A

PREVENI E MAI USOR DECT A TRATA!

AFLAM MAI MULTE DESPRE BOLILE CAUZATE DE FUMAT!

SA

Proiect realizat de: Epure Adriana Chitu Emanuel

Clasa a XI-a Uman

DAR MAI INTAI, SA NE CUNOASTEM MAI BINE!

n imaginea din stnga avei cteva dintre substanele componente ale unei igri.

MILIOANE DE OAMENI MOR ANUAL DIN CAUZA FUMATULUI. TE-AI

GANDIT VREODATA CA AI PUTEA CHIAR TU SAU CINEVA DRAG SA DEVENITI DOAR O CIFRA INTR-O STATISTICA?

FUMATUL DISTRUGE ATAT SANATATEATA TA CAT SI PE CEA A CELOR DIN JURUL TAU. AFLA DESPRE BOLILE LA CARE TE EXPUI SAU II EXPUI PE CEI DIN JURUL TAU ATUNCI CAND FUMEZI.
Gura si faringe Inima Uter si ovare Pancreas Creier Laringe si trahee Plamani

Testicule

Cai urinare

Sist. circulator

Piele si dinti

Oase

Fumatul provoaca boli pulmonare!

Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC). Tusea i expectoraia, dispneea (dificultatea n respiraie), wheezing-ul (respiraie zgomotoas) i durerile toracice, constituie simptomele res-piratorii principale. Riscul de deces pentru fumtorii de peste 25 de igri pe zi este de 20 de ori mai mare dect al nefumtorilor Expunerea pasiv a ftului la fumat, de ctre o mam care fumeaz pe parcursul sarcinii, crete riscul nounscutului de a dezvolta astm n primii 3 ani de via. Fumatul este unul din cei mai importani i, de asemenea, unul din cei mai evitabili factori de risc pentru infeciile tractului respirator Fumatul este un factor de risc de mbolnvire pentru tuberculoz prin scderea capacitii de aprare mpotriva bacilului Koch i prin reactivarea unor leziuni latente ce dateaz uneori din copilrie. Asocierea fumatului cu tuberculoza crete riscul apariiei unui cancer bronhopulmonar. Cancerul laringian se poate localiza n orice segment al acestui organ dar in majoritatea cazurilor, debutul leziunilor se face la nivelul glotei.

Fumatul afecteaza pancreasul!

Fumatul crete riscul de cancer pancreatic, independent de consumul de alcool, obezitate, existena unei afeciuni a colecistului: de exemplu, brbaii care fumeaz zilnic mai mult de 40 igri, au un risc de a suferi de cancer pancreatic de 3,3 ori mai mare dect nefumtorii. Nici femeile nu sunt exceptate: la un consum mediu de 1 pachet/ zi, riscul este de 1,7 ori mai mare.

Fumatul afecteaza caile urinare!

Miile de substane toxice coninute n gudronul obinut prin arderea igrii sunt metabolizate (distruse) inclusiv la nivelul rinichiului i apoi sunt eliminare prin urin. De aceea i sistemul urinar este afectat de fumat. Riscul de carcinom renal este dependent de doza de tutun inhalat zilnic i de sex: brbaii care fumeaz zilnic mai puin de 10 igri, au un risc de 1,6 ori mai mare dect nefumtorii iar cei care fumeaz peste un pachet, au risc crescut de 2 ori. Femeile sunt oarecum protejate, dar dac fumeaz zilnic peste un pachet, au i ele un risc considerabil crescut (de 1,58 ori).

Fumatul afecteaza sistemul nervos central!

Fumatul este responsabil de 12% - 14% din decesele prin accident vascular cerebral (AVC). Riscul de a suferi un AVC este mai mare la femei i depinde de numrul de igri fumate zilnic: pentru cele care fumeaz mai puin de 15 igri/ zi, riscul este de 2,5 ori mai mare dect la nefumtoare. n schimb, pentru mai mult de 25 igri/ zi, riscul este de 3,8 ori mai mare. Ele pot fi tranzitorii, de scurt durat, cu tulburri de vedere, sincope sau manifestri vegetative dar pot fi i severe, nsoite de paralizii, dificulti de vorbire, probleme de natur psihic. Decesul subit, aparent n plin sntate, este frecvent provocat de un AVC masiv. AVC apare ca urmare a unor hemoragii sau infarcte cerebrale ntinse ori mai mici dar extinse.

Fumatul cauzeaza boli coronariene!

Fumatul este considerat ca fiind cea mai important cauz responsabil de producere a bolii arterelor coronare. i alte afeciuni cardiovasculare sunt influenate de fumat: anevrismul aortic, ateroscleroza,, hipertensiunea arterial. Nicotina, dar i substane din gudronul rezultat prin arderea tutunului, favorizeaz apariia plcilor de aterom, practic ateroscleroza, vasele pierzndu-i elasticitatea i opunnd o mai mare rezisten la curgerea fluxului sanguin. Drept consecin, cnd sunt obstruate vasele sanguine pot aparea hipertensiunea arterial i/sau deficiene circulatorii la nivelul membrelor care se pot solda cu amputarea acestora sau anevrisme ale arterelor mari. Dac obstrucia se localizeaz la nivelul arterelor coronare, exist riscul major de a se produce infarcte miocardice iar n cazul vascularizaiei creierului apariia accidentelor vasculare cerebrale.

 Fumatul

cauzeaza boli ale uterului si ovarelor!

Sntatea femeilor este influenat negativ de fumat, datorit modificrilor metabolismului hormonilor sexuali (scderea activitii estrogenului, creterea activitii testosteronului) dar i datorit greutii mai mici dect normalul. Astfel, sunt nregistrate mai frecvent:

anomalii ale ciclului menstrual: Fumtoarele au risc cu aproape 50% mai mare de a avea dureri menstruale dar i perioada dureroas a menstruaiei este mai mare (cu aproximativ jumtate de zi). CU ct fumeaz mai mult, cu att riscul de dureri menstruale este mai mare, comparativ cu nefumtoarele: cele care fumeaz zilnic mai mult de 10 igri, au risc aproape dublu (de 1,9 ori mai mare) iar cele care au fumat cel puin 9 ani au risc de 3,4 ori mai mare.

instalare

precoce a menopauzei: n medie, cu 2 ani mai devreme dect nefumtoarele. Fumtoarele au un risc de 2,1 ori mai mare dect nefumtoarele de a intra la menopauz mai devreme. CU ct fumeaz mai mult, cu att riscul este mai mare: la mai mult de 1 pachet de igri fumate zilnic, riscul de instalare precoce a menopauzei este de 2,7 ori mai mare.
aspect

masculin al taliei/ formei corpului (distribuie androgin a esutului adipos).

avorturi

spontane. Riscul de avort spontan este crescut cu cel puin 25% la femeile fumtoare, riscul fiind cu att mai mare cu ct numrul de igri este mai mare, dar i cele care fumeaz zilnic mai puin de 9 igri pot avea probleme.

 Dependenta

de nicotina

Dependenta este provocata de substanta numita nicotina, drog care intra in compozitia tutunului. Nicotina determina modificari la nivel cerebral, care provoaca o placere de moment. Tocmai aceasta placere de scurta durata este aceea care ii face pe oameni sa isi doreasca sa mai fumeze inca o tigara si apoi inca una. O persoana dependenta de nicotina are de-a face cu o serie de simptome neplacute care sunt indepartate temporar prin fumat. Prezenta nicotinei creste ritmul cardiac si stimuleaza secretia de dopamina la nivel cerebral. Dopamina, un neurotransmitator, joaca un rol important in perceptia placerii. Specialistii sunt de parere ca este nevoie de numai cateva secunde pentru ca nicotina sa influenteze activitatea cerebrala.

Dependenta de nicotina este una din cele mai dificil de indepartat tipuri de dependenta si este asociata ca mecanism cu dependenta de droguri periculoase precum heroina sau cocaina. Odata instalata, oamenilor le este foarte greu sa renunte. Din pacate, desi substanta care provoaca dependenta este nicotina, odata cu aceasta fumatorii inhaleaza multe alte substante toxice.
Simptomele dependentei de nicotina variaza de la individ la individ. Acestea includ: Simptome de sevraj cand incearca sa renunte la fumat, dependentul trece prin diferite stari, fizice si psihice: accese de furie, iritabilitate, slaba capacitate de concentrare, depresie, frustrare, cresterea apetitului sau insomnie. In unele cazuri, sevrajul se poate manifesta si prin diaree sau constipatie; Fumatorul nu poate renunta are cel putin o tentativa nereusita de renuntare la fumat; Dependentul continua sa fumeze, in ciuda problemelor de sanatate. Este cazul persoanelor care nu renunta la fumat, chiar daca au fost diagnosticate cu o boala asociata consumului de tutun; Renunta la anumite activitati sociale din cauza fumatului - incepe sa evite restaurantele si barurile in care fumatul nu este permis sau viziteaza din ce in ce mai rar prietenii in ale caror apartamente nu se fumeaza.

Dependenta de nicotina are si o latura psihologica. De multe ori, fumatul este asociat unor
activitati placute si unor momente relaxante ale zilei cum ar fi: prima ceasca de cafea de dimineata; pauzele de la munca sau dupa activitati de rutina; dupa masa majoritatea fumatorilor au o dorinta mai puternica de a fuma imediat dupa ce au mancat; consumul de alcool multi fumatori sunt de parere ca alcoolul si tutunul merg cel mai bine impreuna; prezenta altor persoane, in special daca si acestea sunt fumatoare; momente de stres majoritatea fumatorilor obisnuiesc sa fumeze in momentele in care se confrunta cu o situatie stresanta sau cu un nivel ridicat de implicare emotionala; ofatul.

ALTE BOLI CAUZATE DE FUMAT:

Cariile - Fumatorii prezinta un numar de 3 ori mai mare de carii decat nefumatorii. Acest lucru se datoreaza aparitiei placii dentare care favorizeaza dezvoltarea bacteriilor, ducand in final la carierea dintilor. Cefaleea si migrenele apar frecvent la fumatori datorita monoxidului de carbon si scaderii fluxului sangvin cerebral. Halena reprezinta mirosul neplacut al respiratiei asociat fumatorilor care nu poate fi indepartat cu ajutorul nici unei ape de gura sau paste de dinti.

Fumatul scade imunitatea. Datorita fumatului creste numarul de globule albe, al limfocitelor, se poate modifica echilibrul dintre diferite sub-seturi de limfocite T, se reduce numarul celulelor NK - Natural Killer - (cu rol foarte important in protejarea organismului impotriva cancerului) -, se reduce numarul celulelor Laughans, motiv pentru care apare displazia colului.