UN ŞMECHER LA LECŢIE

VA TREBUI SĂ FACEŢI NEAPĂRAT şi cît mai degrabă cunoştinţă cu Matei. Tilică, cum îi spun colegii. Şina pentru că băiatul, după cum singuri veţi putea judeca, ar avea ceva extraordinar sau măcar deosebit în fiinţa lui; statură potrivită, potrivit de gras, nas, gură, frunte potrivită, potrivit de curat (de murdar, aş fi ispitit mai curînd să spun, dar se înţelege că murdăria nu e niciodată potrivită) etc. Cu toate acestea, repet, căutaţi de-i faceţi cunoştinţă. N-o să-1 uitaţi curînd, vă asigur. Dar pentru asta trebuie să-1 vedeţi scos la lecţie. Da, să-1 vedeţi ieşind din fundul clasei la tablă, rotindu-şi ochii, rugător, printre bănci: — Ce avem, mă? Ce avem? Apoi, oprindu-se zîmbitor în faţa profesorului: —Ah, ce bine îmi pare că m-aţi scos! Şi în aceeaşi fracţiune de secundă, întorcîndu-se desperat spre clasă: —Nu mă lăsaţi, mă! Nu mă lăsaţi! —Ei, Matei, ce lecţie am avut pentru azi? se aude întrebarea profesorului. Tilică se trage pe nesimţite lingă prima bancă şi-i izbeşte colegului talpa cu călcîiul: — Suflă, mă! Apoi, privind cu nevinovăţie drept în ochii profesorului: -- N-am înţeles întrebarea, tovarăşe profesor. Su-flă! — Ce titlu are lecţia de azi? Băiatul închide ochii, strînge din pumni, tropăie, oftează: — Nu pot să zic, tovarăşe profesor, e un nume încurcat... Profesorul arată cu capul o fată scoasă şi ea la lecţie. —Despre Vasile Lupu, răspunde aceasta. —Aşa am vrut să spun şi eu! ţîşneşte băiatul, biruind, în cele din urmă, nefericitul lapsus. —Unde a domnit Vasile Lupu? —Mai puneţi-mi o dată întrebarea, tovarăşe profesor. N-am înţeles-o bine... se roagă cu umilinţă Tilică, apoi, după ce întrebarea a fost repetată, răspunde cu siguranţă: Vasile Lupu a domnit în... ah! îşi înghionteşte pe furiş vecina. Nu pot să zic ... îmi stă pe limbă... —În Moldova, răspunde fata. —Tot aşa am vrut să zic şi eu!
1

. dar m-am încurcat la denumirile mai grele.. parcă scos din sărite.. — Mai întrebaţi-mă. —A avut.Nu tu.. parcă şapte. şi se opreşte rugător: N-am înţeles întrebarea. E un nume încurcat... tovarăşe profesor. în Muntenia era domn.. — Cît? —0 mie şase sute treizeci şi şapse. .. -. a avut. Tilică Vodă! Profesorul înmoaie tocul în cerneală. să spună Matei.Ştiu.—Cînd? —La una mie şase sute treizeci şi... îmbolmăjeşte băiatul afirmaţia cu o mîrîială vag negativă.. Nota trei. dar m-aţi încurcat.. Băiatul se agaţă de tablă. Eu am învăţat... Ce-s eu de vină? Poate dumneavoastră nu ştiţi.Denumiri grele? Dar pe voievodul Munteniei .... — Treci la loc. privind printre degete în clasă. Matei. Ţîţîie şi bîţîie din picior. sau n-a avut? —Nnnn.. — A. în Muntenia era domn al Munteniei. —Şi cine era domn în Muntenia? —în Muntenia era domn. Profesorul o repetă silabisind. tovarăşe profesor.. începu fata. da. se trage de ciuful frizurii. . jignit. dar mie băieţii aşa îmi zice.. —îl chema ca şi pe tine.îl chema ca şi pe tine. ştiu tovarăşe profesor.. —A avut războaie? —Nu. bombăne băiatul cu lacrimi in ochi. îl ajută profesorul. Ce tot spune ăla din fund? Parcă şase.. dar nu pot să zic.Eu? Vasile Lupu a domnit la una mie şase sute treizeci si. —Aşa am vrut să spun şi eu. -Ei? — La una mie şase sute treizeci şi — adaugă de-abia îngăimat — şi aşpte. începe el avîntat... se repede înaripat băiatul...ţi-am spus .. În loc de Matei... A avut. trăgînd discret de mînecă pe fetiţa ce ridică mîna. Tilicăăă! 2 . si.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful