gariei dect cu preul unui mare ocol, cpetenia primei armate inu s-1 asigure pe regele Coloman al Ungariei,

chiar la grania regatului maghiar, c ci i ai si vor avea o comportare exemplar. Pentru a mpiedeca repetarea actelor comise de primii cruciai, Godefroi de Bouillon i anun sodaii c i va pedepsi extrem de sever n caz de nclcare a angajamentului luat. Datorit acestei msuri, traversarea Ungariei se fcu fr nici un Ici de incidente. Cea de-a doua armat debarca mai nti la Avlona, pe coasta Albaniei. De aici ea i-a conlinuat drumul, prin Kastoria, spre Constantinopol. Cruciaii provensali au traversat Italia de nord, Croaia, Dalmaia, Albania, Macedonia, dup i.ire s-au ndreptat spre capitala Bizanului. Cea de-a patra armat a strbtut prima parte .1 drumului pe uscat. mbarcat pe nave la Brindisi, n Italia, ea a nconjurat coastele peninsulei pentru a putea debarca la Durazzo. De aici, pe uscat, depind Elbassan, Ohrida, Bitolia, Vodena i Salonic i-a continuat drumul spre Constantinopol. n general, cele patru armate ale cruciailor n au comis pe teritoriul Bizanului acte prea grave, l.ipt care a fcut ca ntre cruciai i autoritile imperiale s se stabileasc de la nceput relaii co recte. Dup un timp ns aceste relaii au nceput sa capete aspectul tot mai pronunat al unor divensiuni. Cauza rezida n preteniile Bizanului asupra fostelor sale teritorii asiatice. Bizantinii au nKIes mai bine zis voiau s neleag c .rinatele cruciate au luat drumul rsritului pentru .1 cuceri n numele i pentru Bizan locurile sfinte,
67