FACTORI DE VEGETATIE

TEMPERATURA LUMINA UMIDITATEA

SPECII DE LEGUME - GRUPA VERZEI VARZA CONOPIDA GULIA

18-20 C Planta tipica de zi lunga Consum crescut in faza de maturare a semintei, cresterii rozetei de frunze, a formarii capatanii, in perioada infloritului Aluviale sau cu textura mijlocie, afanate Humus si substante minerale 7.2-7.8 18-20 C Redusa (difuza) 182 tone de apa pentru o tona de capatani 5-10 C Moderata Alternanta secetei cu umezeala abundenta determina craparea tulpinii tuberificate Soluri fertile

SOLUL

Argilo-nisipoase

ELEMENTE NUTRITIVE REACTIA SOLULUI pH-ul

N, PO, KO, Ca, Mg Usor alcalin spre neutru

N, PO, KO

U.S.A.M.V.B Timisoara Facultatea de Horticultura Invatamant la Distanta

LEGUMICULTURA SPECIALA

TEMA REFERAT

SINTEZA COMPARATIVA PRIVIND RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE DIN GRUPA VERZEI CU FACTORII VEGETATIEI

AN UNIV. 2012-2013

ARDELEAN ALIN, anul IV, sem I

Legumele varzoase se deosebesc unele de altele dupa modul de crestere. Ele se cultiva prin rasad si au cerinte asemanatoare fata de factorii de vegetarie. Varza alba de capatana Valoarea alimentara ridicata este data de continutul bogat in hidrati de carbon, substante azotoase, saruri minerale si vitamine. Din punct de vedere agrotehnic, varza utilizeaza terenul cu un grad de intensivitate maxima, putand fi cultivate in succesiune, ca planta premergatoare sau dupa alte culturi. Plantele premergatoare indicate ca fiind bune pentru varza sunt solanaceele, curcubitaceele si leguminoasele. Varza este o specie care dispune de o mare plasticitate biologica, ceea ce ii permite adaptarea la conditii variate de mediu. La temperatura varza este putin pretentioasa, cu adaptare la temperaturi moderate, cu rezistenta la frig. Germinarea semintelor incepe la 3-4 grade Celsius, temperatura optima fiind 18 20 C, iar in faza de rasad este de 10-12 C. Rasadurile pot suporta in camp temperaturi negative de -10-15 C, iar in faza infloririi intre 20-25 C. Dupa acest prag, cresterea inceteaza. In asociere cu umiditate scazuta duce la formarea capatanii mici sau plantele nu invelesc. Fata de lumina, varza manifesta cerinte corespunzatoare fiind o planta tipica de zi lunga. Consumul maxim de apa se inregistreaza in faza cresterii rozetei de frunze, a formarii capatanii, in perioada infloritului si la inceputul maturarii semintelor. Ca si sol, varza se dezvolta cel mai bine pe soluri aluvionale sau cu textura mijlocie, afanate, cu un continut bogat in humus si substante nutritive, fara exces de umiditate, iar pH-ul intre 7,2-7,8. Conipida Conopida este o planta legumicola cu cerinte mari fata de factorii de mediu. Temperatura optima de germinare a semintelor este de 18-20 C, plantele rasarind in 6-7 zile .Expunerea rasadurilor la temperaturi scazute o perioada mai mare de timp favorizeaza emiterea de tulpini florifere in faza timpurie, capatanile false ramanand mici. Lumina in faza de capatana falsa trebuie sa fie redusa, difuza, pentru a nu se deprecia calitatea acesteia in sensul ingalbenirii, brunificarii, inverzirii inflorescentei si pierderii fragezimii si a gustului. Umiditatea atat in exces cat si lipsa sau insuficienta acesteia fiind daunatoare. Maximum de consum

de apa are loc in faza formarii capatanii false, plantele consumand 182 de tone apa pentru o tona de capatani. Conopida da rezultate bune pe solurile profunde, argilonisipoase, bogate in materie organica, cu capacitate mare de retinere a apei. pH-ul solului trebuie sa fie usor alcalin sau neutru. Gulia Plantele tinere in faza de 4-5 funze prezinta sensibilitate la temperaturi de vernalizare (5-10C), emitand foarte usor tulpini florifere. Fata de lumina pretentiile sunt moderate, gulia putandu-se cultiva in asociere cu alte legumicole, mai ales in sere si adaposturi din mase plastice. Lipsa luminii determina alungirea plantelor, astfel ca tulpina nu se mai ingroasa. Alternanta secetei cu umezeala excesiva determina craparea tulpinii tuberificate. Se prefera solurile fertile, dar fara exces de azot. Gulia are drept perioade critice de nutritie in faza de 6-8 frunze, cand incepe ingrosarea tulpinii si faza de depunere intensa a substantelor de rezerva.

BIBLIOGRAFIE Legumicultura speciala - editura Marineasa, Timisoara 2003