Drept civil Curs 7

III :

1. Coproprietatea comuna pe cote parti fortata sau perpetua (continuare) O coproprietate fortata perpetua nu poate exista de sine statator. Acest caz de coproprietate apare in situatia partilor sau dotarilor comune din cladirile cu mai multe locuinte sau apartamente. Legea 114/1996 prevede ca se constituie asociatiile de proprietari ca forma de asociere autonoma si nonprofit a proprietarilor unui condominiu (cladire cu mai multe locuinte apartamente) care are personalitate juridica. Personalitatea juridica se dobandeste numai in regimul asociatiei al registrului special al judecatoriei. Asociatia de proprietari este condusa de adunarea generala condusa din toti membrii asociatiei, din care se alege un comitet executiv care va desemna un presedinte. In raporturile cu tertii asociatia este reprezentata prin presedinte. Tertii pot folosi partile comune dintr-un condominiu numai cu acordul majoritatii proprietarilor, membrii ai asociatiei in baza unui contract de inchiriere, de folosinta sau de concesiune. Un proprietar nu poate schimba aspectul sau destinatia proprietatii comune fara a obtine mai intai acordul asociatiei. 2. Coproprietatea asupra lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua fonduri invecinate (fantani, drum, poteci) Acestea fac obiect al coproprietatii numai in situatia in care se afla pe linia comuna despartitoare dintre doua proprietati. 3. Coproprietatea despartiturilor comune Sediul materiei este reprezentat de dispozitiile articolelor 590, 609 Cod Civ. care consacra prevederi cu privire la santul comun, zidul comun si gardul comun. In caz de litigiu dovada coproprietatii se poate face in 3 moduri: a. Prin inscris b. Prin dovedirea dobandirii coproprietatii prin uzucapiune c. Daca nu exista nici titlu, nici posesie prelungita se va recurge la prezumtiile legale din care rezulta coproprietatea asupra despartiturii. Este necesar ca despartitura sa se afle pe linia despartitoare comuna 4. Coproprietatea fortata asupra bunurilor de familie Exemple: Tablourile de familie, locurile de inmormantare, monumentele funerare ale familie bunuri comune de coproprietate fortata. 5. Coproprietatea stabilita prin legi speciale in referire la reconstituirea dreptului de proprietate (legile fondului funciar pentru terenurile care au apartinut obstilor de mosneni si razesi, composesorilor sau altor forme asociative) Bunul nu mai este accesoriu pe langa un alt bun ci are o existenta autonoma dar coproprietatea rezulta dintr-o dispozitie a legii. Se poate totusi inceta coproprietatea fortata? Raspunsul este afirmativ. Coproprietatea fortata inceteaza atunci cand bunul dispare sau atunci cand apartamentele sunt dobandite de un singur proprietar. In mod exceptional, proprietatea fortata poate sa inceteze si atunci cand nu se mai impune cu necesitate sa fie mentinuta iar natura si configuratia bunului da posibilitatea impartirii lui. Spre exemplu situatia in care instantele au acceptat impartirea podului unui condominiu in care se aflau mai multe locuinte. Proprietatea comuna in devalmasie
1

Aceasta este specifica relatiilor dintre soti, avandu-si izvorul in casatorie. Bunul in materialitatea sa nu este fractionat iar coproprietarii nu au determinata cota parte ideala sau abstracta. Exista si opinia potrivit cu care proprietatea codevalmasa nu trebuie in mod necesar asimilata relatiilor dintre soti. Acest drept are o natura legala, isi are izvorul in comunitatea de bunuri a sotilor. Prin dispozitiile art 30, alin. 1 se arata ca bunurile dobandite de oricare din soti in timpul casatoriei sunt de la data dobandirii lor bunuri comune. Este interzisa orice conventie contrara prin care sotii ar stabili un alt regim juridic al bunurilor. De lege ferenda, a existat si opinia doctrinara potrivit cu care o atare dispozitie este extrem de restictiva si ca ar trebui sa se permita sotilor sa determine prin conventie regimul bunurilor. Prin dispozitiile art 31 din Codul Familiei sunt enumerate bunurile proprii ale sotilor. Aceste bunuri sunt bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei, bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire sau donatie afara numai daca dispunatorul nu a stabilit ca ele vor fi bunuri comune. Mai sunt bunuri personale: bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei bunurile primite cu titlu de premii, recompensa manuscrisele stintifice sau artistice indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagubele pricinuite persoanei bunurile care inlocuiesc un bun propriu sau valoarea lor. Bunul dobandit in timpul casatoriei este bun comun chiar daca in actul de dobandire este mentionat numai unul dintre soti si chiar atunci cand bunul a fost dobandit in timpul separatiei in fapt a sotilor. Practica judiciara a stabilit ca reprezinta bun comun imobilul achizitionat pe numele unuia dintre viitorii soti dar cu contributia ambiilor daca a existat o conventie in acest sens. Practic vorbim de dobandirea unui bun sub conditie. Exercitarea dreptului de proprietate codevalmasa Conform art 35 din C. Familiei sotii folosesc si administreaza impreuna , bunurile dobandite in timpul casatoriei si dispun tot astfel de ele.Oricare din soti execitand singur aceste drepturi este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot .Prin aceasta dispozitie legala este consacrata prezumtia de mandat tacit , prezumtie care are un caracter relativ ceea ce inseamna ca poate fi facuta proba contrara.Potrivit alin 2 al art.35 din C. Familiei pentru instrainarea sau grevarea bunurilor imobile, terenuri sau constructii este necesar consimatamantul expres al celuilalt sot . Practica judiciara a stabilit ca atat lipsa consimtamantului unui sot cat si existenta lui pot fi dovedite prin orice mijloc de dovada . Practica este in acord cu doctrina de specialitate Ex: pot exista situatii in care desi a existat acordul la instrainare al ambilor soti , actul notarial este semnat numai de unul dintre ei . IN aceasta situatie , dovada se poate face prin interogatoriu , prin martori , prin orice alt mijloc permis de lege. Aceasta dispozitie expresa este o masura de protectie pentru soti. Lipsa consimtamantului expres poate fi invocata doar de sotul ce nu si-a dat acordul la instrainare sau grevare si este sanctionata cu nulitatea relativa.Actul poate fi confirmat expres sau tacit de catre sotul nesemnatar , iar odata ce a intervenit confirmarea actul in forma expresa sau tacita . Incetarea codevalmasiei 1.Codevalmasia inceteaza odata cu incetarea casatoriei. a. prin moartea sau declararea judecatoreasca a mortii b. prin desfacerea casatoriei prin divort 2. Codevalmasia inceteaza in timpul casatoriei dar aceasta doar in conditiile in care incetarea codevalmasiei este dispusa judiciar a. poate fi solicitata de unul din soti- hotararea prin care se admite partajul poate sa vina doar cand este ceruta pentru motive temeinic b. de creditorul personal al unuia din soti Comparatie intre proprietatea comuna pe cote parti si proprietatea comuna in devalmasie Asemanari:
2

1. Ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate care implica prezenta concomitenta a cel putin 2 titulari ai dreptului 2. In ambele forme fiecare din titulari isi pastreaza individualitatea proprie . 3. In cazul ambelor forme coproprietatea inceteaza prin imparteala sau partaj , care se desfasoara dupa reguli comune. Deosebiri: 1. In cazul proprietatii pe cote parti se cunoaste cota parte ideal-abstracta ce apartine fiecarui coproprietar , in timp ce la proprietatea comuna in devalmasie aceasta cota nu e cunoscuta. 2. Avand determinate cotele parti ideale, la proprietatea comuna pe cote parti , titularii dreptului pot sa-si instraineze cota parte ideala abstracta, in vreme ce sotii neavand cota parte determinata nu pot instraina 3. Coproprietatea pe cote parti poate exista independent de anumite calitati ale proprietarilor; in cazul devalmasiei este ceruta calitatea de sot . Codevalmasia are un caracter intuitu personem 4. Cat priveste izvorul, proprietatea comuna pe cote parti poate avea diferite izvoare : contractul , succesiunea, uzucapiunea , in timp ce prop codevalmasa are ca izvor casatoria. 5. Regimul juridic al actelor savarsite de coproprietari in cazul coproprietatii pe cote parti este dominat de regula unanimitatii ,in vreme ce actele la codevalmasie sunt dominate de principiul mandatului tacit. Apararea dreptului de proprietate Mijloacele de aparare a dreptului de proprietate acele actiuni prin care proprietarul urmareste sa isi asigure protectia dreptului sau . Exista 2 mari categorii de mijloace de aparare a dreptului de proprietate: 1. Mijloace juridice de aparare a dreptului de proprietate nespecifice -Actiunile nascute din contracte -Actiunile nascute din imbogatire fara justa cauza -actiunile in repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite - actiunile in nulitate sau anulabilitate a unui act juridic Prin aceste actiuni poate fi aparata indirect proprietatea , dar ele nu se intemeiaza pe dreptul de proprietate . 2. Mijloacele specifice de aparare a dreptului de proprietate este actiunea in revendicare , actiune care este actiunea definita actiunea proprietarului neposesor indreptata impotriva posesorului neproprietar. Actiunea in revendicare este mijlocul de aparare a dreptului de proprietate. Definitia clasica nu acopera situatia in care proprietarul cere restituirea bunului de al detentorul precar ( care nu se identifica cu posesorul). Detentorul precar este cel care detine bunul in numele proprietarului in baza unei conventii incheiate cu acesta .Proprietarul are la indemana pentru recuperarea bunului , atat o actiune izvorata din contract cat si actiunea in revendicare. Este la optiunea proprietarului care cale o va urma. Caracterele juridice ale actiunii in revendicare: a. Este o actiune reala deoarece insoteste , apara si se intemeiaza pe dreptul real de proprietate. Este o actiune petitorie care se deosebeste de actiunile posesorii . Actiunile posesorii tind la pastrarea sau redobandirea posesiei materiale asupra bunului, fara a pune in discutie insasi existenta dreptului de proprietate . In cazul actiunii in revedicare redobandirea posesiei este numai unul din efectele admiterii actiunii . Actiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila prescriptiv. Imprescriptibilitatea este generata de caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. Actiunea in revendicare poate fi anihilata prin invocarea prescriptiei achizitive ( uzucapiunea).
3

Conditiile de exercitare a actiunii de revendicare Actiunea in revendicare poate fi introdusa de titularul dreptului de proprietate.Practica judiciara a statuat ca cel care introduce actiunea in revendicare trebuie sa fie proprietar exclusiv asupra bunului. Pronuntarea CEDO in cauza Lupas contra Romaniei prin care s-a statuat ca practica nationala care conditioneaza introducerea actiunii in revendicare de catre toti coproprietarii este de natura a incalca dreptul reclamantului la un proces echitabil consacrat de art 6 din CEDO , a fost reconsiderata si practica judiciara interna. Discutii cu privire la admisibilitate a actiunilor in revendicare promovate pentru nedobandirea proprietatii asupra imobilelor preluate de stat in perioada 1945-1989 in baza decretului 92/1950 privind nationalizarea unor imobile . Initial instantele au considerat admisibile actiunile in revendicare si in situatia in care au constatat caracterul abuziv al preluarii imobilului ,au admis actiunile in revendicare.Impotriva hotararilor judecatoresti irevocabile procurorul general a promovat insa recursuri in anulare , iar Curtea Suprema de Justitie prin sectiile unite au pronuntat in februarie 1995 o decizie prin care s-a stabilit ca instantele judecatoresti nu sunt competente sa judece actiunile in revendicare prin care se solicita redobandirea proprietatii bunurilor trecute in proprietatea statului. A urmat o avalansa de procese la CEDO cereri admise , iar statul roman obligat sa restituie proprietatile sau sa acorde despagubiri pentru acestea .In septembrie 1998 Curtea Suprema de Justitie prin sectiile unite revine asupra deciziei din februarie 1995 si stabileste ca tribunalele sunt competente sa judece orice actiuni prin care se invoca atingerile aduse dreptului de proprietate in perioada 1945-1989.Ulterior in 2003 au fost abrogate inclusiv dipozitiile din codul de procedura care consacrau recursul in anulare .