g

.fl
....-...t4

lI

-<r

f,

sarii,ulereletrfi,fistul. Nroz'gngrne, a lullorgi prosl d rgnrar suntni;t oartain ontinu viu. Dar in unlsitualii moarta prosnormalin organismul !sufurilor qi patologi pot poat6 du la svr aratr drgliri a organlor un 9i 9i hiar la des. Neroza estmoartalullor,tsuturilorintr-unorganismviu. Cum, dja,unot}idin ursul d patologianatomii, tn La dpndn! d cauzanmijloitidosbim g-dirtqi indirt. al fatorului rozllirt s rfrl ar aparla aliunanmi.1T-oit6 I distrugtor: - fatorul meani_ toar;rupr;frimi1ar; plgi; - fatorul fizio-himi _ arsuritrmi)atinie, arsuri himi (acizi, aze),ltroutar; . fatorul mirobian_ gangrna anaroba a xtrmitlilor,apndiita gangrrnoasa. (J'' ru nrozlindirts rfri 1ar apat carzultatal drglrii irulalii sangvinqi aganumitnrozelnurotrofi. poateft calzat'de urmtoarl priini: Drglarahmoirula}ii _ . drglara ativiti1ii ordului dompns6ri, mbolii vasula; - drglarpatologia pretluivasular- ndartriit;ateros|etoz; . omprsi9i rAnira vasului _ nrroz a intstinuluisau strangular in hrni;omprsi u gips,garou; - drglara in hiproagular (tromboze). himismului s6nge1ui Gangrn stun fl de nrozindirti ale uni par|i a orpului,e se caracterizeaz-lprin urmitoarl: - s dzvoltdnumai la organlrr au ontatu mdiul xtrn; . uloaranagrsau suri.brun6 stdtrminat d transformara pigmn{ilorsangviniin sulfat d fir; . s afecteazdorganul in intrgim. saurgiunanatomi La gradulgi rapiditatradzvoltriinroziontribuiurmtorii - mai rzistntesttsutulonjuntiv, fatori:aratrultsufuluiaftat din auza 6 ast!suturisunts6ra artilajul,oasele,fasiil, tndoanl, _ sunt !sutulnryos' adnomatos. Pila qi in vas.ai slab rzistnt in rzistnta 6trishmi. mu;hii oupun lo intrmdiar gradul qi a}ioneaz|a rapiditatadzvoltrii Urmtorulmomnt Nroza s va dzvoltamai rapid nrozi stflul ramifiatiivasular. al arborluiartrial.o importan!6 nu gi mai vast intr.o ramifiatiemagistral6 mai pu}in6o ar loalizaraprosuluipatologi,doarnu toat Ariil prifrial s afla intr-o sia1igal6d hmoirulati. {suturil
.\ l t. ' F l i

t
I

,t

rJ

fl
I

..fl , fl d fl fl l d il

4il

fl fl

G
.

trmitlilor infrioars alimntaz'mai r5u u s6ngdit din a1t6 part a organismului, au lo drglri d hmoirulali, inp6ndu9i aii adsa s d! la dgt. in insufiinta ardiai unoriar lo nrctozaapului nasului.o importanlasmnifiativi o ar a$afatori aprezen[a anastamozlor vasular9i rapiditata stopriihmoirulalii.Da olatrall vasularsuntbin dzvoltat atuniprontuld apari1i al nrozistmi. Cu 6t mai rapid aparcdeglara hemoirula!i u atAt mai ugors dzvoltmortifiara lulelor.intr-o drglar a hemoirula}ii lnt6trptatse dilat6olatralle qi aparaltelenoi, eistente s m6r9t in l prsiunaarteia|6 9i u aastas ompnsaz ! insufiinta fluxului artrial. Longiditatea drglriihmoirulalii d asmna are importanla la gi volumul nrozi.Stopara rapiditata hinoirulalieip o durati d timp pene|a2 ore poatsa nu provoarmoat a !suturilor. Prznlainflii gi a toxinelorlor in zona dregl6riihmoirulaliiqi a gi mr qtrispAndira nroz hipotrmii a1 reaz6devoltara i !suturilor. D asmna in dzvoltara nrozlor au importan!6 9i unii fatorid ordin gnral: virsta painfuluiqi stareasistemiardio-vasular, sistmi nrvoas, mtabolismului, d asmna fatorilor diminuaz6rzistnla _ organismului obosirea, fomtar, avitaminoze... Nrozlirulatorii st vidnt 6 dezvoltaranrozelotirulatorii stdtrminat d drglaraalimntalii luli qi tsufurilororganismului. d notat6 asmna nrozr suntl mai frvnt intilnit, 9i pt rdtrminat d: _ ishmi insufiin}afluxului singlui artrial; {. drglaraafluxului s6ng1ui vnos; drglareamtabolismuluitransapilarla nivlul re!li miroira|are; * drglarairulatii limfi _ limfostaz6. rnsufiintaartrial aut Insufiintafluului sAngluiarterialstauza a mai frvnt6in aparilia nrozlor irulatorii. Insufiintaarterialpoat volua u dlan;ar aut6sau roni6. Cauzl insufiin}iartrrial aut : embolia artrial; tromboza arteia|6; {. lzri traumatiale artriilor. Feluril d necroz.

t
*

E I

r
J

brus6al lumnului obturara rin mbolirtrild s subin!lg (foart al plu!i atroslroti vasuluiartrialu un trombsaufragmnt lipidi),arsau formatmai proimal qi au migratsub rar arr 9i fragmnt aliunadifritor calze. Rupratrombuluiardiaar lo la alrara gluozidlorardia, ontraliilorardiain fibrilaliil atriale'lrauti|izara la xita1ii molionalqi motorii,dup6dfibrilalii.Rupraplu!i D obii mbolii l mai ds, ar lo din aortaabdominal6. atromatoas, la bifuralia1orsau la lo ramifirii uni magistral otleaartrl ramurimagistral. prinipali al trombzi d Dosbirea artrial6. It6, cauzi sttromoza la loul nmijloital obturriivasului, mboliest trombuls formaz dar nu stadusu fluul sanguindin altp6r!ial sistmuluiardiovasular in6 in 1856d tr au fostdsris a in mboli.Cauzltrombozl, Robrt Worhov: traumaprtluivasular; (hiproagular); t. drrglara himismuluisAnglui * dminuarea iteziirulaliisangvin. Nu ultimul 1oil r traumavaselorin dezvoltareainsufiien!i arterialaut.Lezarea latralsau ompltin afarahemoragiiu anmia al hmoirulalii distal d traum6. senlial dzvoltat dula diminuara anismul dzvoltirii ishmii auts poatl6muri pin shm6: urmtoara magistral' rduere artriale 1. derglar aut6al hmoirulalii brus6d aportal O 6tr!suturi; gliolizi' dzintgrara oxidriibiologi9i ativara 2. inhibara gliognuluiin fibrlmusular; ativitdtii i l or, rdurea modifi.ara funtii mitohondri frmntilord oxido.rdur;

a J.

proslord fosforilarprin oxidar,rdura 4 . drglara fosforie; marorsi lmntlor in !suturial produslormtabolismuluinoidat, 5. aumulara Ph; migorara

t-t {->

\>

'..ii,

fr

ffi
ffiil

in !suturi,iqiraK din lul1, 6 . drglara balansuluiltroliti intrara Na in lu16; d onntrali' datoritgradintului

-\----

lr

f, I

prrnabilitafl i elular,dzvoltara edmului; 7. drglara distrofi9i nrozitisular. 8. dezvoltarcaproslor autin primldoui stadii artrial Tabloul lini al insufiin!i proslornroti, irvisibil)stbin dtminat d Ana la apari1ia 1or5P'', provin d la priml litr al dnumirilor ,,omplxul prinipalelor simptoamein limba engl,ez6: Pain _ durrin mmbrulaftat; _ lipsa pulsuluimai jos d obfurar; Pulslssnss zoneiaftat; Pallor _ paliditata tgumntlr _ snsibilit1ii; Parsthsias rdurea pasive. Paralysis_ rdura ini1iala mi;rilor ativ,iar apoi qi 1 Insufiintaartril onii Din patologiil obliteranta vaslormmbrlorinfrioarl' ar pot du la dzvoltarainsufiienti artrialroni la momentul atual sunt urm6toarl tri: 1. atros|eroza oblitrant; 2. endartriita oblitran; oblitrant sauBoala Biurghr. 3. trombangiita Gangrnaaprutp fonul astorprosr ds s mai numqtr mai ds aftazd Atroslrozaob1itrant6 sau spontan6. autodlangatoar artrlde alibru marr (ilia, fmural);vArstaavansataa bolnavilor; evoluli indlungatau dzvoltaralnta a gangrni. virsta bolnavilor stt6nr9i mdi, in ndartriitaoblitrant Boala lui Biurr volutiabolii stmai malignd6tin atros|eroz,.In prmanntst onomitnttromboflbitamigratoar.Pntrutoatast afliuni str aratristiagasimptomardinal um ..laudialia Ast simptomonstin aparilia durrilor putrniin intrmitnt''. in timpul mrsului,impunAndulp bolnav sa s mu;hii gastonmini D obii sto dpnden} dup6aadurrils miqoreaz. opras, strit6intr prioadld mrs 6i odihn6.ai amnuntitdspraast patologi s studiaz6laanulIV.

I I I *l
il
;

,#

t t E
a

6 g g I

I T i

prin ronipot fi rprzntat artrial6 Ncrozlin insufiin{a d obii durg gangrni saua ulrlortrofi.Gangrana dzvoltara (dgt, distalal mmbrlor a angreniusat1qi intrseaz6po\iunil gangrni usat in a umdi stdtrminatid alipira plant). Trra at,ingriji r nadvat6. diabtului zahar inflii, pt eze|a din 7-8o/o Ulrl trofi d origine insufiienli artrialroni6 a16tuis d: toatulrltrotqi sunt carcctetizat planti,in distlal dgtelor } loalizarp falangl regiunaalanului; u granulaliis6raqi mii, smirotund } ulrd dimnsiuni prominnt d asuprapilii; u mirgini dur,nrgulat, in adinim dzgolind nrroza s r6sp6ndqt } adsa 1 tndoanl; ridiat. gi rdara mmbruluipozi1i d ishmironi nrozlorirulatoriidtrminat ratamntul trbuies6 fi omplx: - onsryator: rfortan); o rologiropoligluin, (aspirin,pntoxifilin); o dezagregante alprostan); sintti(vazoprostan, o prostoglandin - hirurgial_ cu sop d rvasulatizarc: o mtod6ndovasulari; o metod6hirurgial6rotzar,guntar). qi tratarraprro a lor Profilatia gangrrnionst6in dpistara major6s rlva Importanla patologii,arpot duela gangrne. d viala, xludrafumatului,rduraaloolului, prinipiului sn6tos oupatiau sportul. u in gangrnla organlorintrns ffueazllaparutomia pritonal. organuluinrotizatqi sanara xtirpara patoanatomi dosbimgangrna Dup volu{ialini 9i smnle lnt ascatd g\umdd.Gangrnausat6mai ds s dzvoltintr.o drglar Histologi in |sufuris trmit6tilor. progrsiva hemoirulatii nulului luli, lular,dzintgrara moartalemntlor dtrmin6 oagularproti6a plasmi (nroz6prin oagula}ii). u aparitiadurrilorputmiin mmbrmai jos Maladia debutaz iar pstva timp devin d oluzi. xtrmitatadvinpa1id6, tatil6 iar apoi qi marmurala,la palpa{istre,disparsnsibilitata

t
I
I

I
I I
5

rl

,: fl fl
ifl

i I I I I I

t
rl nl
fl

t t
;

f,

T
t

durroas6 prifrilipsst. ulsul la artrl P ) aparesimlul d amorfir. msuradezvoltirii nrozilesuturilse usu6,s zbArs, s mumifia. Culoaradvinbrun intunata saunagrau nuantasuri.ortifiara pAnla sprntru, !suturilors inpd la perifri9i se rsp6nd9t nivlul oluzion6riivasului.intr-o gangrn6 usatrspAndira estlnta9i s limitazd, cl o parte d segmnt. D obii la hotarul tsufurilorsdntoas qi mortifiat apareun val d dmarali_ zona de dmarali' arl rprzinti zona d inflamati autd.Jsuturil usatmortifiat sunt nfavorabil a mdiu d r;tr9i alimntar pntruinftie,qi din aast6 cau dezintgrara tisulari ;iiintoxia}iastminim. Jsufurile mumifiatpot sinstttor sa se dzmmbteze' darstprosva dura.D obii, s ftuiaz"necrectomia dup6 apari1iazonei d dmarali,datorit6 faptului d rabsoarbr minimala a toxinlilr qi a intoxialii minor. Gngrena umed- steprovoati d ala;i cauzea gi gangrna usat6, dar s dzvo1t6 in azul drglriiauta hmoirulalii. Jsuturil mortifiatnu dovedss6 sl usu' sr supundzintgrriiputride' ar dula absorb1ii masivtn organismal produslor lesuturilordzintgrate. Intoxialia gtav6stagravati u alipira infeliei, ar gsgt substrat nutritiv favorabil pntrudzvoltarai. Spr dosbirde gangrnausat a umdnu ar tndint6trlimitar a proesuluinroti, dar rapid progrsazedin cate calz6"stnesardr intrvnitoprator.in gang.".'u usat6tsufurilau uloarapalid, u petbordo-intunat 9i prznla bullor pline u lihid hemoragi.Jesutul dezintgrats transformintr-o mas6umdd uloar sur.murdar6-era\ u miros putrid. Jsuturil autdmate, zona d dmarar lipsqt. (apndi, Gangrnavisrlor olist, intstin)intotdauna st umd69i s asoiazd, cll,pritonit.Gangrnaplm6nu1ui se caracterizeazd printr.o intoxiatie putrni6,u exptoratiimasiv d sputputrid6u miros npl6cutunori u fragmntd tsutpulmonar. Du tiologiedosbim: 1. gangrn nspeifii, carr sr dlan;azdup6traumaunui vas magistral;in caz d apliaragaroului inort;strangular; torsiun al visrlor;traumitrmiqi himi;drglara trfiii tsufurilor;atiunii inftii gi a toxinlor lo; tromboz 9i mbolii. 2. gangrena spific6, carepoatfr _ sifiliti; diabti;in caz de oblitraratroslrotii a vaslor mmbrlorinfrioar. GangrnasifilitiE s dezvoltain lursul primar gi trliar qi st cauzatde aftara intimi vasului u proessifiliti. Spr dosbir d alt pros gangrnasifiliti s int61nqt in virsta tner6qi s afteaz, citea dgt d la piioar 9i m6n6,adsaaftaresimtria.D aain gangrna

(/

r^

;l g

fl il il

I
I

origin sifiliti. Ajut6 la dgtlorla tinri stnsard susptat qi aftdrispifi in alt rgan. diagnostianamnZa'srodiagnostia d doua pros, Apari1iagangrniin diabt zahant stdtrminat - rzistn!6 rdusa organismuluila infli; - in diabt zaharatpro survin aliuni atroslrtial vaslr mmbrlor infrioar. Agti doi fatori impruni u drglaramtabolismului faorizeazd volulia gra al gangreni la bolnavii diabtii. aladia s inp d la un pros inflamatr la p1ant6cauzatd o traumnsmnifiativ (inl!mint strimt..).Caratristi pntru asmnapros st arnlioraraprslor lal odati u amliorara strii gnralla un tratarrrnt advat gnral.

I I I I 1 I I I I I I I

ULCR, qi muozit6li1or, a$aun dftal tgumntlor Ulcr s numqte ar aro tndinlaminora la iatrizar 9i ar o volulironia.Ulrul sto patologipolitiologicd. mai dsal ulrlorsunt: auzl1 qi 1. drgl6ri1 hmoirulatorii a limfodinamiii; prlilorvaslorin atros1roz6; 2. drglara boalaRino;ndartrita oblitrant6; ltri6; himi;atini; 3. trauma: trmi6;mani6; 4. inffia;lus;tb;atinomiotii; in diabt;insufiinli d vitamin; 5. drglara mtabolismului; 6. drglri trofi:ulrin siringomili; drglara inrvfiilor; 7. ulra{iil fumorale. La inspliaunui paintu ulr ncsar d stabilitum6toarl granulafiil; prznlasertului forma;marginil; momnt: loalizara; 6i aratrul in jur. Ulrlpot fi rotund' ovalslau lui; stara tgumntlor d formanrgulati.Marginilpt fi drptqi ndrpt; rupt9i abrut; palid, hiprmiat Fundul ulruluioate moi, dure,fibroas, 9i ianoti. poat fi aoprit fi adAnitsau lvat; cu rrn..fund adipos'',granulatii, pot fi s6ra, bogatSatr nroti. Granulatiil sa lipsasi. !suturi purulnt; hmoragi Srtuldin ulr poattsros; 9i putrid. smnal ulrlord difriti gnz6sunt: Cl mai aratristi Ul rul trofi unori rotund6. Marginil fibroase, Forma mai ds stnrgulat6, Fundul ulruluiintotdauna stadAn, ianoti, unoripalid,abrupt. nroti,d aopritu tsuturilntfEr6granulafii,adsau {esuturi _ uloarsuri u liminri sra flora piognamixt. Loca|izarea _ trmitatilinfriar. prfrat6 tb Ulrul

t
t
'rg/

li
l{

tr
fl

fl

I I i il I

t t
I

nt t
i E *,

u slnslabal Forma nrgu1at6, marginilmoi trfi,abrupt, Fundul mai jos d nivlul pielii, apritu o unui prosinflamator. bogate. Ulrul pulin durros. suprafalaluiasa,liminirilr sroas' Srtulststrii sau ar bailul Koh. aneros UleruI D obii rotund,marginil dur sub form6 de val, fundul lvat d din !sutpalid fr granulalii, lbur, usat, asuprapilii, st a16fuit ulrul dolor. i sifilit Ulrul jur p in oaz6 dur. Fundul nu proimin st rotund u un val asutit d asupradrmi,limin5rils6ra. In srts dopistaz6 trponma _ palid6.Ulrul intotdauna stindolor.Loul prfrat p buz' muoasa t avita1iibua1, organelgnital. Dosbiraulrului d o plag onst6in faptul 6 p1agaaparla o aliun mani6autasupri tsuturilor'ar p6n6la momnfultraumei rau intgr.Ulrul, ins, aparla aliunafatorilor noivi lsupra szuta. D aain plag sunt ondi1iifavorabil !sutuluidjau o tror pntrurgrnrar, p 6ndin ulr prosl dgnrativ prdomin6 asupra1orrgnrativ. Tratamntlonstain lihidaraauzlorprinipal au ontribuitla s utiizeazltratamnt loal, ar onst6 apari1iaulrului. D asmna' gi alt. in aplialii d antisptii, rmdiilor favorizeaz"rcgenrrara in la tratamnt hirurgial, onst xizia ulrului in blo altorirurg u tsutul fibros u o ultrioarplasti. FIsTUL u pitliu sau granula{ii. Fistul numim un analingust, ptuqit Fisfull omunii avita1ilrintrrne u xtriorulsau avittil intr l. ClasiJiar..fisfull pot fi: - ongnital_ carezlltatalviiului d dzvoltar o rvial; o omblial; o 6ez1ciiurinar; - dobindit _ ap6rutp parursulvilii: roni6;tb; anroasr...); o patologi_ (?nostomielita

. o""'i'#;jff;;}::'Hx*: ?"*"';:':"l;*H;i

pot fi xtrn rsfull si intrn. Duprfrinla6trmdiultrn intrn u mdiultm(fisful Fistullxtrn organl omuni

t
I I I I I I I
parartal; duodnal, omuni6 organl Fisfullintrn oli...). prors patologi. intrneintr le sauavitata organuluiu un Dup6 struturaptugiriiprtluifisfular fistull pot fi: - granulat; - piteliale; - labial. Fistula granulat6, sau a$anumitafisfula fubulara,rprzintun anal rlativ lung, ingust,dsu mult anal, arr un orifiiu intrn qi u una sau 6tvaorifiii xtm. prelii fistulari se dtrmin6inflamali qi 1sut prifoa16 iatriial. Apastfisful stinomplt,doar prlii suntptugit nu u pitliui u !sutgranulant. Fistula epitlialanu ar anal fistlarbin pronuntat, dar stomplta, doar prtii sunt opritiu pitliu si din aastacauzaagafistul sinstatator nu s inhid. Fistula labiali stun variantal fisfulipitliale. in aqaformde fistu] pitliul muoidal al unui organavitar onrgtnmijloit u pila. Dup aratrullimin6rilor fistullpot r: . urinar; . salivar; - faloid; . purulnt; Cl mai arateristismnal fistuli stprznlaunui anal u un orifiiu gi srtiiprmannt. Caratrulsrfuluidpinded prosul patologi,ar a provoataast6 fisfuli 9i u ar stomuniat. Pntrustabiliraanaluluifisfular,lungimalui, numirul gi aratrul ramifia{iilor, ata;ara 6trprosulpatologi s utilizazsondara 9i fistulografialui (radiografiau introdura masi d ontrastin 1).Altri s introdu olorant.S utilizazd firotstulo sopia. d forma qi stadiul formrii fisfuli. l poat Tratamntul stdtrminat fi onservator, operator,dar mai ds stombinat.La altrarastrii gnrala paientuluiu fisfula,s indi alimntarparntrali,s gi orijeaz6homostaza, s ftueazldenntoxiara, trapiantibatrial6 numai dupi aastarurgla tratamnt hirurgial. nu s inhid. Cl granulate, Fistull pitelial9i labial sinstttor la Pntrumiqorara stopara sre{iis iatrizeazsinstttor. srliidin Un ro1dosbitil ar lihidara fistul s ap1i6 o drnareadvat. prosutuipatologi inflamatorin adinima }suturilor u inlfurra in fisfulle epitlial obligatoria !suturilornrotizat 9i a shstrlor. qi a analului fistular prin una din ondi1iilobligatorii stinlfurara dsar si xizi. Fistull labial pot fi tratatnumai prin oprati

t
I I I I I I I I I I

d fistula, radial, onstin mobilizaraorganuluiavitarpurt6tor _ rzli iatriial-fibroas dftului. La transform6ri cizi 6i suturara d organ. sCARII sariil suntun fl d nrozloal6,limitata, cauzatl d omprsi indlungata u propria mas6a opuluila painlii gravi sun nvoi1isa staulati timp indlungat.Ast nroz aparin rgiunil ce contacteazd alanu,rgiuna rgiuniltrohantri, u patul_ rgiunasaral6, provnin!6 sariil s divizazdla otului,rgiunaomoplafului.Dup xognqi ndogn. i', apariliasariilorxognrrolul prinipalil ar qi intnsivi aJsuturilormoi intr os gi un orp omprsiaindlungata la dshidratali sarii s int61ns xtrn.In majoritateacaztlrilorasmna (dupapraliigr1, la aqxiati...). sariil la bolnavitraumatologii, intrnognaparin prtiipl6gii, muoasa organului,prtlvasului a rzultatal afl6rii indlungat a unui drn'tampon,attr... prinipalulfatoril dlin sl6bira sariilorndogn in apari1ia u diminuara trofiii organismului, drglrilor al homostazi svr !suturilor. In volulia proslornroti in sarii s distingtri tap_ stadii: prin paliditata rgiunii I_ drglrilorirulatorii s caracterizeazd Aast6stadist rsptiv ' careuqortrin hiprmivnoasa. rvrsibil5. II- stadiamodifi6rilornrotiqi supurali.S aratrizeazlprin proslornroti afecteazl' dzvoltara !suturiladiant. proslor prin III- stadiargnr6rii. S caracterizeaz' prdominara rparatorii,apar!sut granulat. stfoart tratamntul Profilaxia sariilorstmai importanti,doar anvoios9i indlungat. Profilaia onst6in ingrijir mdiali advatd asupra bolnavilrfiali la pat....

t
I

I I
U