Modulul III

Filosofia şi axiologia educaţiei.

Obiectul de studiu și problematica axiologiei
educatiei. Valorile scopuri și valorile
mijloace.

Ciclul II: master

Autor și responsabil de
curs:
OBIECTIVELE:

- definirea conceptului de axiologie;

- clasificarea valorilor: valori-scopuri și valori-mijloace;
- determinarea caracterului al educației în context axiologic
Adesea, omul își este singur cel mai mare
dușman.
Cicero
 1. PRECIZĂRILE ȘI DELIMITĂRILE
CONCEPTUALE
Denumirea axiologiei își are originea în limba greacă:
axios – demn de, posedând valorile și logos – discurs,
știință.

Axiologia reprezintă teoria valorilor/ o morală care

stabilește o ierarhie între valori, aranjând pe primul loc
respectul a ceea ce este bun, apoi respectul a ceea ce este
nobil, apoi a ceea ce este frumos (V. Scheler).
 Axiologia a fost întemeiată de către logicianul german
R. Lotze (sec. al XIX-lea) și de către școala de filosofie a
valorilor sau Școala de la Baden (Rickert Windelband
etc.) În Franța este reprezentată de Ruyer.
 S.Cristea consideră că axiologia educației reprezintă
o disciplină integrată în domeniul științelor educației/
pedagogice cu un obiect specific de cercetare: valorile
pedagogice fundamentale (binele moral, adevărul
științei, știința aplicată, frumosul, sănătatea) stabile din
punct de vedere psihosocial, care stau la baza activității
de formare/ dezvoltarea permanentă a personalității
umane.
SENSUL RESTRÎNS AL AXIOLOGIEI EDUCAȚIEI

Cercetarea valorilor și a dimensiunilor educației:

teoria și conținutul educației morale;

teoria și conținutul educației intelectuale;
teoria și conținutul educației psihofizice;
teoria și conținutul educației tehnologice;
teoria și conținutul educației estetice
 SCOPUL AXIOLOGIEI EDUCAȚIEI

Vizează fundamentarea valorilor și realizarea

activități de formare-dezvoltare permanentă a
personalității umane prin intermediul conținuturilor
educației.
Finalitatea se realizează în plan:
- teoretic, prin susținerea demersului epistemologic al
teoriei educației și deschiderea unor direcții de
cerectare;
- praxiologic, prin implicarea exigențelor axiologice
pozitive în realizarea conținuturilor educației.
 2. CLASIFICAREA VALORILOR

Valorile general-umane/ fundamentale (valori scopuri):

Adevărul;
Binele;
Dreptatea;
Frumosul
 VALORILE DEMOCRATICE
Sunt abordate ca valori-mijloace, specifice diferitor
componente ale existenței umane, afirmate ca răspunsuri
la provocările lumii contemporane:
libertatea;
drepturile omului;
solidaritatea;
toleranța.

Această clasificare a valorilor este convențională și

poate fi nuanțată în funcție de criteriul ales.
 CLASIFICAREA VALORILOR DUPĂ
CĂLIN MĂRIN
Conform domeniilor de activitate umană:
Valori vitale (sănătatea fizică și mintală), tonusul și forța
fizică, frumusețea și armonia organismului, starea de
echilibru a mediului, bunurile materiale și prosperitatea
economică etc.,

Valori morale, politice, juridice și istorice, necesare

existenței unui stat și națiunii, cum sunt democrația,
suverinitatea, binele, dreptatea, curajul, înțelepciunea,
independența, legalitatea, demnitatea, iubirea de neam
etc.,
Valori teoretice necesare cunoașterii și creației umane:
adevărul, evidența, obiectivitatea, imaginația științifică,
creativitatea;

Valori estetice și religioase, care privesc contemplarea

lumii și a creației umane
3. CARACTERUL PROSPECTIV AL EDUCAȚIEI

Îl educăm pe om pentru a ține piept cerințelor viitorului;

pentru a fi în stare să înfrunte și să facă față unor situații
imprevizibile, neadecvate, educăm capacitatea omului de
a se adapta continuu la scimbări.
Orientarea prospectivă a educației este concesința a
ritmului accelerat de evoluție și transformare a societății.
Faure Edgar în A învăța să fii, menționează că pentru
prima dată în istoria omenirii, epoca contemporană
impune o completare importantă și conștientă a educației
– să pregătească oameni pentru tipuri de societate care
încă nu există.
Caracterul prospectiv al educației presupunene
raportarea permanentă a educației nu numai la condițiile
și cerințele actuale ale sociumului ci și la cele de viitor,
de perspectivă.

Educația prospectivă se axează pe:

învățare inovatoare, anticipativă;
învățare participativă.
Învățarea inovatoare și anticipativă presupune formarea
capacităților la om de-ași elabora strategii viabile,
adecvate pentru evenementele pe care societatea le va
genera în viitor.

Învățarea participativă implică conștientizarea

drepturilor și responsabilităților de către fiecare individ,
cultivarea capacităților de participare activă, cooperare,
comunicare și empatie.