Sunteți pe pagina 1din 40

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G.

MAN

AUTOPSIA
Reguli generale: In timpul autopsiei operatorul sta in partea dreapta a cadavrului cu doua exceptii: in timpul autopsierii capului si atunci cind se sectioneaza coastele de pe partea stinga a toracelui. Orice organ se examineaza intai pe suprafata si apoi pe sectiune. Epicraniul Tehnica: se aseaza suportul de lemn sub capul cadavrului; se sectioneaza epicraniul printr-o sectiune ce porneste retroauricular, trece prin vertex si se opreste retroauricular de partea opusa. Se formeaza astfel doua lambouri: unul anterior si altul posterior; cel anterior se rasfringe catre anterior si cel posterior catre posterior. Se sectioneaza muschii temporali de fiecare parte. Cavitatea craniana Se fierastruieste calota craniana dupa un plan ce trece anterior la 2 cm. superior de arcurile orbitare si posterior la 1 cm. inferior de protuberanta occipitala. Scoaterea si sectionarea durei mater tehnica: se sectioneaza sinusul sagital superior in sens antero-posterior, se recolteaza singe (pentru examenul toxicologic), se sectioneaza coasa creierului de pe apofiza crista galii si apoi se sectioneaza circular dura in lungul liniei de fierastruire a calotei. Scoaterea creierului: cu indexul si mediusul de la mana stanga se ridica lobii frontali, se sectioneaza structurile anatomice de la baza creierului, apoi se ridica fiecare lob temporal cu mana stanga si se sectioneaza cortul cerebelului de fiecare parte. Se impinge cu mana dreapta creierul catre posterior, se prinde in palma stanga si cu un cutit lung se patrunde in gaura occipitala sectionandu-se profund jonctiunea bulbo-medulara. Se aseaza apoi creierul pe masa cu fata bazala in sus. Separarea cerebelului de encefal: se apuca cerebelul cu mana stanga se ridica si se sectioneaza la marginea posterioara a pedunculilor cerebrali. Sectionarea cerebelului: se sectioneaza longitudinal vermisul, se evidentiaza si se examineaza ventriculul IV apoi se sectioneaza transversal fiecare lob cerebelos in lungul santului transversal expunandu-se si examinandu-se sectiunile. Sectionarea trunchilului cerebral: se fac sectiuni in plan frontal la o,5 cm una fata de cealalta dinspre mezenxefal spre bulb. Sectionarea creierului tehnica: - Metoda Pitres consta in 6 sectiuni in plan frontal dinspre polul anterior spre cel posterior - Metoda Virchow se patrunde cu cutitul lung in sntul interemisferic pana la nivelul corpului calos de unde se face o sectiune oblica descendenta la 45 o catre lateral de fiecare parte - Metoda Flechsig-Brissaud consta intr-o sectune orizontala ce trece la nivelul nuclilor cerebrali Scoaterea hipofizei: se sectioneaza dura mater si sinusul cavernos, se desprinde diafragma si procesele clinoide anterioare, se extrage hipofiza din care se fac sectiuni paramediane. Deschiderea stancii temporalului: - se sparge peretele anterior si cel posterior si se evidentiaza urechea medie si cea interna Examinarea urechii medii si a celei interne: - otita medie supurata puroi in urechea medie, mucoasa ingrosata, timpan perforat - labirintita puroi in urechea interna Deschiderea proceselor masatoide unde putem intalni mastoidite sau otomastoidite.

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN Deschiderea cavitatii orbitare: dupa examinarea portiunii orbitare a osului frontal acesta se sparge apoi se trage catre posterior de nervul optic aducand globul ocular in interiorul cutii craniene Deschiderea sinusurilor paranazale: se face prin trepanare si putem observa sinuzitele. Autopsia fetei: se prelungesc sectiunile retroauriculare pe fetele laterale ale gatului pana la nivelul acromionului de fiecare parte apoi se practica o sectiune orizontala de la un acomion la celalalt trecand prin furculita sternala dupa care se apuca tegumentul cu mana stanga si prin sectiuni succesive se decoleaza acesta de pe fata anterioara a gaului si de la nivelul fetei pana la baza piramidei nazale.

AUTOPSIA TRUNCHIULUI
Se aseaza suportul de lemn sub toracele cadavrului si se face o incizie mediana longitudinala anterioara de la menton la pubis; se ocoleste ombilicul pe partea stg. pentru a evita ligamentul rotund al ficatului; se decoleaza partile moi catre lateral pana in dreptul liniei axilare medii dupa care se indeparteaza plastronul costal: pentru aceasta se sectioneaza insertiile sternale si claviculare ale muschiului sternocleidomastoidian, se deschid articulatiile sterno-claviculare si se sectioneaza coastele de jos in sus la 1 cm. medial de articulatiile condro-costale. Se continua cu deschiderea pericardului, sectionand de la baza catre varful inimii sub forma literei Y inversate. Pentru examinarea structurilor toracelui se va scoate piesa bucocervico-toracica dupa urmatoarea tehnica: se incizeaza planseul cavitatii bucale de la menton la gonion de fiecare parte; se sectioneaza partea sup.a peretelui posterior al faringelui; se sectioneaza pe partile laterale ale gatului apoi se apuca organele gatului cu mana stanga, se ridica si se sectioneaza deasupra diafragmului organele ce trec la acest nivel (esofag, aorta abdominala, vena cava inferioara, etc.) dupa ce in prealabil s-a pus o dubla ligatura la nivelul cardiei, sectionandu-se esofagul intre ligaturi. Se fac sectiuni ale limbii in plan frontal de la baza catre varf. Se practica sectiuni ale lobilor tiroidieni. Pentru examinarea cailor aeriene se sectioneaza peretele post.al laringelui, faringelui si traheea pana la bifurcatie apoi bronhiile principale pana in parenchimul pulmonar. Autopsia plaminilor: se apuca hilul pulmonar cu mana stg. si se practica o singura sectiune care sa intereseze totii lobii. Sectionarea si examinarea timusului. Deschiderea inimii si a vaselor mari: se masoara diametrele cordului, se deschid cavitatile cordului (in sensul de curgere al sangelui), se elimina cheagurile, se verifica permeabilitatea orificiilor atrioventriculare, se deschide trunchiul arterei pulmonare, aorta si arterele coronare. Se sectioneaza transversal cordul de la baza spre varf. Suportul se aseaza sub lomba cadavrului. Pentru examinarea organelor din etajul supramezocolic se ridica diafragmul, se coboara marele epiploon si colonul transvers. Aici se examineaza: - spatiul subfrenic; - spatiul subhepatic si organele care il ocupa: stomac, splina, ficat, cai biliare extrahepatice, partea supramezocolica a duodenului; Pentru examinarea organelor din etajul inframezocolic se ridica marele epiploon si colonul transvers, se abat intestinele spre dreapta, se repereaza flexuura duodeno-jejunala, se deruleaza ansele intre degete pana la reg. ilio-cecala, apoi se examineaza intestinul gros. Pentru examinarea organelor din micul bazin se imping ansele intestinale in sus iar colonul sigmoid se va mobiliza spre stg. si spre dr.

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN Se vor consemna modificarile raporturilor si pozitiile organelor abdominale, aderente, volvulus, tumori, perforatii, continut patologic al cavitatii peritoneale. Pentru interventiile chirurgicale se vor descrie: localizarea si integritatea suturilor, felul interventiei, permeabilitatea gurii de anastomoza, starea organelor vecine. Scoaterea si sectionarea splinei: cu mana dr. se impinge stomacul catre dreapta, cu mana stg. se apuca splina care se va trage spre dr. si inainte, se sectioneaza pediculul si ligamentele, se cantareste (normal 150-180 gr.) se aseaza cu hilul pe masa si se sectioneaza in axul lung. Scoaterea si deschiderea stomacului: se face intre ligaturi, se sectioneaza pe marea curbura. Scoaterea si deschiderea intestinului subtire, cecului si colonului: se repereaza flexura duodeno-jejunala, se face o butoniera in mezenter in dreptul primei anse, se pune la originea jejunului o dubla ligatura, se sectioneaza intre ligaturi, se ridica capatul proximal liber al jejunului si se sectioneaza mezenterul in lungul insertiei sale intestinale cat mai aproape de anse ; pentru intestinul gros, se decoleaza peritoneul de pe marginile laterale ale colonului ascendent si descendent; pentru colonul transvers si sigmoid se sectioneaza mezourile; se pune o dubla ligatura superior de ampula rectala si se sectioneaza intre ligamente. Intestinul se pune intr-un vas cu apa si se deschide cu foarfecele butonat pe marginea mezenterica (pentru a proteja placile Payer); apendicele se deschide pe marginea opusa insertiei mezoapendicului. Deschiderea duodenului in situ si cercetarea permeabilitatii cailor biliare: duodenul se deschide pe peretele ant. de la bulb spre flexura duodeno-jejunala pentru a evita papila duodenala care se gaseste pe peretele post.median; se comprima vezica biliara si se urmareste aparitia bilei la nivelul papilei; se face o butoniera la nivelul fundului vezicii biliare apoi se diseca canalul cistic, hepaticul comun, hepaticul drept si stg. Scoaterea si sectionarea ficatului: se sectioneaza ligamentele falciform, triunghiular stg./dr., coronar, vena cava inf.; se cantareste (normal 1500 gr.), se aseaza cu fata viscerala in jos si se sectioneaza in axul lung. Sectionarea pancreasului - se verifica permeabilitatea canalului Wiersung, se decoleaza peritoneul de pe fata ant. a pancrreasului si se sectioneaza in axul lung. Scoaterea si sectionarea glandelor suprarenale se incizeaza semicircular peritoneul pe marginile laterale ale glandelor in apropierea polului sup., se decoleaza peritoneul de pe fata ant. a fiecarei glande apoi se degajeaza glandele de pe peretele post. al abdomenului, se sectioneaza ligamentele reno-suprarenale, se sectioneaza glandele in axul lung pe fata anterioara. Scoaterea in bloc a organelor uro-genitale: pentru scoaterea rinichilor se incieaza peritoneul parietal post. pe marginile lat. ale fiecarui rinichi dinspre polul sup. catre cel inferior, se apuca rinichiul cu mana stg., se trage in sus si spre median si cu mana dr. se decoleaza fata post., se sectioneaza vasele renale la hil cat mai aproape de aorta si vena cava inferioara. Scoaterea organelor pelvine se sectioneaza peritoneul parietal al micului bazin in dreptul stramtorii superioare, se introduce mana stg. in incizura, se decoleaza partile moi sub vezica urinara si de pe fata ant. a sacrum-ului ce corespunde micului bazin si se sectioneaza rectul intre ligaturi si uretra. Sectionarea rinichilor se tine rinichiul in mana stg. cu hilul catre palma, se incizeaza in axul lung pana in apropierea hilului si de decapsuleaza. Ureterele: se deschid pe sonda canelata dinspre proximal spre distal. Deschiderea vezicii urinare si a uretrei prostatice: se incizeaza in Y de la uretra prostatica pana la unghiurile superioare ale vezicii. Sectionarea prostatei, a veziculelor seminale, a canalelor deferente si a testiculelor. Scoaterea si sectionarea organelor genitale feminine: Se sectioneaza peritoneul parietal pana la nivelul stramtorii superioare a bazinului, se introduce mana stg. in incizie si se 3

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN decoleaza peritoneul din dreptul rectului, vaginului si uretrei; se sectioneaza perineul de la simfiza pubiana catre anus in dreptul insertiilor laterale; se scot organele pelviene in bloc astfel: se trag in sus, se sectioneaza vaginul in 1/3 inf., uretra si rectul. Sectionarea vaginului: se separa uterul si vaginul de vezica urinara si se sectioneaza peretele anterior pe linia mediana. Deschiderea uterului: se face cu ajutorul foarfecelui de la ostiu catre fundul uterului si apoi catre ostiile tubare. Deschiderea trompelor uterine: pe sonda canelata dinspre extremitatea uterina spre lateral. Sectionarea ovarelor: dinspre marginea libera spre hil. Deschiderea aortei abdominale, a venei cave inferioare si examinarea acestora. Membrele se autopsiaza numai in cazuri speciale: leziuni articulare, fracturi, tromboze, tumori, plagi. Deschiderea coloanei vertebrale numai in cazuri speciale: tumori sau leziuni traumatice. Tehnica: se aseaza cadavrul in decubit ventral, se incizeaza partile moi de la protuberanta occipitala pana la coccis, se decoleaza partile moi, se indeparteaza lamele vertebrale, procesele spinoase si ligamentele galbene; se prinde duramater cu pensa si se sectioneaza radacinile nervilor spinali si coada de cal; se incizeaza longitudinal duramater; se fac sectiuni transversale prin maduva. Examinarea continutului canalului vertebral se face dupa aceleasi criterii ca si la continutul cranian.

AUTOPSIA CAPULUI
Reguli generale: In timpul autopsiei operatorul sta in partea dreapta a cadavrului cu doua exceptii: in timpul autopsierii capului si atunci cind se sectioneaza coastele de pe partea stinga a toracelui. Orice organ se examineaza intai pe suprafata si apoi pe sectiune. Epicraniul Tehnica: se aseaza suportul de lemn sub capul cadavrului; se sectioneaza epicraniul printr-o sectiune ce porneste retroauricular, trece prin vertex si se opreste retroauricular de partea opusa. Se formeaza astfel doua lambouri: unul anterior si altul posterior; cel anterior se rasfringe catre anterior si cel posterior catre posterior. Se sectioneaza muschii temporali de fiecare parte. Examinare: se pot pune in evidenta infiltrate hemoragice si hematoame, ambele fiind expresia unor leziuni traumatice. Cavitatea craniana Se fierastruieste calota craniana dupa un plan ce trece anterior la 2 cm. superior de arcurile orbitare si posterior la 1 cm. inferior de protuberanta occipitala. Examinarea calotei - putem intilni: - fracturi - metastaze - malformatii congenitale acrania, hemicrania, macro/microcefalia, meningocelul, encefalocelul 4

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN orificii de trepan prin diafanoscopie se pot evidentia hemoragii, lacune de osificare in osteoporoza sau in rahitism (persistenta fontanelelor sau craniotabes)

Examinarea spatiului exrtadural si a fetei externe a durei mater de pe fata convexa a creierului: - putem intilni mirosuri specifice substante toxice (alcool etc.) - staza venoasa - rupturi ale durei mater - pahimeningita externa dura este ingrosata, mata, neregulata, aderenta la calota - pahimeningita purulenta externa care apare in dreptul unui focar de TBC osos sau osteomielita dura este ingrosata, de culoare galben-verzuie - pahimeningita luetica dura este ingrosata, cu aspect slaninos - hematomul extradural colectie de singe delimitata de o capsula fibroasa - abcesul extradural colectie purulenta circumscrisa Scoaterea si sectionarea durei mater tehnica: se sectioneaza sinusul sagital superior in sens antero-posterior, se recolteaza singe (pentru examenul toxicologic), se sectioneaza coasa creierului de pe apofiza crista galii si apoi se sectioneaza circular dura in lungul liniei de fierastruire a calotei. Examinarea fetei interne a durei si spatiului subdural: - continut patologic al sinusului sagital superior (trombi, emboli, puroi) - pahimeningita interna dura este ingrosata, cu depozite fibrinohematice brun-rosietice aderente la fata interna a durei - goma luetica- nodul mic, cenusiu-roscat - hematomul subdural colectie hematica subdurala; - abcesul subdural colectie purulenta subdurala; - meningiomul nodul incapsulat, cu dimensiuni mari (poate atinge dimensiunile unui pumn de adult), pe sectiune roz-sidefiu; - sarcomul nodul care pe sectiune este albicios cu puncte rosii; Examinarea leptomeningelui: - staza si edem vase dilatate cu continut lichidian; - leptomeningita purulenta leptomeninge opacifiat ingrosat, infiltrat, galben-verzui; - leptomeningita TBC cu granulatii cenusiu-galbui; - leptomeningita luetica leptomeninge ingrosat opacifiat cu granulatii albicioase; - hemoragia subarahnoidiana - hidrocefalia externa acumulare de LCR in spatiul subarahnoidian Examinarea fetei convexe a creierului: - edem cerebral circumvolutiuni latite, santuri sterse, creierului proemina la sectionarea durei - microgirie care poate fi localizata (in lues) sau generalizata (senila sau congenitala) Scoaterea creierului: cu indexul si mediusul de la mana stanga se ridica lobii frontali, se sectioneaza structurile anatomice de la baza creierului, apoi se ridica fiecare lob temporal cu mana stanga si se sectioneaza cortul cerebelului de fiecare parte. Se impinge cu mana dreapta creierul catre posterior, se prinde in palma stanga si cu un cutit lung se patrunde in gaura occipitala sectionandu-se profund jonctiunea bulbo-medulara. Se aseaza apoi creierul pe masa cu fata bazala in sus. Examinarea fetei bazale a creierului si a cercului arterial (poligonul Wills):

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN edemul cerebral angajarea emisferelor cerebeloase in gaura occipitala (aspect de dop de sampanie) ateroscleroza cerebrala vase sinuoase cu pereti ingrosati, indurati, cu placi alb-galbui aderente la intima tromboza cheaguri friabile, adrerente la intima embolie anevrisme dilatatie sacciforma a peretelui vascular rupturi vasculare

Separarea cerebelului de encefal: se apuca cerebelul cu mana stanga se ridica si se sectioneaza la marginea posterioara a pedunculilor cerebrali. Sectionarea cerebelului: se sectioneaza longitudinal vermisul, se evidentiaza si se examineaza ventriculul IV apoi se sectioneaza transversal fiecare lob cerebelos in lungul santului transversal expunandu-se si examinandu-se sectiunile. Sectionarea trunchilului cerebral: se fac sectiuni in plan frontal la o,5 cm una fata de cealalta dinspre mezenxefal spre bulb. Sectionarea creierului tehnica: - Metoda Pitres consta in 6 sectiuni in plan frontal dinspre polul anterior spre cel posterior - Metoda Virchow se patrunde cu cutitul lung in sntul interemisferic pana la nivelul corpului calos de unde se face o sectiune oblica descendenta la 45 o catre lateral de fiecare parte - Metoda Flechsig-Brissaud consta intr-o sectune orizontala ce trece la nivelul nuclilor cerebrali Examinarea scoartei cerebrale: - atrofii corticale pot fi senile, in lues sau ateroscleroza - contuzii corticale apar sub forma unor puncte rosii ce nu dispar la stergere, dispuse intr-o zona triunghiulara cu baza la periferie Examinarea substantei albe si a nucleilor bazali: - staza cerebrala puncte rosii ce dispar la stergere - edemul cerebral substanta alba este lucioasa umeda - chiste cu pereti subtiri, lichid clar (chistul hidatic) - hemoragia intracerebrala coagul sferic - ramolismentul a carei culoare variaza cu vechimea: alb, rosu si apoi galben iar in caz de supravietuire se transforma in pseudochistic - abcesul cerebral cavitate cu puroi sau lichid seros - abcesele cerebrale miliare multiple cavitati mici diseminate cu continut purulent Examinarea cerebelului si a trunchiului cerebral: - se pot observa aceleasi aspecte patologice ca si la examinarea emisferelor cerebrale. Scoaterea hipofizei: se sectioneaza dura mater si sinusul cavernos, se desprinde diafragma si procesele clinoide anterioare, se extrage hipofiza din care se fac sectiuni paramediane. Examinarea hipofizei: - procese inflamatorii nespecifice glanda este tumefiata de culoare rosu aprins - TBC hipofizar glanda atrofiata cu granulatii galben cenusii - Adenomul hipofizar glanda hipertrofiata, moale, de culoare alb-roz, transformate chistic - Cancerul hipofizar cu dimensiuni mari (poate atinge dimensiunea unei portocale) de culoare rosie, cu prelungiri. Deschiderea stancii temporalului: - se sparge peretele anterior si cel posterior si se evidentiaza urechea medie si cea interna Examinarea urechii medii si a celei interne: 6

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN - otita medie supurata puroi in urechea medie, mucoasa ingrosata, timpan perforat - labirintita puroi in urechea interna Deschiderea proceselor masatoide unde putem intalni mastoidite sau otomastoidite. Deschiderea cavitatii orbitare: dupa examinarea portiunii orbitare a osului frontal acesta se sparge apoi se trage catre posterior de nervul optic aducand globul ocular in interiorul cutii craniene Examinarea cavitatii orbitare: - fracturi ale peretilor orbitei - abcese sau flegmoane intraorbitare - contuzii oculare - plagi penetrante ale ochiului - corp strain intra ocular Deschiderea sinusurilor paranazale: se face prin trepanare si putem observa sinuzitele. Autopsia fetei: se prelungesc sectiunile retroauriculare pe fetele laterale ale gatului pana la nivelul acromionului de fiecare parte apoi se practica o sectiune orizontala de la un acomion la celalalt trecand prin furculita sternala dupa care se apuca tegumentul cu mana stanga si prin sectiuni succesive se decoleaza acesta de pe fata anterioara a gaului si de la nivelul fetei pana la baza piramidei nazale.

AUTOPSIA TRUNCHIULUI
Se aseaza suportul de lemn sub toracele cadavrului si se face o incizie mediana longitudinala anterioara de la menton la pubis; se ocoleste ombilicul pe partea stg. pentru a evita ligamentul rotund al ficatului; se decoleaza partile moi catre lateral pana in dreptul liniei axilare medii dupa care se indeparteaza plastronul costal: pentru aceasta se sectioneaza insertiile sternale si claviculare ale muschiului sternocleidomastoidian, se deschid articulatiile sterno-claviculare si se sectioneaza coastele de jos in sus la 1 cm. medial de articulatiile condro-costale. Se continua cu examinarea peretelui abdominal anterior; aici se pot evidentia hernii (se vor descrie localizarea, structura si continutul); se examineaza glandele mamare unde putem intalni: a) malformatii congenitale- amastia, hipoplazia, atelia, microtelia, polimastia, ginecomastia; b) chiste; c) abcese; d) mastita acuta glande tumefiate de culoare rosie; e) cancer glande marite de volum, dure, piele cu aspect de coaja de portocala; f) modificari in sarcina hipertrofie, colostru, hiperpigmentarea areolei si mameloanelor, tuberculi Montgomery. Se examineaza ganglionii limfatici axilari pentru: g) limfadenita acuta tumefiati, cu puncte rosii pe sectiune; h) limfadenita TBC ganglionii sunt aderenti la piele si contin granulatii galben cenusii; i) limfadenita cronica ganglioni indurari, capsula groasa, culoare gri pe sectiune; j) limfogranulomatoza maligna - boala Hodgkin ganglionii sunt aderenti intre ei si la planurile profunde, pe sectiune au un aspect de tesut gras cu zone necrotice si benzi albe; 7

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN k) Leucemie limfatica cronica ganglionii sunt tumefiati, neaderenti si gri-cenusii pe sectiune; l) Reticulosarcom ganglionii sunt aderenti intre ei si la planurile inconjuratoare, sunt tumefiati si pe sectiune au un aspect de carne de peste; m) Metastaze ganglionii sunt tumefiati, aderenti, de consistenta moale. Examninarea tesuturilor moi ale gatului ne pot oferi indicii in asfixia prin compresie (spanzurare, strangulare, sugrumare), cand se vor evidentia la acest nivel infiltrate hemoragice si fracturi ale osului hioid (uneori). Se examineaza pleura, unde se poate evidentia putrefactia ce poate apare timpuriu (coloratie gri-visinie a pleurei); se examineaza continutul patologic al cavitatii pleurale pentru pneumotorax, hemotorax, piotorax, etc. se mai poate evidentia: n) pleurezia seroasa exudat galbui; o) pleurezia hemoragica exudat rosu; p) pleurezia fibrinoasa pleura este ingrosata, opaca, depozite galbui; q) pleurezia purulenta coloratie galbui-verzuie cu pseudomenbrane si aderente; r) pleurezia in tuberculoza cu depozite cazeoase; s) pleurezia gangrenoasa ce degaja miros fetid. Pe suprafata anterioara a plamanilor se pot vedea semne ale emfizemului cronic (marginea ant. a plamanilor acopera cordul si prezenta de impresiuni costale), tumori, atelectazie, puncte asfixice subpleurale (Tardieu) puncte rosii, mici, cu diam.de 1-2 mm. ce apar in toate cazurile de asfixie. Se continua cu deschiderea pericardului, sectionand de la baza catre varful inimii sub forma literei Y inversate. Pentru examinarea structurilor toracelui se va scoate piesa bucocervico-toracica dupa urmatoarea tehnica: se incizeaza planseul cavitatii bucale de la menton la gonion de fiecare parte; se sectioneaza partea sup.a peretelui posterior al faringelui; se sectioneaza pe partile laterale ale gatului apoi se apuca organele gatului cu mana stanga, se ridica si se sectioneaza deasupra diafragmului organele ce trec la acest nivel (esofag, aorta abdominala, vena cava inferioara, etc.) dupa ce in prealabil s-a pus o dubla ligatura la nivelul cardiei, sectionandu-se esofagul intre ligaturi. Se examineaza cutia toracica unde se pot evidentia fracturi costale si infiltrate hemoragice in musculatura toracica. Se examineaza buzele, unde se pot evidentia leziuni traumatice, herpes, furuncule, etc., atat pe fata externa cat si vestibulara, apoi examinarea cavitatii orale (gingivite, stomatite), a dintilor (carii, lucrari protetice, avulsii dentare, fracturi ) a amigdalelor cu evidentierea: t) amigdalita catarala amigdale tumefiate, rosii, acoperite cu puroi; u) amigdalita purulenta cu depozite galbui-cenusii pe suprafata; v) amigdalita necrotica cu ulceratii acoperite de depozite cenusiu-galbui si miros fetid; w) amigdalita difterica cu pseudomembrane si hemioragie; x) amigdalita cronica amigdale hipertrofiate sau atrofiate; y) amidalita in TBC granulatii galben-cenusii; z) reticulosarcomul cu zone necrotice si hemoragice; aa) carcinomul cu ulceratii neregulate si baza indurata. Examinarea ganglionilor limfatici ai gatului se va face dupa aceleasi principii ca si la ganglionii axilari. Examinarea glandei parotide, unde putem evidentia parotidita epidermica (glande tumefiate si moi) si parotidita flegmonoasa (glandele sunt tumefiate, moi, cu zone de necroza si puroi pe sectiune. Se fac sectiuni ale limbii in plan frontal de la baza catre varf iar la examinare se pot evidentia infiltrate hemoragice in cazul traumatismelor, glosita (in special Hunter) cand limba este tumefiata, neteda si cu margini rosii si papilomul (proeminenta roz moale). Se practica sectiuni ale lobilor tiroidieni iar la examinare se pot evidentia: 8

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN bb) tiroidita glanda tumefiata cu puncte rosii pe sectiune; cc) gusa parenchimatoasa glande de dimensiuni mari, rosie-cenusie pe sectiune; dd) tiroidita scleroasa- glanda mica, indurata cu benzi albe pe sectiune; ee) tiroida atrofica glanda mica, dura, galben-cenusie pe sectiune. Se examineaza glanda paratiroida unde se pot vedea tetania ( cu infiltrate hemoragice) si adenomul (glanda tumefiata, alb-galbuie pe sectiune). Se examineaza esofagul pentru: ff) megaesofag; gg) diverticuli esofagieni; hh) leziuni ulcero-necrotice in intoxicatii cu substante corozive si eventual prezenta de stenoze; ii) fistula traheo-esofagiana; jj) ulceratii in apropierea cardiei; kk) reflux gastro-esofagian; ll) corpi straini esofagieni; mm) varice esofagiene; nn) cancer esofag ingrosat, indurat cu ulceratii si necroza. Pentru examinarea cailor aeriene se sectioneaza peretele post.al laringelui, faringelui si traheea pana la bifurcatie apoi bronhiile principale pana in parenchimul pulmonar. La examinare putem intalni: oo) putrefactia- mucoasa visinie; pp) corpi straini; qq) inflamatii mucoasa rosie; rr) inflamatie hemoragica puncte rosii pe mucoasa; ss) tuberculoza granulatii galben-cenusii; tt) edemul pulmonar spuma roz; uu) fistula traheo-esofagiana; vv) edemul glotic; ww) tumori benigne papilomul nodul pediculat roz, moale pe corzile vocale; xx) adenocarcinom proeminenta rosie, friabila pe corzile vocale. Se examineaza ganglionii limfatici traheo-bronsici si mediastinali unde se pot evidentia antracoza (ganglioni indurati, negri pe sectiune); restul aspectelor patologice prezinta aceleasi modificari ca si in cazul ganglionilor limfatici axilari.

AUTOPSIA PLAMANILOR SI INIMII Examenul plamanului: Se apuca hilul pulmonar cu mana stg. si se practica o singura sectiune care sa intereseze totii lobii; Examenul lobilor: -Testul docimaziei: Puneti plaman in apa si verificati: - daca pluteste-are aer; - daca se lasa la fundul vasului- nu are aer; Hipostaza- apare in zonele declive sub forma unor coloratiii rosii-violacei cu diminuarea elasticitatii si a crepitatiilor. 9

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN Plaman nerespirat- nu umple cavitatile pleurale, este de culoare maroniu-negricios si consistenta dura; Plaman respirat culoare roz, prezentand elasticitate si consistenta caracteristice si spuma pe sectiune; Plaman de inec- umple cavitatile pleurale, marginile ant. acopera cordul, pierderea elasticitatii si a crepitatiilor, pe suprafata prezinta puncte asfixice Tardieu si pete caracteristice-Paltauff (de culoare rosie, 1-2 cm.); pe sectiune aspectul este uscat in inecul in apa dulce iar in apa sarata prezinta aspect de edem pulmonar (plaman umed); Staza pulmonara- diminuarea crepitatiilor si a elasticitatii, culoare rosie-negricioasa pe suprafata si sectiune, la sectionare se scurge spontan sange negricios. Edemul pulmonar- coloratie roz pe suprafata si sectiune cu spuma rozata in caile respiratorii; Embolia pulmonara- cheag sanguin in vasele pulmonare, uscat, friabil, neaderent la perete; Atelectazia zona retractata la suprafata, coloratie rosie-negricioasa, cu absenta crepitatiilor si consistenta crescuta; Emfizemul pulmonar- plamanii umplu cavitatile pleurale, marginile ant. acopera cordul, prezinta impresiuni costale la suprafata, de culoare roz-gri cu vezicule cu diminuarea elasticitatii si crepitatiilor; Pneumonia- 3 forme; yy) hepatizatie rosie- culoare rosie-portocalie, consistenta crescuta, uscat pe sectiune; zz) hepatizatie gri- datorita depozitelor fibrinoase, uscat pe sectiune; aaa) hepatizatie galbena- cu exudat galbui si umed pe sectiune; Infarct pulmonar recent - la suprafata zona retractata, indurata, culoare rosie-maronie, cu diminuarea elasticitatii si a crepitatiilor, pe sectiune forma triunghiulara cu baza catre exterior. Bronhopneumonia- crepitatii diminuate, consistenta crescuta, pe sectiune aspect marmorat, din bronhii se scurge puroi; TBC miliar cu granulatie galbui-cenusie, diseminate si limfadenopatie hilara; Caverna TBC pierdere de substanta cu pereti neregulati, acoperiti de cazeum si coloratie galben-cenusie; Abces cavitate cu continut purulent; Pneumonie interstitiala- pe sectiune culoare rosie, aspect marmorat lucios, cu zone hemoragice; Bronsiectazia bronhie cu volum crescut, cu continut purulent, urat mirositor; Pneumoconioza pe suprafata zone retractate, negricioase, cu benzi si noduli duri; Scleroza pulmonara plaman micsorat de volum, cu zone retractate, dure ce scartaie la sectionare; Gangrena pulmonara pierdere de substanta, cu pereti anfractuosi, cu continut verzui, urat mirositor; Chist hidatic contine lichid clar, ca apa de stanca. Limfogranulomatoza maligna (boala Hodgkin) noduli duri, cenusii-roscati, cu focare necrotice; Fibromul pulmonar nodul incapsulat, alb-galbui, dur, pe sectiune cu benzi albicioase dispuse in vartej; Tumora excavata pierdere de substanta cu continut lichid galbui cu masa necrozata; Sectionarea si examinarea timusului : Hiperplazie 100-200 gr.; Persistenta la adult; Tumori ; Abcese. Deschiderea inimii si a vaselor mari: 10

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN

Se masoara diametrele cordului, se deschid cavitatile cordului (in sensul de curgere al sangelui), se elimina cheagurile, se verifica permeabilitatea orificiilor atrioventriculare, se deschide trunchiul arterei pulmonare, aorta si arterele coronare;

Examinarea cavitatilor inimii, endocardului, vaselor mari si coronarelor: bbb) continutul cavitatilor: in caz de moarte lenta vom gasi cheaguri brune, lucioase, neaderente; in caz de moarte brusca cavitatile sunt goale; ccc) in asfixii - sange lichid negru; ddd) trombi; eee) diametrul orificiilor: - orificiul atrio-ventricular dr. admite falangele distale ale degetelor II-III-IV.; cel stg. admite falangele distale ale degetelor II si III; fff) in stenoza: valve ingrosate, deformate, alipite, rigide, alb-galbui, cu suprafata neregulata, orificii reduse; ggg) valvulite- ingrosare difuza a marginilor libere a valvelor, depozite de culoare roz pe marginea libera; hhh) endocardita parietala vegetanta proeminente neregulate, alb-rosietice, friabile; iii) endocardita ulcero-vegetanta acelasi aspect cu prezenta de ulceratii; jjj) hipostaza coloratie visinie a intimei, vaselor; kkk) ateromatoza vase dilatate cu pereti indurati, placi galbui care scartaie la sectionare, coronare cu pereti rigizi, lumen filiform; lll) aortita luetica- pereti indurati, cu dilatatii, elasticitate scazuta, intima cu placi proeminente, alb-cenusii; mmm) trombi si emboli aortici; nnn) anevrisme aortice dilatatii localizate, intima prezinta placi dure de scleroza, cu ulceratii si trombi; ooo) rupturile aortei incomplete (numai la nivelul intimei) sau complete intereseaza tot peretele, cu revarsat sanghin in pericard, mediastin; ppp) hipertrofia cardiaca poate fi simpla (perete ingrosat, cavitate cu dimensiuni normale), concentrica (cavitati cu dimensiuni scazute), excentrica (cavitati cu dimensiuni marite); qqq) atrofia inimii - in casexii; rrr) malformatiile cordului si vaselor mari: stenoza trunchiului pulmonar sau a istmului aortic, comunicari interatriale sau interventriculare, persistenta canalului arterial, triada/tetrada Fallot; Sectionarea cordului: Se sectioneaza transversal cordul de la baza spre varf si la examinare putem intalni: sss) infarctul miocardic acut - zona de necroza este proeminenta, palida, friabila, cu consistenta si elasticitate diminuate, cu un contur galbui, inconjurat de o zona hemoragica; ttt) infarct in stare de organizare zona galbuie sau roza plana; uuu) miocardita acuta noduli alb-galbui delimitati de o zona rosie; vvv) miocardita cronica - benzi sau placi albicioase, de consistenta crescuta.

CAVITATEA ABDOMINALA (I)


Suportul se aseaza sub lomba cadavrului. 11

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN Pentru examinarea organelor din etajul supramezocolic se ridica diafragmul, se coboara marele epiploon si colonul transvers. Aici se examineaza: - spatiul subfrenic; - spatiul subhepatic si organele care il ocupa: stomac, splina, ficat, cai biliare extrahepatice, partea supramezocolica a duodenului; Pentru examinarea organelor din etajul inframezocolic se ridica marele epiploon si colonul transvers, se abat intestinele spre dreapta, se repereaza flexuura duodeno-jejunala, se deruleaza ansele intre degete pana la reg. ilio-cecala, apoi se examineaza intestinul gros. Pentru examinarea organelor din micul bazin se imping ansele intestinale in sus iar colonul sigmoid se va mobiliza spre stg. si spre dr. Se vor consemna modificarile raporturilor si pozitiile organelor abdominale, aderente, volvulus, tumori, perforatii, continut patologic al cavitatii peritoneale. Pentru interventiile chirurgicale se vor descrie: localizarea si integritatea suturilor, felul interventiei, permeabilitatea gurii de anastomoza, starea organelor vecine. Scoaterea si sectionarea splinei: cu mana dr. se impinge stomacul catre dreapta, cu mana stg. se apuca splina care se va trage spre dr. si inainte, se sectioneaza pediculul si ligamentele, se cantareste (normal 150-180 gr.) se aseaza cu hilul pe masa si se sectioneaza in axul lung. La examinare putem intalni: - modificari de autoliza si putrefactie consistenta scazuta, pe sectiune negricioasa; - splenectomie; - ptoze; - rupturi; - splenomegalia dura: - staza cardiaca capsula ingrosata, pe sectiune violacee, la sectionare se scurge sange; - amiloidoza pe sectiune rosie palida, aspect sticlos, slaninos; - ciroza capsula ingrosata, pe sectiune benzi albicioase sidefii; - tezaurismoze 3-5 kg., pe sectiune caramizie sau galben-rosietica; - leucemie limfatica cronica 1-1,5 kg., pe sectiune roz cenusie cu zone hemoragice si puncte albe; - leucemia mieloida cronica 2-7 kg., capsula ingrosata, pe sectiune culoare rosie-cenusie; - splenita TBC cu granulatie alb-cenusie pe sectiune. - splenomegalia moale splenita infectioasa capsula neteda, friabila, pe sectiune negricioasa (se rade), cu microabcese (granulatii galbui inconjurate de zone hiperemice); - splina mica dupa hemoragii, senila; - infarct splenic zona indurata, triunghiulara cu varful la hil, pe sectiune alba (infarct alb) sau rosie (infarct rosu); - infarct cicatrizat zone sidefii, liniare, dure, deprimate, pe sectiune triunghiulara sau liniara; - limfogranulomatoza maligna pe sectiune nodul alb-galbui, de marimea unei nuci; - cancer nodul rosietic si benzi albicioase; - chiste splenice continut seros sau hemoragic. Scoaterea si deschiderea stomacului: se face intre ligaturi, se sectioneaza pe marea curbura, la examinare: - se descriu interventiile chirurgicale; 12

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN modificari de pozitie si forma (ptoza, volvulus, hernie); continut patologic: sange, materii fecale (in ocluziile intestinale sau fistule gastrocolice), lichid cu miros de petrol si culoare albastru-verzuie in intoxicatiile cu substante organo-fosforice, miros de alcool, miros de migdale amare in intoxicatiile cu acid cianhidric sau derivati; hipostaza pete de culoare visinie in lungul vaselor pe peretele decliv; putrefactie mucoasa friabila, perforatia peretelui post. fara reactie peritoneala de vecinatate; gastrita acuta catarala mucoasa ingrosata, roz, cu hemoragii punctiforme; gastrita acuta fibrinoasa depozite cenusii si membrane aderente ce acopera ulceratii superficiale; gastrita flegmonoasa mucoasa cenusie, cu striuri hemoragice si ulceratii acoperite cu puroi galbui; gastrita cronica hipertrofica mucoasa ingrosata, rosie cu pliuri ingrosate; gastrita cronica atrofica pliuri sterse; varice gastrice proeminente albastrui submucoase la nivelul cardiei; cancer difuz mucos pereti moi, infiltrati cu mucus; cancer difuz schiros pereti indurati, mucoasa fara pliuri cu zone proeminente albicioase; cancer vegetant proeminenta cu suprafata neregulata, moale, cu perete gastric, ingrosat, indurat; ulcer acut pierdere de substanta, rotunda, cu diam. de 1-2 cm., margini regulate, drepte, fund cenusiu murdar; ulcer perforat intereseaza intreaga grosime a peretelui cu eliminarea continutului gastric in cavitatea peritoneala; ulcer penetrant ce se deschide intr-un organ vecin; stenoze gastrice, leziuni necrotice post caustice.

Scoaterea si deschiderea intestinului subtire, cecului si colonului: se repereaza flexura duodeno-jejunala, se face o butoniera in mezenter in dreptul primei anse, se pune la originea jejunului o dubla ligatura, se sectioneaza intre ligaturi, se ridica capatul proximal liber al jejunului si se sectioneaza mezenterul in lungul insertiei sale intestinale cat mai aproape de anse ; pentru intestinul gros, se decoleaza peritoneul de pe marginile laterale ale colonului ascendent si descendent; pentru colonul transvers si sigmoid se sectioneaza mezourile; se pune o dubla ligatura superior de ampula rectala si se sectioneaza intre ligamente. Intestinul se pune intr-un vas cu apa si se deschide cu foarfecele butonat pe marginea mezenterica (pentru a proteja placile Payer); apendicele se deschide pe marginea opusa insertiei mezoapendicului. Examinare: - hipostaza ansele declive, de culoare violaceu murdar; - impregnarea cu bila post-mortem a flexurii colice dr.; - pseudoinvaginatii post-mortem; - interventii chirurgicale; - la nou-nascut prezenta/absenta aerului si a meconiului; - hernii (localizarea, aspectul orificiul si al sacului herniar, continut); - diverticuli; - dolicocolon (lungime crescuta), megacolon (dilatare); - aderente; - invaginatii; - volvulus; - stenoze; 13

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN fistule; infarctizari anse de culoare violacee inchisa, depozite fibrino-hemoragice pe suprafata, perete ingrosat, infiltrat cu sange, contine un lichid brun; enterite nespecifice - cu zone ulcerative si infiltrate hemoragice in peretele ingrosat; enterita TBC granulara (granulatii cenusiu-galbui inconjurate de zone hemoragice) si ulcerativa (ulceratii circulare cu fundul acoperit cu granulatii si cazeum); modificari de pozitii ale apendicelui; apendicita catarala apendice hipertrofiat, indurat, perete ingrosat, mucoasa rosietica; apendicita flegmonoasa apendice hipertrofiat, moale, acoperit cu depozite fibrinopurulente; apendicita cronica hipertrofica apendice hipertrofiat, aderent la organele vecine, pe sectiune cu mucoasa ingrosata, bruna; apendicita cronica atrofica apendice atrofiat, alb-sidefiu, cu lumen diminuat; apendicita abcedata in perete se gasesc focare purulente, galbui, inconjurate de zon\a hiperemica; apendicita gangrenoasa apendice necrozat, negru-verzui, moale, cu miros fetid; colite, polipi; cancer vegetant proeminenta conopidiforma, sesila sau pediculata, avand pe suprafata necroze si ulceratii, perete vecin ingrosat; cancer ulcerat ulceratii circulare, cu margini neregulate, ingrosat, indurat, culoare negricioasa cu striuri hemoragice.

Deschiderea duodenului in situ si cercetarea permeabilitatii cailor biliare: duodenul se deschide pe peretele ant. de la bulb spre flexura duodeno-jejunala pentru a evita papila duodenala care se gaseste pe peretele post.median; se comprima vezica biliara si se urmareste aparitia bilei la nivelul papilei; se face o butoniera la nivelul fundului vezicii biliare apoi se diseca canalul cistic, hepaticul comun, hepaticul drept si stg. La examinare se urmaresc aceleasi principii ca la restul tubului digestiv. CAVITATEA ABDOMINALA (II) Examinarea vezicii biliare si a pediculului hepatic: www) absenta vezicii biliare; xxx) malformatii congenitale: aplazia, vezica dubla, atrezia cailor biliare, dilatatii congenitale; yyy) colecistita catarala vezica marita de volum, mucoasa si perete ingrosat, contine bila viscoasa, verde-inchis; zzz) colecistita flegmonoasa-peritoneul vecin acoperit cu membrane fibrinopurulente; aaaa) colecistita ulcero-flegmonoasa, mucoasa cu ulcerarii; bbbb) colecistita purulenta contine puroi verzui; cccc) colecistita gangrenoasa-puroi fetid; dddd) colecistita cronica calculoasa perete indurat, alb-galbui, aderent la organele vecine, mucoasa atrofiata, contine bila viscoasa si calculi inclavati in perete; eeee) colecistita sclero-atrofica vezica micsorata cu perete indurat si aderente; ffff) hidrocolecist, vezica dilatata cu pereti netezi si continut seros; gggg) piocolecist- vezica dilatata cu continut purulent; hhhh) cancer- vezica atrofiata/hipertrofiata, perete indurat, ingrosat, alb-sidefiu si formatiuni vegetante; 14

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN iiii)piloflebita pereti indurati si trombi; jjjj)litiaza- cu calculi si dilatarea segmentului supraiacent. Scoaterea si sectionarea ficatului: Se sectioneaza ligamentele falciform, triunghiular stg./dr., coronar, vena cava inf.; se cantareste (normal 1500 gr.), se aseaza cu fata viscerala in jos si se sectioneaza in axul lung. Examinare: kkkk) autoliza si putrefactie pe sectiune aspect tulbure, lutos cu pete galbui ficat fiert; llll)ficat de staza 2-3 kg, capsula destinsa, margine inf. rotunjita, la sectionare se scurge sange rosu-brun, pe sectiune puncte rosii brune inconjurate de zone galbui cenusii ficat muscat; mmmm) ficat distrofic de volum crescut, galbui, lutos, pe sectiune aspect unsuros; nnnn) amiloidoza pe suprafata pastreaza godeu la apasare, pe sectiune albicios-palid, translucid, slaninos; oooo) plagi si contuzii; pppp) ficat icteric pe sectiune verzui; qqqq) atrofia hepatica 500 gr.,capsula incretita, consistenta scazuta, galben (atrofie galbena) sau rosu (atrofie rosie); rrrr) ciroza atrofica 500-600 gr., suprafata granulara, margine inf. ascutita, dur, pe sectiune noduli galbui si benzi fibroase alb-sidefii; ssss) ciroza hipertrofica- 4-6 kg., pe suprafata granular, culoare galben-verzuie, dur, pe sectiune zone cenusii roscate inconjurate de tesut verzui; tttt)ciroza cardiaca suprafata granulara, dur, pe sectiune zone alb-galbui inconjurate de tesut hiperemic; uuuu) ciroza grasa granular, galben, margine inf. rotunjita, dur, pe sectiune aspect de ficat gras; vvvv) ciroza pigmentara suprafata granulara, brun-ruginie, margine inf. rotunjita, dur, pe sectiune granulatii rosietice, inconjurate de benzi galbui-roscate; wwww) TBC miliar; xxxx) Chist hidatic; yyyy) Abces hepatic; zzzz) Carcinom primitiv 2-8 kg., alb-cenusiu, pe sectiune aspect pestrit, cu zone hemoragice si necrotice; Sectionarea pancreasului - se verifica permeabilitatea canalului Wiersung, se decoleaza peritoneul de pe fata ant. a pancrreasului si se sectioneaza in axul lung. Examinare: aaaaa) autoliza consistenta scazuta, culoare rosie-visinie; bbbbb) rupturi, contuzii; ccccc) citosteatonecroza pete cenusii pe suprafata si in peritoneul vecin; ddddd) lipomatoza pancreasul transformat intr-o masa galbena, moale; eeeee) sclerolipomatoza dur, albicios, cu noduli galbui; fffff) pancreatita acuta supurata cu prezenta de abcese; ggggg) TBC miliar; hhhhh) Chist hidatic;

15

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN iiiii) Pancreatita acuta hemoragica pancreas tumefiat, cenusiu-galbui, cu benzi rosii internodulare; jjjjj) Pancreatita difuza flegmonoasa pancreas spongios, moale, infiltrat cu puroi; kkkkk) Pancreatita cronica atrofica- pancreas atrofiat cu lobulatie stearsa, consistenta crescuta, pe sectiune galbui cu benzi albicioase; lllll) Litiaza pancreatica; mmmmm) Fibroza chistica pancreatica vezicule cu continut clar sau purulent; nnnnn) Cancer primitiv noduli cu dim. ce pot ajunge la dimensiunile unui cap de fat, omogen, alb-cenusiu; ooooo) Metastaze canceroase noduli albiciosi, diseminati. Scoaterea si sectionarea glandelor suprarenale se incizeaza semicircular peritoneul pe marginile laterale ale glandelor in apropierea polului sup., se decoleaza peritoneul de pe fata ant. a fiecarei glande apoi se degajeaza glandele de pe peretele post. al abdomenului, se sectioneaza ligamentele reno-suprarenale, se sectioneaza glandele in axul lung pe fata anterioara. Examinare: ppppp) hipo/hiperplazia; qqqqq) in inanitie si boli contagioase friabilitate crescuta, corticala cenusie carnoasa; rrrrr) in arsuri si septicemie acelasi aspect, insa cu prezenta pe sectiune a striurilor hemoragice; sssss) suprarenalita acuta glande de volum crescut, moi, corticala hiperemica cu microabcese; ttttt) suprarenalita cronica scleroatrofica glande atrofiate, cenusii, dure; uuuuu) tuberculoza miliara; vvvvv) hemoragie suprarenaliana glande crescute de volum, infiltrate hemoragic; wwwww) adenom cortical nodul incapsulat, cenusiu-galbui, moale, friabil; xxxxx) carcinom medular glande crescute de volum, friabile, pe sectiune galbuipestrite; yyyyy) feocromocitom noduli ce pot ajunge la dimensiunile unei portocale, consistenta inegala, pe sectiune cenusiu-roz, cu benzi fibroase si corticala atrofiata; Scoaterea in bloc a organelor uro-genitale : pentru scoaterea rinichilor se incieaza peritoneul parietal post. pe marginile lat. ale fiecarui rinichi dinspre polul sup. catre cel inferior, se apuca rinichiul cu mana stg., se trage in sus si spre median si cu mana dr. se decoleaza fata post., se sectioneaza vasele renale la hil cat mai aproape de aorta si vena cava inferioara. Scoaterea organelor pelvine se sectioneaza peritoneul parietal al micului bazin in dreptul stramtorii superioare, se introduce mana stg. in incizura, se decoleaza partile moi sub vezica urinara si de pe fata ant. a sacrum-ului ce corespunde micului bazin si se sectioneaza rectul intre ligaturi si uretra. Sectionarea rinichilor se tine rinichiul in mana stg. cu hilul catre palma, se incizeaza in axul lung pana in apropierea hilului si de decapsuleaza. Examinarea rinichilor se cantaresc (normal 300 gr.ambii rinichi):

16

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN zzzzz) autoliza culoare cenusiu tulbure, consistenta scazuta, pe sectiune culoare visinie; aaaaaa)nefrectomie; bbbbbb) ptoza; cccccc)malformatii congenitale: - rinichi ectopici; - agenezie lipsa unui rinichi si hipertrofia celuilalt; - aplazia rinichi mici cu absenta calicilor si bazinetului; - hipoplazie ; - rinichi cu aspect lobular; - rinichi supranumerar; - rinichi unic simfizat; - rinichi in potcoava fuzionati la polul inferior. dddddd) leziuni traumatice ale corticalei (fisuri) sau ale intregului parenchim (rupturi, zdrobiri); eeeeee)staza renala- pe suprafata si sectiune culoare rosie-violacee, la sectionare se scurge sange, limita cortico-medulara stearsa; ffffff) glomerulonefrita acuta rinichi crescuti de volum bilateral, pe suprafata palizi cu puncte rosii, corticala ingrosata, palida, cu striuri si puncte rosii (rinichi mare pestrit); gggggg) glomerulonefrita cronica capsula ingrosata, aderenta, limita corticomedulara stearsa, volum scazut, corticala galben-cenusie cu puncte rosii si mici chiste, medulara violacee (rinichi mic, alb, granular); hhhhhh) nefrita interstitiala acuta - consistenta scazuta, suprafata cu puncte galbene si rosii, corticala ingrosata, cu zone galbui si striuri rosii; iiiiii) glomerulonefroza lipoidica rinichi crescuti de volum, corticala galben-palida, ingrosata, medulara cenusiu-violacee (rinichi mare alb); jjjjjj) glomerulonefroza amilioidica consistenta si volum crescut, corticala ingrosata, galben-cenusie, cu zone translucide; kkkkkk) nefroza acuta rinichi mare, flasc, se decapsuleaza usor, corticala cenusie cu striuri galbene, limita cortico-medulara stearsa; llllll) TBC miliar; mmmmmm) Nefroangioscleroza rinichi mic, consistenta crescuta, capsula ingrosata, aderenta, pe suprafata granulatie rosie-buna, corticala rosietica, limita cortico-medulara stearsa (rinichi mic, rosu, granular); nnnnnn) Infarct alb recent pe sectiune zona triunghiulara cu baza la periferie, proeminenta la suprafata, alb-cenusie, limitata de lizereu rosietic; oooooo) Infarct alb vechi- acelasi aspect, dar cu deprimarea zonei de la suprafata; pppppp) Rinichi aterosclerotic atrofiat, capsula aderenta, pe suprafata albicios, cu cicatrici, pe sectiune corticala subtire, palida; qqqqqq) Chiste seroase; rrrrrr) Chist hidatic; ssssss) Abces renal; tttttt) Rinichi polichistic ambii rinichi cu volum crescut si chiste cu pereti transparenti; uuuuuu) Fibrom in medulara nodul alb-sidefiu, pe sectiune aspect de vartej; vvvvvv) Hemangiom in medulara zona violacee neincapsulata; wwwwww) Carcinom nodul multiplu, bine delimitat, pe sectiune cu zone hemoragice si necroza; xxxxxx) Tumora Grawitz nodul delimitat, galben-cenusiu, proeminent la suprafata, pe sectiune galbui cu puncte rosii cu zone de necroza si benzi albicioase; 17

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN yyyyyy) Nefroblastom (tumora Wilms) nodul ce poate atinge 12 kg, incapsulat, pe sectiune cenusiu, cu zone rosii, cu pseudochiste si zone de necroza; zzzzzz)Metastaze canceroase noduli multipli, proeminenti la suprafata, duri, albgalbui. CAVITATEA ABDOMINALA (III) Examinarea lojei renale: aaaaaaa) flegmon perinefretic - infiltrat purulent difuz in tesutul adipos perirenal; bbbbbbb) abces perinefretic colectie purulenta circumscrisa de o capsula fibroasa; ccccccc) hematom perinefretic colectie sanghina situata extra, intra sau subcapsular; ddddddd) perinefrita scleroasa tesutul perirenal transformat intr-o masa fibroasa, aderenta la capsula renala; eeeeeee) tumori pararenale fibroame, lipoame, chiste. Examinarea calicelor si bazinetului: fffffff) malformatii congenitale bazinet dublu sau triplu; ggggggg) hidronefroza dilatatie uni sau bilaterala a calicelor si bazinetului cu parenchim renal atrofiat ce poate merge pana la transformarea rinichiului intr-o punga cu pereti conjunctivi; hhhhhhh) pionefroza bazinetul si calicele dilatate cu continut purulent, perete ingrosat, cenusiu cu mucoasa cu ulceratii acoperite cu membrane galbui; iiiiiii) pielita acuta bazinet dilatat, cu perete ingrosat, cu mucoasa rosie-cenusie, contine urina purulenta; jjjjjjj) pielita supurata peretele bazinetului cu ulceratii acoperite cu puroi si false membrane cenusii; kkkkkkk) pielita cronica bazinet dilatat cu perete ingrosat, sclerozat, mucoasa rosie acoperta cu membrane fibrinoase; lllllll) pielita cronica calculoasa perete ingrosat, sclerozat si prezenta de calculi; mmmmmmm) pielita TBC cazeum in bazinet; nnnnnnn) polipi. Ureterele: Deschidere pe sonda canelata dinspre proximal spre distal. Examinare: ooooooo) malformatii congenitale agenezie, hipoplazie, megaureter, ureter bifid/dublu, implant extravezical; ppppppp) dilatatii; qqqqqqq) stenoze cu segment proximal dilatat; rrrrrrr) fistule cu intestinul, uterul si vaginul; sssssss) uretrita acuta mucoasa rosie, acoperita cu mucus si puroi; ttttttt) uretrita cronica perete indurat cu calibru crescut; uuuuuuu) polipi; vvvvvvv) carcinom vegetatie pediculata/sesila, rosietica, friabila, cu hemoragii/necroza; Deschiderea vezicii urinare si a uretrei prostatice: 18

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN wwwwwww) se incizeaza in Y de la uretra prostatica pana la unghiurile superioare ale vezicii. Examinarea vezicii urinare: xxxxxxx) malformatii congenitale agenezia, vezica dubla; yyyyyyy) dilatarea vezicii, cu perete hipertrofiat, contine urina/sange/calculi; zzzzzzz) explozia vezicii cu ruperea segmentului intraperitoneal; aaaaaaaa) fistule rectovezicale, uterovezicale; bbbbbbbb) cistita catarala mucoasa ingrosata, rosietica; cccccccc) cistita hemoragica mucoasa cu striuri rosii; dddddddd) cistita fibrinoasa - mucoasa acoperita cu false membrane galbui; eeeeeeee) cistita purulenta perete ingrosat cu abcese; ffffffff) cistita gangrenoasa - cu continut fetid; gggggggg) cistita cronica - perete ingrosat, indurat; hhhhhhhh) cistita TBC - ulceratii ce contin cazeum si granulatii miliare; iiiiiiii) carcinom tumora sesila/pediculata, conopidiforma, rosie-violacee, friabila, cu ulceratii acoperite de cheaguri si fibrina, perete ingrosat; Sectionarea si examinarea prostatei: jjjjjjjj) prostatita acuta glande crescute de volum, pe suprafata si sectiune de culoare roz, cu focare hemoragice si consistenta crescuta; kkkkkkkk) prostatita supurata abecese galbui, inconjurate de zone rosii; llllllll) prostatita cronica consistenta dura, alb-cenusie cu zone de scleroza si abcese cu continut purulent, calculi; mmmmmmmm) adenomul glanda hipertrofiata, incapsulata, pe sectiune cu noduli albiciosi; nnnnnnnn) carcinomul glanda hipertrofiata, cu suprafata neregulata, alb-galbuie, cu consistenta crescuta, pe sectiune noduli cenusii albiciosi cu striuri hemoragice; Sectionarea si examinarea veziculelor seminale: oooooooo) veziculita acuta glande turgescente cu continut purulent; pppppppp) veziculita cronica glande atrofiate cu perete indurat. Sectionarea canalelor deferente, a testiculelor si examinarea testiculelor: qqqqqqqq) malformatii congenitale sinorhidie, monoorhidie, poliorhidie, criptohidie; rrrrrrrr) orhiepididimita acuta epididim tumefiat, rosietic, testicul rosietic, canale deferente ingrosate, abcese in testicul si epididim; ssssssss) epididimita TBC epididim tumefiat, cu granulatii miliare si benzi fibroase; tttttttt) chisturi; uuuuuuuu) atrofii testiculare; vvvvvvvv) adenom testicular - testicul marit de volum, pe sectiune cu noduli galbui; wwwwwwww) cancer testicular. Examinarea rectului: xxxxxxxx) malformatii congenitale imperforatie ano-rectala, abusare anormala (in vezica urinara); yyyyyyyy) stenoze rectale;

19

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN zzzzzzzz) rectita acuta perete ingrosat, mucoasa rosie-violacee acoperita cu puroi/sange; aaaaaaaaa) rectita cronica perete ingrosat, mucoasa palida, acoperita cu secretii purulente; poate prezenta ulceratii sau granulatii cenusii; bbbbbbbbb) cancer infiltrant perete ingrosat, rigid, mucoasa alb-cenusie, cu fisuri/ulceratii; ccccccccc) cancer vegetant proeminenta friabila cu suprafata neregulata, ulcerata, rosietica si mucoasa vecina ulcerata; Scoaterea si sectionarea organelor genitale feminine: Se sectioneaza peritoneul parietal pana la nivelul stramtorii superioare a bazinului, se introduce mana stg. in incizie si se decoleaza peritoneul din dreptul rectului, vaginului si uretrei; se sectioneaza perineul de la simfiza pubiana catre anus in dreptul insertiilor laterale; se scot organele pelviene in bloc astfel: se trag in sus, se sectioneaza vaginul in 1/3 inf., uretra si rectul. Sectionarea si examinarea vaginului: se separa uterul si vaginul de vezica urinara, se sectioneaza peretele anterior pe linia mediana iar la examinare putem intalni: ddddddddd) malformatii congenitale atrezia de vagin, vaginul dublu; eeeeeeeee) leziuni traumatice; fffffffff) fistule; ggggggggg) inflamatii; hhhhhhhhh) tumori. Deschiderea uterului: se face cu ajutorul foarfecelui de la ostiu catre fundul uterului si apoi catre ostiile tubare. Examinare: iiiiiiiii) se analizeaza pozitia si directia axelor (ante/retro/dextro/sinistroversie, levo/dextrotorsiune, ante/retro/lateroflexie); jjjjjjjjj) prolaps; kkkkkkkkk) aderente; lllllllll) histerectomie; mmmmmmmmm) malformatii genitale uter infantil, dublu, bicorn, imperforatia orificiului uterin; nnnnnnnnn) leziuni de violenta pe col; ooooooooo) cervicita foliculara vezicule cu dimensiunea unei boabe de mazare, ce proemina la exterior, cu continut lichidian clar/purulent; ppppppppp) endometrita acuta puerperala uter crescut de volum, cu pereti ingrosati, rosii, moi, friabili, mucoasa ingrosata, rosie, acoperita cu depozit galbui-purulent; qqqqqqqqq) modificari uterine de sarcina uter crescut in volum si greutate, modificari ale mucoasei, prezenta produsului de conceptie; rrrrrrrrr) leziuni post-abortum hemoragie, leziuni mecanice ale colului si corpului ce pot merge pana la perforatii, complicatii septice, cicatrici, resturi placentare/fetale; sssssssss) fibromiomatoza uter deformat, cu suprafata neregulata, noduli albiciosi, sesili/pediculati, inclavati, pe sectiune aspect de vartej; ttttttttt) endometriom noduli intramurali, moi, neincapsulati; uuuuuuuuu) mola hidatiforma formatiune pluriveziculara, cu aspect de ciorchine de strugure, cu pereti transparenti si continut lichidian clar; vvvvvvvvv) corioepiteliomul tumora sesila, polipoasa/ulcerata, forma neregulata, moale, rosie-violacee, pe sectiune aspect pestrit; wwwwwwwww) carcinom vegetal proeminenta conopidiforma, moale, friabila, cenusiu-roscata, cu ulceratii si perete vecin ingrosat; 20

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN xxxxxxxxx) sarcomul proeminente in cavitatea uterina cu suprafata boselata, albicioasa, friabila, cu zone rosii/negricioase; Deschiderea trompelor uterine : pe sonda canelata dinspre extremitatea uterina spre lateral. Examinare: yyyyyyyyy) hidrosalpinx trompa dilatata cu pereti subtiri, transparenti, continut lichidian serocitrin, orificiul peritoneal obliterat; zzzzzzzzz) piosalpinx idem, dar cu continut purulent fetid; aaaaaaaaaa) hematosalpinx- cu sange; bbbbbbbbbb) salpingita acuta trompa alungita cu pereti ingrosati, ostiu abdominal obstruat, poate contine puroi; cccccccccc) salpingita cronica hipertrofica trompa cu diametru inegal, deformata, mucoasa ingrosata, noduli galbui/cenusii; dddddddddd) salpingita cronica atrofica trompe sinuoase atrofiate; eeeeeeeeee) sarcina tubara trompa dilatata in special in partea ampulara, rosietica, contine sange lichid/coaguli si resturi ovulare/embrionale; ffffffffff) papilomul trompa dilatata, sferoidala, contine o masa vegetanta; gggggggggg) cancerul vegetatie alba, moale ce umple cavitatea trompei. Sectionarea ovarelor: dinspre marginea libera spre hil. Examinare: hhhhhhhhhh) modificari de pozitie ptoze; iiiiiiiiii) malformatii congenitale agenezia, ovare supranumerare, ectopia; jjjjjjjjjj) ovarul senil mic, indurat, cu suprafata neregulata, cu zone retractate, albicios, cu chisturi sesile, ce contin un lichid clar/rosietic; kkkkkkkkkk) chisturi seroase sau mucoase; llllllllll) ovarita ovare hipetrofiate, hiperemiate, cu noduli mici, alb-galbui inconjurati de zona rosietica; mmmmmmmmmm) TBC ovarian cu granulatii galbui si zone de cazeificare; nnnnnnnnnn) Fibromul nodul alb-sidefiu, dur, cu dimensiuni mari (pot atinge dimensiunea unui cap de fat); oooooooooo) Foliculomul nodul unilateral, neted, pe suprafata roz-albicios, pe sectiune galben, cu chisturi, poate atinge dimensiunile unui cap de adult; pppppppppp) Carcinomul vegetant ovar crescut de volum, granular, pe sectiunecavitati cu lichid sanghinolent si zone de de hemoragie/necroza; qqqqqqqqqq) Sarcomul noduli care pe sectiune au aspect de carne de peste. Deschiderea aortei abdominale, a venei cave inferioare si examinarea acestora. Examinarea endopelvisului pentru decelarea fracturilor. Membrele se autopsiaza numai in cazuri speciale: leziuni articulare, fracturi, tromboze, tumori, plagi. Deschiderea coloanei vertebrale numai in cazuri speciale: tumori sau leziuni traumatice. Tehnica: se aseaza cadavrul in decubit ventral, se incizeaza partile moi de la protuberanta occipitala pana la coccis, se decoleaza partile moi, se indeparteaza lamele vertebrale, procesele spinoase si ligamentele galbene; se prinde duramater cu pensa si se sectioneaza radacinile nervilor spinali si coada de cal; se incizeaza longitudinal duramater; se fac sectiuni transversale prin maduva. Examinarea continutului canalului vertebral se face dupa aceleasi criterii ca si la continutul cranian. 21

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN

RAPORTUL DE AUTOPSIE MEDICO LEGALA


Autopsia medico legala este obligatorie in urmatoarele cazuri: 1) Moarte violenta - omucidere, sinucidere, accident. 2) Cauza mortii este necunoscuta. 3) Cauza mortii este suspecta: - moarte subita - decesul unei persoane a carei sanatate, este verificata periodic din punct de vedere medical; - deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii; - deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei, moartea asociata cu activitatile politiei sau ale armatei in cazul in care decesul survine in cursul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman; - multiple decese repetate in serie sau concomitent; - cadavre neidentificate sau scheletizate; decese survenite in locuri publice sau izolate; - moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectia muncii; - decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala. Raportul contine 3 parti principale: parte introductiva, descriptiva si de sinteza. Partea introductiva: Se vor nota: - unitatea medico legala care efectueaza autopsia ; - date de identitate ale decedatului; - numele medicului si asistentului, locul, data si ora efectuarii autopsiei; - date despre adresa in baza careia s-a efectuat autopsia; - date de istoric ale cazului (date de ancheta, date medicale etc.). Partea descriptiva: Este formata din: - examenul extern, examenului intern si examene de laborator. rrrrrrrrrr) Examenul extern - cuprinde:

a) Date de identificare: sex, varsta, inaltime, greutate. In cazul cadavrelor cu identitate necunoscuta se vor nota: formula dentara, caracteristicile parului capilar, aspectul fetei, semne particulare (tatuaje, cicatricii, etc.), lungimea plantelor, amputatii, etc.. b) Semnele mortii reale: - lividitati cadaverice - dispunere, stadiu. - rigiditate cadaverica - prezenta/ absenta, stadiu. - putrefactie. 22

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN c) Leziuni de violenta - se vor nota regiunea corpului unde sunt dispuse, tipul leziunii, dimensiuni, forma, culoare, aspect, etc. d) Semne de tratament medical: e) Semne diverse - de ex. cianoza, ascita, etc. ssssssssss) 2) Examenul Intern - va fi detaliat in prezentarile ulterioare. 3) Examenul de laborator - histologice, toxicologice, serologice,histochimice, bacteriologice, virusologice, radiologice, etc. Partea de sinteza: Este formata din: diagnostic morfopatologic macroscopic si concluziile 1) Diagnostic morfopatologic macroscopic - se vor nota toate aspectele morfopatologice intalnite la examenul extern si intern. 2) Concluziile - vor cuprinde: - felul mortii - cauza medicala a mortii - exista 3 tipuri principale de cauze: cauza imediata, cauza intermediara, cauza initiala la care se adauga cauzele favorizante. - leziunile traumatice - se vor preciza mecanismul de producere, caracteristicile agentului vulnerant, vechimea lor, legatura de cauzalitate cu mecanismul de producere al mortii. - rezultatul examenelor de laborator; - timpul scurs de la deces; - alte informatii cerute de organele de ancheta.

23

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN

EXAMENE DE LABORATOR

1. Examenul histologic este obligatoriu in cazurile in care: trebuie stabilit caracterul vital al leziunilor; pentru diagnosticul de sarcina si avort; docimazia histologica la nou-nascut; cand este implicataresponsabilitatea medicala; pentru a stabili apartenenta de speceie a unor tesuturi.

Reguli pentru recoltarea de piese: se recolteaza dupa ce organul a fost examinat pe suprafata si sectiune; dimensiuni 8/4/2 cm; fragmentul trebuie sa contina si zona de trecere spre tesutul vecin aparent normal; fragmentele de piele se fixeaza pe ace pe un carton (inaintea fixarii se tin in ser fiziologic sau H2O sarata); inainte de fixare piesele se spala cu H2O; fixarea se face cu formol 10%; transportul pieselor se face de catre organul de ancheta penala. 2. Examenul histochimic: este o metoda mai recenta, mai exacta, dar mai laborioasa si mai costisitoare; se foloseste in cazul proceselor patologice incipiente in care metodele clasice nu sunt foarte exacte. Exemple: stabilirea caracterului vital al arsurilor - reactia ALCYAN si HALE sunt intens pozitive; stabilirea caracterului vital al santului de spanzurare - testul metacromeziei locale; evidentierea emboliilor grasoase; evidentierea migrarii grasimilor din hipoderm in derm in arsuri; evidentierea zonelor de infarct miocardic cu supravietuire de 6 12 h: Macroreactia enzimatica in mediu de succinat de Na si clorura de neotetrazoliu da culoarea: -- rosie pentru miocard normal -- roz pentru infarct recent -- alb pentru zone cicatriciale stabilirea modului in care s-a instalat moartea (prezenta glicogenului in ficat semnifica o moarte brusca deoarece in mortile agonice acesta se consuma); 24

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN pentru diagnosticul de intoxicatii cu substante minerale (Pb, Hg).

3. Examenul toxicologic se face cand se suspecteaza o intoxicatie: efectuarea alcoolemiei este obligatorie in: accidente de circulatie; omucideri; accidente de munca. recoltarea se face in vase spalate cu H2O, nu se foloseste antiseptic sau fixator; se studiaza si corpuri delicte: sticle, resturi alimentare, voma, etc; de la cadavru se recolteaza: sange, urina, fragmenete de organe; sangele se recolteaza din sinusurile durei mater si daca nu este posibil se va recolta din vasele mari (artere iliace sau femurale), circa 400 500 cm 3. Se evita recoltarea singelui din cord deoarece acesta este situat in apropierea stomacului si dupa moarte o eventuala substanta toxica din stomac inca neabsorbita ar putea difuza pasiv in cord dind valori eronate ale concentratiei acestei substante in singe pentru momentul mortii. se recolteaza intreaga cantitate de urina din vezica urinara; fragmentele de organe intai se examineaza organul pe suprafata si sectiune apoi se preleveaza probe care sunt mai mari ca la examenul histolgic; in suspiciunile de intoxicatie cu Pb se recolteaza oase iar in cea de intoxicatie cu As se recolteaza fanere.

4. Examenul bacteriologic se executa in anumite cazuri: toxiinfectii alimentare, spticemii, iminente declansarii unor epidemii. prelevarea se face in primele 12 24 h de la deces si cel mai frecvent se face din cord, splina, urechea medie, intestin; tehnica ca in laboratoarele de microbiologie; 5. Examenul virusolgic aceeasi tehnica dar se folosesc medii de cultura specifice.

6. Examenul biocriminalistic
Se recolteaza: sange, sperma, fire de par, etc. Probele de sange se preleveaza in: omucideri, accidente posttransfuzionale, pruncucidere, accidente de circulatie. In aceste cazuri autopsia se poate face in primele 4 ore de la deces pentru a evita hemoliza.

25

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN

7. Examenul botanic se face in suspiciunea de intoxicatie cu vegetale. Se


recolteaza continut gastric si intestinal care se pastreaza in alcool de 96o.

8. Examenul radiologic se face pentru:


localizarea unui corp radioopac (metalic proiectil, lama de cutit etc.); stabilirea leziunilor osoase.

Examenul medico legal al petelor de sperma


- se solicita in: a) probleme penale (viol, atentat la pudoare, perversiuni sexuale), b) probleme civile (cercetarea capacitatii de procreere).

Examenul la locul faptei


- ofera semne de orientare; - suporturile pe care se gasesc petele pot fi: - absorbante si atunci vom avea pete gri-albicioase sau galbui murdare cu contur neregulat, rugoase, cu margini bine delimitate; - neabsorbante petele vor fi pelicule solzoase care cu timpul devin purvelrulente. La locul faptei se poate face examenul WOOD utilizind lumina Wood (in spectrul ultraviolet) care da o fluorescenta alb-albastruie datorita unui compus cu originea in glandele genitale anexe. Incercarea de spalare a unui suport textil cu apa calda si sapun poate duce la fixarea spermatozoizilor de fibre. Recoltarea si expedierea probelor se face urmarind aceleasi reguli ca la petele de singe.

Examene de laborator
Prepararea maceratului: - daca suportul este textil se decupeaza pata, se tine in ser fiziologic 24h apoi se centrifugheaza si se va obtine un sediment care in cazul in care pata a fost sperma contine spermatozoizi. -daca suportul este netransportabil se coloreaza pata pe suport, apoi se ridica pe o hartie de filtru cu care se va proceda ca mai sus. tttttttttt) Reactii de probabilitate

uuuuuuuuuu) Reactii de probabilitate ce se bazeaza pe compozitia chimica a spermei: Reactii cristalografice se bazeaza pe formarea de cristale specifice in prezenta spermei:

26

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN Reactia FLORENCE se amesteca macerat din proba respectiva cu reactiv Florence si daca proba a fost sperma se vor forma cristale brun-acajou cu aspect de frunza de feriga sau lanceolat cu una din extremitati despicata in coada de randunica; - reactia are mare sensibilitate poate da reactii pozitive pe dilutii de 1/10000, pe pete vechi de pina la 4 ani sau supuse la temperaturi de 100 200 grd Celsius; - poate da reactii flas pozitive pentru toate probele ce contin colina. Reactia BARBERIO se amesteca macerat din proba respectiva cu reactiv Barberio si daca proba a fost sperma se vor forma cristale galbene, lamelare; - poate da reactii fals pozitive in prezenta colinei. Reactii cromatografice se bazeaza pe identificarea sperminei si colinei din sperma si se utilizeaza in oligo si azoospermii. Reactii spectrografice se bazeaza pe identificarea Zn si Cl ce se gasesc in cantitati mari in sperma. vvvvvvvvvv) Reactii de probabilitate ce se bazeaza pe proprietatile enzimatice ale spermei: Determinarea fosfatazei acide care se gaseste in mod normal in lichidul prostatic. Poate da rezultate fals negative in afectiuni ale prostatei sau in diferite conditii de mediu si rezultate fals pozitive daca probele au fost contaminate cu saliva sau fecale.

Determinarea creatinfosfokinazei
c. Reactii de probabilitate ce se bazeaza pe proprietatile imunologice ale spermei reactii antigen-anticorp in care antigenul este reprezentat de proteine din sperma iar anticorpii sint obtinuti de la animalele de laborator care au avut un contact anterior cu proteine de origine umana. Rezultatele negative ale reactiilor de probabilitate sint considerate a fi corecte; in cazul rezultatelor pozitive se trece la efectuarea probei de certitudine. 2. Proba de certitudine implica examinarea microscopica a frotiului cu secretie vaginala. Aceasta proba este singura care ne permite sa afirmam, in cazul evidentierii spermatozoizilor, ca pata respectiva este sperma. Insa si aceasta proba poate da rezultate fals negative in oligo si azoospermii, dar daca 3 dintre reactiile de probabilitate sunt pozitive se considera ca pata este sperma. 3. Stabilirea apartenentei individuale a petei de sperma Metode serologice prin determinarea antigenelor specifice de grup sanguin care se gasesc si in sperma: ABO, Rh, MN, Lewis. Metode morfologice prin evidentierea anomaliilor structurale ale spermatozoizilor: - anomalii ale capului: ancefalie, micro/macrospermie, cap efilat; 27

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN - anomalii ale gitului: col conic, fuziform, cilindric, etc; - anomalii ale cozii: lungime prea mare sau prea mica, implantare laterala a cozii pe git, coada dubla sau inelara. Comparatia se face intre pata respectiva si proba recoltata de la persoana suspecta. Efectuarea analizei DNA este singura care stabileste cu certitudine apartenenta individuala a petei de sperma. Proprietati ale spermatozoizilor de interes medico legal: - rezista la uscaciune circa 7 8 ore apoi isi reiau mobilitatea daca sunt pusi in ser fiziologic; - capacitatea de fertilizare se reia chiar daca au fost supusi perioade indelungate de timp la temperaturi scazute (principiul bancilor de sperma); - pastrarea viabilitatii in caile genitale masculine post mortem aproximativ 10 ore.

Examinarea firului de par


A. Examenul la locul faptei Firele de par se pot gasi pe tot corpul (incluse in pumn, santul balanopreputial), pe imbracaminte (victima, agresor), pe elementele din mediu. Apare prin: cadere, smulgere, taiere. Poate servi la identificarea cadavrelor prin compararea parului acestuia cu cel gasit in locuinta presupusului disparut. Se foloseste in identificarile tardive deoarece are mare rezistenta la actiunea factorilor de mediu. Se recolteaza cu o pensa (cu varfurile invelite in cauciuc) din diferite regiuni ale corpului. Nu se inlatura diferitele depozite aflate pe firele de par deoarece vor fi studiate in laborator. Probele se pun in plicuri separate, se mentioneaza pe plic regiunea corpului de unde provin si apoi se sigileaza.

B. Examen macroscopic
Da detalii asupra lungimii, grosimii, formei, culorii acestea informatii sunt orientative.

C. Examenul microscopic
Se fac sectiuni la nivelul radacinii, tulpinii, varfului. Se examineaza impuritatile. Prepararea si colorarea parului in vederea examenului microscopic se fac prin metoda DROBERTHAUSSER. 28

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN

Probleme la care trebuie sa raspunda expertiza medico legala wwwwwwwwww) etc). daca firul este par sau este de alta origine (bumbac, matase, in,

2. daca este par de om sau de animal. Parul de om se caracterizeaza prin: - diametru mai mic; - lungime in general mai mare pentru cel capilar; - grosime uniforma; - transparent, lucios in lumina reflectata; - elastic datorita keratinei; - corticala groasa reprezinta aproape intreaga grosime a firului de par; - medulara este subtire. Parul animal se caracterizeaza prin: - diametru mai mare; - lungime mai mica; - grosime inegala; - aspect mat, moale; - pe sectiune este conic avand cuticula mai dezvoltata, corticala mai subtire si medulara mai groasa. Cel mai util criteriu de diferentiere este indicele medular (IM): Indicele medular = diam. canalului medular/diam. firului de par IM<0,30 la om si IM>0,50 la animale cu exceptia primatelor. Stabilirea regiunii anatomice de unde provine firul de par se face dupa lungime, grosime, forma, culoare. 3. Caractere individuale ale firului de par: a. diferente de sex: - prin tratamente cosmetice se obtin ondulatii si modificari de culoare insa radacina pastreaza culoarea naturala; - prin determinarea cromatinei sexuale. b. diferente in functie de varsta: - grosimea firului de par variaza cu virsta: 0,02 0,03 mm la nou-nascut (nu are canal medular); 0,05 mm la un adolescent; 0,05 0,075 mm adult, peste 0,05 mm la batrani (decolorare); - histologic: scurtarea si subtierea foliculului pilos intre 30 35 ani; - la copil se termina ascutit, nu are canal medular si nici pigment. c. apartenenta individuala da rezultate variabile; se poate stabili prin urmatoarele metode: - identificarea substantelor specifice de grup sangvin (metode serologice); - spectrografie; - compararea angulatiei (unghiul dintre scuamele cuticulei si axul firului de par); - determinarea rezistivitatii; - determinarea indicelui de refractivitate; - determinarea refingentei; - masurarea diametrului scuamelor cuticulei; 29

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN - prezenta corpilor straini; - diagnosticul bolilor firului de par. Leziuni de violenta exercitate asupra firului de par: Prin examen microscopic se poate determina modul in care s-a detasat firul de par: xxxxxxxxxx) parul CAZUT are bulbul fara semne de activitate vitala si fara tecile de invelis, yyyyyyyyyy) parul SMULS are bulb cu semne de activitate vitala si are tecile de invelis; - parul RUPT are extremitatea profunda fara radacina, efilata si despicata; - parul TUNS nu are radacina si partea produnda a tulpinei, iar locul de sectiune este orizontal sau oblic; parul CAZUT PRIN FRECARE are extremitatea libera terminata in pensula. Data aproximativa a taierii parului: - <48h planul de sectiune este net, cu unghiuri ascutite (unghiul dintre planul de sectiune si marginea laterala a firului de par) si canal medular deschis; - >48h unghiuri rotunjite. zzzzzzzzzz) dupa intervale mai mari se inchide si canalul medular. Loviturile cu corpuri contondente deformeaza cuticula si uneori corticala. Impuscaturile in limita factorilor secundari de tragere lasa urme de pulbere ce sunt aderente la firul de par si il pot supune temperaturilor ridicate. Actiunea temperaturii ridicate asupra firului de par: aaaaaaaaaaa) 150 200 grd Celsius modificari de culoare; - 200 240 grd Celsius apar bule de aer la interiorul firului de par; - 240 300 grd Celsius ondulare; - >300 grd Celsius carbonizare.

Examinarea petelor de sange


Situatii in care se solicita examinarea petelor de sange: viol, omucideri, accidente rutiere s.a.

bbbbbbbbbbb)

Examenul la locul faptei:

ccccccccccc) a. Descoperirea , identificarea si recoltarea petelor de sange: b. c. Se consemneaza - unde s-au gasit petele: ele pot fi pe victima, pe agresor, pe elementele din mediu se fac schite si fotografii; Suporturile pe care se gasesc petele po fi neabsorbante (pete lucioase, friabile, isi pastreaza forma) sau absorbante (au contur neregulat, difuz); i. Sangele poate fi sub forma de: picaturi, improscaturi, cruste, manjiri prin stropire, picurare, prelingere, tasnire, contact direct. Poate fi amestecat cu: substanta cerebrala, sperma, fire de par, vomismente, diverse secretii. ii. Daca hemoragia este venoasa apar lacuri, daca este arteriala apar jeturi. iii. Daca sangele cade pe suprafata orizontala, perpendiculara, de la mai putin de 1 m, pata este compacta, circulara cu contur zimtat. Daca inaltimea este mai mare de 1 m apar pete satelite cu diverse forme. 30

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN iv. v. vi. vii. Daca se prelinge pe plan oblic apar pete ovale cu axul situat in directia de scurgere, avand extremitatea ascutita spre directia de scurgere si este cu atat mai ascutita cu cat unghiul de cadere este mai mic; Dimensiunile pot indica cantitatea de sange pierdut. Petele se pot usca si recolta iar cantiatea de pulbere obtinuta se inmulteste cu 5 si se obtine cantitatea de sange pierdut. Culoarea si aspectul orienteaza aspura vechimii. Coagularea este intarziata de temperaturile scazute din mediu si de grosimea petei. Temperaturile scazute si lipsa luminii intarzie virarea culorii de la rosu aprins la brun (la lumina solara = 1-2 zile, la lumina difuza 7-8 zile, la intuneric 2-3 saptamani). Sangele putrefiat are culoare negricioasa; petele recente sunt lichide de culoare rosie; dupa 2-3 ore la suprafata se formeaza o pojghita care pe masura ce se usuca devine brun-negricioasa, apoi apar fisuri, apoi devine purverulenta. d. e. i. ermetic. ii. iii. iv. v. vi. Suporturile cu dimensiuni mici se ridica cu totul. Suporturile netransportabile se racleaza sau sangele se absoarbe pe hartie de filtru (in acest caz se parteaza forma, dimensiunea). Fiecare proba se impacheteaza separat, se sigileaza si se specifica continutul pe o eticheta. Pachetele se trimit impreuna cu o adresa in care se trec: laboratorul caruia ii este destinat, conditiile in care s-a produs infractiunea si intrebarile formulate de organele de ancheta. Prelevarea, conservarea si transportul petelor de sange: Daca singele este lichid se recolteaza in sticlute care se inchid

viii. ix.

Problemele la care trebuie sa raspunda expertiza medico-legala:


ddddddddddd) eeeeeeeeeee) Daca pata este sange sau nu: 1. a. reactii de orientare: ii. - R. Alder: reactiv Alder + H2O2 + macerat => culoarea albastruverzui daca pata este singe iii. - R. Kastler-Mayer: reactiv Kastler-Mayer + H2O2 + macerat => culoarea rosie daca pata este singe iv. - Metoda cromatografica si metoda electroforetica - identifica Hb; v. - Metoda fluorescentei: proba + H 2SO4 => hematoporfirina care este fluorescenta (daca proba este singe)

vi. vii.

b) reactii de certitudine: proba morfologica examinare la microscop in cazul in care proba contine singe se vor evidentia hematii anucleate (in cazul singelui de mamifer) sau nucleate (daca singele provine de la alte vertebrate). Coloratii utilizate: Giemsa, Wright, HE s.a. In urma acestor reactii putem spune in mod cert ca pata este de sange sau nu.

31

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN Prin examenul microscopic se poate determina si regiunea topografica de unde a provenit sangele. Astfel: - in sangele menstrual se evidentiaza placarde de celule epiteliale uterine poligonale cu nuclei centrali, rotunzi, poligonali; viii. - in sangele provenit din vagin (viol) printre celule vulvare (izolate, cu nucleu mare, alungit) se pot gasi si spermatozoizi; ix. - petele obstetricale contin: resturi placentare, peri fetali, meconiu; x. - sangele provenit din craniu poate contine substanta nervoasa si fire de par de pe cap; xi. - sangele provenit din epistaxis contine celule cilindrice, ciliate din mucoasa CRS, mucus, floara saprofita caracteristica. Daca sangele este amestecat cu alte tesuturi se include la parafina si se studiaza pe lama. Pentru sangele provenit din pete foarte vechi, in cantitate foarte mica sau putrefiat se fac doua tipuri de probe: microcristalografice sau spectroscopice. Probele microcristalografice se bazeaza pe faptul ca hemoglobina dizolvata formeaza cristale specifice: xii. - reactia TEICHMANN pune in evidenta cristale de clorhidrat de hematina rezultate din actiunea NaCl din sange asupra hematinei provenite din tratarea hemoglobinei cu acid acetic glacial. Exista doua procedee (rapid, lent) din care rezulta cistalele Teichmann prisme alungite sau rombice, cu unghiuri foarte ascutite, de culoare brun-galbui, cu margini negre, dispuse izolat in cruce sau in stea. Alte reactii folosite: Ustinov, Bertrand, Stryzowski, Takayama care folosesc reactivi specifici. Proba spectroscopica este mai rapida, simpla si exacta. Se bazeaza pe proprietatea hemoglibinei de a absorbi razele din unele zone ale spectrului luminos. Benzile de absorbtie sunt diferite pentru oxihemoglobina, hemoglobina redusa si carboxihemoglobina.

fffffffffff)

Originea umana sau animala a petei de sange

ggggggggggg) a. Reactia de precipitare CISTOVICI UHLENHUTH (precipitodiagnosticul) - se bazeaza pe reactia antigen-anticorp si pune in evidenta originea umana a proteinelor (utilizind anticorpi specifici) indiferent daca proteinele provin din sange sau nu de aceea mai intii trebuie sa se efectueze probele de certitudine. hhhhhhhhhhh) b. Metoda indirecta de deviere a complementului se bazeaza pe principiul conform caruia atunci cind are loc reactia antigen-anticorp se consuma complementul. Astfel daca in urma reactiei nu se evidentiaza complementul inseamna ca aceste s-a consumat, implicit ca singele a fost de origine umanana (utilizind anticorpi specifici). c. Metoda anafilactica utilizeaza animale de laborator care au avut un contact prealabil cu serul uman si carora li se injecteaza singe din proba. Daca singele este de origine umana animalele mor prin soc anafilactic. iiiiiiiiiii) Stabilirea grupei sangvine

a) Determinarea aglutinogenelor reactia BETH - VINCENT b) Determinarea aglutininelor reactia SIMOMIN.

32

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN 4. Stabilirea persoanei careia ii apartine singele utilizind analiza DNA pentru elementele sangvine nucleate.

Examenul clinic si prelevarea de sange pentru stabilirea impregnatiei etilice


jjjjjjjjjjj) - se solicita in caz de: accident de circulatie, viol, omucideri, tulburarea linistii publice. kkkkkkkkkkk) - pentru soferi: daca alcoolemia depaseste 1, in cazul transportului in comun de persoane sau de materiale periculoase pedeapsa este inchisoare de la 2 la 7 ani, in cazul sustragerii de la recoltarea probelor biologice pedeapsa este inchisoare de la 1 la 5 ani lllllllllll) - se considera contraventie daca alcoolemia este mai mica de 1. mmmmmmmmmmm) - se considera infractiune daca alcoolemia este mai mare de 1. nnnnnnnnnnn) Exista alcoteste ce pot fi: ooooooooooo) - calitativ fiola care contine un amestec sulfocromic care in prezenta alcoolului din aerul expirat se coloreaza in verde (poate da rezultate fals pozitive) ppppppppppp) - cantitativ breathanaliser care printr-o echivalenta afiseaza direct valoarea alcoolemiei. qqqqqqqqqqq) rrrrrrrrrrr) Examenul clinic si prelevarea de sange se face de catre orice medic la cererea organelor de urmarire penala. Rezultatul examenului clinic se trece in buletinul de examinare clinica. sssssssssss) Organul de cercetare penala solicita determinarea alcoolemiei si alcooluriei catre laboratorul de toxicologie din cadrul institutiei de medicina legala in baza unei ordonante, a buletinului de examinare clinica si a unui proces verbal in care se consemneaza faptul ca prelevarea sangelui s-a facut in conditiile prevazute de lege. ttttttttttt) Prelevarea de sange pentru stabilirea alcoolemiei uuuuuuuuuuu) - se face din plica cotului; vvvvvvvvvvv) - se recolteaza 10 ml. de singe in doua probe una se trimite la laboratorul de toxicologie al institutiei de medicina legala iar cealalta se pastreaza de catre organul de cercetare penala pentru eventualitatea unei ulterioare contestatii. wwwwwwwwwww) - dezinfectia pielii se face cu apa si sapun sau KMnO4 (nu se folosesc substante volatile ca: alcool, eter, tinctura de iod); xxxxxxxxxxx) - recipientii cu singe se sigileaza de catre organul de cercetare penale in prezenta medicului si se va nota pe o eticheta numele celui de la care s-a recoltat, data si ora recoltarii. yyyyyyyyyyy) - se trece in registru de evidenta. zzzzzzzzzzz) Se recolteaza si 30 50 ml urina pentru determinarea alcooluriei. aaaaaaaaaaaa) Transportul probelor de la locul recoltarii la laboratorul de toxicologie se face de catre organul de cercetare penala. bbbbbbbbbbbb) Examen clinic cccccccccccc) Partea introductiva - in care se vor trece: dddddddddddd) - date de identitate ale persoanei examinate, eeeeeeeeeeee) - data recoltarii si a incidentului, 33

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN ffffffffffff) - felul si cantitatea bauturilor consumate, gggggggggggg) - daca de la ingestie si pana la examinare persoana a vomat sau a luat medicamente. hhhhhhhhhhhh) iiiiiiiiiiii) jjjjjjjjjjjj) Partea descriptiva in care se vor trece: kkkkkkkkkkkk) - examenul somatic general: greutate, culoarea fetei, halena etilica, temperatura, puls; llllllllllll) - examenul neurologic: reactivitatea pupilara, ataxia (proba Romberg); mmmmmmmmmmmm) - examenul psihic: comportament, atentie, judecata, memoria, vorbirea, orientarea temporospatiala; nnnnnnnnnnnn) - leziunile de violenta. oooooooooooo) pppppppppppp) Concluzii: daca persoana este sau nu sub influenta alcoolului sau pare/nu pare sub influenta alcoolului. qqqqqqqqqqqq) rrrrrrrrrrrr) Examenul clinic in caz de viol Violul este definit ca un raport sexual efectuat prin constringere. Se face examinarea: victimei si a presupusului agresor (cand este adus de politie). Examenul victimei ssssssssssss) Examenul genital tttttttttttt) - se face in prezenta unei a 3-a persoane in pozitie ginecologica pe masa ginecologica; uuuuuuuuuuuu) - se tractioneaza labiile mari (prinse intre 2 comprese) catre anterior, lateral si in sus; vvvvvvvvvvvv) - pentru himene profunde se introduce indexul in anus si se indoaie in croset. Himenul este o plica mucoasa, circulara, situata la limita dintre vulva si partea inferioara a vaginului. Poate fi situat superficial sau profund (obeze, fetite). Poate fi orientat vertical, in afara sau inauntru. Prezinta: baza cu care se insera pe vagin; marginea libera care delimiteaza orificiul himenal; fata superioara orientata spre interior; fata inferioara orientata spre exterior. Forme: inelara (care la deflorare se rup de obicei la reperele 3, 6, 9 pe cadranul conventional), semilunare, falciforme, cribiforme, neperforate (care la aparitia menstrei necesita interventie chirurgicala). Consistenta: - nedilatabile - se rup greu uneori necesitind interventie chirurgicala; - dilatabile/complezante elastice care se rup la nastere daca aceasta se face pe cale naturala. Marginea libera este neteda, uniforma, roza. Orificiul himenal este rotund sau oval cu diametrul de 1 1,5 cm, cribriforme ( mai multe orificii), neperforate (se impune interventie chirurgicala). Latimea himenului este distanta dintre marginea libera si insertia sa; variaza de la 0,2 1cm. Timp de 7 8 zile de la deflorare himenul prezinta rupturi in numar variabil (1-3) incomplete/complete (pina la insertia pe vagin); ruptura are margini rosii, sangerande, tumefiate, acoperite timp de 5-8 zile de o pelicula de fibrina. Mai rar apar supuratii, echimoze, hematoame. 34

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN Dupa 7 - 8 zile apare procesul de cicatrizare: marginea rupturii se subtiaza si se retracta, culoarea alb-rosiatica se schimba in alb-sidefie. La 10 14 zile leziunile se pot vedea doar cu stereoscopul (care mareste de 12 ori). Apoi urmele se sterg si nu se mai poate aprecia vechimea deflorarii.

wwwwwwwwwwww) Recoltarea secretiei vaginale pentru evidentierea spermatozoizilor: - recoltarea se face cu o ansa din fundurile de sac vaginal - se pot evidentia spermatozoizi (prin examen microscopic) timp de 1-2 zile daca femeia nu si-a facut toaleta intravaginala, iar barbatul nu este steril; - din secretia vaginala se poate face si reactia Florence (reactie de probabilitate ce poate pune in evidenta prezenta spermei). xxxxxxxxxxxx) Se cerceteaza si se descriu leziunile de violenta yyyyyyyyyyyy) - acestea de obicei probeaza lipsa consimtamantului; zzzzzzzzzzzz) - pot fi: escoriatii, echimoze, plagi muscate localizate cel mai frecvent pe fata, gat, membre, in jurul organelor genitale externe. aaaaaaaaaaaaa) Pe victima se pot gasi: fire de par, urme de sange sau sperma apartinand agresorului. Acestea se recolteaza, se analizeaza si se compara cu probe recoltate de la presupusul agresor. Examenul psihic al victimei poate evidentia posibilitatea/imposibilitatea victimei de a-si da libera consimtamintul (minoritate, boli psihice, stare de intoxicatie). Daca exista suspiciuni se va recolta de la victima singe in vederea efectuarii alcoolemiei. Examenul presupusului agresor se vor cerceta semnele de violenta examen psihic recoltarea de singe in vederea determinarii alcoolemiei recoltarea de probe de singe, sperma, fire de par si compararea acestora cu cele gasite la victima. Concluzii - realitatea raportului sexual - vechimea acestuia - - prezenta leziunilor de violenta, mecanismul de producere, caracteristicile agentului vulnerant, vechimea acestora - imposibilitatea fizica/psihica a victimei de a-si de libera consimtamintul - - daca acuzatul e agresorul

TEHNICI SPECIALE DE AUTOPSIE


Suspiciunea unui pneumotorax

35

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN La autopsia trunchiului se ridica tesuturile moi din dreptul regiunii unde se suspicioneaza pneumotoraxul si se va forma un sac intre acestea si cutia toracica. Se toarna apa in sacul astfel format si se punctioneaza spatiul intercostal respectiv. Daca vor iesi bule de aer, acestea vor confirma pneumotoraxul.

Suspiciunea unei embolii gazoase


In cazul unei embolii gazoase aceasta va putea fi identificata cu mare probabilitate in ventriculul drept. Autopsia nu va incepe cu capul pentru a nu introduce in timpul autopsiei aer in vasele mari. Se vor sectiona tesuturile moi de la nivelul toracelui, se va face o fereastra in dreptul coastelor 2 si 3 stinga in apropierea sternului, se va face un orificiu in pericard prin care se va introduce apa in sacul pericardic si se va punctiona ventriculul drept. Daca vor aparea bule de aer acestea vor confirma embolia gazoasa. La cadavrele aflate in faza gazoasa a putrefactiei, pentru a putea face diferenta dintre gazul aparut datorita putrefactiei si cel din embolia gazoasa se va turna in sacul pericardic un amestec de pirogalol si hidroxid de potasiu (metoda Abricosov). Daca gazul provine din putrefactie culoarea solutiei nu se va modifica; daca este de origine embolica culoarea solutiei se va schimba in negru. Metoda eviscerarii totale Se va utiliza atunci cind exista leziuni traumatice care intereseaza mai multe organe sau afectiuni cuprind mai multe structuri si, pentru a nu modifica raporturile dintre acestea, viscerele toracice si abdominale se vor scoate in bloc. Pentru autopsia toracelui se va utiliza metoda clasica insa nu se va mai sectiona deasupra diafragmului ci se va decola acesta de pe peretii cutiei toracice; pentru abdomen si micul bazin se va sectiona peritoneul parietal pe marginile laterale ale acestuia si astfel va putea fi scos in bloc intregul continut toraco-abdominal. Piesa va fi asezata pe masa cu partea posterioara in sus iar examinarea se va face dinspre poserior spre anterior.

Manevre speciale in cazul autopsiei noului nascut


La autopsia capului cutia craniana se va deschide utilizind o foarfeca cu care se vor sectiona suturile dintre oasele neurocraniului si se va expune astfel continutul. Daca se suspicioneaza leziuni ale durei mater si a dependintelor acesteia in timpul nasterii se va utiliza urmatoarea metoda: se vor sectiona sagital paramedian parietalele dinspre fontanela posterioara spre sutura coronala la 2 cm. lateral de fiecare parte, apoi se vor sectiona celelalte oase dupa metoda clasica si se va indeparta calota cu exceptia partii mediene de care va ramine atasata dura mater prin coasa creierului; se vor scoate fiecare emisfer cerebral separat si se va examina dura si de la nivelul endobazei. Sectiunea mediana longitudinala de la nivelul trunchiului se va face de la menton pina la 2 cm. deasupra ombilicului de unde se vor face cite o incizie pina la mijlocul ligamentelor

36

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN inghinale de fiecare parte. Metoda astfel folosita permite examinarea fetei posterioare a peretelui anterior al abdomenului si in special a regiunii ombilicale. La deschiderea cutiei toracice se vor sectiona coastele cu foarfeca. Pentru a vedea daca noul nascut s-a nascut viu sau mort putem face mai multe probe: La examinarea plaminilor se va face proba docimaziei hidrostatice (proba Galen): se scufunda plaminul, apoi lobi pulmonari si fragmente pulmonare intr-un vas cu apa. Daca nou nascutul s-a nascut viu va exista aer in plamin care va face ca acesta sa pluteasca iar daca nu acesat se va scufunda. Putem avea rezultate fals negative (nou nascut viu cu plamin care se scufunda) in urmatoarele conditii: - sindroame de condensare - nou nascut viu prematur care nu poate face o inspiratie completa existind zone pulmonare neaerate - putrefactie in faza lichida - inec - arsuri Rezultate fals pozitive pot aparea in urmatoarele circumstante: - pulmoni inghetati - inhalare de substante grase (vernix caseosa) - putrefactie in faza gazoasa - incercarea nereusita de resuscitare a unui nou nascut mort (respiratie artificiala) O alta tehnica ce poate fi utilizata este docimazia gastrointestinala (metoda Bresslau): se scoate tubul digestiv in intregime, inchis la ambele capete si se scufunda intr-un vas cu apa. Daca nou nascutul s-a nascut viu, va patrunde progresiv aer in tubul digestiv care poate fi evidentiat prin scufundarea acestuia intr-un vas cu apa si punctionarea lui in diferite zone ce va duce la aparitia de bule de aer in apa. Prin aceasta metoda vom putea aproxima si perioada de supravietuire stiind ca aerul va patrunde in stomac in circa 15 minute dupa nastere, in duoden la circa 30 de minute, va ajunge la nivelul cecului in aproximativ 6 ore si la nivelul rectului dupa aproximativ 24 de ore. Pentru a vedea daca nou nascutul s-a nascut la termen se va cerceta prezenta nodulului de osificare Beclard de la nivelul epifizei distale a femurului stiindu-se ca acesta apare in luna a 9-a de viata intrauterina. Pentru aceasta se flecteaza genunchiul, se sectioneaza logitudinal tegumentul, se indeparteaza partile moi si, daca exista, se va evidentia nodulul de osificare care este de culoare rosie spre deosebire de restul epifizei care este de culoare alb-sidefie, are forma unei lentile biconcave si un diametru de cca. 0.5 cm.

Atitudinea in cazul fragmentelor de cadavru


Acestea pot aparea in marile mutilari (accidente aviatice, feroviare etc.) sau in incercarile de disimulare a unor crime prin depesarea cadavrului si aruncarea diferitelor fragmente in zone diferite pentru a ingreuna ancheta. Fragmentele de cadavru se vor fotografia, se vor masura, se va preciza segmentului caruia ii apartin, se vor descrie leziunile traumatice, se va cerceta prezenta reactiei vitale, apoi se vor conserva in formol si se vor trimite laboratorului de antropologie (din cadrul Institutului National de Medicina Legala) care va preciza inaltimea, greutatea, virsta si sexul cadavrului. Prin determinarea amprentei DNA se va putea stabili apartenenta individuala a fragmentelor.

37

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN

Exumarea
Se face numai la cererea Parchetului si are ca scop lamurirea unor aspecte neprecizate cu ocazia primei autopsii sau efectuarea unei autopsii daca aceasta nu a fost efectuata initial. Autopsia se va efectua la locul inhumarii iar tehnica de autopsie este cea clasica. Se vor descrie tipul solului, starea sicriului, inciziile si sectiunile efectuate cu ocazia primei autopsii si daca exista semne de conservare. Daca exista suspiciunea unei intoxicatii se vor recolta probe din solul din jurul sicriului, din lemnul din care este confectionat sicriul, din obiectele din sicriu precum si din cadavru. La sfirsitul autopsiei se va pune totul la loc si se va reinhuma cadavrul.

Examinarile persoanelor vii


Cazurile in care medicul legist este solicitat: bbbbbbbbbbbbb) constatarea sexului, virginitatii, capacitatii sexuale, varstei, conformatiei sau dezvoltarii fizice, identitatii fizice si a elementelor necesare stabilirii filiatiei. ccccccccccccc) constatarea starilor de boala, a leziunilor traumatice, a infirmitatilor si a capacitatii de munca legate de aceste stari. ddddddddddddd) constatarea starii obstetricale (sarcina, avort, nastere, etc). eeeeeeeeeeeee) alte examinari cerute de organele in drept. Examinarea poate fi solicitata de: persoana in cauza, daca varsta acesteia depaseste 14 ani; unul din parinti, pentru copii minori; tutore sau curator; persoanele care ii ingrijesc, pemtru minori, altii decat cei prevazuti la b) sau c); directorul institutiei respective pentru persoanele in spitale, camine, etc; comandantul locului de detentie pentru detinutii condamnati si organul de urmarire penala sau instanta de judecata pentru persoanele aflate in stare de retinere sau detinere; g) orice alta persoana, pentru copii parasiti, pentru persoane debile mintal, pentru cei care nu se pot ingriji singuri si nici nu sunt in grija cuiva. a) b) c) d) e) f) Examinarea se poate face fie de medicul legist, fie in anumite cazuri obligatorii, de catre o comisie. Instituirea comisiei de expertiza medicolegala se face cand: - legea prevede acest lucru; - cand obiectul expertizei il constituie: a) constatarea responsabilitatii penale, constatarea capacitatii civile (expertza psihiatrica); b) constatarea starilor morbide datorate unor fapte medicale ilicite, deficiente sau nerespectarea normelor tehnice medicale (culpa profesionala medicala); c) determinarea elementelor necesare pentru stabilirea paternitatii (filiatia). Din comisie face parte un medic legist care este presedintele comisiei si medici specialisti in domeniul respectiv. Persoanele care participa la examinare: 38

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN personalul mediu sanitar; persoanele de sex feminin din partea familiei pentru constatarea virginitatii sau deflorarii; c. personalul de paza de acelasi sex pentru persoanele aflate in stare de detinere sau retinere; d. unul din parinti, tutorele sau un membru major al familiei, de acelasi sex cu minorul, in cazul minorilor; medicul curant pentru persoanele internate in spital. a. b.

e.

h. i. ii. iii. iv. v.

Acte medico-legale: Raportul de expertiza medicolegala care se efectueaza la cererea organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata in etapa de urmarire penala; g. Constatarea medico legala se face la cererea organelor de urmarire penala inaintea inceperii urmaririi penale in cazurile in care sunt stari de fapt sau mijloace de proba care se pot modifica sau dispare ulterior (ex: viol, alcoolemie); Certificatul medicolegal (la cererea persoanelor interesate) pentru constatarea: leziunilor traumatice; infirmitatii sau incapacitatii consecutive traumatismelor; virginitatii, deflorarii, sarcinii, nasterii sau avortului consecutiv unui traumatism; sexului, varstei, conformatiei si dezvoltarii fizice; starii psihice, in vederea unui act de dispozitie (vanzare, donatie, testament, etc). f. Partile componente ale certificatului medico legal 1. Partea introductiva: a) Preambul:

vi. vii. viii. ix. x. xi.

nume + calitatea celui care a facut examenul; numarul de inregistrare a cererii de examinare; numarul chitantei de plata a taxei; locul si data examinarii; date de identitate ale persoanei examinate; pentru minori date de identitate ale personei care il insoteste. b) Istoric: data si felul traumatismului suferit. 2. Partea descriptiva: a) Descrierea leziunilor: localizarea, tipul, numarul, culoarea, forma, dimensiunile, aspectul, continutul plagilor (corpi straini), prezenta semnelor de tratament; b) Simptome; c) Examene paraclinice: pot fi solicitate medicilor specialisti respectivi. 3. Concluzii fffffffffffff) Realitatea leziunilor traumatice; 39

MANUAL PRACTIC DE NECROPSIE - MIHAI G. MAN ggggggggggggg) Mecanismul de producere si caracteristicile agentului vulnerant; hhhhhhhhhhhhh) Vechimea lor; iiiiiiiiiiiii) Timpul de ingrijiri medicale. In functie de timpul de ingrijiri medicale acordat se poate face incadrarea in unul din urmatoarele articole de lege din codul penal: Art. 180 Cod de procedura penala: pentru zile de ingrijiri medicale pana la 20; pedeapsa este inchisoare de la 3 luni la 1 an sau amenda. inpacarea partilor inlatura raspunderea penala Art. 181 Cod de procedura penala: pentru zile de ingrijiri medicale pana la 60; pedeapsa este inchisoare de la 6 luni la 3 ani. impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Art. 182 Cod de procedura penala: peste 60 zile ingrijiri medicale SAU: i. pierderea unui simt sau organ; ii. incetarea functionarii acestora: iii. infirmitate fizica/psihica permanenta; iv. slutirea; v. avortul; vi. punerea in pericol a vietii persoanei : inchisoare de la 3 la 10 ani.

40