P. 1
61293333-12-EVALUARE

61293333-12-EVALUARE

|Views: 1|Likes:
Published by Nimfa Adorjáni

More info:

Published by: Nimfa Adorjáni on Jul 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/13/2014

pdf

text

original

EVALUAREA Cuprins: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Docimologia – ştiinţa evaluării Funcţiile evaluării Formele de evaluare a rezultatelor şcolare Metode şi tehnici de evaluare Testul docimologic Notarea Erori în evaluare 1. Docimologia – ştiinţa evaluării Alături de predare şi învăţare, evaluarea este o componentă esenţială a procesului de învăţământ, care furnizează informaţii despre calitatea şi funcţionalitatea acestuia. Evaluarea, prin implicaţiile ei, depăşeşte cadrul strict al procesului didactic şi al şcolii. Atunci când evaluăm elevii, evaluăm de fapt şi profesorii şi calitatea procesului didactic, a instituţiei şcolare, a sistemului educativ în ansamblul său. Docimologia este ştiinţa care studiază procesul de elaborare şi de aplicare a probelor de evaluare, modul de desfăşurare a examenelor, sistemele de notare, comportamentele examinatorilor şi ale celor examinaţi. Punctul de pornire al acestei ştiinţe este lucrarea „Examene şi docimologie”(1963) elaborată de Henri Pieron (1881-1964), cunoscut psiholog şi pedagog francez. În ţara noastră, acest domeniu al ştiinţei a fost dezvoltat de către Vasile Pavelcu în lucrarea „Principii de docimologie”(1968). Evaluarea didactică reprezintă o componentă a procesului de învăţământ care se constituie ca o acţiune psihopedagogică complexă, bazată pe operaţii de măsurare şi apreciere a rezultatelor activităţii instructiv-educative (procese, comportamente, performanţe), prin raportarea acestora la criterii prestabilite şi adoptarea unor decizii de ameliorare a procesului. Evaluarea include deci următoarele operaţii: • Măsurarea – constă în atribuirea de simboluri (scor, cifre, litere, calificative etc.) unor rezultate ale învăţării. Aceste simboluri se atribuie prin realizarea unei corespondenţe între calitatea şi cantitatea rezultatelor şcolare, pe de o parte, şi o scală de evaluare (etalon, standard), pe de altă parte. Trebuie precizat că performanţele cognitive şi psihomotorii se pretează la estimări cantitative, spre deosebire de cele de ordin afectiv-motivaţional, care sunt mai dificil de măsurat. • Aprecierea – constă în emiterea unei judecăţi de valoare în legătură cu rezultatele constatate. Rezultatele primesc o valoare individuală, reprezintă progres, stagnare sau chiar regres pentru elevi, în funcţie de valoarea rezultatelor anterioare, în funcţie de efortul intelectual sau fizic depus pentru obţinerea lor, în funcţie de aşteptările elevilor înşişi sau de aşteptările celor din jur. Se fac aprecieri de genul „foarte bine, bine, insuficient”, se adresează laude, observaţii critice, încurajări, recomandări. • Decizia – prelungeşte actul aprecierii într-o notificare, caracterizare, hotărâre, recomandare, vizând adoptarea unor măsuri de îmbunătăţire a activităţii în etapele următoare.

1

 să ajute profesorii să-şi evalueze propria activitate. Asiguraţi-vă de ceea ce ştiu elevii şi instruiţi-i în consecinţă”. O evaluare eficientă trebuie să realizeze următoarele sarcini:  să arate profesorilor dacă au fost atinse obiectivele curriculare. este o modalitate de recompensare sau de sancţionare a elevilor. iar pentru a fi eficientă trebuie să deţină: • obiective clar definite. la adoptarea unor modalităţi eficiente de acţiune corectivă. 2. psihologice. se realizează sub formă de feed-back oral sau sub formă de raport scris. punctele tari şi slabe ale celor examinaţi. teste de abilităţi. pe parcursul procesului de instruire. iar rezultatele se raportează la obiectivele operaţionale ale fiecărei activităţi în parte. an. se realizează prin teste diagnostice de cunoştinţe. pedagogul Ausubel făcea următoarea afirmaţie: „ceea ce influenţează cel mai mult învăţarea sunt cunoştinţele pe care elevul le posedă la plecare. la structura conţinutului. ciclu de învăţământ) cu scopul de a identifica nivelul pregătirii elevilor. Această formă de evaluare este integrată organic în structura demersului de predare-învăţare şi permite verificarea elevilor din toată materia. 2 . distingem trei forme ale evaluării:  Evaluarea iniţială se realizează la începutul unei perioade de instruire (semestru.stabileşte nivelul atins. care vizează eficienţa învăţământului analizată prin prisma raportului dintre obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de către elevi în activitatea de învăţare. Funcţia motivaţională . • metode şi tehnici eficiente şi moderne. Funcţia de selecţie . orale sau practice. Formele de evaluare a rezultatelor şcolare După momentul în care se realizează pe parcursul unui demers didactic.stimulează autocunoaşterea.Evaluarea didactică este parte componentă a evaluării pedagogice. Funcţia prognostică .  să ajute profesorii să realizeze o diagnoză a progresului elevilor. Referitor la importanţa evaluării iniţiale. Evaluarea nu poate fi separată de instruire şi de învăţare. Funcţia diagnostică . permite explicarea obţinerii rezultatelor respective. • metode de investigare şi comunicare a rezultatelor şcolare pentru fiecare elev/student.  Evaluarea continuă (formativă) se desfăşoară sistematic. a cauzelor. ierarhizarea elevilor într-o situaţie de examen sau de concurs. 2. iar rezultatele vor fi comparate cu obiectivele perioadei de instruire care a fost evaluată. Funcţiile evaluării 1.stabileşte zonele performanţei viitoare a elevilor. se realizează prin teste standardizate. deoarece oferă indicii referitoare la obiectivele ce se pot stabili. a condiţiilor care le-au favorizat. permite identificarea strategiilor de ameliorare a rezultatelor şi a procesului didactic. 4. scrise. probe practice. autoaprecierea. prin probe scrise. Această evaluare este necesară în vederea proiectării activităţii ulterioare.  să furnizeze feed-back-ul către părinţi. de randament. autoevaluarea în raport cu obiectivele propuse.  să orienteze elevii în alegerea celor mai bune căi de afirmare. se realizează prin: teste de aptitudini. Se poate desfăşura prin probe orale.realizează clasificarea.  să determine o autoevaluare corectă din partea elevilor. teste de capacitate. recuperativă dacă este cazul. 3. 3.  să ajute profesorii să adapteze sarcinile date elevilor la posibilităţile acestora.

Se cultivă astfel capacitatea de autoevaluare la elevi. Se realizează prin lucrări de control. Acest tip de evaluare nu mai permite ameliorarea procesului didactic. an. În funcţie de cantitatea de materie verificată. probe practice.asigură corectarea imediată a erorilor. portofoliul. confirmarea prestaţiilor.  Evaluare normativă – presupune compararea. scurtând astfel intervalul între evaluarea rezultatelor şi perfecţionarea activităţii. a performanţei care reprezintă pragul de reuşită a unui elev într-o anumită situaţie educaţională (de exemplu la Bacalaureat) . În funcţie de criteriul obiectivităţii în notare. integrat activităţilor de predare şi învăţare. decât pentru seriile următoare de elevi. o clasificare şi selectare a elevilor. Permite adoptarea din mers a unor măsuri de ameliorare a procesului didactic şi presupune cunoaşterea promptă de către elevi a rezultatelor. apar două forme:  Evaluare internă – atunci când cel care realizează evaluarea este implicat în activitatea de instruire (de exemplu. semestru. teze. se identifică sugestii pentru conceperea viitoarelor activităţi didactice.  Evaluarea finală (cumulativă. aspectul prioritar îl constituie stabilirea standardului minim acceptat. alternative şi complementare: observarea curentă a elevului în timpul activităţii. de bacalaureat şi permite realizarea unui bilanţ în legătură cu nivelul pregătirii elevilor şi în legătură cu calitatea procesului de instruire realizat. referatul. atmosfera din clasă. În funcţie de rezultate. ciclu de învăţământ). iar rezultatele se raportează la standarde minimale şi maximale. clasificarea elevilor dintr-o clasă (de exemplu. ierarhizarea. apar două forme ale evaluării:  Evaluare obiectivă – reprezintă situaţia ideală. probe orale. de obicei elevii au atitudini de nelinişte şi stări de stres. examene de admitere) 4. În funcţie de agenţii evaluării. în care se utilizează instrumente speciale de evaluare. Numai utilizarea complementară a celor trei forme de evaluare este de natură să asigure un proces evaluativ eficient şi continuu.  Evaluare globală – întreaga materie. În funcţie de sistemul de referinţă privind emiterea judecăţilor de valoare asupra rezultatelor. dispoziţia de moment. testul. au loc momente de reflecţie (asupra eficienţei practicilor de predare şi de învăţare). Rezultatele se compară cu obiectivele generale ale disciplinei sau ale ciclului şcolar respectiv. proiectul. Metode şi tehnici de evaluare • • Metodele de evaluare pot fi considerate: tradiţionale: probe scrise. putem distinge:  Evaluare parţială – secvenţe din materie. eliminarea confuziilor. evaluarea realizată de cadrul didactic de la clasă)  Evaluare externă – atunci când în actul evaluativ sunt implicate alte persoane şi instituţii decât cele care au asigurat predarea (de exemplu concursuri. lipsa criteriilor explicite. sumativă) are loc la finele unei etape de instruire (capitol. impresiile despre elevi. se produce o ierarhizare. examene de capacitate. la examenele de admitere). Datorită conţinutului vast care este supus evaluării. distingem:  Evaluarea criterială – bazată pe obiective.  Evaluare subiectivă – este generată de mai mulţi factori: intuiţia profesorului. a gradului de îndeplinire a obiectivelor. 3 . precum şi datorită importanţei pe care o au rezultatele acestor evaluări finale.

alte resurse). maşini. disciplina etc. interesul manifestat. materiale grafice ş. documentarea (selectarea surselor. de numărul de elevi. concentrarea atenţiei. cât şi în cadrul evaluării finale. interesul/dezinteresul manifestat. an şcolar) într-un domeniu. argumentare. Prin elaborarea referatului elevii îşi însuşesc informaţii. Probele practice se desfăşoară la educaţie fizică. poate lua forma unei sinteze tematice din mai multe lucrări sau a unei investigaţii ştiinţifice independente. modul de realizare a sarcinilor de învăţare. desen. Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului.a. urmărindu-i progresul de la un semestru la altul. creativitatea. referate. Referatul poate fi utilizat atât în evaluarea continuă. sinteză. pentru că presupune existenţa unei maturizări intelectuale. 4 . dar însoţeşte toate celelalte metode de evaluare şi are o importanţă majoră în acordarea notelor. comentariile profesorului asupra rezolvării sarcinilor. Într-un portofoliu se pot include: mostre din probele de evaluare. gradul de implicare. Portofoliul cuprinde totalitatea produselor pe care elevii le elaborează pe parcursul unor experienţe de învăţare (semestru. Elevii trebuie să fie informaţi în legătură cu tematica lucrărilor practice. capacitatea de sistematizare şi ordonare a conţinuturilor şi progresul înregistrat de aceştia în abordarea uneia sau mai multor discipline. Observaţia curentă se referă la urmărirea sistematică a modului de participare a elevilor la desfăşurarea activităţilor didactice. sculptură. realizarea de conexiuni între informaţii. proiecte sau investigaţii individuale sau de grup. portofoliul arată ca o colecţie de lucrări ale elevilor. îşi formează şi exersează abilităţi intelectuale (analiză. mai ales la elevii mai mari. prin care se urmăreşte cantitatea şi calitatea cunoştinţelor.). calitatea muncii independente. a capacităţii elevilor de a aplica anumite cunoştinţe teoretice pentru rezolvarea unor situaţii practice. Referatul este un instrument care permite aprecierea activităţii de învăţare a elevilor . parcurgerea materialelor. răspunsuri la chestionare. din punct de vedere al timpului necesar. la practică pedagogică. de la un an şcolar la altul. dificultăţile. conceperea planului lucrării. prelucrarea personală a informaţiilor). la disciplinele tehnice în ateliere. interpretare ş.a. fără intervenţia profesorului. cu condiţiile pe care le au pentru a realiza aceste probe (aparate. stilul de lucru. Etapele elaborării unui referat sunt: delimitarea temei. adresarea de întrebări ajutătoare. Eficienţa acestei metode depinde de: claritatea şi logica întrebărilor. capacitatea de selecţie şi de utilizare a conţinuturilor pentru a rezolva sarcini mai complexe. Această metodă nu se finalizează de obicei cu notarea elevilor. iar tezele sunt lucrări semestriale ce urmăresc evidenţierea capacităţii de sinteză a elevilor. acordarea timpului necesar pentru elaborarea răspunsului. a deprinderilor formate. de timpul disponibil. erorile. Elevii elaborează şi exprimă idei în scris. de specificul disciplinei ş. Examinarea prin probe practice se referă la verificarea priceperilor şi deprinderilor formate în contextul diferitelor discipline de studiu. maniera de colaborare cu colegii. formularea titlului. la muzică.a. prezentarea şi valorificarea referatului. Astfel. cu baremele de notare. diversitatea întrebărilor. modelaj. care pot creşte obiectivitatea evaluării. concluzii ale vizitelor sau excursiilor. la disciplinele unde se efectuează lucrări de laborator. evidenţiind: contribuţia elevilor pe parcursul activităţii. Opţiunea profesorului pentru chestionarea orală depinde de scopurile evaluării. Verificarea scrisă reprezintă o modalitate mai economică de evaluare. fişe de autoevaluare. redactarea referatului. Pentru uşurarea procesului de observare a elevilor se poate apela la fişe de observare. nivelul însuşirii limbajului de specialitate. teme pentru acasă. Lucrările de control curente sunt de obicei neanunţate şi verifică gradul de însuşire a materiei din lecţia de zi.Chestionarea orală constă într-un dialog între profesor şi elevi. mostre ale activităţii elevilor la clasă sau acasă. tehnoredactarea. alcătuită cu scopul de a indica eforturile. prezenţa unui comportament nonverbal de susţinere şi încurajare a elevilor. notarea aspectelor relevante.

se continuă acasă pe parcursul a mai multor zile sau săptămâni. Examinatorul va urmări să includă principalele elemente de 5 . Obiectivele didactice ale testului trebuie să fie formulate clar şi concis. Paralel cu stabilirea obiectivelor are loc conceperea şi selecţionarea problemelor reprezentative pentru întreaga materie. De regulă se construieşte un tabel de corespondenţă între obiectivele operaţionale şi itemi pentru a se evita situaţia în care un obiectiv operaţional nu este prevăzut cu nici un item sau în care itemii prevăzuţi nu sunt suficienţi şi revelatori pentru verificarea comportamentelor urmărite de examinator prin obiectivele operaţionale stabilite. pentru ca proba de verificare respectivă să producă efectele pozitive asupra învăţării ea trebuie să asigure o concordanţă deplină între conţinuturile învăţării şi obiectivele propuse. să exprime finalitatea actului de învăţare şi să exprime comportamente măsurabile. prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi. asupra cărora urmează să se facă verificarea. pe baza unor măsurători şi aprecieri riguroase. Există două tipuri de teste docimologice: • Teste standardizate – elaborate de experţi. de durată. modul de lucru. prin definirea şi înţelegerea sarcinii. formată dintr-un ansamblu de sarcini de lucru (itemi). stabilite de fiecare profesor. dacă este cazul. ceea ce asigură condiţii pentru o evaluare obiectivă. organiza şi monitoriza activitatea elevilor. a produsului realizat. care permit determinarea gradului de asimilare a cunoştinţelor de către elevi sau a nivelului de dezvoltare a unor capacităţi. calitatea produselor. permit realizarea de comparaţii între elevi numai la nivelul clasei. Elaborarea unui test docimologic presupune parcurgerea mai multor etape: a) Precizarea obiectivelor didactice ale testului Această etapă este necesară deoarece. Pentru evaluarea proiectelor se pot lua în considerare: cercetarea de ansamblu. care implică multă muncă şi efort intelectual. formată dintr-un ansamblu de sarcini de lucru (itemi). Proiectul poate fi realizat individual sau în grup şi se poate concretiza în: elaborarea de referate şi articole. eventual şi prin începerea rezolvării acesteia. Un test de evaluare este însoţit de un barem. Sarcina profesorilor este de a planifica. stimulând motivaţia elevilor de a continua munca. Testul de evaluare a cunoştinţelor (docimologic) Testul docimologic este o probă standardizată de examinare şi notare. case video cu înregistrarea unor evenimente. maniera de prezentare Testul de evaluare este o probă complexă. care permit determinarea gradului de însuşire a cunoştinţelor de către elevi sau a nivelului de dezvoltare a unor capacităţi. nu cuprind specificarea condiţiilor de aplicare a testului.Proiectul presupune elaborarea unei lucrări cu caracter teoretic sau aplicativ pe baza unei teme date. construirea de insectare. au norme ce permit raportarea performanţelor unui elev la un grup de referinţă (chiar la nivel naţional). Este o activitate amplă. pe baza unor măsurători şi aprecieri riguroase. se administrează în condiţii standard. măsoară realizarea obiectivelor generale ale unei discipline. mulaje. 5.a. de o grilă de corectare şi notare. Realizarea proiectului începe în clasă. • Teste elaborate de profesori – măsoară obiective particulare. dificultăţile întâmpinate. alcătuirea unor mape cu material didactic. timp în care elevul se consultă permanent cu profesorul şi se încheie tot în clasă. colecţii de roci. construirea unor machete. identificând progresele realizate în abordarea temei. confecţionarea unor obiecte ş. ierbare.

b).comedie . Stabiliţi corespondenţa prin săgeţi: . de prelucrare originală a unor informaţii).parte de vorbire .conţinut care. de discriminare. Itemul constă dintr-o întrebare (sau o problemă) formulată astfel încât să corespundă conţinuturilor de învăţământ examinate şi obiectivelor didactice stabilite.epitet . scriind în paranteză cifra corespunzătoare: a) încercuirea cuvintelor de legătură (elementelor subordonatoare) (…). de rapiditate. Elegia este o specie a genului epic. Metafora este o figură de stil.gen dramatic . b) delimitarea propoziţiilor (…). vor fi distribuite pe unităţi de conţinut bine delimitate.subiect .figură de stil .” „Puneţi semnul “+” în dreptul afirmaţiilor pe care le consideraţi corecte şi semnul “-“ în dreptul celor false: a). c) sublinierea predicatelor şi numerotarea lor (…).pronume . b). Itemii utilizaţi se vor stabili în funcţie de tipul de test pe care îl aplicăm elevilor (de învăţare. d) stabilirea felului propoziţiilor (. Unii miniştri \ miniştrii sunt preocupaţi şi de problemele protecţiei sociale. da/nu.meditaţie” Itemi de ordonare Exemplu: „Aranjaţi etapele de analiză sintactică a frazei în ordinea potrivită.parte de propoziţie . Itemul se formulează clar şi concis. într-o formă pozitivă (nu printr-o negaţie) şi trebuie să solicite la maxim gândirea elevului.. Se recomandă să fii \ să fi precaut în rezolvarea tuturor problemelor. adevărat/fals) Exemple: „Subliniaţi varianta corectă în următoarele contexte: a).” • Itemi cu alegere multiplă Exemplu: „Mihai Eminescu s-a născut în: a) 1849 b) 1850 c) 1852 d) 1889” Itemi “pereche” Exemplu: „Fiecărui termen din partea stângă îi corespunde un termen din partea dreaptă. Această distribuire este necesară pentru a doua etapă şi anume stabilirea numărului de itemi (întrebări) corespunzător fiecărei unităţi de conţinut. b) Formularea itemilor Această etapă este cea mai anevoioasă şi de modul în care este îndeplinită depinde întreaga activitate de evaluare. Cele mai frecvente tipuri de itemi folosite în testele docimologice sunt:  Itemi obiectivi. de tip “închis”: • Itemi cu răspuns binar (de tipul corect/greşit . la rândul lor.)” • • 6 .

de tip „deschis": Itemi cu răspuns construit de elev Exemplu: „Enumeraţi părţile de vorbire neflexibile..... Număr Plural ……… ………...” „ Identificaţi cauzele scăderii randamentului şcolar al unui elev. ………. identificarea performanţei maxime specifice şi a performanţei minime admise...” Itemi de tip desene lacunare Exemplu: „Completaţi în schema de mai jos categoriile gramaticale ale substantivului: …….. b) Prezentaţi trei cerinţe ce trebuie respectate în elaborarea obiectivelor operaţionale....... c) Formulaţi un obiectiv operaţional după procedura Mager. acuzativ ………..........• •  Itemi semiobiectivi: Itemi cu răspuns scurt Exemplu: „Defineşte educaţia.” „Formele educaţei sunt .... - 7 ... a) Definiţi obiectivul operaţional.. ………. ……… feminin ……… • Itemi de tip „întrebări structurate” Exemplu: „Formularea obiectivelor operaţionale de către profesori reprezintă o etapă fundamentală în proiectarea unei lecţii.”  Itemi subiectivi... ” Substantiv …. Administrarea testului docimologic reclamă respectarea următoarelor cerinţe: familiarizarea elevilor...” „Enumeră formele educaţiei... stabilirea modului în care se va acorda punctajul pentru fiecare item.......” Itemi cu răspuns de completare (propoziţii lacunare) Exemplu: „Obiectul de studiu al pedagogiei este ..” Itemi de tip eseu Exemplu: „Metafora între teorie şi reprezentare la Lucian Blaga” • • - Alcătuirea scalei de evaluare a testului A treia etapă o constituie alcătuirea scalei de evaluare a testului.. studenţilor cu ideea de testare şi cu diferitele modalităţi de utilizare a testelor docimologice... care cuprinde: rezolvarea corectă a sarcinilor prevăzute de itemi..

multiplicarea testului în condiţii de păstrare a secretului asupra itemilor. Erori în evaluare 8 Efectul “halo” este fenomenul de subiectivitate în notare care se manifestă fie prin subaprecierea fie prin supraaprecierea rezultatelor şcolare ale elevilor. de impresiile altor profesori etc. Notarea se realizează şi în raport cu specificul disciplinei în cadrul căreia se realizează evaluarea. Astfel. prin litere. la standardele naţionale etc. „Bine”. Cele mai cunoscute sisteme de notare sunt: prin cifre (de la 1-10). Notarea - Notarea reprezintă actul de decizie a profesorului faţă de rezultatele obţinute de elevi. prin calificative („Foarte bine”. • Efectul “Pygmalion” se mai numeşte şi “efectul de anticipare” întrucât aprecierea rezultatelor obţinute de unii elevi este puternic influenţată de părerea favorabilă sau nefavorabilă pe care profesorul şi-a format-o anticipat despre capacităţile acestora. în timp ce la disciplinele umaniste este mult mai eficientă notarea analitică ( în cadrul acesteia se stabilesc punctaje diferite pentru nivelul de cunoştinţe. cu aprecieri formulate în limba latină ( „Magna cum laudae”. 6. la cerinţele programei. cu bile colorate. de notele de la alte discipline. Există trei modele fundamentale de realizare a notării: prin raportare la grup (a ceilalţi membri ai clasei şi la nivelul de exigenţe stabilit pentru aceştia). forma de exprimare. Cel mai utilizat sistem de notare este notarea pe bază de note exprimată în cifre. a) 7. cu diplomă de merit. b) prin raportarea la standarde unice (criteriile de apreciere vor fi raportate la obiectivele operaţionale ale lecţiei/activităţii respective. „Cum laudae”). ca apreciere sintetică a performanţelor şcolare. prin sistemul binar (Admis sau Respins).- - calcularea duratei de desfăşurare a unui test. Întrucât nota. în cazul în care nu se folosesc teste deja standardizate. sistemele de notare utilizate în practica şcolară sunt deosebit de variate. c) notarea individualizată (raportarea rezultatelor obţinute de elevi la rezultatele anterioare ale acestora ). ). Predicţiile • 8 . factorul personal). asigurarea unor condiţii identice de aplicare a testului pentru toţi elevii (condiţii ergonomice minime). „Nesatisfăcător”). Profesorul poate fi influenţat de fizicul elevului. „Satisfăcător”. aprecierea se realizează prin extinderea unor calităţi secvenţiale la întreaga conduită a elevilor. ca efect al influenţei pe care impresia generală asupra elevului o poate avea asupra notei acordate. astfel încât aproximativ 80% din cei testaţi să poată rezolva integral testul. Astfel. la disciplinele exacte se utilizează notarea după bareme ( se bazează pe atribuirea unui punctaj fix pentru fiecare secvenţă îndeplinită). se exprimă prin semne (simboluri) convenţionale.

ci aşteaptă semne că împărtăşesc aceleaşi pasiuni. cel slab este defavorizat. • Raportarea în evaluare la obiectivele propuse. folosind notele pentru a intimida elevii. precum şi prin tendinţa altora de a manifesta o exigenţă exagerată şi nejustificată în notare.) • Efectul ”proiecţiei” este determinat de tendinţa profesorului de a pretinde. • Corectarea lucrărilor de către mai mulţi profesori. La fel se comportă şi în cadrul examenului: exigent la început şi indulgent la sfârşit. • Asigurarea anonimatului probelor scrise. Profesorul nu judecă elevul obiectiv. • Verificarea ritmică a elevilor. utilizarea baremelor de corectare). cum ar fi oboseala examinatorului. • Eroarea individuală constantă se manifestă prin tendinţa unor cadre didactice de a fi foarte generoşi în aprecierea elevilor. faţă de domeniul de studiu sau faţă de alte domenii. • Schimbarea ordinii lucrărilor şi recorectarea lor. capriciile ş. starea de moment.a. Dintre modalităţile de corectare a intervenţiei factorilor perturbatori în evaluare menţionăm: • Conştientizarea de către profesori a prezenţei acestor fenomene psihice şi evitarea lor. Pot interveni şi alţi factori. Cel bun primeşte puncte în plus.determină în acest caz apariţia fenomenului şi distorsionarea percepţiei profesorului asupra elevilor. • Recurgerea la examene externe (cu evaluatori din alte instituţii). 9 . • Dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a elevilor. • Efectul de “contrast” se exprimă prin faptul că examinarea unui elev bun după unul slab sau invers influenţează aprecierea profesorului. • Evitarea prejudecăţilor. un profesor apreciază în mod special originalitatea unui răspuns. De exemplu. în timp ce altul este impresionat de conformitatea cu informaţia predată. • Efectul de “ordine” se caracterizează prin faptul că profesorul manifestă severitate crescută la începutul anului. ca elevii să manifeste interes şi preocupări asemănătoare cu ale lui. • Ecuaţia personală a examinatorului constă în atitudini diferite de la un examinator la altul. iar spre sfârşitul anului devine indulgent. prin transfer. • Practicarea unei evaluări transparente (comunicarea criteriilor. prin compararea rezultatelor care survin imediat în timp şi spaţiu. • Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->