PROIECT DE LECIE

Clasa: a V-a Data: 11.II.2013 Obiectul: CONSILIERE I ORIENTARE Tema: ,, Sunt ceea ce mnnc Modulul: Calitatea stilului de viata Propuntor: Arhip Elena-Daniela Resurse procedurale: - conversaia, lucrul n grup, explicaia, expunerea, analiza, jocul didactic ,,Saculetul fermecat Resurse materiale: Videoproiector, ppt, fie individuale, carioci, creioane colorate, banda adeziv, coli, plane. Forme de organizare: frontala si pe grupe Bibliografie: www.google.images.ro Biologie-manual pentru clasa a VII-a, Florica Tibea, E.D.P.,Bucuresti, 2011 Reviste si pliante ale Bibliotecii Comunale Trifesti Obiective cadru: Dezvoltarea abilittilor de interrelaionare n contexte variate; Competene specifice: s identifice alimentele benefice organismului; s cunoasc plasarea fiecrui aliment n piramida alimentar; s contientizeze importana alimentaiei sntoase; s-i formeze deprinderi de a mnca sntos; dezvoltarea capacitii de comunicare n cadrul grupului;

Competene afective:

Desfurarea activitii Moment introductiv (4 min): efectuarea prezenei la or, discutarea situaiilor deosebite aprute la clas.

Captarea ateniei (10 min.): Se mpart elevii n echipe de cte 5 i li se d spre rezolvare o fi cu un rebus, pentru a afla tema ce urmeaza a fi dezbatuta la ora.(anexa 1) Anunarea leciei noi (1 min.): Se scrie titlul leciei pe tabl i se anun competenele urmrite. Transmiterea cunotinelor (30 min) Elevii au avut de pregtit materiale referitoare la alimentatie.Cei care si-au pregatit planse , le vor prezenta. Se discut frontal rolul alimentaiei sntoase i se aduc n discuie bolile pe care le poate provoca alimentaia dezechilibrat. Prezint elevilor un material ppt referitor la alimentaie. Se prezinta factorii nutritivi de care are nevoie organismul. alimentara, care va fi afisata in clasa.( anexa 2) Se realizeaz jocul didactic ,, Sculeul fermecat. ntr-un scule vor fi zece ghicitori referitoare la fructe i legume. Pe catedr se va afla un set de imagini cu fructe i legume. Va veni cte un elev care va extrage bileelul cu ghicitoarea. Dac va ghici, va avea voie s-i aleg imaginea care reprezint fructul sau leguma ghicit i o va afia pe tabl. ( anexa 3) Evaluare formativ ( 4 min.) mpart elevii n trei grupe. Fiecare grup va avea de alcatuit ( scris i reprezentat) cte o porie de alimentaie sntoas (mic dejun, prnz i cina). Pentru realizarea acestora, vor primi foi, carioci, creioane colorate etc. Dup terminarea reprezentrii, se va desemna ctigtoare. Vor fi rspltii cu fructe i diplome. echipa Vom discuta piramida

Ascuns n camasa verde, Miezul de foc nu se vede. Cand mananci o feliuta, Parca sufli-n muzicuta.)

Soarele o coace, Mana o rupe; Piciorul o calca, Gura o bea.

Fetisoara Cu rochita rosioara, Cand prind a te dezbraca N-am de ce ma bucura Ca ncep a lacrima.

Frunze n-are, Nu-i nici floare. n paduri si pe ogor, Prin gradini si-n deal la vie Sta mereu ntr-un picior.

n gradina lui Pandele E un pom plin cu margele, La culoare-s rosii toate Cu codite-mperecheate.

Sade mosul n camara Cu mustatile afara.

Am camasi nenumarate Le port pe toate mbracate.

Ce-i rosu, mar nu-i; Creste-n pamant, ceapa nu-i?

Alba pasaruica, Pe arac se urca; N-are aripioare, N-are nici picioare.

Anexa 1 Completati spatiile libere, astfel inct s descoperii tema discuiei de astzi:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

8. 9. 10. 11.

B 1.Fruct indragit de maimute.

2. Fruct acru, ce contine mult vitamina C, folositor la limonada. 3.Din cauza lor Nica distruge cnepa mtuii Mrioara. 4. Plant aromat bun de fcut ceai. 5. Cnd o tai, te ustura ochii. 6. Acre, dar asemanatoare cireselor. 7. Contine omega 3, il servim prajit si cu mujdei. 8. Nu putem supravietui fara ea. 9. Loc special amenajat pentru vanzarea produselor taranilor. 10.Leguma cea mai des consumata. 11.Lichid produs de vaca, bun pentru sanatatea oaselor si dintilor.

Anexa 2

Grsimile si uleiurile furnizeaz acizii grai eseniali si contribuie la o bun absorbtie a vitaminelor(A, D, E si K). Chiar dac avem o alimentatie sarac n grsimi, aceste substante sunt furnizate in cantitati suficiente. Nu toate grasimile sunt rele. Exista si grasimi "bune", benefice organismului prezente in uleiuri vegetale (soia, masline, porumb, rapita, floarea soarelui), in nuci, alune, migdale si peste. S nu uitm nsa de grasimile "ascunse" in diverse alimente, precum crnaii i mezelurile, paste, brnzeturi, maionez, sosuri, produse de patiserie, ciocolat sau nghetate. Acestea sunt de regula grasimi "rele", nesntoase. ncercai s limitai consumul de zahr i nlocuii zahrul alb cu miere. Dulciurile preparate industrial contin, in afar de zahr, grsimi in cantitti deloc neglijabile: un motiv bun pentru a le evita!

Fructe Furnizeaz glucide, vitamine, potasiu. Fructele sunt bogate in fibre alimentare si srace in grsimi. Nu ar trebui consumate in cantitti prea mari deoarece si aportul de glucide va fi ridicat. Se recomand consumarea fructelor proaspete, crude, ca gustare (sau masa de sine statatoare), si nu ca desert, deoarece in combinatie cu alte alimente fermenteaza si produc substante nefavorabile digestiei. Cei care mananc regulat fructe vor fi mai putin tentati de dulciuri, avand un aport glucidic suficient.

Se recomanda consumul unei portii de fructe de doua ori pe zi. O portie inseamna un mar/ para/ portocala/ banana etc, sau cateva prune, 10 boabe strugure, sau un bol de afine, zmeura, capsuni.

Furnizeaz glucide, vitamine si saruri minerale. Bogate in fibre alimentare si srace n grsimi, legumele sunt alimentele ideale pentru cei care vor s slbeasc. Crude, continutul lor in vitamine este mai ridicat si sunt mai potrivite pentru gustari (impiedica aparitia senzatiei de foame).

Se recomanda consumul lor minim o data sau de doua ori pe zi.

Produsele lactate sunt in general benefice. Furnizeaza proteine, calciu (esential pentru rezistenta dintilor si oaselor), vitamina A si vitamine din grupa B. Cele mai sanatoase produse sunt laptele, branza proaspata de vaci, iaurtul degresat produs prin fermentatie naturala, care asigura necesarul de calciu al organismului (pe langa alte surse valoroase de calciu cum sunt fulgii de cereale sau legumele de culoare verde). Doze recomandate: 2-3 portii pe zi de: 200 ml lapte sau iaurt slab, sau 30 g de branza telemea, sau 60 g de branza proaspata.

Furnizeaza glucide complexe, vitamine din grupa B, potasiu. Nu toate glucidele complexe sunt benefice. Cartofii, painea alba, orezul sau pastele din faina alba, produc cresteri rapide ale glicemiei,. Cerealele brute, integrale, contin glucide "bune", sanatoase, usor de metabolizat. In plus, contin cantitati mari de fibre alimentare (substante de balast, celuloza), extrem de benefice in reglarea tranzitului intestinal si prevenirea cancerului de colon. Cu cat produsele obtinute din cereale sunt mai rafinate, mai albe, cu atat sunt mai nesanatoase. Deci, evitati alimentele rafinate (produse pe baza de faina alba, orez alb). Doze recomandate De minim trei ori pe zi produse cu amidon, cum ar fi painea, cartofii, orezul, cerealele, pastele. Incercati sa folositi in fiecare zi cereale integrale, pregatite cu cat mai putina grasime.

Alimentele din aceasta grup sunt cele mai importante furnizoare de proteine. Carnea slab ar trebui preferat intotdeauna. Carnea rosie, ca si pielea de pasre, contine colesterol in cantitati periculoase pentru organism. Carnea alb (pui sau curcan) contine grasimi saturate in cantitati mai mici. Nu uitati ca mezelurile si carnatii contin foarte multe grasimi "ascunse". Pestele este bogat in grsimi nesaturate ("bune"), benefice inimii si vaselor de snge. Conine foarte muli acizi grai valoroi ( omega-3 si omega-6) Uleiul de peste fiind sanatos.Ouale se mananca preparate sub diverse forme (cele mai sanatoase sunt ochiurile fierte in apa, sau oul fiert moale). Doze recomandate: Carne:80-120 g de carne slaba de 2-4 ori pe saptamana. Mezeluri: (sunca, carnati, slanina) maxim o data pe saptamana. Peste:100-120 g o data sau de doua ori pe saptamana. Oua:1-3 oua pe saptamana (luand in considerare si ouale din mancarurile preparate).