Sfera

Politicii
VOLUM XX
NUMUL 1 (16y)
IAN.-fE. zo1z ISSN: 1221-6720
EDITOIAL
AIexandru adu
EfOME (OMNIA)
Edward Maxfield
VasiIe PIeca
Viorella Manolache
Irina Lonean
ESEU
NicoIae Drguin
EfOME
(EUOPAlEX U55)
VaIentyna omanova
Cristian Gherasim
VasiIe otaru
AHIVA
Alexandru Florian
EfOME
(UNIUNEA EUOPEAN)
Irina Velicu
Iulian Chifu
Ion-Lucian Catrina
Corina Turie
Sorin Borza
MihaeIa uxanda
EfOME (A5IA)
Lucian Sanda
Attila Iakob
aIuca-Maria Nicoar
5iIviu Petre
Mirela Vasile
ECENZII
5abin DrguIin
EmanueI CopiIa
Oana Albescu
Artur Lakatos
Alexandru Voicu
EmiIia CIucerescu
GabrieI adu
Ioana Cristea DrguIin
Ana-Maria 5ima
AIina-Carmen CioIc
5
f
E

A

P
O
L
I
T
I
C
I
I

N
u
m

r
u
I

1

(
1
6
y
)

i
a
n
u
a
r
i
e
-
!
e
b
r
u
a
r
i
e

z
o
1
z
RLVIS1 DL 1IIN|L POLI1ICL
LDI1A1 DL FUNDA|IA SOCIL1A1LA CIVIL
APARI|IL 8IMLS1RIAL
e!orme
Hohore Daumier
EDITORIAL BOARD
CIin Anastasiu
Cohsilier Prihcipal al PreedihIelui SocieIJii Romhe de
Radiodi!uziuhe, 8ucureIi, Romhia
DanieI Chirot
UhiversiIy o! WashihgIoh, SeaIIle, WashihgIoh, USA
Dennis John DeIetant
Pro!essor, UhiversiIy College, Lohdoh, UhiIed Kihgdom
AnneIi Ute Gabanyi
CerceIIor asociaI al IhsIiIuIului Cermah pehIru
Probleme IhIerhaJiohale i de SecuriIaIe (SIi!Iuhg
Wissehscha!I uhd PoliIik), 8erlih, Cermahia
Dinu C. Giurescu
membru al Academiei Romhe
GaiI KIigman
Pro!essor, UhiversiIy o! Cali!orhia, 8erkeley, USA
5teven 5ampson
Pro!essor, Luhd UhiversiIy, Luhd, Swedeh
GisIe 5apiro
DirecIrice de recherche au CNRS, DirecIrice du CehIre
europeeh de sociologie eI de sciehce poliIique (CLSSP),
UhiversiIe Paris-PahIheoh-Sorbohhe/CNRS/LHLSSa
MichaeI 5ha!ir
Pro!esor, FaculIaIea de SIudii Luropehe, UhiversiIaIea
8abe-8olyai, Clu|-Napoca, Romhia
Lavinia 5tan
Pro!essor, DeparImehI o! PoliIical Sciehce, SI. Frahcis
Xavier UhiversiIy, Cahada
VIadimir Tismneanu
Pro!essor, DeparImehI o! CoverhmehI ahd PoliIics,
UhiversiIy o! Marylahd (College Park), USA
G. M. Tamas
8udapesI, Huhgary
Katherine Verdery
Pro!essor, CiIy UhiversiIy o! New York CraduaIe CehIer,
USA
DIRECTOR
5teIian Tnase
Pro!esor, FaculIaIea de IiihJe PoliIice, UhiversiIaIea dih
8ucureIi
EDACTO Ef
AIexandru adu
Pro!esor, FaculIaIea de IiihJe PoliIice, UhiversiIaIea
CreIih ,DimiIrie CahIemir", 8ucureIi
5ECETA GENEAL DE EDAC|IE
5abin DrguIin
EDAC|IE
NicoIae Drguin
Aurora Martin
Ioana Paverman
CameIia unceanu
DanieI andru
CeciIia Tohneanu
TEHNOEDACTO
Liviu 5toica
Funda[ia
Societatea Civil
evist editat de.
s!erapoliIiciirdslihk.ro, redacIias!erapoliIicii.ro, hIIp://www.s!erapoliIicii.ro
Sfera Politicii este prima revist de
tiin( i teorie politic aprut in
Romnia, dup cderea comunismului.
Revista apare fr intrerupere din :ggz.
Sfera Politicii a jucat i joac un rol
important in difuzarea principalelor
teme de tiin( i teorie politic i in
constituirea i dezvoltarea unei reflec(ii
politologice viabile in peisajul tiin(ific i
cultural din Romnia.
Sfera Politicii pune la indemna
cercettorilor, a oamenilor politici
i a publicului, analize, comentarii i
studii de specialitate, realizate pe baza
paradigmelor teoretice i metodologice
ale tiin(ei i teoriei politice actuale.
Sfera Politicii ii face o misiune
din contribu(ia la consolidarea i
dezvoltarea societ(ii democratice i de
pia( in Romnia.
Sfera Politicii respecI OrdinuI nr. q6g1 din z6 iuIie
zo11 al MihisIrului LducaJiei, CerceIrii, 1ihereIului ;i
SporIului privihd aprobarea sIahdardelor mihimale
necesare ;i obligaIorii pehIru coh!erirea IiIlurilor
didacIice dih hvJmhIul superior, a gradelor pro-
!esiohale de cerceIare-dezvolIare.
INDEXI INTENA|IONALE.
CehIral ahd LasIerh Luropeah
Ohlihe Library (CLLOL)
DOA1 - DirecIory o! Opeh Access 1ourhals
IhIerhaIiohal PoliIical Sciehce AbsIracI
/ AssociaIioh ihIerhaIiohale de sciehce
poliIique (IPSA/AISP)
3
Sfera Politicii nr. 1 (167) / 2012

h Romhia, primul acI elecIo-

ral a !osI chiar cel h urma c-
ruia a luaI ha;Iere sIaIul: du-
bla alegere a lui Alexahdru Ioah Cuza,
h Moldova ;i |ara Romheasc, pe ;i
respecIiv zq iahuarie 18g. De aIuhci,
hIr-uh veac ;i |umIaIe, Romhia, !ie
ea regaI sau republic, cu regimuri po-
liIice democraIice ori hedemocraIice, a
urmaI uh parcurs elecIoral marcaI de
humeroase Irahs!ormri, uhele h acord
cu procesul geheral de democraIizare,
alIele avhd cauze ehdogehe speci!ice.
IhIroducerea voIului uhiversal - dup
cohsIiIuirea Romhiei Mari - a !osI, dih
perspecIiva evoluJiei democraIice, mo-
mehIul de rscruce al procesului elecIo-
ral, hs ;i haihIe, dar, mai ales, dup
acesI momehI isIoric, Romhia a cuhos-
cuI imporIahIe pre!aceri sIrucIurale ale
sisIemului elecIoral. Ne propuhem s
le ahalizm pe cele mai semhi!icaIive,
puhcIhd prihcipalele schimbri surve-
hiIe h mecahismul elecIoral de alegere
a reprezehIahJei haJiohale pehIru a evi-
dehJia corelaJia dihIre evoluJia demo-
craIic a Romhiei ;i pracIica scruIihului
de Iip RP.

Preambulul
Regimul poliIic proiecIaI peh-
Iru sIaIul romh prih Conven(iunea de
la Paris dih )/1g augusI 188 puhea h
cehIrul su o aduhare elecIiv, aleas
pehIru ;apIe ahi, care deJihea puIerea
Reforma sistemului electoral
din Rnmnia. O istnric ana!itic (I)

ALEXANDRU RADU
[Dimitrie Cantemir Christian University]
Abstract
Jhe paper seeks to retrace the
electoral journey of modern
Romania, highlighting the
general synchronization procces
of democratization of the
vote, as well as the changes
that occured in the practice of
parliamentary election patterns.
Jhe favored theory suggests that
the democratic development of
Romania was coincident with the
use of PR-type elections. Jhe first
segment of the paper examines
the period of evolution between
the census vote and the universal
suffrage and the system of
majority prize.
Keywords
Ihe cehsus voIe, Ihe limiIed uhiversal
su!!rage, Ihe o!!icial cahdidaIure,
Ihe uhiversal voIe, Ihe goverhmehIal
roIaIioh, Ihe prihciple o! mihoriIy
represehIaIiohs
Editorial
4
Sfera Politicii nr. 1 (167) / 2012
legislaIiv mpreuh cu domhiIorul ;i o comisie cehIral. Aduharea era compus dih
membri ale;i dihIre romhii h vrsI de o de ahi mplihiJi ;i care aveau uh vehiI
ahual de q.8oo de !rahci, ca ;i dih membri de drepI - episcopii ;i miIropoliJii, care o
;i prezidau. Corpul elecIoral era mprJiI h Irei colegii: colegiul alegIorilor direcJi
ai |udeJelor - ce i cuprihdea pe cei cu vehiI !uhciar rural de 1z.ooo de !rahci -, cole-
giul colegiul alegIorilor de rahgul al doilea al |udeJelor - uhde vehiIul mihim era
de 1.zoo de !rahci - ;i colegiul alegIorilor ora;elor - compus dih cei care dovedeau
c deJih uh capiIal !uhciar, ihdusIrial sau comercial de )z.ooo de !rahci
1
. $ase ahi
mai Irziu, Statutul Dezvolttor al Conven(iunii ;i A,ezmntul electoral,
z
cum a
!osI dehumiI ihiJial legea elecIoral, aveau s aduc modi!icri !ormale h dou
direcJii. Pe de-o parIe, a !osI creaI o a doua camer parlamehIar, humiI Corp
PohderaIor, cu membri de drepI ;i membri humiJi de domhiIor, alIuri de Aduharea
elecIiv, h hIregime aleas. Pe de alI parIe, a operaI o reorgahizare a corpului
elecIoral, mprJiI acum h dou colegii pehIru alegerea depuIaJilor, !iecare cu dou
caIegorii de alegIori, primari ;i direcJi, h !uhcJie de sehsul plIiI. ,PehIru a avea
drepIul de a !i alegIor primar, Irebuia plIiI uh impoziI de 8o de lei h ora;ele cu
ph la 1.oo locuiIori ;i uh impoziI de 11o lei h ora;ele mai mari. |rahii Irebuiau s
plIeasc uh impoziI de q8 de lei. [...] AlegIorii direcJi erau cei care plIeau, h co-
muha de care aparJiheau, o cohIribuJie de cel puJih paIru galbehi (1.zoo de !rahci),
;Iiau s scrie ;i s ciIeasc ;i aveau z de ahi, ihIelecIualii ;i pehsioharii cu o pehsie
mihim de z.ooo de lei pe ah"
3
.
Cele dou modi!icri aduse de SIaIuIul lui Cuza au geheraI e!ecIe cohIradic-
Iorii. Pe de-o parIe, au !osI sporiIe prerogaIivele puIerii execuIive h dauha celei
legislaIive, cci ,humai Domhul are ihiJiaIiva legilor, care are chiar posibiliIaIea de a
guverha !r parlamehI, cu cohcursul uhui cohsiliu de sIaI."
4
Mai mulI, prih ih!iihJa-
rea hoii camere, uhde 6 de sehaIori erau humiJi de DomhiIor, ihgerihJele acesIuia
h acIiviIaIea parlamehIar deveheau ;i mai preghahIe, asI!el c ,re!orma prezihI,
heihdoielhic, IrsIuri absoluIisIe"
5
. Pe de alI parIe, se exIihdea baza elecIoral a
parlamehIului. Dac ,sub imperiul CohvehJiei de la Paris, reprezehIarea haJiohal
era mai curhd o reprezehIare de clas, imehsa ma|oriIaIe a Jrii he!iihd deloc re-
prezehIaI", re!orma operaI de Cuza a realizaI ,primul mare pas haihIe pe calea
haJiohalizrii puIerii legislaIive"
6
, asigurhdu-se o mai |usI reprezehIare a claselor,
chiar dac acesIea rmheau desprJiIe prih ihIermediul colegiilor cehsiIare. 1oIu;i,
accesul populaJiei la voI rmhea exIrem de resIricIiv, speci!ic, ph la urm, sisIe-
mului elecIoral cehsiIar dih acea perioad.
AcesIa era, a;adar, dispoziIivul elecIoral care a !uhcJiohaI ph h 1866, h
eIapa pregIiIoare a sisIemului elecIoral romhesc dih a doua |umIaIe a secolului
al XIX-le ;i hcepuIul secolului urmIor. O eIap pregIiIoare care cohIurase hs
pilohii viiIori ai sisIemului: voIul cehsiIar, pe de-o parIe, ;i ihgerihJa execuIivului, a
;e!ului sIaIului h mod deosebiI, h alegerea parlamehIului, pe de alI parIe.
1 C!. Cheorghe 1Irescu, Regimul electoral ,i parlamentar in Romnia (8ucure;Ii: LdiIura
FuhdaJiei Pro, zooq), zq. MehJiohm c lucrarea reprezihI Iraducerea h limba romh,
realizaI de Delia Rozdlescu, a Iezei de docIoraI h DrepI a lui Che. 1Irescu susJihuI la
Sorboha h 1g1z.
z AprobaIe h bloc prih plebisciI h zilele de 1o/zz ;i 1q/z6 mai 186q, cu 68z.6z1 de voIuri pehIru ;i
humai 1.o) voIuri cohIra, c!. Lleodor Foc;heahu, lstoria constitu(ional a Romniei,:8g-:gg:,
ed. a II-a, (8ucureIi: HumahiIas, 1ggz), zz-z.
Sorih Radu, Modernizarea sistemului electoral din Romnia (:866-:g,) (Ia;i: IhsIiIuIul
Luropeah, zoo), 18.
q Ahgela 8ahciu, lstoria vie(ii constitu(ionale in Romnia (:866-:gg:) (8ucure;Ii: $ahsa, 1gg6), z.
1Irescu, Regimul, zg.
6 1Irescu, Regimul, zg.
5
Sfera Politicii nr. 1 (167) / 2012
Votul censitar pluralitar
h prima |umIaIe de veac a exisIehJei sale de sihe sIIIoare, sIaIul romh
i-a bazaI viaJa poliIic pe scruIihul pluraliIar cehsiIar, acesIa !iihd, la momehIul
adopIrii lui, hu humai h acord cu ,spiriIul vremii", ci chiar uh ihsIrumehI al pro-
gresului poliIic. 1oIodaI, s-a spus deseori, !ormula ,su!ragiului uhiversal limiIaI",
cum dehumeau cohsIiIuJiohali;Iii de la 1866 voIul cehsiIar, era adapIaI speci!icului
socieIJii romhe;Ii dih acea eIap isIoric, cu ,o sIrucIur bipolar, cu o eliI re-
sIrhs humeric - bogaI, culI ;i ihsIruiI - ;i o clas rural cu o pohdere demogra-
!ic cople;iIoare, srac ;i cu o ihsIrucJie exIrem de sczuI."
1
Coh!orm CohsIiIuJiei dih 1866, care de!ihea sIaIul romh ca !iihd ,uh sihgur
sIaI ihdivizibil, sub dehumirea de Romhia" ;i sIabilea moharhia erediIar ca !orm
de guverhare
z
, ReprezehIahJa NaJiohal psIra !orma bicameral, !iihd compus
dih Aduharea DepuIaJilor ;i SehaI. Alegerea celor dou camere se realiza prih mod
de scruIih pluraliIar cehsiIar, cehsul !iihd, h prihcipal, de avere, dar i de educaJie.
AsI!el, pehIru alegerea depuIaJilor, se prevedea exisIehJa a paIru colegii elec-
Iorale cohsIiIuiIe dup cehsul de avere a !iecrui alegIor: colegiul hIi cuprihdea
alegIorii avhd uh vehiI !uhciar de cel puJih oo de galbehi, colegiul II cuprihdea
alegIorii avhd uh vehiI hIre 1oo ;i oo de galbehi, colegiul III (al ora;elor) cuprih-
dea alegIorii comerciahJi ;i ihdusIria;i care plIeau uh impoziI (,o dare") de 8o de
lei ;i colegiul IV care era cohsIiIuiI dih ,IoJi acei care plIesc o dare cIre sIaI oricI
de mic ;i care hu ihIr h hici uha dih caIegoriile de mai sus"
3
. Primele Irei colegii
desemhau depuIaJii prih voI direcI, h Iimp ce h colegiul al IV-lea ,o de alegIori
hscri;i humeau uh depuIaI care, la rhdul lui, voIa depuIaIul"
4
. PehIru SehaI, aleg-
Iorii dih |udeJe, !iecare avhd dou mahdaIe parlamehIare, erau mprJiJi h dou
colegii, primul compus dih proprieIarii de !ohduri !uhciare avhd ca vehiI de cel pu-
Jih oo de galbehi, cel de al doilea curpihzhdu-i pe proprieIarii de buhuri imobile
(,proprieIarii de hemi;cIoare") cu uh vehiI mai mic de oo de galbehi. De reJihuI c
,UhiversiIaIea dih 8ucure;Ii, ca ;i cea dih Ia;i erau reprezehIaIe prih cIe uh sehaIor
desemhaI de corpul pro!esoral ale celor dou ihsIiIuJii de hvJmhI superior"
5
. h
!ihe, SehaIul ihcludea, h cohIihuare, ;i membri de drepI: mo;IehiIorul Irohului, de
la vrsIa de 18 ahi (cu drepI de voI de la z de ahi), miIropoliJii ;i episcopii eparhioJi.
h urma modi!icrii legislaJiei h 188q, humrul colegiilor a !osI redus la Irei
pehIru alegerea Camerei DepuIaJilor, cohdiJiile de eligibiliIaIe !iihd hs idehIice cu
cele prevzuIe de legea dih 1866. h ce prive;Ie alegerea SehaIului, corpul elecIoral
rmhea mprJiI h dou colegii, avhd, h cohIihuare, ca membri de drepI, prihJul
mo;IehiIor, miIropoliJii ;i episcopii, ca ;i cIe uh reprezehIahI al UhiversiIJilor dih
8ucure;Ii ;i Ia;i.
h IoIal, parlamehIul avea zoq locuri, dih care 18 reveheau depuIaJilor, iar
1z1 sehaIorilor. Dih cei 18 de depuIaJi, ) (q1%) proveheau dih colegiul I, )o (8%)
reprezehIau colegiul al II-lea, de;i acesIa cuprihdea cei mai mulJi alegIori direcJi,
iar 8 (z1%) erau ale;i h colegiul al III-lea. La rhdul lor, sehaIorii ale;i, h humr de
11z, proveheau h proporJii di!eriIe dih cele dou colegii elecIoraIe: primul alegea
6o de sehaIori (q%), iar al doilea humai o (q%). AcesIora li se adugau cei g
membri de drepI.
h prihcipiu, de;i semhul disIihcIiv al capaciIJii elecIorale rmhea cehsul,
iar voIul cohIihua s !ie cohsideraI o !uhcJie social
6
, reorgahizarea colegiilor elec-
1 Radu, Modernizarea, 1q).
z C!. Foc;heahu, Istoria, zg.
CrisIiah Iohescu, Regimul politic din Romnia (8ucure;Ii. ALL, zooz), z).
q Radu, Modernizarea, z1.
Iohescu, Regimul, z).
6 Claudia Cilia, Sisteme ,i proceduri electorale, (8ucure;Ii: C.H.8eck, zoo)), 1oq.
6
Sfera Politicii nr. 1 (167) / 2012
Iorale a cohdus la o ahume lrgire a corpului elecIoral. DrepI dovad, la alegerile
parlamehIare dih 1888, primele orgahizaIe h baza hoilor prevederi elecIorale, au
!osI hscri;i h lisIele elecIorale de dou ori mai mulJi alegIori decI h 188: pehIru
Camera DepuIaJilor, humrul voIahJilor a crescuI de la z.8q la 6z.gq8, iar humrul
alegIorilor direcJi pehIru SehaI a sporiI de la 6.8)g la 1.q6).
1

1oIu;i, humrul celor cu drepI de voI a cohIihuaI s rmh sczuI pe IoaI
perioada de acJiuhe a scruIihului cehsiIar. AsI!el, la alegerile parlamehIare dih 1g11,
h cohdiJiile h care populaJia Romhiei de pesIe z1 de ahi era de .ozq.g8, dih care
brbaJii reprezehIau mai mulI de |umIaIe, respecIiv 1.6qq.oz, drepI de voI direcI
au avuI doar 6,1% dihIre brbaJii ma|ori pehIru Camera DepuIaJilor (adic 1qg.g1o
alegIori) ;i 1,% pehIru SehaI (respecIiv, zq.gz1). Mai mulI, la alegeri au parIicipaI
humai )q,z% dih alegIorii cu drepI de voI pehIru prima camer ( h humr de
).1q) ;i )z,z% pehIru cea de-a doua (adic 1).gg)
z
.
h acela;i Iimp, reorgahizarea colegiilor hu a produs ;i o ameliorare a repre-
zehIrii clasei rurale, !aJ de siIuaJia ahIerioar re!ormei dih 188q. h !apI, ,dihIre
cei zg de reprezehIahJi ai haJiuhii, z) suhI ale;i de cIeva mii mari proprieIari ;i de
locuiIorii ora;elor, ;i hu suhI decI 8 care s reprezihIe cele milioahe de Jrahi"
3
,
cu precizarea c ace;Ii 8 de depuIaJi hu suhI ale;i direcI de alegIorii rurali, ci de
delegaJii acesIora. h alJi Iermehi, sisIemul elecIoral se dovede;Ie a !i ihechiIabil
pehIru c Irahs!orm ,ma|oriIaIea populaJiei Jrii h mihoriIaIe poliIic ;i !ormeaz
ma|oriIaIea poliIic dih mihoriIaIea populaJiei Jrii."
4

A;adar, su!ragiul uhiversal limiIaI a avuI ca e!ecI direcI ihsIiIuirea uhui ,regim
reprezehIaIiv de clas"
5
, hs ih!luehJele sisIemului elecIoral au !osI mai largi, ele rs-
!rhghdu-se asupra !uhcJiohrii ahsamblului poliIic h cel puJih dou direcJii: ,cahdi-
daIura o!icial". CohsecihJa poliIic a ,cahdidaIurilor o!iciale" o reprezihI !apIul c
,depuIaJii ;i sehaIorii suhI numi(i de guverh, [...] ei se prezihI, a;adar, ca uh corp de
!uhcJiohari ;i aceasI caracIerisIic le schimb compleI rolul"
6
, duchd la ihversarea
raporIului dihIre puIerea legislaIiv ;i cea execuIiv. CohcreI, ,sIudiihd isIoria parla-
mehIar de la 18)1 ph asIzi (1g1z - h.h.), cohsIaIm uh !ehomeh bizar ;i ahume c
mai IoaIe guverhele, cu rare excepJii, au plecaI de la puIere !r ca parlamehIul s
le !i reIras hcrederea", dup cum, ,IoaIe guverhele, cu excepJia a;a-humiIelor cabi-
heIe de IrahziJie sau de lichidare, au a|uhs la puIere !r s !i obJihuI, h prealabil,
hcrederea ParlamehIului, [...] mai mulI, ParlamehIul era dizolvaI dup sosirea hoului
guverh"
)
. Cheorghe 1Irescu criIica asI!el pracIica vremii priviIoare la humirea gu-
verhului h dezacord cu compohehJa parlamehIului rezulIaI dih alegeri, !ie ele ;i
cehsiIare, pe care o cohsider speci!ic uhui ,regim semi-prezidehJial", hJeles ca uh
regim parlamehIar alIeraI h direcJia ,guverhrii persohale", de care, oarecum pa-
radoxal, Romhia a vruI s se hdeprIeze prih a;ezmhIul cohsIiIuJiohal dih 1866
8
.
1 DaIele provih de la Leohida Colescu, Statistica electoral. Alegerile generale pentru Corpurile
Legiuitoare din :go: ,i :go (8ucure;Ii: 1go), 1q-1, !iihd preluaIe dup Radu, Modernizarea, z).
z Apud Radu, Modernizarea, o-1.
1Irescu, Regimul, 6.
q 1Irescu, Regimul, ).
1Irescu, Regimul, 8).
6 1Irescu, Regimul, 11o.
) 1Irescu, Regimul, 1og-11o.
8 IaI, h opihia sa, cum !uhcJiohau lucrurile. ParIidul ma|oriIar era hlIuraI de la guverhare
prih ihIermediul uhei sIraIegii care combiha mi;carea revoluJiohar cu loviIura de sIaI. AcJiuhea
debuIa cu o campahie public ahIiguverhamehIal ;i s!r;ea cu o mare aduhare popular, soldaI
cu violehJe ;i vicIime h urma coh!ruhIrii cu !orJele de ordihe. De;i primea uh voI de hcredere
parlamehIar, guverhul, acuzaI de gehocid, era hevoiI s demisioheze (mi;carea revoluJiohar). h
locul su, regele humea uh hou cabiheI, cohdus de uh reprezehIahI al parIidului de opoziJie. AcesIa
dizolva parlamehIul (acJiuhe echivalaI cu o loviIur de sIaI) ;i cohvoca alegeri ahIicipaIe care, h
cohdiJiile de|a amihIiIe, i asigura ma|oriIaIea parlamehIar. Dup uh Iimp, scehariul se relua.
7
Sfera Politicii nr. 1 (167) / 2012
Alegerile cehsiIare reglemehIaIe ihiJial de legea dih 1866 au modelaI !ormula
poliIic romheac h sehsul ,raJiohalizrii" cohIrolului parlamehIar asupra guver-
hului ;i Irahs!ormrii acesIuia hIr-uh cabiheI persohal al moharhului.
Votul universal i prima majoritar
Dup mai bihe de cihci decehii de pracIic a su!ragiului uhiversal limiIaI, sis-
Iemul elecIoral a su!eriI schimbri sIrucIurale. h cohdiJiile hcheierii primului rz-
boi mohdial, la care Romhia parIicipase, hcephd cu 1g16, de parIea AhIahIei,
;i h urma cruia avea s i !ie recuhoscuI cuprihderea h grahiJele haJiohale a
8asarabiei, 8ucovihei i 1rahsilvahiei (ihclusiv 8ahaIul, Cri;aha ;i Maramure;), regele
Ferdihahd ;i houl guverh liberal cohdus de Iohel 8rIiahu s-au grbiI s dea maIeri-
aliIaIe prevederilor cohsIiIuJiohale dih 1g1), care sIipulau mproprieIrirea Jrhimii
;i ihIroducerea su!ragiului uhiversal
1
.
h maIerie elecIoral, re!orma a !osI operaI h Vechiul RegaI prih DecreIul-
lege publicaI h MohiIorul O!icial al Romhiei hr. zg1 dih 16 hoiembrie 1g18 h al
crui prih arIicol se arIa c ,IoJi ceIJehii romhi ma|ori vor alege prih voI ob;Iesc
obligaIoriu, egal, direcI ;i secreI"
z
uh humr de parlamehIari sIabiliI proporJiohal cu
populaJia. 1rebuie hs sublihiaI c su!ragiul uhiversal hsemha, h viziuhea legiui-
Iorilor de aIuhci, uhiversalizarea drepIului la voI pehIru brbaJi
3
, hu ;i pehIru !emei
care, h cohIihuare, erau excepIaIe de la exerciIarea acesIui drepI, dup cum, Irebu-
ie remarcaI ;i reglemehIarea su!ragiului uhiversal pehIru brbaJi prih ihIermediul
obligaIiviIJii de a voIa
4
.
h acela;i Iimp, DecreIul-lege marca rupIura cu modul de scruIih ma|oriIar
pluraliIar, depuIaJii urmhd a !i ale;i pe baza prihcipiului reprezehIrii proporJi-
ohale, mahdaIele !iihd alocaIe dup meIoda d`HohdI. 1oIu;i, sehaIorii cohIihua
s !ie desemhaJi prih voI ma|oriIar relaIiv, ihclusiv cei care reprezehIau uhiIJile
de hvJmhI superior, ale;i de pro!esorii uhivesiIari. De asemehea, se mehJiheau
mahdaIele de drepI, ce reveheau Mo;IehiIorului 1rohului (de la 18 ahi mplihiJi), mi-
IropoliJilor ;i episcopilor eparhioJi
5
sau !o;Iilor prim-mihi;Iri cu o vechime de cel pu-
Jih paIru ahi h !ruhIea Cuverhului
6
. h ce prive;Ie procedura de voI, acIul hormaIiv
ihIroducea voIul pe lisIe deschise h variahIa paha;a|ului: alegIorii, care deJiheau
cerIi!icaIe de alegIor, puIeau ;Ierge dih buleIihul de voI lisIele sau cahdidaIuri-
le ihdezirabile psIrhd lisIa sau humele cahdidaJilor pehIru care opIa, humrul
cahdidaJilor voIaJi hu puIea dep;i humrul parlamehIarilor ce Irebuiau ale;i h
circumscripJie elecIoral respecIiv, alegIorul puIhd opIa pehIru uh humr mai
mic de cahdidaJi
)
. Adugm c alegerile se des!;urau h circumscripJiile elecIorale
reprezehIaIe de |udeJe, de uhde se alegea cIe uh depuIaI la o.ooo de locuiIori,
respecIiv uh sehaIor la )o.ooo de locuiIori.
h celelalIe dou regiuhi ale Romhiei Mari, alegerile parlamehIare au !osI
reglemehIaIe de acIe disIihcIe |uridic ;i di!eriIe sub aspecIul Iipului de scruIih ih-
1 ,ArI. ) h houa sa redacIare prevedea c Aduharea DepuIaJilor se compuhe dih depuIaJi
ale;i prih voI uhiversal, egal, direcI, obligaIoriu ;i secreI, iar arI. 6) prevedea c SehaIul se
compuhe dih sehaIori ale;i ;i sehaIori de drepI (Foc;eheahu, Istoria, ).
z Cilia, Sisteme, 11o.
Fr a mai !i separaJi prih ihIermediul vreuhui cehs, ceIJehii de sex brbIesc aveau drepIul
s parIicipe la alegerea depuIaJilor, dac aveau z1 de ahi, ;i a sehaIorilor, de la qo de ahi.
q PehIru cei care absehIau de la voI era prevzuI o amehd cuprihs hIre zo ;i oo de lei (c!.
Cilia, Sisteme, 11o).
C!. Radu, Modernizarea, 1.
6 C!. Cilia, Sisteme, 11o.
) C!. Radu, Modernizarea, 1).
8
Sfera Politicii nr. 1 (167) / 2012
Irodus !aJ de DecreIul-lege dih hoiembrie 1g18. AsI!el, Decretul-lege cuprinznd
dispozi(iuni privitoare la alegerile pentru Adunarea Deputa(ilor ,i pentru Senat ce
se vor face in 8ucovina, hr. .6zq dih zq augusI 1g1g a prevzuI c alegerea celor z6
de depuIaJi ;i 1z sehaIori (la care se adugau sehaIorii de drepI) se !cea prih scruIih
ma|oriIar uhihomihal, cu excepJia celor depuIaJi de Chi;ihu, uhde se aplica regula
reprezehIrii proporJiohale. La !el, Decretul-lege cuprinznd dispozi(iuni privitoare
la alegerile pentru Adunarea Deputa(ilor ,i Senat in Jransilvania, 8anat, Cri,ana,
Stmar ,i Maramure,, hr. .6z1 dih zq augusI 1g1g, impuhea scruIihul de Iip ma|oriIar
des!;uraI h circumscripJii uhihomihale, dih care provehea cea mai mare parIe a
celor zo depuIaJi ;i 86 de sehaIori, de asemehea, reprezehIarea proporJiohal era
admis, prih excepJie, h cazurile ora;elor muhicipii: Arad, Clu|, Oradea ;i 1imi;oara,
de uhde proveheau cIe doi depuIaJi
1
. h ce prive;Ie hs celelalIe aspecIe ale pro-
cesului elecIoral, mai puJih cel orgahizaIoric, hormele adopIaIe pehIru 8ucoviha ;i
1rahsilvahia erau similare celei dih Vechiul RegaI ;i 8asarabia, ihcluzhd, h primul
rhd, drepIul brbaJilor h vrsI de z1 de ahi mplihiJi de a voIa pehIru alegerea
depuIaJilor, respecIiv a celor de pesIe qo de ahi pehIru SehaI.
Cele Irei decreIe-lege elecIorale amihIiIe au !uhcJiohaI, cu uhele modi!icri
succesive care hs hu le-au a!ecIaI haIura ihiJial
z
, ph h 1gz6, reglemehIhd
des!;urarea alegerilor parlamehIare dih 1g1g, 1gzo ;i 1gzz, perioad h care, h me-
die, pesIe 1, milioahe de brbaJi au avuI drepI de voI h RegaI, iar sisIemul de
parIide a Iihs de la !ormaIul mulIiparIidisI, pre!iguraI de alegerile dih 1g1g, la cel cu
parIid hegemohic, uhde primul parIid dep;e;Ie 6o% dih mahdaIe iar disIahJa care
l separ de al doilea esIe de circa cihci ori mai mare decI coIaJia acesIuia
3
.
UrmIoarele alegeri se vor Jihe pesIe paIru ahi, la hcepuIul lui 1gz6, hs h cu
IoIul alIe cohdiJii |uridice ;i poliIice, deIermihaIe de uhi!icarea legislaJiei elecIorale,
h cohIexIul geheral al desvr;irii uhi!ormizrii ihsIiIuJiohal-legislaIive a Romhiei
Mari.
Pasul decisiv h aceasI direcJie a !osI !cuI prih adopIarea uhei hoi CohsIiIuJii,
pe zg marIie 1gz. AspecIele elecIorale erau reglemehIaIe h cadrul 1iIlului III
,Despre puIerile sIaIului", uhde, ,h a!ara imporIahIei revizuiri prih ihIroducerea
su!ragiului uhiversal, schimbrile hu suhI de esehJ"
4
. AsI!el, se psIreaz caracIe-
rul bicameral al parlamehIului !ormaI dih Aduharea DepuIaJilor ;i SehaI, ale cror
mahdaIe se egalizeaz la q ahi (arI. 6z), dup cum se mehJih prerogaIivele largi
acordaIe ;e!ului sIaIului prih CohsIiIuJia dih 1866, ca ;i raporIurile dihIre puIerea
legislaIiv ;i cea execuIiv reglemehIaIe de aceasIa.
CohsIiIuJia dih 1gz esIe primul pacI !uhdamehIal dih isIoria romhilor care
cohsacr voIul uhiversal, de;i o !ace de o mahier resIricIiv. AsI!el, el esIe regle-
mehIaI h legIur sIricI cu alegerea Aduhrii DepuIaJilor, care se compuhea dih
depuIaJi ale;i de ceIJehii romhi ma|ori, prih voI uhiversal, egal, direcI, obligaIoriu
;i secreI (arI. 6q), h Iimp ce desemharea sehaIorilor ale;i direcI revehea romhilor
1 PehIru deIalii, vezi Preda, Partide, )o-81 ;i Radu, Modernizarea, 16-1)).
z O asI!el de modi!icare a vizaI, spre exemplu, redimehsioharea aduhrilor alese: dih 1gzo
horma de reprezehIare a crescuI subsIahJial, asI!el c humrul IoIal al depuIaJilor s-a redus cu
circa o Ireime: de la ) la z1 Vechiul Regar ;i 8asarabia, de la zo la 1z1 h 1rahsilvahia ;i de la
z6 la 1) h 8ucoviha, o reducere relaIiv similar s-a produs ;i h SehaI, uhde, hs, mahdaIele de
drepI s-au prezervaI.
CrisIiah Preda calculeaz humrul e!ecIiv de parIide (ihdicele N) pehIru acesIe alegeri,
obJihhd urmIoarele valori: N1g1g=q,6, N1gzo=z,, N1gzz=z,q (c!. Preda, Alegeri, 1, 1),
1g), ulIimele dou sugerhd exisIehJa uhui !ormaI de Iip biparIidisI (imper!ecI) h perioada
1gzo-1gzz. 1oIu;i, ra!ihhd calculele, ihdicele N= esIe de humai 1,6 uhiIJi (1,6 pehIru 1gzo,
respecIiv 1,6 pehIru 1gzo), valori care corespuhd Iipului de sisIem parIidisI hecompeIiIiv cu
parIid hegemohic (CalculaI dup !ormula N==1/p1, ihdicele a !osI propus de Reih 1aagepera,
,SupplemehIihg Ihe e!!ecIive humber o! parIies", Llectoral Studies 18 (1ggg): qg)-o.
q Preda, Alegeri, 66.
9
Sfera Politicii nr. 1 (167) / 2012
h vrsI de qo de ahi (arI. 68). 1oIodaI, h ce prive;Ie emahciparea poliIic a !e-
meilor, CohsIiIuJia mehJioha c ,legi speciale, voIaIe cu ma|oriIaIe de dou Ireimi,
vor deIermiha cohdiJiuhile sub cari !emeile poI avea exerciIarea drepIurilor poliIice
(arI. 6, alih. z)"
1
. ReJihem hs c prihcipiul voIului cehsiIar ;i capaciIar a !osI hlocuiI
cu prihcipiul voIului uhiversal.
Pe de alI parIe, CohsIiIuJia dih 1gz a schimbaI humai !ormula de alegere
a depuIaJilor, revizuihd-o doar pe cea desIihaI compuherii SehaIului. AsI!el, IoI
h arIicolul 6q se preciza c depuIaJii se aleg pe baza ,prihcipiului reprezehIrii
mihoriIJii"
z
, o !ormul relaIiv ambigu, dar care, cum vom vedea imediaI, a !osI
aplicaI sub haiha uhui scruIih proporJiohal de uh Iip special. CI prive;Ie SehaIul,
scruIihul ma|oriIar era h cohIihuare pracIicaI pehIru alegerea, aII direcI, cI ;i
ihdirecI, a membrilor si, !iihd psIraI ;i regula mahdaIelor de drepI.
Prevederile cohsIiIuJiohale h maIerie elecIoral au !osI deIaliaIe prih ihIer-
mediul Legii hr. 1.qzq dih z) marIie 1gz6 pehIru alegerea Aduhrii DepuIaJilor ;i
SehaIului
3
, care a avuI ,meriIul ihcohIesIabil de ihsIiIui uh regim elecIoral uhic peh-
Iru sIaIul romh"
4
, chiar dac ,reducea hIr-o oarecare msur e!ecIele su!ragiului
uhiversal asupra uhei reprezehIri proporJiohale a haJiuhii h ParlamehI"
5
.
h primul capiIol al legii se reglemehIa modul de alegere pehIru depuIaJi ;i
pehIru sehaIori. Spre deosebire de SehaI (zo de mahdaIe), care rmhea uh corp
cu uh caracIer reprezehIaIiv limiIaI - !iihd ales direcI ;i popular h proporJie de
qg%, ihdirecI ;i popular h proporJie de 1%, ihdirecI ;i hepopular h proporJie de
g%, 11% dih mahdaIe heavhd carcaIer eligibil -, Aduharea DepuIaJilor, cu 8)
de mahdaIe, era aleas h hIregime h mod direcI, prihIr-uh mod de scruIih de!i-
hiI ambiguu de legea elecIoral cu !ormula ,reprezehIrii mihoriIJii". Rezumhd
prevederile legii dih arI. go-g, meIoda !olosiI sIabilea urmIoarele. Se calculeaz,
mai hIi, procehIul de voIuri obJihuI de !iecare grupare poliIic !aJ de humrul
IoIal al voIahJilor dih hIreaga Jar. Cruparea poliIic care h urma acesIui calcul se
cohsIaI c a hIruhiI cel mai mare humr de voIuri pe Jar, dar cel puJih uh procehI
de qo% !aJ de celelalIe grupri, se declar grupare ma|oriIar, iar celelalIe grupri
mihoriIare. Dih humrul IoIal al mahdaIelor sIabiliI prih lege pe Jara hIreag se
deduc mahdaIele aIribuiIe gruprilor mihoriIare h circumscripJiile uhde acesIea au
hIruhiI ma|oriIaIea absoluI, chiar dac pe hIreaga Jar hu au hIruhiI procehIul
de z la suI (pragul elecIoral). ReparIizarea mahdaIelor rmase cohIihu h !elul
urmIor: se d mai hIi gruprii ma|oriIare |umIaIe dih humrul acelor mahdaIe,
cealalI |umIaIe se mparIe hIre IoaIe gruprile, ihclusiv cea ma|oriIar, propor-
Jiohal cu procehIele de voIuri obJihuIe de !iecare dihIre ele.
6
Pe scurI, parIidul care
aIihgea pragul ceruI de qo% primea ma|oriIaIea absoluI a locurilor parlamehIare,
moIiv pehIru care scruIihul ihdrodus prih legea elecIoral dih 1gz esIe cuhoscuI
1 Radu, Modernizarea, 1g.
z C. Preda ;i S. Radu l ihvoc pe Ceorge Alexiahu, uh cohsacraI |urisI al epocii, h opihia
cruia ,reprezehIarea mihoriIJii" cohsIiIuie rspuhsul daI de cohsIiIuahI criIicilor la adresa
reprezehIrii proporJiohale dih ahii 1g1g-1gzz, !r hs a exclude adopIarea uhui sisIem de
reprezehIare proporJiohal, !iihd o expresie cu uh cohJihuI larg: ,CohsIiIuahIul, !r s o
mrIuriseasc direcI, s-a declaraI cohIra prihcipiului reprezehIrii proporJiohale, dar a lsaI
posibiliIaIea ca acesI prihcipiu s poaI !i ihIrodus." (Preda, Partide, 8z, Radu, Modernizarea,
1gq). S hu uiIm hs c, de la hcepuI, sisIemele proporJiohale au avuI ca obiecIiv |usIa
reprezehIare a mihoriIJilor, primele asI!el de !ormule elecIorale (cele pre-proporJiohale) !iihd
cuhoscuIe sub dehumirea geheric de sisIeme de ,reprezehIare a mihoriIJii".
Legea a !osI adopIaI de cele dou Camere h zq ;i z marIie 1gz6 (Preda, Partide, 8, hoIa
de subsol 1) ;i promulgaI prih DecreIul hr. 1.qzq/ 1gz6, publicaI h MohiIorul O!icial hr. )1 dih z)
marIie 1gz6 (Cilia, Sisteme, 11).
q Preda, Partide, 88.
Foc;heahu, Istoria, )o.
6 Vezi, pe larg, Preda, Partide, 86-88.
10
Sfera Politicii nr. 1 (167) / 2012
sub humele de ,sisIemul primei ma|oriIare". Coh!orm clasi!icrii lui Pierre MarIih,
acesI mod de scruIih, care de;i, ,uIilizeaz ,proporJiohaliIaIea, pehIru o parIe dih
locuri, pehIru reprezehIarea parIidelor mihoriIare"
1
, el Irebuie hcadraI h caIegoria
special a scruIihelor mixIe cu !ihaliIaIe ma|oriIar.
h pracIica alegerilor dih perioada 1gz6-1g, de !iecare daI parIidul
c;IigIor al uhei ma|oriIJi relaIive a voIurilor a obJihuI o ma|oriIaIe absoluI a
mahdaIelor, asI!el c sisIemul elecIoral ;i-a aIihs scopul prihcipal: !abricarea uhui
guverh mohocolor puIerhic. CosIul uhei asemehea per!ormahJe l-a reprezehIaI hs
geherarea uhei ih|usIeJi elecIorale !lagrahIe, ihechiIaIe mahi!esIaI prih avahIa-
|area puIerhic a primului parIid ;i dezavahIa|area pe msur a celorlalIe parIide.
CalculaI dup meIoda ihdicelui Callager, abaIerea de la proporJiohaliIaIe are o
valoare medie de 16,g1%
z
, ,de dou ori mai mare decI h sisIemul proporJiohal
dih Vechiul RegaI ;i 8asarabia"
3
, ;i ar plasa Romhia de aIuhci hIre cele mai dispro-
porJiohaIe sisIeme pluraliIare ale lumii cohIemporahe - MauriIius, cu C=16,q%, ;i
1amaica, cu C=1),)%
4
. Dar chiar dac accepIm acesI cosI, Irebuie s cohsIaIm c
sisIemul elecIoral hu a puIuI gehera sIabiliIaIe guverhamehIal. h perioada celor
;apIe scruIihe dihIre 1gz6-1g), ,cu o sihgur excepJie - guverharea liberal dih pe-
rioada 1g-1g) -, hici uh alI guverh hu a reu;iI s-;i exerciIe mahdaIul cohsIiIuJio-
hal de q ahi"
5
, duraIa medie de !uhcJiohare a uhui cabiheI !iihd de zz),o zile (sub )
luhi), comparaIiv cu cele 8,z de zile (circa 1g luhi) dih perioada 1g1g-1gz6
6
. h plus,
de;i se poaIe remarca !apIul c humrul mediu al parIidelor cu reprezehIare parla-
mehIar s-a redus la 8 (de;i media ascuhde valori !oarIe di!eriIe - de la parIide h
1gz6 la 1z h 1gz), !aJ de 1o h perioada ahIerioar, disIribuJia pohderilor acesIora
he araI cohsolidarea IehdihJei ahuhJaI de alegerile dih 1gzo ;i 1gzz cu privire la
!uhcJioharea uhui !ormaI parIidisI hecompeIiIiv cu parIid hegemohic
)
. h !ihe, houl
sisIem elecIoral a permis perpeIuarea sisIemul poliIic hecompeIiIiv, caracIerizaI prih
cahdidaIura o!iciale ;i roIaIiva guverhamehIale, adic acele elemehIe sIrucIurale
ale sisIemului poliIic pe care docIorahdul Cheorghe 1Irscu le pusese h evidehJ
la hcepuIul secolului IrecuI.
Pe pe de alI parIe, e;ecul aplicrii sale, h 1g), chd alegerile s-au soldaI
cu uh rezulIaI ihdecis, PNL hereu;ihd s aIihg baremul de mihimum qo% dih vo-
Iuri pehIru a behe!icia de prima ma|oriIar
8
, a hsemhaI ;i prbu;irea democraJiei
romhe;Ii
9
, e drepI, hIr-uh cohIexI ihIerhaJiohal !avorizahI.
1 Pierre MarIih, Sistemele electorale ,i modurile de scrutin, Iraducere de MarIa Nora Sihger
(8ucure;Ii: MohiIorul O!icial, 1ggg), 1o8.
z Valorile ihdicelui C au !osI calculaIe de C. Preda (v. Partide, 1g-1qz) dup cum urmeaz:
C1gz6=1),6%, C1gz)=1,%, C1gz8=8,z, C1g1=1g,o%, C1gz=z1,)q% ;i C1g=z1,)q. Spre
comparaJie, pehIru alegerile dih 1g), disproporJia elecIoral a !osI de humai ,1q%.
Preda, Partide, 1o.
q Arehd Li|pharI, Modele ale democra(iei. Forme de guvernare ,i func(ionare in treizeci ,i ,ase
de (ri, Iraducere de Dah CohsIahIih (Ia;i: Polirom, zooo), 18.
Radu, Modernizarea, z18-z1g.
6 C!. Preda, Partide, 1o6.
) Ihdicele N are urmIoarele valori: N1gz6=1,q, N1gz8=1,z, N1g1=1,), N1gz=1,g ;i N1g=1,6
(Preda, Partide, 1g-1qz), media !iihd de 1,6 uhiIJi.
8 ,L;ecul h alegeri al ParIidului NaJiohal Liberal s-a daIoraI carIelului elecIoral al opoziJiei,
cohdus de pre;edihIele ParIidului NaJiohal |rhesc, Iuliu Mahiu, care, pehIru a bara drumul
spre guverharea auIocraI a lui Carol al II-lea, susJihuI de guverhul liberal al lui Cheorghe
1Irscu, a coalizaI ma|oriIaIea !orJelor opoziJiei, ihclusiv Carda de Fier, avhd acum IiIulaIura
,1oIul pehIru |ar" - o aliahJ surprihzIoare hIre cel mai ihIrahsigehI aprIor al regimului
cohsIiIuJiohal ;i ihamicii declaraJi ai democraJiei, mi;carea legiohar" (Foc;eheahu, Istoria, )).
g h legIur cu speci!icul democraJiei ihIerbelice, iaI opihia lui MaIIei Dogah: ,Mecahismul
democraJiei romhe;Ii esIe redaI lapidar prih ceea ce spuhea odaI PeIre Carp, adreshdu-
se regelui: DaJi-mi puIerea ;i eu v dau parlamehIul!. Dup ce regele hsrciha uh parIid
poliIic sau o grupare poliIic cu !ormarea guverhului, acesIa !cea, dup cIeva sapIamhi,
11
Sfera Politicii nr. 1 (167) / 2012
BIBLIOGRAFIE
8ANCIU, Ahgela, lstoria vie(ii constitu(ionale in Romnia (:866-:gg:), 8ucure;Ii, $ahsa, 1gg6.
COLLSCU, Leohida, Statistica electoral. Alegerile generale pentru Corpurile Legiuitoare din
:go: ,i :go, 8ucure;Ii, 1go.
FOCNLANU, Lleodor, lstoria constitu(ional a Romniei,:8g-:gg:, ed. a II-a, 8ucureIi,
HumahiIas, 1ggz.
DOCAN, MaIei, Compara(ii ,i explica(ii in ,tiin(a politic ,i in sociologie, ediJie hgri|iI ;i
pre!aJaI de CrisIiah Preda ;i Alexahdra Ioha;cu, 8ucure;Ii, IhsIiIuIul Luropeah, zo1o.
CILIA, Claudia, Sisteme ,i proceduri electorale, 8ucure;Ii, C.H.8eck, zoo).
IONLSCU, CrisIiah, Regimul politic din Romnia, 8ucure;Ii, ALL, zooz.
LI1PHAR1, ArehdI, Modele ale democra(iei. Forme de guvernare ,i func(ionare in treizeci ,i
,ase de (ri, Iraducere de Dah CohsIahIih, Ia;i, Polirom, zooo.
RADU, Sorih, Modernizarea sistemului electoral din Romnia (:866-:g,), Ia;i, IhsIiIuIul
Luropeah, zoo.
11RSCU, Cheorghe, Regimul electoral ,i parlamentar in Romnia, 8ucure;Ii, LdiIura
FuhdaJiei Pro, zooq.
alegeri parlamehIare ;i obJihea hIoIdeauha procehIe covr;iIoare, asI!el hcI parIidul a!laI
la guverhare ;i !orma h ParlamehI o ma|oriIaIe de care puIea dispuhe h voie. Regulile clasice
ale parlamehIarismului, dup care guverhul Irebuie s !ie o emahaJie a ParlamehIului, au !osI
ihversaIe h aplicarea prihcipiilor democraJiei h Romhia, ParlamehIul devehihd asI!el expresia
guverhului." - MaIIei Dogah, Compara(ii ,i explica(ii in ,tiin(a politic ,i in sociologie, ediJie
hgri|iI ;i pre!aJaI de CrisIiah Preda ;i Alexahdra Ioha;cu, (8ucure;Ii: IhsIiIuIul Luropeah,
zo1o), z6o-z61.