Programul de voluntariat

UPU-SMURD Timisoara

SUPORTUL VITAL AVANSAT (ADVANCED LIFE SUPPORT)

I. MANAGEMENTUL CILOR AERIENE OBIECTIVE: Recunoaterea obstruciei acute de ci aeriene Managementul de baz i avansat al cilor aeriene: Ventilaia eficace

IMPORTANA MANAGEMENTULUI CILOR AERIENE

Obstrucia cilor aeriene este cel mai rapid uciga al pacientului traumatizat Managementul cilor aeriene este ntotdeauna primul pas n asistena pacientului traumatizat FACTORI DE RISC N OBSTRUCIA CILOR AERIENE Alterarea strii de contien: Traumatisme cranio-cerebrale Efectele alcoolului sau a drogurilor Fracturile faciale Traumatismele nchise ale gtului Arsurile / inhalarea de fum CAUZE COMUNE DE OBSTRUCIE A CILOR AERIENE Poziia capului flexie Snge Vomismente

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Corpi strini Compresie extrinsec: Hematoame ale gtului Abcese ale gtului

Edem al pereilor cilor aeriene

SEMNELE OBSTRUCIEI CILOR AERIENE Stare de incontien Imposibilitate de a vorbi Retracie: sternal, costal, subcostal Flux prin cile aeriene sczut sau inexistent Cianoz sau coloraie gri a tegumentului Respiraie zgomotoas Stridor

PRECAUII N MANAGEMENTUL CILOR AERIENE Dac se suspecteaz o leziune de coloan vertebral cervical: se va asigura imobilizarea gtului n timpul manevrelor de deschidere a cilor aeriene

MANEVRE DE DESCHIDERE A CILOR AERIENE Hiperextensia capului / ridicarea mandibulei Nu se va efectua n caz de suspiciune de leziune de coloan vertebral cervical Subluxaia mandibulei

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Aspiraia orofaringelui i a nazofaringelui ndeprtarea corpilor strini orofaringieni cu pensa Magill ntotdeauna se va administra oxigen n paralel cu manevrele de management al cilor aeriene

ADJUVANII SIMPLI AI CILOR AERIENE Calea orofaringian Nu va fi utilizat la pacienii contieni (poate determina apariia vrsturilor) Calea nazofaringian Nu va fi utilizat n fracturile medio-faciale VENTILAIA GUR LA MASC Permite mbogirea aerului insuflat n oxigen Cauze estetice Scade potenialul apariiei infeciilor

SITUAII CARE NECESIT UN MANAGEMENT AVANSAT AL CILOR AERIENE Starea de contien alterat Protecia cilor aeriene mpotriva aspiraiei sngelui sau a coninutului gastric Traumatisme cranio-cerebrale care necesit hiperventilaie Pacieni care necesit sedare sau anestezie n vederea efecturii tomografiei computerizate sau a unei intervenii chirurgicale de urgen Traumatisme majore ale peretelui toracic Insuficien respiratorie Necesitatea unei ventilaii mecanice prelungite

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

VENTILAIA Cu balon de ventilaie cu rezervor care se ataeaz la: masc (2 persoane) canula de intubaie

Permite mbogirea cu oxigen a aerului insuflat fr rezervor la 5 - 6 l/min FiO250% cu rezervor la 8 - 10 l/min FiO2 90%

CONCENTRAIA DE OXIGEN ADMINISTRAT PRIN ADJUVANII CILOR AERIENE ADJUVANT Canul nazal (2 6 l / min.) Masc facial (6 10 l /min.) Masc facial cu rezervor de O2 Masc Venturi 60 98 % 28 40 % 40 60 % CONC. DE O2 24 44 %

MASCA LARINGIAN Avantaje Se introduce repede i uor Mrimi variate Ventilaie mai eficient dect cu masca facial Se evit laringoscopia Dezavantaje Nu prezint garanie absolut mpotriva aspiraiei Nu se recomand n cazul n care este nevoie de o presiune foarte puternic Cile aeriene nu pot fi aspirate

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

COMBITUBUL Avantaje Se introduce repede i uor Se evit laringoscopia Protejeaz mpotriva aspiraiei Se poate folosi dac este nevoie de presiuni mari Dezavantaje Exist doar dou mrimi Pericol de ventilaie prin lumen greit Pericol de distrugere a balonaelor la introducere Traum la introducere De unic folosin

INTUBAIA ENDOTRAHEAL Avantaje Protejeaz cile aeriene mpotriva aspiraiei Faciliteaz ventilaia i oxigenarea Permite aspiraia secreiilor din cile aeriene inferioare Asigur o cale de administrare a medicamentelor resuscitrii cardio-pulmonare Dezavantaje Necesit instruire special i experien Poate agrava obstrucia aerian preexistent (ex. epiglotita) Poate determina leziuni locale (dini, limb, palat moale i dur) Potenial de exacerbare a unei leziuni de coloan cervical PREGTIREA PENTRU INTUBAIA ENDOTRAHEAL Aspirator pregtit i funcional Sond rigid Yankauer Sond de aspiraie flexibil Se va alege o canul de intubaie de dimensiuni potrivite pacientului Se vor pregti nc dou canule, una mai mic i una mai mare dect cea aleas pentru intubaie

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Mandren i sering Verificarea echipamentului Becul laringoscopului, sistemul de balonae a canulei de intubaie Balon de ventilaie cu masc legate la oxigen Medicaie necesar pregtit n seringi etichetate Stetoscop

TEHNICA ASPIRAIEI TRAHEOBRONICE Se va regla presiunea aspiratorului ntre 80 120 mm Hg Se va preoxigena pacientul cu oxigen 100% timp de 3 5 minute Se vor utiliza mnui sterile Se va introduce sonda de aspiraie prin canula de intubaie Se va aspira retrgnd treptat sonda de aspiraie Se va limita timpul de aspiraie la maximum 10 secunde

II. CILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR N TIMPUL RESUSCITRII CARDIOPULMONARE AVANTAJELE ACCESULUI VENOS Administrarea medicamentelor Administrarea fluidelor Recoltarea probelor de snge Introducerea cateterelor de pacing

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Accesul venos periferic Extremitatea superioar o Partea dorsal a palmei o Antebra, fos antecubital Gt o Vena jugular extern

Complicaii ale accesului venos periferic Imediate Eecul canulrii venei Formarea hematomului Extravazarea medicamentelor, a fluidelor Pericol de afectare a structurilor nvecinate Embolie gazoas Fragmentarea/ruperea canulei sau a acului Tardive Tromboflebit Celulit

ACCESUL VENOS CENTRAL Vena jugular intern Vena subclavicular Complicaii ale canulrii venelor centrale: Puncie arterial Hematom Hemotorax Pneumotorax Embolie gazoas Pericol de afectare a structurilor nvecinate Aritmii Administrarea traheal a medicamentelor NU se mai recomanda! Imposibilitatea canulrii venoase

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Necesitatea tubului traheal in situ Ajustarea dozei i a volumului Dispersia n arborele bronic Medicamente care pot fi administrate endotraheal: epinefrina, lidocaina, atropina, naloxona Medicamente care nu pot fi administrate endotraheal: amiodaron, bicarbonat de sodiu, calciu

Administrarea intraosoasa a medicamentelor Se adresa in special copiilor Se recomanda la adult in imposibilitatea canularii venoase periferice Pe calea intraosoasa pot fi administrate orice fel de medicamente

III. DEFIBRILAREA Definitie:

Trecerea unui curent electric de-a lungul miocardului cu o amplitudine suficienta pentru a depolariza o masa critica de miocard si pentru a facilita reluarea activitatii electrice coordonate Absenta FV/TV la 5 s dupa administrarea socului SCOP: restabilirea ritmului organizat si a circulatiei spontane

Defibrilatoare

Componente o Sursa de energie o Condensator o Electrozi Modele o Manual o Automat o Cu und monofazic sau bifazic

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Monofazice

Bifazice

Defibrilatoarele bifazice Necesit mai puin energie pentru defibrilare o o au condensatoare i baterii mai mici sunt mai uoare i mai comod de transportat

ocurile bifazice < 200 J au o rat mai mare de succes n conversia FV/TV dect ocurile monofazice cu 360 J

Defibrilatoarele semiautomate externe Analizeaz ritmul cardiac Pregtesc aplicarea ocului Au specificitate pentru recunoaterea ritmului ce se preteaz pentru defibrilare, de pn la 100% Avantaje: o Necesit mai puin pregtire - nu este necesar interpretarea ECG o Convenabile pentru defibrilarea de prim-ajutor o Programe de defibrilare pentru public

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Defibrilarea semiautomat extern Se aplic electrozii adezivi Se urmresc instruciunile audio-video Se face analiza ECG automat Se ncarc automat dac ritmul cardiac se preteaz la defibrilare +/- trecere pe modul manual

Defibrilarea manual implic din partea operatorului: Identificarea ritmului ECG ncrcarea aparatului i aplicarea ocurilor Poate fi folosit pentru cardioversia sincron

Folosirea defibrilatorului n condiii de siguran Nu inei niciodat ambele padele n aceeai mn ncrcai padelele numai dup aplicarea lor pe toracele victimei Evitai contacul direct sau indirect tergei toate urmele de lichide de pe toracele pacientului ndeprtai sursele de oxigen din zona defibrilrii (1 metru)

Energia ocurilor Primul, precum si urmatoarele socuri monofazice vor fi de 360 J In cazul defibrilatoarelor bifazice primul soc va fi de 150-200 J in functie de aparat ocul va fi urmat imediat de RCP 30:2 timp de 2 minute, fara a evalua ritmul sau pulsul central Dac defibrilarea restabilete circulaia pacientului i FV/TV apare din nou, ncepei cu energia care a avut succes anterior

Defibrilarea Evaluarea ritmului se va face rapid dupa fiecare 2 minute de RCP, iar evaluarea pulsului central numai in situatia aparitiei unui ritm care ar putea sugera prezenta circulatiei. Daca in timpul celor 2 min. de RCP apare un ritm compatibil cu prezenta circulatiei, nu se vor intrerupe compresiunile toracice decat daca victima are semne vitale prezente.

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Cand se trateaza un stop cardiac in prespital, trebuie sa se asigure o RCP de buna calitate pe tot intervalul aducerii, aplicarii si incarcarii defibrilatorului.

Defibrilarea manual FV/TV diagnosticate dup ECG i semne de stop cardiac Selectai nivelul corect de energie ncrcai padelele dup ce au fost aplicate pe toracele pacientului Strigai atenie Verificarea vizual a zonei Verificarea monitorului Aplicarea ocului

ALGORITMUL UNIVERSAL DE TRATAMENT IN ALS

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Loviturile precordiale - indicaie: n cazul stopului cardiac asistat sau monitorizat

FIBRILATIA VENTRICULARA SI TAHICARDIA VENTRICULARA FARA PULS 1 oc RCP 2 min. Dup oc NU verificai pulsul carotidian sau ritmul electric, ci doar la sfarsitul celor 2 min.

n timpul RCP, corectai cauzele reversibile

verificai electrozii, poziia padelelor i contactul asigurai / verificai: calea aerian, accesul i.v. administrai adrenalin la 3-5 min, dupa al 3-lea oc

Compresiunile toracice, intubaia i ventilaia Verificai calea aerian: o Canula endotraheal o Masca laringian o Combitubul Dup asigurarea cilor aeriene, nu ntrerupei compresiunile toracice pentru ventilaie

Accesul intravenos i tratamentul medicamentos n FV/TV Venele centrale versus cele periferice Adrenalina 1 mg i.v. dupa cel de-al 3-lea soc Folosii amiodaron 300 mg dac FV/TV persist dup cel de-al 3-lea oc (alternativ lidocain 1mg/kg) Adrenalina la 3 - 5 min Luai n considerare i bicarbonatul de sodiu 50 mmoli dac pH < 7,1(NU de rutina) Verificai poziia padelelor

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

ASISTOLIA SI ACTIVITATEA ELECTRICA FARA PULS Cauze reversibile poteniale: Asistolie Confirmai: o Verificai electrozii monitorizare pe derivaiile I i II o Verificai reglajul amplitudinii undelor Adrenalin 1 mg o dat la 3-5min Hipoxie Hipovolemie Hipo/hiperkalemie i dezechilibre metabolice Hipotermie Pneumotorax Tamponad cardiac Toxice Tromboz coronarian/pulmonar

Activitatea electric fr puls Excludei / tratai cauzele reversibile Adrenalin 1 mg o dat la 3 - 5 min

V. STOPUL CARDIAC IN SITUATII SPECIALE 1. Inecul SCR consecinta a hipoxiei 5 ventilatii initiale Atentie la regurgitarea continutului gastric Prudenta in suspiciunea de leziune spinala Hipotermie primara sau secundara Apa dulce versus sarata Complicatii: ARDS/Pneumonie

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

2. Hipotermia Usoara(35-32), moderata(32-28), severa(<28) NU se administreaza adrenalina sau alta medicatie la t< 30C Cand t>30C intervalul de timp dintre dozele de medicamente se dubleaza Daca T<30C si FV persista dupa 3 socuri se reia defibrilarea doar cand T centrala > 30C

3. Electrocutia Leziunile sunt rezultatul efectului direct al curentului electric asupra membranelor celulare si a muschiului neted vascular Severitatea leziunilor e influentata de:tipul curentului, voltajul,rezistenta electrica,suprafata si durata contactului, traseul curentului Stop respirator-prin paralizia centrilor sau mm respiratori FV daca traverseaza miocardul in timpul perioadei vulnerabile a ciclului cardiac Asistola primara sau secundara asfixiei Traznetul 300KV in cateva ms Poate determina necroza miocardului, leziuni ale nn centrali si periferici, hemoragie si edem cerebral Management dificil al caii aeriene daca exista arsuri in jurul fetei Cea mai comuna aritmie FV Leziuni severe, profunde ale tesuturilor moi(sdr de compartiment)