Sunteți pe pagina 1din 18

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5. 6. Ce este Uniunea European Cum funcioneaz Uniunea European Uniunea monetar Simbolurile Uniunii Europene Economia Infrastructura

Ce este Uniunea European?


Uniunea European (UE) este o uniune economic i politic, dezvoltat n Europa, ce este compus din 27 state:
Austria (1995) Belgia (1952) Bulgaria (2007) Cipru (2004) Danemarca (1973) Estonia (2004) Finlanda (1995) Frana (1952) Germania (1952) Grecia (1981) Irlanda (1973) Italia (1952) Letonia (2004) Lituania (2004) Luxemburg (1952) Malta (2004) Polonia (2004) Portugalia (1986) Regatul Unit (1973) Republica Ceh (2004) Romnia (2007)

Slovacia (2004) Slovenia (2004) Spania (1986) Suedia (1995) rile de Jos (1952) Ungaria (2004)

Cum funcioneaz UE
UE a fost creat n perioada care a urmat celui de-al Doilea Rzboi Mondial. n prima etap, s-a pus accent pe consolidarea cooperrii economice: rile implicate n schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic i astfel se evit riscul izbucnirii unui nou conflict. n 1958 este creat Comunitatea Economic European (CEE), care, iniial, contribuie la intensificarea cooperrii economice ntre ase ri: Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg i rile de Jos. Urmeaz crearea unei piee unice de mari proporii, care continu s se dezvolte ctre valorificarea ntregului su potenial.

Unul dintre obiectivele principale este promovarea drepturilor omului, pe plan intern i mondial.

Demnitatea uman, libertatea, democraia, egalitatea, statul de drept i respectarea drepturilor omului sunt valorile intrinsece ale UE. Din 2009, odat cu semnarea Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale reunete toate aceste drepturi ntr-un singur act. Instituiile UE sunt obligate s le respecte, la fel i guvernele statelor membre atunci cnd aplic legislaia european.

Piaa unic este principalul motor economic al UE, facilitnd libera circulaie a bunurilor, serviciilor, capitalului i persoanelor. Un alt obiectiv-cheie este dezvoltarea acestei resurse majore, pentru a le

permite europenilor s se bucure din plin de avantajele pieei unice.

Pe msur ce se extinde, UE dorete ca instituiile europene s fie mai transparente i mai democratice. Parlamentul European, ai crui membri sunt alei prin vot direct, a fost nvestit cu noi prerogative, iar parlamentele naionale joac acum un rol mai important, participnd la procesul decizional alturi de instituiile europene. De asemenea, cetenii europeni dispun de mai multe mijloace de a participa la viaa politic european.

Uniunea monetar
ncercarea Uniunii Europene de a crea o singur moned pentru Europa, cum se spunea i n Tratatul Maastricht, a fost controversat de la nceput. De exemplu unele ri europene, cum a fost Marea Britanie, s-au temut ca acest lucru le va amenina identitatea naional i autoritatea guvernului. n ciuda acestor temeri multe state membre au ncercat s ndeplineasc obiectivele economice necesare unei monezi unice:

1. rata de inflaie a unei ri s nu fie cu 1,5 mai mare dect media primelor 3 ri cu inflaia cea mai mic.

2. deficitul bugetului unei ri s nu depaeasc 3 la sut din PIB i datoria guvernului s nu depeasc 60 la sut. 3. dobnda pe termen lung a unei ri s nu fie cu 2 la sut mai mare dect media primelor trei ri cu dobnda cea mai mic 4. o ar nu trebuie s devalorizeze moneda fa de moneda altei ri membre UE cu cel puin 2 ani nainte de UEM.

Simbolurile Uniunii Europene Drapelul Uniunii Europene Drapelul Europei este folosit att de
Uniunea European ct i de Consiliul Europei. Este format dintr-un cerc din 12 stele (galbene) pe un fundal albastru. Albastrul reprezint vestul, numrul de stele reprezint perfeciunea iar faptul c sunt n cerc reprezint unitatea. Stelele nu variaz n funcie de numrul statelor membre a nici uneia dintre organizaii pentru c reprezint oamenii din Europa, inclusiv cei dinafara Uniunii.

Imnul Imnul European este bazat pe un preludiu al Odei Bucuriei al lui Ludwig van Beethoven. Avnd n vedere numrul mare de limbi din Europa, imnul este doar n versiunea instrumental, iarversurile germane nu au nici un statut oficial. A fost adoptat de liderii Comunitilor Europene n 1985. Acesta nu nlocuiete imnurile naionale, dar este destinat s celebreze valorile comune. Este cntat n ocazii oficiale att de Consiliul Europei ct i n Uniunea European. Deviza Deviza Unitate n Diversitate a fost adoptat de Uniunea European la 4 mai 2000 dup ce a fost organizat un concurs numit O deviz pentru Europa. Este inspirat din deviza latin a premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta: In Varietate unitas! Deviza a fost tradus n toate cele 23 de limbi oficiale n 2004.

Ziua Europei

Ziua Europei este o srbtoare n Europa inut anual n 5 i 9 mai din cauza diferenelor dintre Consiliul Europei i Uniunea European. 9 mai 1950 a fost data la care Robert Schuman a fcut istorica Declaraie Schuman prin care propunea ca industriile de oel i crbuni ale Germaniei de Vest, Franei i a altor state trebuie s se uneasc pentru a evita un nou rzboi. Acest moment este considerat ca fiind fondator pentru ceea ce astzi este Uniunea European i a fost aleas ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano din 1985. Consiliul Europei a fost fondat pe 5 mai 1949 si astfel a ales s srbtoreasc la aceast dat nfiinarea sa.

Euro ca simbol

Euro nu a fost unul dintre simbolurile originale create de ctre Consiliul Europei i aparine doar UE, dar a devenit un simbol din anul 2002, cnd a nlocuit 12 monede naionale din UE. n acest moment este folosit de cei mai muli membri ai UE i a devenit unul dintre cele mai tangibile simboluri ale unitii europene pentru cetenii din Uniunea European.

Economia Uniunea European a stabilit o pia unic pe teritoriul tuturor statelor


membre. n 2010, UE a generat un procent estimat de 26% (16.242 miliarde de dolari) din produsul intern brut la nivel mondial, astfel UE are cea mai mare economie a lumii. Este cel mai mare exportator, cel mai mare importator de bunuri i servicii i cel mai mare partener comercial pentru multe ri precum China, India i Statele Unite ale Americii. Din 500 cele mai mari corporaii dup venituri (Fortune Global 500 din 2010), 161 au sediul n Uniunea European. n noiembrie 2011, omajul n UE era de 9,8%, investiiile erau de 20,3% din PIB n noiembrie 2011, inflaia de 3,4% iar deficitul public era de 6.6% n octombrie 2011.

Cele 10 cele mai mari economii ale lumii i UE ca entitate dup PIB (2011)

Infrastructura
UE depune eforturi pentru mbuntirea infrastructurii transfrontaliere, de exemplu prin intermediul reelelor transeuropene (TEN). Proiectele din cadrul TEN includ tunelul de sub Canalul Mnecii, LGV Est, tunelul feroviar Frejus, Podul Oresund i tunelul Brenner. n 2001 s-a estimat c pn n 2010 reeaua va acoperi: 75.200 km de drumuri, 78.000 km de ci ferate, 330 de aeroporturi, 270 de porturi maritime i 210 porturi interne.


Podul resund

Tunelul de sub Canalul Mnecii

Tunelul Brenner

Un alt proiect de infrastructur este sistemul de poziionare global


Galileo, o propunere de navigaie global prin satelit, care urmeaz s

fie construit de ctre Uniunea European i lansat de ctre Agenia Spaial European (ESA), putnd s fie operaional pn n 2010. Proiectul a fost lansat parial pentru a reduce dependena fa de Statele Unite ale Americii (care deine sistemul Global Positioning System), dar, de asemenea, i pentru a oferi o acoperire mai complet la nivel mondial i pentru a permite o precizie mult mai mare, dat fiind vechimea sistemului GPS.[89] Iniiativa a fost ns criticat din cauza costurilor, a ntrzierilor, precum i din cauza lipsei de utilitate, avnd n vedere existena actualului sistem GPS.

Bibliografie
Internet: www.wikipedia.ro www.europa.eu Imagini

S-ar putea să vă placă și

  • Ierarhia Feudala
    Ierarhia Feudala
    Document5 pagini
    Ierarhia Feudala
    Alina Suciu
    67% (6)
  • Banii Scripturali
    Banii Scripturali
    Document4 pagini
    Banii Scripturali
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Reteta
    Reteta
    Document2 pagini
    Reteta
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Statistici
    Statistici
    Document11 pagini
    Statistici
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Schema de Tip Ponzi
    Schema de Tip Ponzi
    Document3 pagini
    Schema de Tip Ponzi
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Simon
    Proiect Simon
    Document11 pagini
    Proiect Simon
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Agri Cultura
    Agri Cultura
    Document25 pagini
    Agri Cultura
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Marketing
    Proiect Marketing
    Document12 pagini
    Proiect Marketing
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • UE
     UE
    Document18 pagini
    UE
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Mate
    Proiect Mate
    Document17 pagini
    Proiect Mate
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Model Scrisoare de Intenție
    Model Scrisoare de Intenție
    Document1 pagină
    Model Scrisoare de Intenție
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Economie 2
    Economie 2
    Document10 pagini
    Economie 2
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Economie 2
    Economie 2
    Document10 pagini
    Economie 2
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • SIVECO
    SIVECO
    Document10 pagini
    SIVECO
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Jocurile Copilariei Noastre
    Jocurile Copilariei Noastre
    Document2 pagini
    Jocurile Copilariei Noastre
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Retete
    Retete
    Document2 pagini
    Retete
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • SIVECO
    SIVECO
    Document10 pagini
    SIVECO
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Poluarea Judetului
    Poluarea Judetului
    Document3 pagini
    Poluarea Judetului
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • SIVECO
    SIVECO
    Document10 pagini
    SIVECO
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Jocurile Copilariei Noastre
    Jocurile Copilariei Noastre
    Document2 pagini
    Jocurile Copilariei Noastre
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări
  • Referat Final
    Referat Final
    Document21 pagini
    Referat Final
    Alina Suciu
    Încă nu există evaluări