Agent economic: DANEX Echipamente service Coordonator: prof.ing.

Virgil Gheorghitoiu Tutore: Diana Mocanu

Liceul Tehnologic Electronica Industriala Eleva: Agapie Alina, clasa a XII-a B Specializarea: tehnician in automatizari

Despre Danex Group

Grupul de firme Danex pune la dispozitia clientilor sai materiale, echipamente, tehnologii, servicii pentru solutii complete in domeniul apei. Firma detine pozitia de lider national, intruct se oferim, pe termen lung, posibilitatea de a se adresa unui singur prestator. In acest fel, se raspunde necesitatilor printr-un singur pachet de produse si servicii, ce integreaza cele mai performante produse europene in domeniul apei, intr-o solutie proprie, unica, fiabila si eficienta.

GENERALITATI
Lumina in sensul cel mai larg al cuvantului, este o radiatie sau un complex de radiatii electromagnetice, emise de corpuri incandescente sau luminiscente si care impresioneaza ochiul. Pentru ochiul uman se considera ca lumina mijlocie a zilei senine de vara este lumina alba, care contine toate radiatiile spectrului vizibil. Fiind data de soare, lumina alba este caracterizata prin temperatura de culoare de 6000 K, deoarece aceasta este valoarea temperaturii sursei de lumina. In lipsa luminii solare, oamenii utilizeaza diferite tipuri de lampi; la lapile electrice emisia luminoasa are loc cu ajutorul energiei electrice. Fiecare tip de lampa electrica este caracterizata printr-un ansamblu de proprietati fizico chimice energice, fotometrice, clorimetrice, de gabarit etc., de determina modul de utilizare si destinatia. Lampile electrice se pot clasifica dupa: mecanismul radiatiei luminoase temperatura de culoare a sursei; culoarea luminii emise: alba sau colorata; puterea electrica absorbita tensiunea nominala de functionare; fluxul luminos; randamentul luminos etc..

CAP.1 Surse de lumiona fluorescente

1.1 Surse de lumina cu descarcari Acestea sunt sursele folosite la reclame sau in iluminatul special. Constau dintr-un tub (fig.1) de sticla la ale carui capete se afla electrozi. In interiorul tubului se gasesc fie gaze (neon, argon, krypton etc.), fie vapori metalici (de sodium, de mercur etc.). Calitatea senzatiilor luminoase depinde de mediul ce se afla in tub. Aceste lampi se leaga la retea prin intermediul unei bobine L numita si ballast, pentru a stabiliza descarcarea . Lampile pentru reclame luminoase, datorita distantei mari dintre electrozi sunt alimentate cu tensiune inalta prin intermediul unui transformator. Surse de lumina flourescente de joasa presiune Acestea sunt sursele care folosesc fenomenul de florescenta propriu unor substante denumite luminofori. Acest fenomen consta in transformarea radiatiilor invizibilein radiatii vizibile. Luminoforul se aplica pe fata interioara a unui tub in care se produc descarcari electrice in vapori de mercur. In figura 2 se indica modul de legare la retea a unei lampi fluorescente tubulare. Lampa fluorescenta T are doi electrozi E1 si E2 executati sub forma de filament. De aceea lampa are patru borne, doua cate

doua pentru fiecare dintre electrozi. In serie cu electrozii se leaga balastrul B si un dispozitiv numit starter ST. Tubul luminos T, balastrul B si starterul ST se afla montate in corpul de iluminat fluorescent CI. Legarea la retea se efectueaza in rest ca entru o sursa incandescenta, utilizandu-se un intreruptor I. Starterul ST si balastrul B asigura aprinderea lampii. Dupa aceea curentul trece prin tub scurcircuitand starterul. Balastrul ajuta in continuare la functionarea stabila a lampii. Starterul fluorescent se poate executa dupa cateva retele care permit obtinerea unor nuante diferite pentru culoarea luminii emise de lampi. De aceea inlocuirea unei lampi trebuie sa se faca cu o lampade aceeasi culoare, aceasta fiind specificata fie prin denumire, fie printr-un symbol. Aceste nuante de culori sunt: alb lumina zilei corectat, alb, alb superior, alb cald, alb cald superior. Corpuri de iluminat pentru lampi fluorescente de joasa presiune Aceste corpuri de iluminat se executa intr-o gama larga de sortimente si incep sa fie mult utilizate in present datorita avantajelor mari pe care le au lampile fluorescente, in comparatie cu cele cu incandescenta. Corpurile fluorescente sunt indicate prin simboluri compuse din litere fiecare cu semnificatia ei: F- corp de iluminat fluorescent pentru interior; R- cu reflector; D- cu dispersor; G- cu gratar difuzat;

Simbolurile sunt isotite si de doua numare: primul numar indica varianta de fabricatie si al doilea numar, format din 3 cifre indica: prin prima cifra numarul de lampi din corpul de iluminat; prin celelalte doua puterea nominala a unei lampi. In cazul in care intr-un corp se afla mai multe lampi fluorescente, fiecare dintre acestea se va lega la retea dupa modul indicat in figura 2, fiecarei lampi corespunzandui un ballast si un starter. Se mai utilizeaza urmatoarele montaje de legare la retea: montaj duo (fig. 2), unde balastrul B1 este o reactanta inductive, iar balastrul B2 o reactanta capacitive. In acest fel factorul de putere al montajului este aproximativ 1; montaj tandem (fig. 4) pentru doua lampi de 20 W (T1si T2) care utilizeza in comun un ballast (B) de 40 de W. Montajul fara starter (fig. 5), utilizat pentru lampile de 40 de W montate in corpurile etanse FIPA si FIPRA. Surse de lumina florescente de inalta presiune Acestea sunt sursele florescente in care descarcarea electrica are loc intr-o atmosfera de vapori cu mercur si argon de inalta presiune, intr-un tub scurt numit arzator A fig. 5. Arzatorul A este introdus intr-un balon de sticla acoperit la interior cu un strat fluorescent. Pentru aprinderea este utilizat electrodul auxiliary EA, legat la potentialul electrodului E1 printr-o rezistenta R mare. La inceput descarcarea are loc intre EA si E2 pana ce mediul din arzator se incalzeste si ionizeaza.

Cap. 2 Montarea corpurilor de iluminat

Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaza lapile electrice si permit alimentarea lor cu energie electrica. Va fi explicata in cele ce urmeaza montarea corpurilor de iluminat pentru lampile cu incandescenta. Corpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de tija lor metalica, fie prin fixarea directa pe pereti sau tavan. La montajul suspendat, corpul de iluminat se agata de un carlig fixat dinainte de tavanul inceperii. Acest carlig, numit carlig de plafon, se prinde cu ajutorul unui diblu de lemn sau metal. Carligul de plafon se fixeaza apoi cu mortar de ciment. Trasarea locurilor unde se fixeaza corpurile de iluminat se face in functie de felul in care este construit tavanul si de numarul corpurilor de iluminat prevazute sa se instaleze in incaperi. Legaturile intre instalatia interioara si corpul de iluminat se executa fie cu ajutorul clemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu clestele plat. Legaturile trebuie bine isolate cu banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor insufici-ent isolate de carligul de plafon sau de corpul de iluminat.

Legarea conductoarelor la dulia corpurilor de iluminat se face in modul urmator: se desurubeaza inelul de portelan 1 si mantaua duliei , ajungandu-se in acest fel la miezul de portelan , pe care sant fixate clemele de legatura. Se leaga apoi conductoarele corespunzatoare, indoindu-se sub forma de ochi capetele dezizolate ale conductoarelor, dupa care se strag suruburile clemelor . Se izoleaza portiunea a conductoarelor, care iese din dulie, se verifica daca firele dezizolate nu se ating intre ele sau nu ating mantaua duliei si apoi se monteaza dulia. Conductoarele se trag in interiorul tijei de sustinere a corpului de iluminat. Nici corpurile de iluminat, nici macar duliile simple, nu trebuie sa fie atarnate de conductoare, deoarece aceste se pot deforma sau se pot rupe.. La montarea corpurilor de iluminat, conductorul de nul se leaga totdeauna de filetul duliei, respective la contactul exterior al duliei, din care cauza deosebita a imbracamintei exterioare sau un fir de control diferit de conductoarele de faza. In figurile 6, 7, 8 sunt date moduri de legare la retea a unui sau mai multor becuri. Montarea corpurilor de iluminat pe pereti, in incaperi uscate sau umede cu intermitenta, se face prin fixarea lor cu suruburi in dibluri de lemn ingropate sub tencuiala.

CONCLUZII Stagiile de practica efectuate in clasa a XI-a ne-au oferit noua elevilor posibilitatea de a cunoaste mai multe despre notiunile predate la clasa, specifice domeniului nostru de pregatire (electronica si automatizari), dar si notiuni dintr-un domeniu conex, cel al pompelor si aductiunii apei, specific agentului economic la care ne-am desfasurat activitatea. Consider ca am avut foarte multe de invatat, si speram ca si in acest an sa ne continuam cu acelasi succes activitatea la Danex Group. Va multumesc!