Retorica si teoria argumentarii Introducere in retorica. Obiectul si sfera disciplinei.

Originile, evolutia, apogeul si decaderea vechilor retorici (Prens leloquence et tords-lui son cou!); revirimentul lor. Neoretorica; Scurt istoric al retoricii europene. Retorica antica; retorica medievala; retorica renascentista. Discreditarea retoricii. Retorica involuntara. Antiretorica moderna ca retorica disimulata. Romanticii ca Grands Rhetoriqueurs. Cazul Lautreamont; Retorica romaneasca. (Scurt istoric curs facultativ); Implicatiile filosofice ale retoricii. Ratio & oratio. Adevar vs. verosimil/ opinabil. Physei vs. thesei; natura (physis) vs. opus (ergon). Nonsensurile, ambiguitatea, polisemia limbii naturale si dramele filosofiei. Filosofia ca persuasiune: Nietzsche vs. Descartes, Spinoza, s.a.m.d. Filosofia ca stiinta a discursului: Alle Philosophie ist Sprachtkritik. (Wittgenstein); Retorica sub aspect etic. Ars bene dicendi = Ars bene vivendi. Persuasiunea ca seductie si tehnicile manipularii. Retorica si demagogie. Oratori, retorii si limbutii. Antiretorica si filobarbarie: Tacitus (retorica, alumna licentiae); Rousseau s.a.m.d.; Implicatiile estetice ale retorice. Retorica si eloquentia naturalis. Retorica si stilistica. Retorica si poetica. Aticism si asianism. Recte loquendi vs. Poetarum enarratio: gramatical vs. ornat. Guerre a la rhetorique et paix a la grammaire! (Victor Hugo); Retorica si elocventa. Tipuri de elocventa. 1) orala: politica (si/sau parlamentara), academica, religioasa, judiciara, militara; 2) scrisa: istorica, poetica, morala. (Exemple si caracteristici.); Retorica si jurisprudenta. Logica baroului (expresie a lui I. L. Caragiale); Figuri ale gandirii (figurae sententiae): 1) de adresare la public (obsecratio, licentia, apostrophe, interrogatio, dubitatio, subiectio); 2) semantice (sau dialectice: conciliatio, praeparaio, concessio, permissio, correctio); 3) ale efectului (excalamatio, evidentia, sermocinatio, ironia, emphasis). Justa masura a figurilor, adica prepon; Logica si retorica. Limita figurilor gandirii. Paralogisme si sofisme. Rationamente falacioase. Diverse tipuri de fallacia: extra dictionem sau dictionis. O teorie a argumentatiei. Tipuri de argumente: licite/ilicite, - ad rem/ad hominem. Preferinta modernilor pentru aceasta ultima: Toutes les billevesees de la metaphysique ne valent pas un argument ad hominem. (Diderot); Topica. E. R. Curtius si reabilitarea conceptului de topos (loc comun). Menorie si modestie. Topos-ul ca totusi, nonformula: topos vs. keningar (cf. J. L. Borges); topos vs. metafora pretioasa. Inventio ca inventivitate: Topos-ul ubi sunt si anteannuae nives ale lui Villon. Un topos simbolist: descrierea indepingibilului suflet; Retorica si civilitate. Dictie, caligrafei, politete. Diversele retorici corporale. Retorica transverbala. Conceptul de exercitatio (Quintilian) ca punere in practica prin triada: scribendo legendo dicendo; Elemente de neoretorica. Rethorical criticism. Ch. Perelman. Teoria argumentatiei. Figuri argumentative. Retorica si pragmatica. Triumful functionalitatii; Recapitulare, - si deschideri: retorica jurnalistica. Arta polemicii gazetaresti: tactici, manevre, libertati, constrangeri. Retorica publicitara: eficienta si amoralism. Dublul regim (diurn/nocturn) al presei. Tehnoredactare computerizata (PAO) Tematica si obiectivul cursului; Specificul programelor computerizate de tehnoredactare; Programele WORD sub WINDOWS; Caractere, contraste grafice; Cifre si caractere speciale; Norme de punere in pagina a textului (HEADER si FOOTER); Corectura. Tehnica inlaturarii greselilor tipografice; Keystroke-uri si Shortcutkey-uri, macrou-uri; Accesorii in PROGRAM MANAGER.
Curente filosofice contemporane Neokantianismul; Neohegelianismul; Pragmatismul; Filosofia vietii (Nietzsche, Spengler, Bergson); Fenomenologia (Husserl); Filosofia existentei (Kierkegaard, Heidegger, Sartre, Camus); Filosofia analitica (Wittgenstein); Scoala de la Frankfurt (Macuse); J. Habermas; Structuralismul; Hermeneutica filosofica (Ricoeur); Postmodernismul.