PIATA VINURILOR IN CHINA

S-ar prea c numrul chinezilor care degust vin este ntre o sut de milioane i 150 de milioane. Comparativ cu europenii, ns, chinezii beau puin vin, aceast licoare nu face parte din tradiiile lor culturale. Avind in vedere cresterea nivelului de trai, chinezii, obisnuiti cu berea sau cu vinul de orez, au inceput sa descopere savoarea produselor europene realizate din struguri. Dupa cum informeaza site-ul Yahoo!News, in urma cu ceva timp chinezii nu aveau posibilitatea sa-si ofere placerea de a gusta un pahar de vin. In prezent, avind in vederea cresterea veniturilor, chinezii isi permit sa se bucure de savoarea unui vin rosu sau alb. Consumul de vin provenit din Europa a cunoscut o crestere cuprinsa intre 15 si 20 la suta pe an in China. Potrivit unor statistici oficiale, consumul pe cap de locuitor in China s-a dublat in ultimii cinci ani. Piaa de un miliard de euro i cu o cretere estimat de peste 15% pe an a devenit un El Dorado pentru marii productorii de vinuri. Inclusiv pentru cei romni. Vinul a rmas unul dintre puinele domenii n care producem ceva competitiv la export, mcar din punctul de vedere al calitii. Calitatea ns nu pare s fie - nc - principalul criteriu n alegerea produsului pentru consumatorul mediu chinez, aa c productorii romni care n ultimul an au tatonat piaa chinez vor avea de fcut fa unor provocri mari de marketing. Ghidurile recente de cltorie sau site-urile gen travel i sugereaz c, n China, cel mai potrivit cadou cnd mergi n vizit e o sticl cu vin.Statisticile arat c vinul, din totalul de consum de alcool n China, reprezint nc doar 20%, pe locul al treilea dup triile din cereale i berea local. Lucrurile par s se schimbe rapid ns, odat cu ascensiunea Chinei spre topul piramidei economice. Apariia unei clase de mijloc solide, rafinarea gusturilor clasei bogate, contactele cu lumea occidental i stilul ei de via, precum i campaniile publicitare ale marilor branduri mondiale sunt elemente care contribuie la dinamica impresionant a pieei vinului n China: cretere de 18% pe an n ultimii cinci ani, ns mult mai accentuat a importurilor fa de producia local. Fermierii s-au adaptat n ultimul an i muli au nlocuit culturile tradiionale cu cele de struguri, mai profitabile acum, astfel nct China a devenit al cincilea productor mondial de struguri. Cantitatea nu nseamn neaprat calitate, aa nct vinul chinezesc ieftin, aflat n supermarketuri la 2-3 euro, e mult sub calitatea vinului romnesc cu acelai pre. Pentru un vin decent produs n China trebuie s plteti cam 10

euro. Or, la un asemenea pre, majoritatea vinurilor romneti se apropie de segmentul de top. De altfel, calitile vinului romnesc au fost confirmate chiar aici, n China, n urm cu nici o lun: la trgul internaional de la Guangzhou, n competiie cu nume mari din lumea vinului, un vin de Murfatlar a ctigat premiul pentru cel mai bun vin dulce, iar unul de Jidvei, premiul pentru cel mai bun raport calitate/pre. China e cel mai mare importator de Bordeaux pe plan mondial; c trei sferturi din vinul consumat n China e vin rou. Iar vnzrile de vin din import, acum puin peste 10% din totalul pieei, au o cretere mult mai rapid dect cele de producie local. i, n sfrit, c din vnzrile de vin de import, n ultimii ani, cea mai mare cretere a avut-o segmentul vinurilor de top. Oficialul i sftuiete ns pe cei dornici s se extind pe piaa chinez i s studieze nainte comportamentul cumprtorului chinez. Piaa este complex i atipic, dar vibrant i provocatoare. De pild, consumul mai mare de vin rou ar putea fi o urmare a campaniilor media ce subliniaz beneficiile lui pentru sntate, aspect la care chinezii sunt foarte sensibili. Nici creterea mare a segmentului de top nu e imposibil de explicat: mbogiii de dat recent nu iau rafinat gustul neaprat, dar in s etaleze starea social i aleg de multe ori vinul din snobism, dup pre. Iar exportatorii profit din plin: exist vinuri de top care s-au scumpit de cinci ori n ultimii doi-trei ani. Mai exist i alte criterii, vizibile cu ochiul liber: anul de fabricaie (n China, vechi nseamn bun) - iar o etichet pe care scrie special reserve" crete considerabil ansele vinului respectiv de a fi comandat la o mas de afaceri. Campaniile publicitare au i ele un cuvnt greu de spus, mai ales cele care asociaz vinul respectiv cu un fapt istoric. Brandul e la fel de important, prin urmare, cele mai mari anse le are vinul franuzesc. Unul dintre productorii romni a ncercat s lrgeasc spectrul" i a accentuat legturile viilor cu diverse personaliti din istoria Romniei, dar nu a uitat s menioneze nici c recolta conine material genetic francez. ns odat cu maturizarea consumatorului chinez, piaa se va alinia trendurilor mondiale. Companiile romneti nu pot atepta totui att de mult, pentru c, pe msur ce trece timpul, ansele de a se impune aici se diminueaz. Concomitent cu aceast maturizare, se va ameliora i producia local. Iar perioada de tranziie" nu e de neglijat. Probabil e doar o chestiune de ani pn cnd China va produce vin de calitate la preuri accesibile chiar i pturilor srace. Pn atunci, ca element anecdotic, circul zvonul c vinul chinezesc se amelioreaz cu vin ieftin adus vrac din rile cu tradiie, ceea ce ar putea fi o explicaie pentru preul ridicat fa de calitate. Dac e adevrat ns, i pe aceast zon productorii romni ar avea o ni accesibil. Cheia: Partenerul chinez

Pe lng nelegerea complexitii pieei, alte elemente fundamentale pentru succesul ptrunderii pe piaa vinurilor n China e gsirea unui partener serios i construirea unei relaii personale i de durat, explic managerul unei companii romneti interesate. n compendiul Doing business in China" e amintit o ntmplare ce i-ar putea da dreptate. Un manager al unei firme americane care se strduia s ptrund pe piaa local devine nerbdtor dup ce chinezii evitaser elegant s aduc n discuie contractul. La toate insistenele lui, n stil american, direct, i se sugera s valorifice timpul n Beijing pentru a cunoate mai bine parcurile, viaa de noapte sau monumentele istorice. Ambasada d i ea o mn de ajutor. n ceea ce privete partenerul, reprezentana diplomatic verific seriozitatea potenialilor parteneri chinezi. ns, aa cum spunea nsrcinatul cu afaceri Ion Dicu, e nevoie i de flerul managerilor firmei romneti, dar i de puin noroc. Deocamdat, realitatea e c vinul romnesc e o necunoscut pentru consumatorul chinez i c va fi mult de lucru i de investit pentru ca situaia s se schimbe. Dar premiul ctigtorului va fi pe msur. Burs de vinuri la Shanghai Guvernul chinez ncearc s in pasul: anul acesta, a fost creat, la Shanghai, prima burs de vinuri, care pune n contact, iniial online, juctorii de pe pia. A fost, de asemenea, aprobat intrarea pe pia a primului fond de investiii cu activitate exclusiv pe piaa vinului.

Producatorii de vin din Romania se orienteaza spre piata din China O serie de exportatori de vin din Romania au inceput sa construiasca depozite specializate pe stocarea de vinuri si alte facilitati in portul Galati. Investitiile sunt estimate la 50 milioane de euro si sunt concentrate pe exporturile de vinuri produse in viile din estul Romaniei, precum Panciu, Cotnari, Dealul Bujorului sau Nicoresti. De asemenea, recent, producatorul de vinuri Tohani si-a anuntat planurile de dezvoltare, printre care se numara si finalizarea, pana in 2012, a unei fabrici de imbuteliere in China. Producatorii de vin din Romania incep sa se orienteze spre piata din China deoarece cred ca aceasta va fi una dintre cele mai profitabile piete in urmatorii treiani. Viticultorii romani considera ca piata din China este cea mai mare din Asia si una mult mai profitabila decat pietele lor traditionale din Europa. Primul pas a fost introducerea produselor lor la un targ de vinuri in

China, care a avut loc in 2009. Succesul inregistrat la acest eveniment a fost urmat de primele livrari de vin romanesc pe piata din China,informeaza Agerpres. O serie de studii de marketing facute de importanti producatori de vinuri din Romania arata ca piata chineza are un potential de aproximativ 91 milioane litri, sau 121,4 milioane sticle. Patru dintre principalii producatori de vin din Romania considera ca, in urmatorii trei ani, in pofida crizei economice mondiale, exporturile de vinuri romanesti spre China ar putea deveni cea mai importanta afacere a agriculturii romanesti. Insa, pentru a atinge acest obiectiv, cel mai imporant pas va fi constructia unui terminal specializat pentru incarcarea de vinuri in portul Galati. O serie de exportatori de vin din Romania au inceput sa construiasca depozite specializate pe stocarea de vinuri si alte facilitati in portul Galati. Investitiile sunt estimate la 50 milioane de euro si sunt concentrate pe exporturile de vinuri produse in viile din estul Romaniei, precum Panciu, Cotnari, Dealul Bujorului sau Nicoresti. De asemenea, recent, producatorul de vinuri Tohani si-a anuntat planurile de dezvoltare, printre care se numara si finalizarea, pana in 2012, a unei fabrici de imbuteliere in China.