CAPITOLUL V

SPATIUL ROMANESC INTRE DIPLOMATIE SI CONFLICT IN EVUL MEDIU SI LA INCEPUTURILE MODERNITATII

In aceasta perioada se constata tendinte de hegemonie (dominatie) manifestate de regatele vecine ca Ungaria sau Polonia, acestea dorind sa isi impuna suzeranitatea asupra tarilor romane, insa cel mai mare pericol venea de la sud de Dunare, de la Imperiul Otoman care dorea transformarea tarilor romane in pasalacuri cum se intamplase cu statele crestine din Balcani precum Bulgaria, Serbia sau Grecia. In cele din urma, pentru Poarta s-a dovedit a fi mai profitabila netransformarea tarilor romane in pasalacuri, pretinzand un tribut in schimbul pastrarii autonomiei. In fata acestor pericole, domnitorii romani se vor implica in numeroase cruciade tarzii cu scopul declarat de a ii indeparta pe Otomani din Europa insa sprijinul extern a fost destul de mic deoarece existau numeroase razboaie intre tarile europene sau europenii trimiteau un ajutor destul de mic sau foarte tarziu. De asemenea,domnii romani nu s-au putut baza pe clasa boiereasca intotdeauna deoarece aceasta oscila in participarea la lupta anti-otomana sub conducerea domnitorului si abandonarea acestuia imediat cum aparea posibilitatea negocierii cu Poarta. In acelasi timp, conflictul cu Imperiul Otoman a fost unul disproportional, ceea ce ii oblica pe romani sa duca razboaie indelungate si de uzura care sal faca pe adversar sa incheie o pace aparent favorabila sau se aplica tactica pamantului parjolit in locul unor batalii decisive, fiind arse din temelii asezari intregi, impiedicand astfel aprovizionarea armatei adverse. MIRCEA CEL BATRAN (1386-1418) A avut una dintre cele mai lungi domnii iar in timpul sau, statul medieval Tara Romaneasca cunoaste intinderea sa maxima. Inca de la inceputul domniei, Mircea cel Batran va atrage reactia turcilor prin masurile luate si anume: In 1388 include Dobrogea in Tara Romaneasca In 1389 se implica in batalia de la Kossvopolje (Campia Mierlei) cand ii sprijina pe crestinii sarbi impotriva Imperiului Otoman

Datorita pericolului maghiar, deoarece regele Sigismund de Luxemburg doarea sa aduca sub ascultare Tara Romaneasca, Mircea va promova Politica blocului romanesc care insemna o apropiere de domnii Moldoveni: Petru Musat iar apoi Alexandru cel Bun, astfel cu ajutorul lui Petru Musat, va incheia un tratat de deplina egalitate cu Regele Polonez Vladislav Jagello la 10 decembrie 1389 la Radom si ratificat la 20 ianuarie 1390 la Lublin. Dupa semnarea acestui tratat, Regele magiar este nevoit sa-si schimbe atitudinea fata de Mircea cel Batran, astfel la 7 martie 1395 la Kronstadt (Brasov) se incheie prima alianta anti-otomana din sudestul Europei intre Mircea si Regele maghiar. Acesta era un tratat de egalitate in care isi promiteau sprijin reciproc in lupta anti-otomana. Reactia Portii nu a incetat sa apara, sultanul Baiazid (1389-1402) va organiza o expeditie militara la nord de Dunare pentru a il pedepsi pe Mircea. Batalia principala se da

CAPITOLUL V
la 17 mai 1395 la Rovine si se incheie cu victoria lui Mircea cel Batran impotriva armatei Imperiului Otoman, astfel consolidandu-se independenta Tarii Romanesti. Dupa aaceasta victorie, boierimea autohtona nu mai dorind sa continuie conflictul cu Imperiul Otoman il va propune si chiar instala ca domn pentru o perioada scruta pe Vlad Uzurpatorul fratele lui Mircea cel Batran care era un apropiat al Imperiului Otoman. Victoria de la Rovine il determina pe Regele maghiar sa organizeze o cruciada anti-otomana la care va participa si Mircea cel Batran alaturi de cavalerii occidentali din Austria si Bavaria. Batalia decisiva se va da la 26 septembrie 1396 la Nicopole unde armata crestina va inregistra un aspru esec, cauza principala fiind aceea a neintelegerii dintre participanti, mai ales datorita cavalerilor occidentali care nu vor asculta ordinul Regelui maghiar Sigismund si vor da ei primul atac. Insusi sultanul Baiazid va fi surprins de rapiditatea victoriei. Apogeul politicii externe a lui Mircea cel Batran il reprezinta amestecul in luptele pentru tronul Imperiului Otoman intre fii lui Baiazid, dupa ce acesta este infrant in Batalia de la Ankara din 1402 de catre Timur Lank si este luat prizonier. Mircea il sustine mai intai pe Musa, apoi pe Mustafa insa spre ghinionul lui Mircea, sultan ajunge Megmed in 1413. Imediat Mehmed porneste o campanie de pedepsire a celor ce i-au fost impotriva ajungand cu armata pe linia Dunarii iar in schimbul autonomiei Tarii Romanesti, Mircea cel Batran plateste pentru prima data tribut Imperiului Otoman. In 1418, Mircea cel Batran se stinge din viata fiind inmormantat la Manastirea Cozia. IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456) A fost voievod al Transilvaniei si regent (loctiitor al Regelui) Ungariei ce provenea dintr-o familie de romani care s-a trecut la catolicism si s-a maghiarizat. A dus toata viata o lupta anti-otomana in cadrul careia a implicat si Tara Romaneasca si Moldova. In anul 1442, infrange o armata otomana ce invadase Transilvania si Tara Romaneasca iar in urma victoriei de pe raul Ialomita il pune pe tronul Tarii Romanesti pe Vlad Dracul (tatal lui Vlad Tepes). In anul 1443, organizeaza Campania cea lunga in Balcani cu scopul de a elibera aceasta zona de turci sau macar de a ii intarzia pe acestia sa atace Ungaria. Acum cucereste orasele Nis si Sofia. In anul 1444, sub conducerea Regelui Bratislav l al Ungariei, participa la Cruciada de la Varna care se va incheia cu un dezastru pentru crestini. In anul 1456, Iancu de Hunedoara intervine in ajutorul crestinilor pentru a apara Belgradul. Sultanul Mahomed al ll-lea (cel care a cucerit Constantinopolul) dorind extinderea Imperiului Otoman spre centrul Europei. La Belgrad, Iancu de Hunedoara va infrange Imperiul Otoman, oprind pentru cateva decenii patrunderea acestora in Europa centrala. Insa la cateva zile dupa obtinerea victoriei, Iancu se stinge din viata in tabara de la Zemun de langa Belgrad fiind bolnav de ciuma. Iancu de

CAPITOLUL V
Hunedoara a fost unul dintre cei mai buni coordonatori de osti din sud estul europei din perioada Evului Mediu. VLAD TEPES (1448; 1456-1462; 1476) A doua oara este instalat ca domn in 1456 de catre Iancu de Hunedoara in speranta ca-l va sustine in lupta anti-oromana. Inca de la inceput ia unele masuri dure impotriva boierimii pentru a isi consolida tronul, apoi in 1459 refuza plata tributului catre Imperiul Otoman iar in perioada 1461-1462 organizeaza expeditii la sud de Dunare pentru a dezorganiza garnizoanele Imperiului Otoman. Drept raspuns, in 1462, sultanul Mahomed al ll-lea organizeaza o expeditie in Tara Romaneasca cu scopul de a il inlocui pe Vlad Tepes. Vlad aplica tactica pamantului parjolit evitand o lupta directa cu Armata Otomana iar in noaptea de 16 spre 17 iunie 1462, are loc celebrul Atac nocturn cand Vlad se deghizeaza impreuna cu garda lui personala si patrunde in tabara Armatei Otomane cu scopul de a il asasina pe Sultan insa nu va reusi aest lucru deoarece Sultanul nu se afla in cortul sau, insa va crea panica in randul Armatei Otomane. Nici acest atac nocturn nu va reusi sa opreasca armata otomana care va intra in Targoviste (capitala Tarii Romanesti de la acea vreme) unde boierima il accepta ca domn pe Radu cel Frumos care era fratele lui Vlad Tepes si un apropiat al Imperiului Otoman. Acum se restabileste plata tributului, in timp ce Tepes se fugiaza in Transilvania unde spera sa obtina ajutor din partea regelui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara. Deoarece Matei Corvin cheltuise banii trimisi de Papa pentru a organiza o noua cruciada, acesta il va aresta pe Vlad falsificand o scrisoare impreuna cu sasii din Transilvania pretinzand ca acesta ar fi cerut incheierea unei paci cu Imperiul Otoman. Negustorii sasi au dorit sa-l inlature pe Vlad Tepes deoarece acesta le taiase toate privilegiile comerciale din Tara Romaneasca. Vlad va fi inchis initial la Buda, apoi la Vichegrad unde va sta 14 ani, tot in aceasta perioada, sasii din Transilvania il vor discredita inventand celebrele povestiri in care domnitorul muntean este caracterizat drept un tiran sadic si insetat de sange. In 1476, Vlad este eliberat la intervenita lui Stefan cel Mare (care era varul acestuia) si instalat ca domn insa in cateva luni, boierimea organizeaza un complot in urma caruia Vlad Tepes este asasinat. STEFAN CEL MARE (1457-1504) Ocupa Tronul Moldovei cu ajutorul lui Vlad Tepes. Ideea de baza a politicii sale externe a fost sa nu aiba doi dusmani externi in acelasi timp. Inca de la inceputul domniei se apropie de Polonia. In 1473 refuza plata tributului si intervine in Tara Romaneasca indepartandu-l de la tron pe Radu cel Frumos. Stefan va incerca sa gaseasca aliati precum Papalitatea, Venetia, Polonia, Ungaria sau Hanul Turcoman al Persiei pentru a face fata pericolului Otoman. In 1474-1475 este organizata o campanie de catre Sultanul Mahomed al ll-lea, condusa de catre Soleiman Pasa in care se vor infrunta cca. 120.000 de turci cu cca. 40.000 de moldoveni. Tactica aleasa

CAPITOLUL V
de catre Stefan a fost cea a pamantului parjolit. Batalia principala s-a dat la Vaslui unde datorita reliefului deluros, Imperiul Otoman nu si-a putut desfasura trupele, astfel Armata Moldoveana obtinand victoria. In anul 1476 este organizata o campanie, condusa chiar de catre Sultanul Mahomed al ll-lea, in care Imperiul Otoman invinge armata lui Stefan la Razboieni insa victoria nu este valorificata deoarece cetatile Moldovene rezista iar aprovizionarea Armatei Otomane se facea foarte greu. In anul 1479, Venetia incheie pace cu Imperiul Otoman, in aceasta situatie, ramand singur in lupta anti-otomana, Stefan se vede obligat sa incheie la randul sau pace cu Imperiul Otoman in 1480. In 1484, noul sultan, Baiazid al ll-lea, ataca Moldova si cucereste cetatile Chilia si Cetatea Alba. Pentru a le recupera, Stefan se apropie de Regele Poloniei, Vladislav Jagello, depunand juramantul de vasalitate la Colomea. In 1486-1487, ramas singur in estul Europei in fata Imperiului Otoman, Stefan se hotaraste sa plateasca tribut in schimbul mentinerii autonomiei tarii. Domnia lui Stefan cel Mare a insemnat cea mai buna perioada a Moldovei medievale, atat din punct de vedere politic, economic dar si cultural. MIHAI VITEAZUL (1593-1601) La inceputul secolului 16, situatia tarilor romane se agraveaza deoarece domnitorii erau numiti sau maziliti (inlocuiti) de catre Poarta iar Transilvania, dupa ce Ungaria este transformata in pasalc, aceasta devine principat autonom sub suzeranitate otomana. Tot acum cresc foarte mult darile (tributul, peschesul) catre Poarta, astfel tarile romane se vor afla intr-o criza economica puternica. Mihai Viteazul , in jurul anului 1590, era un mare ban al Craiovei iar in 1593, isi cumpara Tronul de la Sultan, insa inca de la inceput a fost nemultumit de sistemul impus de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca. Adera de buna voie la Liga Sfanta, o alianta anti-otomana formata din state crestine si avandu-l in frunte pe Imparatul Sfantului Imperiu Romano-German, Rudolf al ll-lea de Habsburg. LUPTA ANTI OTOMANA Incepe in anul 1594 cand Mihai asasineaza creditorii levantini care venisera sa ii ceara banii imprumutati cu care isi cumparase Tronul. In 1594-1595, acesta porneste o campanie impotriva tatarilor dar si una la sudul Dunarii. Pentru a avea sprijinul Transilvaniei, accepta suzeranitatea Principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory. La 20 mai 1595, Tara Romaneasca este invadata de peste 100.000 de soldati otomani condusi de Sinan Pasa, armata lui Mihai numarand cca. 16.000 de soldat ajutati de alti cca. 7.000 de transilvaneni condusi de Albert Kiraly. Lupta are loc la 23 august 1595 la Calugareni, romanii iesind invingatori insa ofensiva otomana nefiind oprita, astfel ca Bucurestiul si Targoviste sunt ocupate, Imperiul Otoman incepand transformarea tarii in pasalac. Dupa ce primeste sprijinul Transilvaniei si al Moldovei, intre 15-20 octombrie 1595, turcii vor fi inlaturati din tara in urma bataliei de la Giurgiu. In 1596, Mihai organizeaza o campanie la sud de Dunare

CAPITOLUL V
ajungand pana la Plevna si Sofia. In 1597, Mihai incheie pace cu Imperiul Otoman ce ii diminueaza tributul si ii recunoaste domnia pe viata. In 1598, Mihai incheie un tratat de prietenie cu Imparatul Sfantului Imperiu Romano-German, Rudolf al ll-lea de Habsburg. Prin acest tratat, Mihai spera sa gaseasca aliati cresti cu ajutorul carora sa inlature definitiv dominatia otomana din Tara Romaneasca insa situatia geo-politica se schimba radical dupa ce Sigismund Bathory renunta la Tronul Transilvaniei in favoarea varului sau, Andrei Bathory, un apropiat al Poloniei si un sustinator al pacii cu Imperiul Otoman. In acelasi timp, Domnul Moldovean Eremia Movila actioneaza pentru instalarea fratelui sau, Simion Movila, la Tronul Tarii Romanesti. UNIREA DIN 1600 Pentru a mentine frontul anti-otoman, Mihai decide sa intervina in Transilvania unde in octombrie 1599 va obtine Victoria de la Shelinber invingandu-l pe Andrei Bathory iar in noiembrie 1599, acesta se proclama Domn al Ardealului la Alba Iulia. Din Transilvania trece muntii in Moldova unde nu va intampina o rezistenta prea mare deoarece cetatile Moldovei, inclusiv Suceava, isi deschid portile in fata lui Mihai Viteazul. Astfel, pentru o perioada scurta de timp, Mihai va reusi sa unifice cele 3 tari romane. La 20 mai 1600, Mihai se intitula Domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei. Imediat Imperiul Habsburgic le recunoaste domnia celor 3 tari insa masurile pe care Mihai lea luat in favoarea romanilor din Transilvania, va starni ostilitatea nobilimii maghiare si sasesti. Astfel, in septembrie 1600nobilimea maghiara se revolta impotriva lui Mihai, sprijinita fiind de trupele imperiale ale lui Gheorghe Basta, trimise initial sa-l ajute pe Mihai. Batalia principala se da la Mieraslau unde Mihai pierde Ardealul. In octombrie 1600, Eremia Movila ajutat de Polonia, recastiga Tronul Moldovei iar de aici patrunde in Tara Romaneasca unde il instaleaza ca Domn pe Simion Movila. Pana in primavara lui 1601, Mihai se afla in pribegie la Viena si Praga incercand sa obtina sprijinul Imparatului Sfantului Imperiu Romano-German, Rudolf al ll-lea de Habsburg. In acelasi timp, nobilimea maghiara il instaleaza ca principe pe Sigismund Bathory. Acum, Imparatul Sfantului Imperiu Romano-German, Rudolf al ll-lea de Habsburg, il sustine financiar pe Mihai Viteazul pentru a recastiga Transilvania, astfel ca la 13 august 1601, la Guraslau, acesta il invinge pe Sigismund Bathory, recastigand Transilvania. Fiindu-le teama de Mihai, Imperiul Habsburgic a dat acordul ca Mihai Viteazul sa fie asasinat in tabara sa militara de la Campia Turzii din ordinul Generalului imperial Gheorghe Basta la 19 august 1601. In timpul domniei lui Mihai, a fost apreciata mai mult lupta anti-otomana, in special la popoarele din Balcani in timp ce in occident, victoriile obtinute de catre Mihai au fost prezentate ca fiind ale lui Sigismund Bathory sau ale Imparatului Sfantului Imperiu Romano-German, Rudolf al ll-lea de Habsburg in calitatea lor de suzerani. Unirea celor 3 tari romane la vremea respectiva nu a fost inteleasa, ea devenind pentru generatiile urmatoare un simbol al tuturor romanilor, in special pentru generatia pasoptista.