile nefavorabile afacerilor in acest domeniu, determinate de aparitia unor accidente nucleare. ,n contextul liberalizarii pietei de energie, necesitatea cresterii performantelor in exploatare a centralelor nucleare determina o provocare semnificativa pentru activitatea de securitate nucleara, confruntata cu problemele reducerii controlate a rezervelor de securitate nucleara, extinderea duratei de viata a instalatiilor, rafinarea te(nologiilor de evaluare sau evolutia conditiilor de autorizare. #atorita dimensiunii internationale a securitatii nucleare si a impactului de natura economica, sociala si politica, legislatia internationala evolueaza spre instaurarea unui sistem de obligatii si prevederi concrete care sa reglementeze activitatea in domeniul nuclear la nivel national. ,n acest context se apreciaza ca domeniile de activitate consacrate securitatii nucleare vor capata o importanta din ce in ce mai mare iar cererea pe piata serviciilor si a produselor destinate evaluarii securitatii nucleare va creste continuu. <iitorul energiei nucleare depinde nu numai de considerente te(nice si economice, dar si de prevenirea oricaror probleme ma*ore de securitate nucleara. #e la accidentul care a avut loc in !-K- la centrala nucleara I(ree ;ile ,slands si trecind prin catastrofa de la Cernobil din !-7O, perceptia publicului asupra securitatii nucleare a devenit o problema foarte importanta si semnificativa pentru dezvoltarea in continuare a sistemelor energetice din multe tari. ,n prezent, rolul publicului si al institutiilor locale a devenit esential in deciziile legate de marile proiecte industriale care au efecte potential adverse asupra mediului. O

>roblema verificarii si controlului modului de desfasurare a activitatilor in domeniul nuclear a fost pusa inca de la inceputul perioadei de utilizare a energiei nucleare. Aceasta activitate a fost realizata prin organismele guvernamentale specializate infiintate in acest scop. Autorizarea instalatiilor nucleare complexe &centrale nuclearo-electrice' necesita o activitate de evaluare te(nica si suport pentru sustinerea deciziilor de autorizare foarte dezvoltata. 9caderea dramatica a resurselor energetice conventionale a condos la concentrarea eforturilor de cercetare in gasirea de situatii alternativeE energia eoliana, solara, fuziune, etc. #in pacate, aceste forme de energie curata nu pot acoperi necesarul de consum industrial la nivel mondial si din acest motiv, incepand cu anul )""!, a fost demarata o initiativa denumita R,5 ,< ce reprezinta un grup international de dezvoltare a generatiei ,< de reactoare nucleare, grup la care a aderat in )"". si @niunea Europeana, pe linga tari ca 9@A, ?aponia, etc. ,n conditiile aratate mai sus, optiunea energeticii nucleare este reluata si pare singura, in acest moment, care poate adduce o compensare in satisfacerea consumului energetic in tarile dezvoltate. #e exemplu, in )""., 9@A si-a anuntat intentia de a construi reactoare in urmatorii !" ani. Rrupul mentionat anterior isi propune sa analizeze toate filierele existente de reactoare nucleare si sa dezvolte un prototip care sa asigure cateva conditiiE siguranta nucleara sporita, costuri scazute, elemente standardizate, acceptanta internationala.

#in aceste considerente, tara noastra a intocmit o strategie pe termen lung in domeniul nuclear &denumita H>rogram 1uclear 1ationalG, document aprobat de Ruvernul +omaniei in )"")' ce prevede in linii mari reluarea lucrarilor la +eactorul ) Cernavoda si finalizarea lor in )""K, realizarea unui parteneriat public-privat de tip 3PI S 3uilt S Pperate S Iransfer pentru +eactorul nr. . si finalizarea lucrarilor la acesta in )"!). #upa aceasta data urmeaza a se decide, in functie de colaborarile si rezultatele obtinute in R,5 ,<, care este tipul de reactor optim pentru continuarea programului. Comunitatea internationala din sfera te(nologiei nucleare a dezvoltat fundamentele securitatii nucleare in mod cuprinzator si in mare profunzime pe o perioada de cinci decade de exploatare a reactorilor nucleari. Pbiectivul final pentru securitatea instalatiilor nucleare este ca realizarea si exploatarea acestora sa nu expuna sanatatea si siguranta publicului la un risc peste limitele normale. 9ecuritatea centralelor nuclearo-electrice face obiectul Conventiei de 9ecuritate 1ucleara prin care tarile semnatare se obliga sa raporteze in mod cuprinzator comunitatii internationale K

nivelul de realizare a masurilor luate pentru asigurarea securitatii nucleare. ,n rapoartele nationale ale +omaniei este prezentat in detaliu modul de asigurare a securitatii nucleare a C1E Cernavoda in raport cu articolele Conventiei. ,n prezent, problema securitatii nucleare a reactorilor de cercetare a generat un interes mare tinind seama ca numarul reactorilor de cercetare construiti in lume pentru aplicatii civile este foarte mare &aproximativ O !', iar multe astfel de instalatii sint confruntate cu probleme legate de uzura a ec(ipamentelor, absenta programelor experimentale, absenta fondurilor pentru operare si intretinere si pierderea experientei datorita imbatranirii si pensionarii personalului. Aceste aspecte ridica probleme serioase cu privire la securitatea instalatiilor si riscul pentru public ,n ciuda diferentelor dintre reactorii de cercetare si reactorii de producere a energiei electrice, obiectivul securitatii este comun. Aceste diferente cer flexibilitate in implementarea cerintelor pentru indeplinirea obiectivului de securitate in instalatiile reactorilor de cercetare. >rincipalele domenii de cercetare ale securitatii nucleare asa cum rezulta din studiile specializate realizate recent de catre 1EA se refera la integritatea ec(ipamentelor si a structurilor, problemele de exploatare a instalatiilor, comportarea in regimuri tranzitorii, fiabilitatea si evaluarea probabilista a securitatii nucleare sau fenomenologia si modelarea accidentelor severe. ,n cadrul lucrarii a fost realizata documentarea, analiza si prezentarea domeniului nuclear din punctul de vedere al securitatii nucleare, insistindu-se pe aspectele semnificative privind performantele de securitate nucleara, sistemul de reglementare si control pentru activitatile din domeniul nuclear, punerea in evidenta a efortului necesar pentru asigurarea securitatii nucleare, domeniile te(nice necesare pentru mentinerea si cresterea securitatii nucleare. Capitolul privind securitatea nucleara si prevenirea dezastrelor prezinta aspecte generale de securitateE obiective, categoriile de instalatii nucleare de la noi din tara si principalele categorii de activitati specifice domeniului &activitatea experimentala, activitatea de realizare a modelelor si sistemelor de calcul pentru evaluarea securitatii, activitatea de realizare a sistemelor de monitorare a securitatii in exploatare, activitatile de dezvoltare a te(nologiilor de testare si inspectie'. Capitolul privind controlul activitatilor nucleare prezinta cadrul legislativ international dezvoltat pentru securitatea nucleara promovat prin intermediul A,EA si prezentarea succinta a principalelor elemente ale sistemului de autorizare din +omania. 9istemul de reglementari in domeniul nuclear este prezentat cuprinzator in rapoartele nationale ale +omaniei la Conventia de 9ecuritate 1ucleara. 9int prezentate de asemenea aspectele legate de protectia fizica si de sistemul de garantii al A,EA. 7

Capitolul privind securitatea centralelor nucleare prezinta obiectivele si principiile aplicate pentru asigurarea si autorizarea instalatiilor. 9e arata necesitatea unor programe de cercetare dezvoltare pe termen lung si stabile pentru asigurarea securitatii C1E. #e asemenea, se face o prezentare a principalelor caracteristici de securitate ale centralei nucleare CA1#@ O"" de la Cernavoda si principalele elemente ale filozofiei de securitate canadiana care sta la baza filierei CA1#@. ;odul de asigurare a securitatii nucleare pentru centrala nucleara de la Cernavoda este pe larg prezentata in raportul national al +omaniei pentru Conventia de 9ecuritate 1ucleara. Capitolul dedicat reactorilor de cercetare prezinta situatia acestor instalatii, a caror securitate nucleara a generat o anumita ingri*orare pe plan mondial, in prezent fiind initiate o serie de actiuni, inclusiv de ordin legislativ, pentru elaborarea de standarde si norme de reglementare mai detaliate. Capitolul referitor la costuri si surse de finantare prezinta efortul urias facut pentru dezvoltarea domeniului de securitate nucleara sau pentru ridicarea standardului de securitate in tarile din Europa de Est si Comunitatea 9tate ,ndependente. 9e prezinta citeva exemple de surse de finantare &bugetTindustrie' pentru activitati suport de securitate si pentru procesul de autorizare si se prezinta situatia din tara noastra. ,n capitolul urmator se subliniaza importanta deosebita a cooperarii internationale in domeniul securitatii nucleare si se prezinta actiuni de cooperare desfasurate la noi in tara. ,n domeniul C# asociat securitatii instalatiilor nucleare, cooperarea internationala este considerata esentiala pentru progresul domeniului, sc(imbul de informatii si diseminarea celor mai bune rezultate si solutii, mentinerea si dezvoltarea bazei te(nico-stiintifice pe durata de viata a C1E, desfasurarea proiectelor C# care necesita eforturi si investitii mari. ,n ultimul capitol sint prezentate principalele domenii de cercetare ale securitatii instalatiilor nucleare, pentru care sint necesare programe specifice. 9ecuritatea nucleara nu este o problema numai de ordin national &asa cum a rezultat in urma dramaticului accident de la CernobBl' si de aceea aspectele internationale au o importanta din ce in ce mai mare. Colaborarea internationala, sc(imbul de informatii, experienta si resursele reprezinta o caracteristica importanta a cercetarii in domeniul securitatii nucleare. Aceasta necesitate va creste stringent in urmatorii ani sub presiunea crescuta de a reduce resursele bugetare si c(eltuielile cu forta de munca. ,n contextul aderarii la @niunea Europeana, securitatea nucleara prezinta o importanta deosebita, iar o serie de evaluari ale specialistilor din comunitate au fost de*a initiate.