Sunteți pe pagina 1din 67

CUPRINS ,,CARIERA DE AMFIBOLITE SI STATIE DE CONCASARE-SORTARE COM. TURNU ROSU, JUD. SIBIU TITULAR: S.C. AMFIBOSWIN S.R.L. I.

INTRODUCERE 3

II. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 5


2.1. Localizare si topografie
2.1.1. Elemente de amplasare fizico geografica 2.1.2. Asezarile umane

5
5 9

2.2. Geologie si hidrogeologie


2.2.1. Geologia

10
10

III. ISTORICUL VIITOARE

AMPLASAMENTULUI

SI

DEZVOLTARI 15
15 15

3.1. Istoricul amplasamentului 3.2. Dezvoltari viitoare

IV. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI 16


4.1. Generalitati angajati / schimb ; procese tehnologice
16

4.2. Incetarea activitatii monitorizarea zonei 4.3. Materiale de constructii

inchiderea

carierei
24 27

4.4. Stocarea materialelor depozite de materii prime, rezervoare subterane 28 4.5. Emisii in atmosfera emisii tehnologice, alte emisii in atmosfera 29 4.6. Alimentarea cu apa ; efluenti tehnologici si menajeri, 34 sistemul de canalizare al apelor pluviale 4.7. Producerea si eliminarea deseurilor
1 36

4.8. Alimentarea cu energie electrica 4.9. Protectia si igiena muncii 4.10. 4.11. 4.12. 4.13. Prevenirea si stingerea incendiilor Zgomotul si vibratiile Securitatea zonei Administratie

38 38 39 39 50 50

V. CALITATEA SOLULUI

51

5.1. Efecte potentiale ale activitatilor de pe amplasamentul analizat 51 5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate
53

VI. EVALUAREA RISCULUI IN ACTIVITATE VII.MONITORIZAREA 7. RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL II


7.1. Probe din aerul atmosferic 7.2. Probe din apa evacuata de la statia de epurare 7.3. Analize de zgomot

54 55 61
62 62 63

VIII.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

65

9.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificara acestora, dupa caz, in propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare
65

9.2. Rezumatul obligatiilor necuantificate si ale obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert, inclusiv recomandari pentru studii de urmarire, pentru cuantificarea acestora, cand este posibil 66 9.3. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar) 67

I.

INTRODUCERE

S-a elaborat prezentul Raport la Bilant de Mediu nivel I cu elemente de nivel II pentru amplasamentul carierei de amfibolite de la Turnul Rosu, jud. Sibiu. Cariera de amfibolite, este exploatata de S.C. AMFIBOSWIN S.R.L., care isi desfasoara activitatea in baza Licentei de concesiune pentru exploatare nr. 861/10.09.1999, aceasta fiind in vigoare de la data de 07.07.2000, cf. HG 576/03.07.2000. Data inceperii derularii licentei este la data de 20.09.2002, data la care ANRM a aprobat inceperea activitatii. Durata de valabilitate a Licentei de concesiune pentru exploatare este de 20 de ani contractuali, cu drept de prelungire pe perioade succesive de cate 5 ani. Raportul la Bilantul de Mediu nivel I cu elemente de nivel II a fost solicitat de A.R.P.M. Sibiu prin adresa nr. 12.328/28.10.2011 si respecta cerintele din indrumarul inaintat titularului prin aceasta adresa, precum si reglementarile in vigoare: Ord. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a Bilanturilor de Mediu; Ord. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a Autorizatiei de Mediu, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 808 din 27.11.2007; Ord. 1298/2011 pentru modificarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, aprobata prin Ord. 1798/2007.

Conform Ord. 1798/2007, Anexa 1 Lista activitatilor supuse procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, operatorul S.C. AMFIBOSWIN S.R.L. se supune procedurii de autorizare fiind incadrat la pct. 19- Extractia pietrei pentru constructii. Ca urmare, s-a solicitat si a fost realizat prezentul Raport la Bilant de Mediu, avandu-se in vedere si prevederile art. 10, alin (1). La efectuarea analizei, in cadrul Raportului la Bilantul de Mediu nivel I cu elemente de nivel II sau avut in vedere normele generale de reglementare, precum si cele specifice in domeniul apelor: OUG 195/2005 privind protectia mediului, publicata in M. Of. 1196/30.12.2005, cu Rectificarea din 31.01.2006 la OUG 195/2005 privind protectia mediului, publicata in M. Of., Partea I, nr. 1.196/30.12.2005; Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului; Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare din Legea nr. 310/28.05.2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996; HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, completata si modificata prin HG 352/2005.

Tinand seama de aceste prevederi legislative, documentatia de fata cuprinde elementele Bilantului de Mediu nivel I cu elemente de nivel II, precum si concluziile rezultate in urma analizei, cu rezumatul obligatiilor necuantificate si al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert, precum si recomandari pentru elementele programului de conformare.

Prezentul Raport la Bilant de Mediu nivel I cu elemente de nivel II va identifica domeniile in care impactul asupra factorilor de mediu este semnificativ si va cuantifica raspunderea pentru starea mediului in zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligatii privind refacerea mediului. Activitatea carierei si statiei de sortare a fost reglementata prin Autorizatia de mediu nr. 273/09.10.2006, valabila pana la 09.10.2011, data pana la care a fost depusa Fisa de prezentare si declaratie pentru reinoirea acesteia. Dupa analiza Fisei de prezentare, in sedinta CAT, s-a luat decizia privind necesitatea intocmirii prezentului Bilant de mediu. Pe linie de gospodarirea apelor, cariera a fost reglementata prin Autorizatia nr. 142/20.10.2009, valabila pana la 20.10.2012. Conform declaratiei titularului, s-a elaborat si s-a depus documentatia tehnica pentru solicitarea Autorizatiei de gospodarirea apelor.

Date de identificare ale operatorului: Titular: S.C. AMFIBOSWIN S.R.L. Sediul social: mun. Sibiu, str. Lector, nr. 1, jud. Sibiu Adresa punctului de lucru (cariera): com. Turnur Rosu, Valea Stramba, jud. Sibiu Mobil: 0744 616520 (dl. Danut Sandu) Nr. de ordine Registrul Comertului: J32/152/03.02.2004 CUI: RO 16109129 Cod CAEN: 0811 Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, gipsului, cretei si ardeziei [] concasarea si macinarea pietrei.

II.

IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1. Localizare si topografie


2.1.1. Elemente de amplasare fizico geografica

Cariera de amfibolit functioneaza pentru extractia pietrei pentru constructii, concasarea si sortarea ei, din zacamantul existent, situat in extravilanul comunei Turnu Rosu. Zona cercetata face parte din masivul muntos al Carpatilor Meridionali cu subunitatea Muntilor Fagaras, avand forme masive, culoare si culmi puternice, fiind consecinta directa a naturii rocilor cristaline din care este alcatuit si a modelarii aeriene foarte indelungate. Terenul de amplasament al carierei de amfibolite se prezinta cu panta accentuata descendenta fata de drumul de acces forestier si paraul Stamba, avand denivelari intre 20-42%. In prezent, datorita lucrarilor de exploatare efectuate incepand cu anul 2002, peisajul este puternic antropizat, iar panta este evidentiata prin treptele de exploatare asigurate la unghiul corespunzator pentru stabilitatea intregii cariere. Topografia zonei este specifica zonelor periferice montane cu pante mari si energie de relief cuprinsa intre 100 si 200 m fata de talvegul vaii care dreneaza zona. Pantele versantilor sunt mari 20-40% si favorizeaza scurgerile apelor de precipitatii cu spalarea solului si producerea de suprafete de denudatie. Resursele de apa - Apa subterana Zacamantul nu cantoneaza strate acvifere permanente. Gradul de fisuratie al rocii si inclinarea stratelor asigura scurgerea subterana a apelor spre nord. - Apa de suprafata Zona in discutie este situata deasupra nivelului local de eroziune al Vaii Stramba, situatie in care viiturile date de precipitatiile abundente nu o afecteaza. Date privind amplasamentul carierei in raport cu siturile NATURA2000: Coordonatele perimetrului (cariera mica S=17,6 ha), delimitat prin documentatia de promovare a rezervelor inaintata la ANRM sunt urmatoarele: Pct.
1 2 3 4 5

X
456750 456750 456500 456100 456100

Y
443100 443250 443400 443400 443100

Fig. 1 Amplasamentul perimetrului de exploatare ,,Valea Stramba in raport cu ariile de protectie speciala NATURA2000 ROSCI

Fig. 2 Amplasamentul perimetrului de exploatare ,,Valea Stramba in raport cu ariile de potectie speciala avifaunistica NATURA2000

Pe baza inventarului de coordonate pus la dispozitie de titular si a poligoanelor preluate de pe siteul Ministerului Mediului privind granitele siturilor NATUARA2000 a rezultat ca: perimetrul de exploatare ,,Valea Stramba (cariera mica) intersecteaza ROSCI0122 Muntii Fagaras si se gaseste in vecinatatea siturilor: ROSCI0304 Hartibaciu de Sud-Vest, ROSCI0085 Frumoasa si ROSCI0132 Oltul mijlociu-Cibin-Hartibaciu. perimetrul de exploatare Valea Stramba (cariera mica) se gaseste in vecinatatea ROSPA0043 Frumoasa si ROSPA0098 Piemontul Fagaras.

Date privind amplasamentul carierei la nivel local, dreptul de folosinta a terenurilor si accesul mijloacelor de transport in zona: Cariera de amfibolit si statia de sortare-concasare este amplasata la cca. 4-5 km Sud de comuna Turnu Rosu pe versantul stang al paraului Stramba, afluent de stanga al raului Olt. Accesul in perimetrul carierei se face dinspre comuna Turnu Rosu, pe un drum pietruit, amenajat pe malul stang al raului Olt, paralel cu calea ferata Sibiu Ramnicu Valcea si apoi pe un drum de exploatare in lungime de de cca. 1 km pe malul drept al paraului Valea Stramba. Conform adresei nr. 728/19.03.2009 din partea Primariei Turnu Rosu (vezi Anexa), sunt reglementate si conditionate accesele pe drumurile publice de pe teritoriul comunei, precum si conditiile de intretinere a acestora. Se mentioneaza ca in prezent, transportul sorturilor din cariera se face dupa cum s-a mentionat catre comuna Turnu Rosu pe drum pietruit amenajat, stropit permanent, iar apoi prin DJ105N si DJ105G, pana in DN1, evitandu-se zona localitatii Turnu Rosu. Administrativ teritorial, zona de exploatare este situata pe raza comunei Turnu Rosu. Pentru folosinta terenurilor incluse in perimetrul de exploatare Valea Stramba, S.C. AMFIBOSWIN S.R.L. are incheiate urmatoarele contracte si detine urmatoarele avize pentru depozitarea materialului steril: Contract nr. 2333/21.10.2008, incheiat cu Comuna Turnu Rosu pentru Inchirierea unei suprafete de 12,6 ha, terenuri inscrise in CF 36 Turnu Rosu cu: nr. Top 9630 (35.000 mp = 3,5 ha) si nr. Top 9631 (91.000 mp = 9,1 ha), total 12,6 ha. Perimetrul carierei, in care se lucreaza in prezent, are categoria de folosinta de teren silvic, care conform Ordin nr. 57/01.07.2005 al Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii a fost scos din fondul forestier proprietate a comunei Turnu Rosu, suprafata de 2,5 ha care a fost defrisata si pe care s-au desfasurat lucrari. Pe masura evolutiei lucrarilor pana la epuizarea zacamantului si la atingerea suprafetei propuse de exploatat (33,1 ha), se vor scoate din circuit forestier si restul suprafetelor necesare a fi exploatate. Conform estimarii facuta de titular rezulta ca 65% din suprafata carierei este acoperita cu padure de foioase, iar 35% este acoperita cu arbusti, lastaris si fanat.

Deoarece Licenta de concesiune are o valabilitate de 20 de ani cu posibilitatea de prelungire cu cate 5 ani, scoaterea terenului din fond forestier se va face etapizat, pe masura ce lucrarile evolueaza. O alta suprafata de teren a fost inchiriata de la proprietarii din localitatea Turnu Rosu sau localitatile inconjuratoare, conform tabelului actualizat in 2008 (vezi anexa) pe baza Contractelor de inchiriere incheiate. Suprafata totala a terenurilor inchiriate si care fac parte din teritoriul carierei Valea Stramba (conform contractelor anexate), este de 12,75 ha. Conform declaratiei titularului, de la nivelul anului 2008, societatea a mai incheiat contracte de inchiriere cu proprietari privati pentru terenuri in suprafata de 4,5 ha, in partea superioara a cariereai (drum de care) si pe drumul de acces dinspre Turnu Rosu spre cariera. Ca urmare, S.C. AMFIBOSWIN S.R.L. are drept de folosinta a terenurilor aflate in perimetrul carierei, pentru o suprafata de 25,35 ha (12,6 ha+12,75 ha+4,5 ha), urmand ca pe parcursul evolutiei lucrarilor sa fie reglementata si scoasa din fond forestier si restul de suprafata pana la 33,1 ha. Conform acordului Primariei Turnu Rosu, cu nr. 1993/31.08.2007 (vezi Anexa), aceasta da dreptul S.C. INSIB (in prezent S.C. AMFIBOSWIN S.R.L.), pentru a depozita material steril pe terenul Trupul Lunca Taurilor si alte 2 terenuri apartinand Primariei, in suprafata totala de 4,5 ha. Pana in prezent, s-a depus sterilul pe suprafetele indicate conform declaratiei titularului, volumul estimat depus doar pe aceasta suprafata fiind de cca. 200.000 mc. Conform adresei D.A. Olt S.G.A. Sibiu, nr. 1320/03.04.2007 (vezi Anexa), catre Primaria Turnu Rosu, sunt indicate conditiile in care titularul poate depune material steril in zona numita Lunca Turnului si conditiile care se impun pentru aceasta. Conform adresei nr. 417/CI/EL/4179/26.09.2008 (vezi Anexa), din partea D.A. Olt S.G.A. Sibiu, se acorda dreptul de depozitare a materialului steril in lunca r. Olt in conditiile respectarii zonei de protectie. In anexa sunt planurile cu perimetrul de exploatare VALEA STRAMBA precum si planurile cu zonele de depozitare a materialului steril rezultat din cariera. Pana in prezent s-a depus material steril in toate zonele indicate mai sus (loturile 1-8, conform planurile anexa), in volum total de cca. 350.000 mc.

2.1.2. Asezarile umane Distanta fata de zona rezidentiala a localitatii Turnu Rosu si implicit fata de constructiile de locuit si alti receptori sensibili este de cca. 3,8 km, localitatea Turnu Rosu gasindu-se in Nord fata de cariera. Fata de localitatea Boita, cariera se gaseste la cca. 2.300 m, intre acestea situandu-se cursul raului Olt. 9

Cu toate ca zonele rezidentiale ale localitatilor se gasesc la o distanta pe care o apreciem ca fiind relativ mare, prima constructie izolata probabil o casa pentru vacanta, a fost identificata la cca. 200-250 m distanta fata de amplasamentul perimetrului de exploatare si statiei de concasaresortare.

Fig. 3 Perimetrul de exploatare ,,Valea Stramba in raport cu localitatile din zona Masurile de diminuare a impactului activitatii asupra mediului, se rasfrang si asupra comunitatii umane, astfel ca pana la aceasta faza au fost avute in vedere, o serie de aspecte esentiale privind managementul activitatii si masuri tehnice de reducere a impactului, masuri care vor fi prezentate in urmatoarele capitole ale Bilantului de mediu nivel I.

2.2. Geologie si hidrogeologie


2.2.1. Geologia Perimetrul se incadreaza in Unitatea Panzei Getice din Cristalinul de Fagaras. In alcatuirea geologica a regiunii intra formatiuni cristaline mezometamorfice, roci eruptive filoniene si depozite cuaternare. Complexul formatiunilor cristaline este reprezentat prin urmatoarele varietati de roci cristaline: 10

Amfibolite si sisturi amfibolice (gnaise cuarto-feldspatice cu biotit si clorit, si cu muscovit, amfibolite), in perimetrul cercetat si in extinderea lui spre E-NE si SV, dezvoltate sub forma de intercalatii stratiforme cu grosimi variabile cuprinse intre 10200 m. Sisturi cuartitice (cuartitice, paragnaise cuartitice, micacee cu granati), dezvoltate in partea nordica si sudica a perimetrului; Micasisturi cuartitice cu granati, care apar sub forma de intercalatii metrice intre sisturile cuartitice micacee si in special paragnaise; Sisturi cuartitice sericito serito-cloritoase, cu intercalatii in sisturi cuartitice micacee, paragnaise sau micasisturi; au fost semnalate in vestul regiunii sub forma de iviri de porfire lamprofire. Sisturi cuartitice grafitoase.

Structural, complexul formatiunilor cristaline se dezvolta pe flancurile unui anticlinal major orientat aproximativ Est-Vest, cu flancul nordic faliat, zona unde vin in contact micasisturi si paragnaise cu anfibolite. In partea de nord a zonei (Boita Turnu Rosu Sebesul de Sus) peste complexul formatiunilor cristaline stau depozite sedimentare paleogene (conglomerate si marne atribuite presian lutetianului) si neogene (conglomerate, gresii, marne, tufuri, evaporite, atribuite helvetianului si tortonianului) precum si depozite de terasa ale Oltului (pleistocene). Formatiunile cristaline sunt partial acoperite de depozite cuaternare (holocen actual) reprezentate prin eluvii, deluvii, proluvii si conuri de dejectie. Structura este complicata local de falii transversale, cea mai importanta fiind cea din extremitatea sud vestica a zacamantului orientata aproximativ nord sud, si directionate cum ar fi cea situata la nord de pr. Ciresului. In zona sudica si sud-vestica, corespunzatoare culmii dealului, zacamantul este acoperit cu depozite deluviale de natura argiloasa cu fragmente si blocuri alterate de amfibolite si gnaise, sub care se dezvolta o zona de alterare a rocii utile sub actiunea factorilor exogeni, cu grosime de peste 20 m. Pe panta reprezentand versantul stang al Vaii Stramba, depozitele deluviale au grosimi sub 0,5 m si grosimea zonei de alterare exogena scade la 10 12 m, deasupra eroziunii mai active fata de zona de creasta. Tectonica zacamantului Formatiunile cristaline din zona cercetata iau parte la alcatuirea unui anticlinal al carui ax este orientat aproximativ Est-Vest. Structura zacamantului este complicata local de o serie de falii directionale cu inclinari de 50-70o.

11

Fisuratia este caracterizata printr-o grupare in doua sisteme principale: un prim sistem este paralel cu directia stratelor cu inclinari de 70-80o spre Sud, al doilea sistem are o directie aproximativ Nord-Sud, cu inclinari catre Est sau Vest de 70-80o.

Cele doua planuri principale de fisuratie permit o divizare a rocii in blocuri paralelipipedice. 2.2.2. Hidrologia si hidrogeologia Principalul curs de apa din zona este paraul Stramba, ce-si are cursul in imediata apropiere, la nord de amplasament parau cu debit permanent si afluent de dreapta al raului Olt. Valea Stramba colecteaza apele paraiaselor de munte si din izvoare de panta, avand o curgere rapida, taindu-si albia in rocile cristaline mezometamorfice ce alcatuiesc zona cercetata si creand pante abrupte in masivul muntos. Nu sunt prezente ape de infiltratii provenite din precipitatii deoarece terenul avand panta accentuata, apele de precipitatii si de siroire se scurg cu rapiditate inspre baza pantei in santul drumului si apoi in paraul Valea Stramba Zacamantul nu cantoneaza strate acvifere permanente. Gradul de fisuratie al rocii si inclinarea stratelor asigura scurgerea subterana a apelor spre nord. Zona cercetata este situata deasupra nivelului local de eroziune al Vaii Stramba, situatie in care viiturile date de precipitatiile abundente nu o afecteaza. In perimetrul platformei de prelucrare a fost necesara profilarea albiei si unele lucrari specifice de protectie a platformei impotriva viiturilor. 2.2.3. Clima Din punct de vedere al raionarii climatice zona se caracterizeaza prin tipul de clima continental moderata. Faptul ca amplasamentul se afla in apropierea intrarii Oltului in defileul cu acelasi nume, faciliteaza circulatia maselor de aer din zona nordica a Carpatilor Meridionali spre Podisul Transilvaniei. Se poate aprecia ca amplasamentul in cauza se caracterizeaza ca fiind o zona cu turbulenta mare si schimbari rapide de vreme. Ca statie meteorologica de referinta s-au preluat datele meteo de la statia meteo Boita, valorile indicate sunt apreciate legat de amplasamentul pe o vale montana perpendiculara pe circulatia dominanta a aerului: temperatura medie multianuala: 6-8C cantitatea de precipitatii medie multianuala: 700-800 mm 12

durata de stralucire a soarelui: 1.950 ore/an cea mai mare frecventa medie a vantului la statia Boita este din directia S- 20,4% si SV13,8%, iar procentul de calm este de 40,5%. adancimea de inghet: 0,5-1,0 m.

Fenomenul de inversiune termica (adeseori cu ceata la sol) este un fenomen cu extensie mica datorita turbulentei produsa de amplasarea la intrarea in defileul Oltului care micsoreaza incidenta acestui fenomen. In ceea ce priveste efectul brizelor diurne, el constituie un fenomen normal, care nu are efecte notabile si se produce in perioadele de calm (la scara majora) in dinamica maselor de aer. 2.2.4. Solurile Din punct de vedere pedologic zona face parte din grupa solurilor din regiunile de munte, brun acide montane de padure, in diferite grade de podzolire. Avand in vedere panta mare si regimul climatic, stratul de sol este subtire, in multe locuri in curs de formare, in stadiul de rendzine si pseudorenzine. Structura litologica Forajele si sondajele deschise au evidentiat urmatoarea succesiune stratigrafica: Foraj F1 0,00 0,70 m Roci amfibolitice alterate, friabile 0,70 2,50 m Roci amfibolite de culoare neagra extratari Foraj F2 0,00 3,40 m Umplutura de pamant si mal cenusiu, moale 3,40 5,00 m Roci amfibolite de culoare neagra extratari Foraj F3 0,00 1,30 m Umplutura pamant si mal 1,30 3,00 m Roci amfibolite de culoare neagra extratari Foraj F4 0,00 0,35 m Umplutura de pamant cu pietre si roci alterate 0,35 3,00 m Roci amfibolite de culoare neagra extratari

13

Foraj F5 0,00 0,10 m Roci amfibolite slab alterate 0,10 1,00 m Roci amfibolite de culoare neagra extratari. 2.2.5. Vegetatia si fauna Perimetrul de interes se incadreaza in zona reliefului montan in zona padurii de foioase. Vegetatia silvica este afectata pe perioada realizarii exploatarii in cariera, datorita lucrarilor de defrisare si decopertare a solului ce se efectueaza ca o ordine logica a lucrarilor inaintea lucrarilor de exploatare a rocilor amfibolitice. Pentru desfasurarea activitatii de exploatare a amfibolitelor, S.C. AMFIBOSWIN S.R.L. a scos definitiv din fondul forestier o suprafata de 2,5 ha prin Ordin nr.571/01.07.2005 emis de ministerul Agriculturii Padurilor si dezvoltarii Rurale. Pentru extinderea suprafetei exploatarii in cariera, in mod obligatoriu se vor scoate suprafetele corespunzatoare din fond forestier. Cu privire la siturile NATURA2000 se fac urmatoarele precizari: perimetrul de exploatare ,,Valea Stramba (cariera mica) intersecteaza ROSCI0122 Muntii Fagaras si se gaseste in vecinatatea siturilor: ROSCI0304 Hartibaciu de Sud-Vest, ROSCI0085 Frumoasa si ROSCI0132 Oltul mijlociu-Cibin-Hartibaciu. perimetrul de exploatare Valea Stramba (cariera mica) se gaseste in vecinatatea ROSPA0043 Frumoasa si ROSPA0098 Piemontul Fagaras.

Surse de impact potential asupra biodiversitatii zonei: lucrari de eliberare a terenului de vegetatia forestiera (defrisare); lucrari de decopertare si inlaturarea vegetatiei ierboase; lucrari de decopertare inlaturare a orizontului vegetal de sol; emisii de zgomote, vibratii si pulberi.

Efectul este dat de scaderea suprafetei aferente ecosistemului forestier, decopertare, emisii de pulberi si emisii de zgomote si vibratii care pot afecta fauna locala, ducand la migratia acesteia in zone mai putin disturbate. Masurile pentru protectia biodiversitatii vizeaza respectarea obligatiilor asumate prin Planurile de refacere/ecologizare a mediului si respectarea Codului silvic cu accent pe obligatiile care-i revin titularului la scoaterea din fond forestier.

14

III.

ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1. Istoricul amplasamentului


Cariera de amfibolite este exploatata de S.C. AMFIBOSWIN S.R.L. in baza Licentei de concesiune pentru exploatare nr. 861/10.09.1999, aceasta fiind in vigoare de la data de 07.07.2000, cf. HG 576/03.07.2000. Data inceperii derularii licentei este la data de 20.09.2002, data la care ANRM a aprobat inceperea activitatii. Durata de valabilitate a Licentei de concesiune pentru exploatare este de 20 de ani contractuali, cu drept de prelungire pe perioade succesive de cate 5 ani. Conform documentatiilor puse la dispozitie de titular, de la inceperea activitatii, pana in prezent s-a extras aproximativ 10% din rezerva existenta initial in zacamant. Perimetrul de exploatare a amfibolitului, pana in prezent s-a delimitat prin punctele de coordonate mentionate la cap. 2.1.1., pe suprafata de 17,6 ha. Pana la aceasta data s-au depus cca. 350.000 mc steril pe suprafetele aprobate in acest sens de SGA si Primaria Turnu Rosu (Lunca Taurilor, Lunca Turnului, mal stang raul Olt). Conform declaratiei titularului, pana in prezent au fost stabilizate si inierbate suprafetele de teren aferente depozitelor de steril de pe malul stang al raului Olt, conform Proiectului de refacerea mediului, intocmit de PF Borcea Constantin, in anul 2007, pentru o suprafata de 13,889 ha.

3.2. Dezvoltari viitoare


Se vor efectua in continuare activitati de exploatare si prelucrare conform Licentei de concesiune pentru exploatare si actelor de reglementare pe linie de gospodarirea apelor si mediului, care vor fi reinoite. Pe termen scurt, pentru asigurarea parametrilor de stabilitate a taluzului general al carierei si corelat cu rezerva si capacitatea de productie medie, este necesara extinderea carierei intr-un perimetru care va avea in faza finala o suprafata de 33,1 ha. Se vor intocmi documentatiile pentru scoaterea din fond forestier a suprafetelor aferente extinderii carierei.

15

IV.

ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1. Generalitati angajati / schimb ; procese tehnologice


Din cariera de amfibolite se extrag roci amfibolitice materiale necesare prelucrarii in statia de concasare-sortare, fiind apoi comercializate catre beneficiari pentru punere in opera. Activitate principala a societatii: cod CAEN 0811 Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si ardeziei []; concasarea si macinarea pietrei. Regimul de lucru: 16 h/zi, 6 zile/saptamana, sau functie de solicitari programul de lucru se poate extinde la 3 schimburi/zi.

Numar de angajati: Pentru efectuarea lucrarilor de pregatire si exploatare a amfibolitului din cariera, precum si la statia de concasare-sortare, este antrenat personal calificat astfel: Excavatorist 2 pers. Soferi 3 pers. Buldozerist 1 pers. Mecanic incarcator frontal 1 pers. Inginer supraveghetor 1 pers. Electrician 1 pers. Sudor 1 pers. Muncitor necalificat 1 pers. Mecanic 1 pers. Laborant 1 pers. Magazioner 1 pers. Sef cariera 1 pers. TOTAL: 15 persoane.

Activitatea de paza este realizata de o firma terta, cu angajatii proprii. 16

DATE SPECIFICE ACTIVITATII: Activitatea de exploatare se desfasoara in baza Licentei de concesiune pentru exploatare nr. 861/10.09.1999, aceasta fiind in vigoare de la data de 07.07.2000, cf. HG 576/03.07.2000. Data inceperii derularii licentei este de 20.09.2002, data la care ANRM a aprobat inceperea activitatii. Durata de valabilitate a Licentei de concesiune pentru exploatare este de 20 de ani contractuali, cu drept de prelungire pe perioade successive de cate 5 ani. A. TEHNOLOGIA DE EXPLOATARE IN PERIMETRUL DE EXPLOATARE VALEA STRAMBA Capacitatea de exploatare in cariera, a S.C. AMFIBOSWIN S.R.L., la actuala dotare tehnologica este de 750.000 to/an. Etapele de lucru in cadrul carierei se rezuma la: 1. Lucrari de deschidere; 2. Pregatirea suprafetei (defrisare, scoatere radacini, curatire teren); 3. Indepartarea solului vegetal; 4. Pregatirea frontului de exploatare. Metoda de exploatare este in trepte descendente cu inaltimea de 10, pana la maxim 15 m. Exploatarea in cariera a fost prevazuta sa se faca intre cota superioara a zacamantului +535 m, treapta intermediara +520 m si treapta inferioara: +505 m. Extractia se realizeaza prin perforarea de gauri si puscare, urmata de extractia propriu-zisa care se face in trepte de cate 15 m inaltime. Forarea gaurilor si detonarea acestora se realizeaza pe baza unui contract cu firma specializata: S.C. EPC GRUP pe baza Contractului incheiat (vezi Anexa). Actuala dotare a carierei permite dezvolotarea unor tehnici adecvate de extractie in raport cu structura masiva a rezervei de amfibolite, prin aplicarea sistemului de extractie prin metoda fasiilor paralele descendente, orizontale. La dimensionarea sistemului de trepte si berme s-a avut in vedere conditiile de zacamant si conditiile tehnologice de exploatare. Modelul final de cariera are caracteristicile: vatra finala circulara in axa polara a zacamantului; inaltime treapta: 15 m; unghi taluz treapta de exploatare:70-75; latime berma: min. 3 m.

17

Lucrari de deschidere si constructii miniere Lucrarile miniere de deschidere au fost concepute astfel incat procesul tehnologic in cariera sa se desfasoare intr-un flux normal, fara intreruperi. Lucrarile de deschidere constau in continuarea semitranseei de deschidere din cariera inceputa in anul 2005. Au fost executate canale de scurgere a apelor pluviale din partea superioara a versantului, in afara conturului de rezerve. Lucrari de pregatire Lucrarile de pregatire constau din operatiunile de decopertare efectuate in scopul indepartarii stratului de sol vegetal si a rocii alterate (steril) de pe treptele: +505 m,+520 m si +535 m. Decopertarea mecanizata se realizeaza cu buldozerul si cu excavatorul. Cu ajutorul buldozerului se realizeaza razuirea si adunarea in gramezi a solului vegetal ce formeaza coperta si care se depoziteaza intr-o halda exterioara la marginea laterala a fronturilor de lucru. Totodata este decapat si stratul gros de cca 20 m de steril reprezentat de masa de pamant nisipos cu pietris si bolovanis care a fost depozitat in lunca raului Olt, in zona Trupul Lunca Taurilor si alte 2 terenuri din zona Lunca Turnului. Lucrari de exploatare Lucrarile de exploatare sunt amplasate in amfibolite nealterate din treptele: +505 m,+520 m si +535 m. Extractia se realizeaza prin perforarea de gauri si puscare, urmata de extractia propriu-zisa care se face in trepte de cate 15 m inaltime situate intre cotele +505 si +535 m. Tehnologia de exploatare consta in urmatoarele operatii principale: forare gauri de 250 mm diametru de 250 mm; dispunerea gaurilor in retea cu inclinare 0-15 m; incarcare gauri cu exploziv; impuscare electrica cu capse; incarcarea masei miniere impuscate cu excavatoare; transportarea masei miniere cu autobasculante dumper VOLVO de 49 t la statia de concasare de la baza carierei, fiind descarcate in jgheab si apoi prin separatorul cu bare metalice in concasorul cu falci. Dupa concasare materialul rezultat este transportat pe banda transportoare la depozitele de sorturi.

Pe langa aceste operatii, in cariera se mai executa: spargeri de supragabariti, deschidere de trepte, consolidare si copturire taluze. 18

Elementele dimensionale ale treptelor de extractie continua actuala configuratie a frontului de cariera,asigurand prin aceasta o lunga perioada de stabilitate a versantilor: lungimea maxima a fronturilor de lucru: 54 m/bloc; latimea bermei de siguranta: min. 3 m; inaltimea treptei de exploatare: h = 15 m; unghiul de taluz al treptei de exploatare: = 70.

In anexe sunt planurile cu perimetrul de exploatare VALEA STRAMBA precum si planurile cu zonele de depozitare a materialului steril rezultat din cariera. Conform documentatiilor existente la sediul S.C. AMFIBOSWIN S.R.L. si puse la dispozitie, de la inceperea activitatii, pana in prezent s-a extras aproximativ 10% din rezerva existenta initial in zacamant. Perimetrul de exploatare a amfibolitului, pana in prezent s-a delimitat prin punctele de coordonate mentionate in cap. 2.1.1., pag. 5, pe suprafata de 17,6 ha. Pe termen scurt, pentru asigurarea parametrilor de stabilitate a taluzului general al carierei si corelat cu rezerva si capacitatea de productie medie, este necesara extinderea carierei intr-un perimetru care va avea in faza finala urmatoarele coordonate si o suprafata de 33,1 ha. Inventarul de coordonate cariera extinsa (33,1 ha):
Pct. 1 2 3 4 5 6 7 8 X 456750 456750 456500 456081 455869 456032 456497 456710 Y 443100 443250 443400 443535 443443 443102 442964 442935

Fig. 4 Cariera mica (17,6 ha)

Fig. 5 Perimetrul extins al carierei (33,1 ha) 19

B. TEHNOLOGIA DE LUCRU IN STATIA DE CONCASARE-SORTARE Sistemul tehnologic de concasare in functie de treptele de concasare se poate imparti in 4 parti: preconcasare, concasare grosiera, concasare medie si concasare fina. Concasarea in 4 trepte asigura minimalizarea aparitiei fractiunilor fine si obtinerea formei granulometrice optime a sorturilor. Materialul derocat este basculat in buncarul de alimentare al statiei de concasare-sortare. Maruntirea blocurilor de piatra agabaritice se poate face cu ciocanul hidraulic Rammer din dotare. Buncarul statiei este prevazut la partea inferioara cu un alimentator-separator cu bare metalice care face o sortare primara prin intermediul unui ciur. Piatra mai mare de 20 mm este transportata prin intermediul unui transportor la buncarul benzii de alimentare al statiei de concasare, iar piatra mai mica de 20 mm este dusa prin intermediul unui transportor la depozit. Materialul care nu trece prin separatorul cu bare este descarcat intr-un concasor cu falci care face o concasare primara, iar materialul rezultat este transportat prin intermediul unui transportor la depozit. Banda de alimentare principala duce materialul pentru a fi concasat fin la cele 4 hidrocoane, care fac o concasare medie, mijlocie si mica, iar de aici prin intermediul unor benzi transportoare, materialul astfel concasat este dus pe ciururile vibratoare care selecteaza agregatele in urmatoarele sorturi: Util categoria I (amfibolit): 0-4mm, 4-8mm, 8-16mm, 16-25mm, 31-63mm. Util categroia II (amfibolit calitatea II si roca alterata): 0-63mm si roca alterata.

Capacitatea de preconcasare a statiei de concasare-sortare este de 375 tone/ora, capacitatea nominala de concasare a restului statiei fiind de 320 tone/ora, diferenta de capacitate dintre cele doua linii tehnologice este asigurata de depozitul tampon dintre ele. Cantitatea de material din stoc este inregistrata cu cele 2 cantare electronice din dotare. C. PREZENTAREA ACTIVITATII DE HALDARE A PROVENITE DE LA DESCOPERTA SI PRELUCRARE. ROCILOR STERILE

In masa zacamantului de amfibolite nelaterate ce constituie roca valoroasa utila din perimetrul Valea Stramba nu sunt identificate incluziuni de roci sterile, care sa necesite o extractie selectiva din front sau sa necesite o depozitare separata. Stratul de sol vegetal este depozitat in halde exterioare exploatarii rocilor amfibolitice de la marginile fiecarei trepte de excavare si va fi utilizat la refacerea paturii de sol vegetal de pe bermele carierei la finele exploatarii rocilor amfibolitice. Totodata sterilul reprezentat de masa de pamant nisipos cu pietris si bolovanis care a fost depozitat in lunca raului Olt, in zona Trupul Lunca Taurilor si alte 2 terenuri din zona Lunca Turnului, pentru corectarea zonei de curgere a malului stang al raului Olt in conditiile respectarii zonei de protectie.

20

D. PREZENTAREA ACTIVITATII DE TRANSPORT TEHNOLOGIC AL ROCILOR STERILE SI UTILE EXCAVATE DIN MASIV. Transportul auto al materialului mineral in cariera, intre fronturile de exploatare si statia de concasare (pana la punctul de expeditie) se desfasoara pe semitranseea de deschidere a carierei. Latimea acesteia se calculeaza intotdeauana functie de capacitatea necesara pentru transport, 6,5 m pentru varianta fir simplu de transport si 10 m pentru varianta fir dublu. Lungimea drumurilor in cadrul carierei este la acest moment de maxim 1 km. Conform adresei nr. 728/19.03.2009 din partea Primariei Turnu Rosu, sunt reglementate si conditionate accesele pe drumurile publice de pe teritoriul comunei, precum si conditiile de intretinere a acestora. Se mentioneaza ca in prezent, transportul sorturilor din cariera se face dupa cum s-a mentionat catre comuna Turnu Rosu pe drum pietruit amenajat, stropit , iar apoi prin DJ105N si DJ105G, pana in DN1, evitandu-se astfel zona localitatii Turnu Rosu. DOTARI: A. DOTARI IN PERIMETRUL DE EXPLOATARE VALEA STRAMBA In cariera de amfibolit Valea Stramba si la statia de concasare-sortare nu exista cladiri executate din materiale clasice (caramizi, betoane, mortare). Spatiile destinate birourilor sunt amenajate in 6 containere tip cu urmatoarele destinatii: birou sef cariera, gestiune vanzari, laborator incercarifizico-mecanice, vestiar salariati, magazie piese de schimb, grup sanitar (WC +dus). Pentru activitatea din cariera unitatea este dotata cu urmatoarele utilaje: Excavator CAT cu cupa de 5 mc 1 buc. Excavator CAT cu cupa de 3 mc 1 buc. Dumper VOLVO A40 (49 to) 2 buc. Autobasculanta DUMPER VOLVO A40 (49 to) 1 buc. Buldozer CAT D8R 1 buc. Incarcator frontal CAT 980G (5 mc) 1 buc. Incarcator frontal VOLVO 1 buc. Tractor cu cisterna pentru stropirea drumului de acces in cariera.

Forezele utilizate pentru activitatea de derocare prin impuscare, apartin societatii contractante si sunt de tipul: Bober (1 buc.) si Pantera (1 buc.).

21

B. DOTARI IN ZONA DE CONCASARE-SORTARE Pentru activitatea de concasare-sortare unitatea este dotata cu urmatoarele instalatii: - Semafor acces - Alimentator vibrator Sandwik 1248 2G - Nivelmetru - Concasor cu falci Sandwik JM 1208 - Ungator automat - Ciocan hidraulic Ramer C320/S25 - Concasoare giratorice : -Hidrocon H4300 - 1 buc. -Hidrocon H3800 - 3 buc. - Baterii de ciururi vibrante (CS144, CS126, FF1220) - Benzi transportoare - Depozite pe fractiuni granulometrice (sorturi). Suprafata aferenta padocurilor pentru depozitare a sorturilor este de 9.000 mp, in zona amplasamentului statiei de concasare-sortare. -Cantarul este de tip Cougar 8530, amplasat in zona de expeditie sorturi si are o capacitate maxima de cantarire a 60 to, precizie 20 kg. Transportul sorturilor (livrarea) se face cu mijloacele de transport ale beneficiarilor, sau functie de necesitati cu mijloace inchiriate temporar (pe zi). BILANTUL DE MATERIALE: In procesul de productie se utilizeaza combustibili: motorina pentru utilajele din cariera (excavator, incarcator, transportor si buldozer), iar pentru derocarea pietrei explozivi industriali. Consumuri anuale: Cantitatea anuala de motorina consumata este de aproximativ 100 tone/an. Cantitatea anuala de explozivi industriali prevazuta a fi consumata este de 12 tone/an. Cantitatea anuala de consumabilele la utilaje folosite (uleiuri, vaselina, antigel etc.) este de aproximativ 3 tone/an.

22

Consumuri lunare: Cantitatea de combustibil folosita intr-o luna pentru mijloace auto: cca. 8 to motorina. Cantitatea de combustibil folosita intr-o luna pentru detonare: 0 1,8 to motorina, in functie de explozivii folositi. Cantitatea de exploziv folosit intr-o luna: maxim 2.500 3.000 kg echivalent trotil. Consumabilele la utilaje folosite intr-o luna (uleiuri, vaselina, antigel etc.): intre 200-250 l.

Capacitati de productie maxime: Capacitatea maxima de exploatare in cariera la actuala dotare tehnologica este de 750.000 to/an. Productia maxima tehnologica zilnica, pentru sorturi, este de: 320 to sorturi/h x 16 h/zi = 5.120 to sorturi/zi.

Din statia de concasare-sortare rezulta urmatoarele produse: piatra sparta rezultata din prima treapta de concasare cu dimensiunile: 0 150 mm; sorturi cu dimensiunile:

0 4 mm; 4 8 mm; 8 16 mm; 16 25 mm; 25 35 mm. Cantitatea dintr-un anumit sort este in functie de cererea pietei, putand fi modificata prin reglajele facute concasoarelor cu con. De asemenea, daca piata o cere, se pot monta si alte site pe grupurile de sortare, rezultand si alte dimensiuni pentru sorturi. ASIGURAREA CU UTILITATI: Alimentarea cu energie electrica Pentru functionare statiei de concasare-sortare si a activitatilor conexe, alimentarea cu energie electrica se face prin racordul LEA 20 kV si un post TRAFO de 1200Kw. Alimentarea cu combustibili Alimentarea cu combustibili (motorina) se face din rezervorul de 53.000 l (53 mc), amplasat suprateran, metalic cu manta dubla si amenajat cu o cuva betonata pentru retentia scurgerilor.

23

Alimentarea rezervorului de motorina se face cu cisterne autorizate ale furnizorilor (de 25 mc). Uleiurile necesare pentru ungere sunt depozitate in intr-un container metalic inchis amplasat in zona de reparatii, pe un strat de piatra sparta. Alimentarea cu aer comprimat Aerul comprimat necesar forarii gaurilor de sonda este asigurat de un compressor Atlas Copco, ce lucreaza in tandem cu foreza. Alimentarea cu apa industriala si potabila Apa industriala este necesara pentru prevenirea prafului la operatia de concasare-perforare, cantitatile utilizate fiind reduse pentru aceasta operatie. Pentru sortul fin 0-4 mm, la statia de sortare s-a prevazut o conducta perforata din PE prin care se pulverizeaza stropi fini de apa pentru prevenirea raspandirii prafului. De asemenea, apa este folosita in scop tehnologic si pentru stropirea drumului de acces din zona Turnu Rosu si pana la cariera. Necesarul de apa s-a asigurat prin amenajarea unei prize de mal pe valea Stramba. In zona parcarii, exista un rezervor din PE, subteran, pentru stocare apa de 9 mc. Apa potabila este asigurata imbuteliata in recipienti de plastic, de catre o societate furnizoare autorizata. Evacuarea apelor uzate fecaloid-menajere Apa uzata menajera este epurata prin intermediul microstatiei de epurare APL BIO 5 cu Agrement tehnic nr. 003-005/038-2006. Evacuarea apelor pluviale In cariera s-au executat rigole de scurgere a apei cu directionare spre baza carierei unde este amenajat un sant de garda, de unde apele colectate sunt trecute prin 2 decantoare cu volum total de 15 mc, iar apoi sunt evacuate in Valea Stramba.

4.2. Incetarea activitatii inchiderea carierei monitorizarea zonei


Inchiderea presupune incetarea definitiva si totala a activitatilor miniere din perimetru. La finalizarea activitatii de exploatare a resursei, se vor respecta intocmai masurile impuse si cuprinse in Planul de refacere ecologica elaborat de S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. pentru o suprafata de 2,5 ha (vezi Anexa). S-a intocmit Planul de refacere a mediului in anul 2007, de PF Borcea Constantin. Se face mentiunea ca acest Plan a fost intocmit pentru zonele de depozitare a sterilului, pe o suprafata de apox. 13,889 ha (vezi Anexa). Conform declaratiei titularului s-a facut stabilizarea zonelor de depozitare a sterilului si s-au inierbat, cu exceptia loturilor 7 si 8 unde mai exista capacitate de depozitare in halda de steril. 24

Conform declaratiei titularului este intocmit Planul initial de inchidere al carierei, insa acesta nu s-a pus la dispozitia evaluatorului. Se vor respecta normele specifice activitatii pentru inchidere, conform planului initial de inchidere, precum si masurile de protectie a zacamantului si mediului. La terminarea lucrarilor se vor lua toate masurile de factura tehnica si financiara pentru reconstructia ecologica a zonei. Lucrarile de refacere a mediului vor demara in momentul in care activitatea de exploatare va fi oprita definitiv si intreaga cantitate de roca extrasa va fi prelucrata si vanduta. Sunt necesare lucrari specifice prin care sa se realizeze indepartarea din perimetru de exploatare a tuturor surselor potentiale de poluare. Principalele lucrari privind refacerea mediului ce se vor executa la terminarea activitatii vor fi cele legate de refacerea solului si de asigurarea stabilitatii acestuia. Pe perioada exploatarii si la terminarea activitatii in cariera se vor lua masuri de reconstructie ecologica a zonei afectate de lucrarile miniere conform Planurilor de refacere a mediului. Lucrarile de refacere se vor face integral in baza unui proiect tehnic ce va fi supus avizarii. Ca masuri generale : In momentul incetarii activitatii la statia de concasare-sortare, se impun masuri pentru: eliberarea terenului de sarcini, prin dezafectarea tuturor structurilor supraterane si subterane, in urmatoarea ordine: - oprirea functionarii statiei; - golirea silozurilor de sorturi si valorificarea acestora; - se vor scoate de sub tensiune retelele electrice mentinandu-se doar o sursa necesara lucrarilor de dezafectare; - dezafectarea retelelor electrice; - demolarea constructiilor; - dezafectarea/demontarea instalatiei de concasare-sortare; - dezafectarea platformelor si drumurilor de incinta betonate/balastate (dupa caz); - indepartarea/scoaterea fundatiilor constructiilor si instalatiilor; - golirea retelelor de canalizare si a bazinului statiei de epurare si dezafectarea ulterioara a acestora; - golirea rezervorului de motorina si a depozitului de uleiuri uzate si dezafectarea ulterioara a acestora;

25

- investigarea starii de calitate a factorilor de mediu pe amplasament: sol-subsol; - nivelarea terenului si identificarea/trasarea zonelor susceptibile la alunecari de teren sau prabusiri, pentru aplicarea unor masuri specifice de refacere; - ecologizarea zonei (inierbare/plantare arbori pe suprafetele care au fost initial impadurite si/sau pe cele susceptibile la alunecari de teren). In cariera, se impun masuri pentru: - scoaterea utilajelor; - investigarea starii de calitate a factorilor de mediu pe amplasament: sol-subsol; - efectuarea ridicarii Topo si identificarea/trasarea zonelor susceptibile la prabusiri sau alunecari de teren, pentru aplicarea unor masuri specifice de refacere; - lucrari de inchidere: nivelari, taluzari, rambleieri etc. - lucrari de protectie a taluzelor; - se vor realiza canale de garda care sa asigure colectarea apei cazute pe suprafata carierei cu debusare in cursul de apa din zona; - ecologizarea zonei (inierbare si plantare de arbori pe suprafetele care au fost initial impadurite si/sau pe cele susceptibile la alunecari de teren). Lucrarile de ecologizare a zonei vor urmari intocmai masurile propuse prin Planurile de refacere a mediului care trebuie actualizate; - se va avea in vedere structura initiala a categoriei de folosinta in vederea pastrarii balantei suprafetelor pe categorii de terenuri si a speciilor vegetale. Lucrarile de ecologizare a zonei, vizeaza in principal: - refacerea vegetatiei, a peisajului, a reliefului si racordarea zonei cu vecinatatile ramase nealterate; se va evita introducerea de specii vegetale alohtone; - terenul scos din fond forestier va fi plantat cu puieti de arbusiti si arbori specifici zonei; - digurile de protectie vor ramane pe teren definitiv; - terenul afectat de exploatare va fi adus la stadiul initial bun de plantat cu vegetatie specifica zonei, racordandu-se prin taluzuri cu pante ce asigura stabilitatea terenului in zonele invecinate; - dupa perioada necesara dezvoltarii vegetatiei se impune ca aspectul intregii zone sa fie in concordanta cu zonele invecinate.

26

Monitorizarea post-inchidere: - se va urmari gradul de stabilitate al terenuri si evolutia acestuia; - se va observa manifestarea oricaror fenomene (siroiri, fenomene torentiale, ravenari etc.) care ar putea duce ulterior la alunecari de teren; - se vor urmari stadiile de refacere a ecosistemului forestier, pe o perioada de cel putin 35 sezonae de vegetatie. Lucrarile de inchidere si monitorizare post-inchidere sunt cuprinse in Planul de gestionare a deseurilor rezulate din exploatarea rocilor amfibolitice din Cariera de Amfibolite Valea Stramba, com. Turnu Rosu, jud. Sibiu elaborat de S.C. ECO TERRA S.R.L. (2012).

4.3. Materiale de constructii In cariera de amfibolit Valea Stramba si la statia de concasare-sortare nu exista cladiri executate din materiale clasice (caramizi, betoane, mortare). Spatiile destinate birourilor sunt amenajate in 6 containere tip cu urmatoarele destinatii: - birou sef cariera, - gestiune vanzari, - laborator incercari fizico-mecanice, - vestiar salariati, - magazie piese de schimb, - grup sanitar (WC +dus). De asemenea sunt prevazute platforme din beton in zona: - cantarului amplasat in zona de expeditie sorturi; - rezervorului pentru motorina. Nu sunt utilizate materiale de constructii care ar avea un potential de poluare a mediului prin utilizare.

27

4.4. Stocarea materialelor depozite de materii prime, rezervoare subterane Produse chimce si periculoase: Se face un inventar al produselor chimice necesare in activitate, pentru exploatarea materialului mineral din cariera si prelucrare, functionarea mijloacelor de transport si utilitare: Motorina, Uleiuri de ungere si transmisie, Materialul exploziv.

Cantitati utilizate in activitate conform cap. 4.1. Modul de gospodarire al produselor chimice: Pentru stocarea motorinei s-a amplasat un rezervor de motorina la instalatia de sortare-concasare, cu un volum de stocare de 58.000 l, adica 58 mc. Rezervorul este metalic cu manta dubla, suprateran si amplasat intr-o cuva din beton. Este dotat cu o pompa de alimentare pentru umplerea rezervorului si pompa separata pentru alimentarea utilajelor din cariera. Uleiurile sunt depozitate intr-un container metalic inchis amplasat in zona de reparatii, pe un strat de piatra sparta. Pentru lucrarile de impuscare, s-a incheiat Contractul de prestari servicii cu S.C. EPC GRUP pentru prestarea serviciilor de forare si puscare. Conform prevederilor contractuale prestatorul are responsabilitatea gestionarii conform prevederilor legale a materialelor explozive. In consecinta, prestatorul de servicii este obligat a detine toate autorizatiile necesare pentru transport, depozitare, utilizare a produselor periculoase, fiind responsabil de gestionarea corespunzatoare a acestora. Se impune respectarea prevederilor H.G. 479/2002 privind aprobarea Normelor Tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor. Nu se fac depozitari de material explozibil in zona carierei, acesta fiind adus in incinta in aceeasi zi in care se foloseste pentru impuscare. Depozite de produse rezultate Suprafata aferenta padocurilor pentru depozitare a sorturilor este de 9.000 mp, suprafata amenajata in zona amplasamentului statiei de concasare-sortare. Depozite de steril Pe malul stang al raului Olt, in zona de lunca denumita Trupul Lunca Taurilor situata la cca. 1,2 km de localitatea Turnu Rosu. (loturile nr. 7 si 8, cf. planurilor anexate). 28

Materialul steril s-a depus cu acceptul Primariei Turnu Rosu conform adresei nr. 1993/31.08.2007 si al Sistemului de Gospodarire a Apelor Sibiu. Volumul estimat de catre titular de steril depus in aceasta zona este de 200.000 mc. Depozite permanente create in lunca r. Olt, cu avizul Primariei Turnu Rosu si SGA Sibiu, loturile 1 6 conform cu planurile anexate, au fost inchise si inierbate conform datelor S.C. AMFIBOSWIN S.R.L.

Pana in prezent, sterilul rezultat din exploatare afost depozitat pe loturile prezentate mai sus (lot 18) fiind estimat un volum de cca. 350.000 mc care a fost utilizat pentru umplutuir, corectie maluri si haldare steril in zonele aprobate conform celor de mai sus. Detalierea privind depozitele de steril se gasesc in Proiectul de refacerea mediului (pentru 13,889 ha) si in Planul de gestionare a deseurilor rezultate din exploatarea rocilor amfibolitice (vezi Anexa).

4.5. Emisii in atmosfera emisii tehnologice, alte emisii in atmosfera Surse de poluanti in aer: Surse de emisii de la exploatara amfibolitelor in cariera si prelucrarea prin concasare-sortare: Surse fixe fugitive: lucrari de impuscare; lucrari de excavare si manipulare material mineral; statia de concasare-sortare; depozite de sorturi si material steril.

Surse mobile fugitive: motoarele cu ardere interna a mijloacelor de transport greu si utilitare (motoare Diesel) in incinta. trafic greu pe drumurile publice.

Emisii rezultate: emisii de particule si gaze de esapament: SOx, NOx, CO, NMVOC. emisii de pulberi in suspensie si sedimentabile. emisii de gaze de la impuscare.

29

Surse fixe de emisie Exploatarea pietrei in cariera, prin mijloace utilitare si derocarea prin impuscare; concasarea si sortarea materialului mineral; depozitarea materialului steril si sorturilor. In activitate se executa operatii specifice de exploatare si se fac depozitari care duc la emisii de: pulberi in suspensie si sedimentabile; NOx, SOx, CO, MNVOC.

Caracteristicile emisiilor rezultate din lucrarile efective de extractie sunt urmatoarele: nu sunt surse dirijate; emisiile se produc aproape de sol; pulberile sedimenteaza rapid, dar au un efect momentan asupra receptorilor; acestea nu prezinta uniformitate, in sensul ca apar perioade in care se emit cantitati semnificative de particule, sau perioade in care emisiile sunt diminuate datorita operatiilor tehnologice desfasurate; sursele actioneaza intermitent si in puncte diferite ale carierei; emisiile produse pot genera un impact semnificativ momentan, efectul rezidual fiind nesemnificativ.

Poluarea cu pulberi din exploatare si de pe depozitele de sorturi si de steril reprezinta unul din principalii factori poluatori ai aerului. Pulberile emise sunt inerte chimic si in mare parte sedimentabile, depunandu-se pe sol in timp scurt. De obicei, in perioadele de calm atmosferic, acestea nu depasesc perimetrul carierei. Depozitele de sorturi si de steril Constituie o sursa de impurificare moderata a atmosferei. Efectul produs de imprastierea particulelor de praf din exploatare si de pe halde este totusi redus, avand in vedere densitatea materialului mineral. Drumurile publice La transportul materialului mineral se antreneaza cantitati semnificative de pulberi de pe drumul de exploatare datorita traficului greu. Accesul in perimetrul carierei se face dinspre comuna Turnu Rosu, pe un drum pietruit, amenajat pe malul stang al raului Olt, paralel cu calea ferata Sibiu Ramnicu Valcea si apoi pe un drum de exploatare in lungime de de cca. 1 km pe malul drept al paraului Valea Stramba.

30

Conform declaratiei titularului, de-a lungul timpului au fost inregistrate sesizari ale locuitorilor din loc. Turnu Rosu, sesizari legate de emisii semnificative de pulberi pe drumul de acces la cariera, pe parcelele adiacente drumului fiind inregistrate in anumite perioade depuneri semnificative de pulberi sedimentabile care au afectat culturile. Ca masura de prevenire, in perioadele uscate, se umezeste drumul de acces la cariera prin stropire. Cu ocazia realizarii prezentului Bilant de mediu s-au realizat analize de pulberi in suspensie si sedimentabile in zona carierei. Rezultatele analizer se vor prezenta in capitolul aferent din BM II. Gazele rezultate datorita utilizarii tehnologiei de derocare cu explozivi: Un aport de poluare la exploatarea carierei este adus si prin derocarea materialului mineral prin explozie, aceste efecte producandu-se insa la intervale mari de timp, efectele find resimtite pe o scurta durata de timp. Explozia pentru derocarea rocii va conduce la degajarea unor cantitati de noxe (gaze de impuscare) si pulbeni (praf). Detonarile se produc in fronturile de lucru, de 2-3 ori/luna in functie de necesitaile lucrarilor de exploatare. Noxele (gaze de impuscare) apar ca produse de ardere a componentilor exlozivilor. Emisia de praf apare ca efect mecanic secundar al detonarii.

Conform normativului AP-42 factorii de emisie (poluani) la detonarea incarcaturilor explozive formate din astralita si nitramoniu sunt:
Poluant CO NOx CO H2S Cantitate Astralita 10.2 54 0.4 2.5 Nitramon 10.2 54 0.4 2.5

Gradul de poluare produs depinde astfel de natura explozivului folosit si de cantitatea acestuia intro perioada de timp determinata, astfel concentratia indicatorilor de poluare nu poate fi calculata exact. Se mentioneaza ca exploziile se executa la intervale relativ mari de timp (2-3 ori/luna) iar efectele resimtite sunt pe o durata scurta de timp. Statia de concasare si sortare Capacitatea de procesare a echipamentelor de concasare-sortare este de: productia maxima tehnologica zilnica = 320 to sorturi/h x 16 h/zi = 5.120 to sorturi/zi.

Prelucrarea primara a pietrei in statia de concasare si sortare presupune emisii sesizabile de pulberi in suspensie si sedimentabile. Datorita faptului ca emisiile de pulberi nu pot fi apreciate ca si concentratii masice (sursa fiind fugitiva) nu se poate face o raportare la CMA indicata in legislatia nationala (Ord. 462/1997).

31

Surse mobile de emisie Emisii atmosferice datorate surselor mobile rutiere si nerutiere (trafic rutier si functionarea utilajelor in incinta): Noxele pentru factorul de mediu aer, provenite de la sursele mobile nerutiere si rutiere sunt pulberile si gazele reziduale de esapamet: NOx, SOx, CO, NMVOC Gazele de ardere evacuate de utilajele de incarcat si transport apar doar pe perioada de functionare a acestora (16 ore/zi). Sursa mobila este considerata orice masina sau utilaj utilizat la transportul sau manipularea materialelor in interiorul exploatarii si incintei de prelucrare si pe drumurile publice, pe care este instalat un motor de combustie interna. Mijloacele de transport si utilitarele exploatarii folosesc drept carburant motorina. Prin combustia motorinei se produc gaze reziduale care contin monoxid de carbon (CO), oxizi de sulf (SOx), oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili (NMVOC). Conform metodolgiei CORINAIR [SNAP, 070101 TAB 7.34] se iau in considerare factorii de emisie pentru autovehicule Diesel grele (3,5-16 t) pentru incinta unitaii (considerata ca mediu urban). Factorii de emisie pentru autovehicule Diesel grele (3.5-16t) sunt prezentati in tabelul urmator:
Poluant Particule CO VOC NOx Factor de emisie (g/kg carburant g/km) 4,3 0,95 82,8 18,8 12 2,75 38,5 8,7

Sursele de emisie rutiere (pe drumurile publice) si nerutiere (din incinta), prezinta caracteristici specifice: emisiile sunt fugitive (nedirijate), sursele emit intermitent, aproape de suprafata solului, au o variatie temporara si spatiala considerabila, contribuie la poluarea de fond existenta a zonei, au caracter cumulativ cu alte surse din zona, sunt limitate in timp la perioada de realizare a lucrarilor. 32

Pentru limitarea emisiei de particule in timpul operarii si transportului, in incinta se fac stropiri ale drumurilor interioare si a celor de acces la cariera. Estimarea frecventei transporturilor: Conform declaratiei titularului se considera o frecventa maxima a transporturilor de 250 transporturi/zi, in basculate de 8 to, 16 to sau 24 to. Traficul pe aceste cai se supune legislatiei in vigoare, inclusiv in ceea ce priveste tonajul si viteza de rulare. Instalatii pentru colectarea, epurarea si dispersia gazelor: Pentru protectia calitatii aerului sunt luate urmatorele masuri: pentru prevenirea poluarii cu praf, la statia de concasare-sortare este montat un sistem de pulverizare fina cu apa deasupra benzii 1 (pentru sortul 0-4 mm) si a benzii mobile. suprafata drumului de exploatare pe care se face accesul in cariera este permanent stropit in perioadele uscate; la deplasarea in teren s-a constatat ca acesta se gaseste intr-o buna stare de intretinere; pentru operatiile de exploatare in cariera si impuscare nu se pot aplica masuri pentru retinerea sau minimizarea emisiilor de poluanti.

Masuri aplicate in activitate pentru protectia factorului de mediu AER si a receptorilor sensibili din zona: utilizarea motopompei pentru stropirea drumurilor pulice in scopul reducerii emisiilor de pulberi antrenate de mijloacele de transport de tonaj greu; aceasta este folosita prioritar in perioadele foarte uscate si cu temperaturi ridicate; reducerea activitatii in situatii de conditii meteo neprielnice vant puternic si luarea tuturor masurilor pentru prevenirea imprastierii materialelor; utilizarea de echipamente, utilitare, mijloace de transport performante care sa asigure emisii poluante sub limitele legale; intretinerea si verificarea periodica a utilajelor si mijloacelor de transport in scopul urmaririi pentru obtinerea unei emisii de esapament minime; minimizarea inaltimii de cadere a materialului mineral; managementul transporturilor optimizarea traseelor in scopul economisirii resurselor, minimizarii impactului datorat traficului rutier si reducerii emisiilor poluante de gaze de esapament;

33

respectarea conditiilor impuse de administratorul drumului (Primaria Turnu Rosu) si circulatia cu viteza redusa in zone cu receptori sensibili; stabilirea unor limite maxime de deplasare pe drumurile neasfaltate /circulatia in perimetrul carierei se face cu viteza redusa pentru a nu antrena particulele de praf; in timpul pauzelor de lucru sunt oprite motoarele utilajelor.

4.6. Alimentarea cu apa ; efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale Folosinta apei: pentru nevoi igienico-sanitare la grupul social; pentru folosinta tehnologica: pulverizarea la statia de concasare si pentru stropirea drumului de acces in cariera.

Sursa de apa: Apa potabila e asigurata din surse externe printr-o societate specializata pentru distributie apa potabila imbuteliata (LA FANTANA). Apa tehnologica este asigurata din Valea Stramba.

Dotari pentru alimentarea cu apa: Sursa: pr. Valea Stramba, printr-o priza de mal; pe malul stang exista o statie de pompare cu refulare in rezervorul din PE de 9 mc, amplasat langa parcare in incinta statiei de compresoare. Reteaua de aductiune este metalica si are L = 12 m, iar reteaua de distributie e din Ol cu L = 50 m. Apa pentru stingerea incendiilor este asigurata din Valea Stramba. Volume si debite autorizate prin Autorizatia de Gospodarirea apelor nr. 142/20.10.2009:

Qmax zi = 0,06 l/s (1,8 mc/zi) anual 540 mc Qmed zi = 0,05 l/s (1,54 mc/zi) anual 462 mc Qorar max = 0,06 l/s

34

Autorizatia de gospodarirea apelor va fi reinoita, urmand ca volumele si debitele autorizate sa fie revizuite. Surse de ape uzate: Se fac urmatoarele evacuari de: apa uzata menajera, apa pluviala.

Evacuarea apei uzate menajere Canalizarea in incinta este executata din tuburi din PVC pentru apa uzata menajera. Colectorul menajer de la instalatile interioare sanitare (de la grupul sanitar), conduc apele uzate spre microstatia de epurare ALP BIO 5, fiind apoi evacuate in Valea Stramba. Apele pluviale din incinta perimetrului de exploatare al carierei sunt decantate in 2 decantoare cu volum total de 15 mc fiind apoi evacuate in paraul Valea Stramba, urmand panta terenului.

Societatea a detinut Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 142 din 20.10.2009 valabila pana in 20.10.2012. Conform declaratiei titularului, s-a intocmit si s-a depus la SGA documentatia tehnica pentru reinoirea autorizatiei de gospodarirea apelor. Instalatii de epurare:
-

Apele uzate menajere sunt evacuate in pr. Valea Stramba dupa epurarea in microstatia de epurare monobloc ALP BIO 5, care are Agrementul tehnic nr. 003-005/038-2006 (vezi anexa). Randamentul microstatiei de epurare este de 98%. Statia de epurare ALP-BIO5 este cu recircularea namolurilor si este alcatuita din: rezervor cu volum de 3,2 mc; conducte din PEHD pentru alimentare si recirculare a namolului si pentru evacuare ape epurate; conducte de aer din inox; guri de vizitare; instalatie electrica si de aer. Conform Autorizatiei de gospodarirea apelor, volume evacuate in pr. Valea Stramba sunt de: max. 0,037 mc/zi (9,6 mc/an).

Poluanti evacuati in mediu: Apele evacuate in canalizare provin de la grupul social, avand caracteristicile de calitate ale apelor fecaloid-menajere (incarcare organica CBO5, CCO-Cr/CCO-Mn, MTS, NO2, NO3 etc.). Apele pluviale au incarcare de material minerale in suspensie (MTS) si accidental, produse petroliere.

35

Nu exista pericolul de poluare a apei subterane prin folosirea utilajelor, acestea sunt verificate periodic, iar alimentarea cu motorina se face in spatiu special amenajat. Titularul a pus la dispozitie buletinul de analiza al apelor epurate provenite de la statia ALP, buletin emis de SGA Sibiu, rezultatele prezentandu-se astfel (Raport de incarcari T240 din 31.10.2012): pH=6,5 UpH MTS=26,0 mg/l CBO5=23,07 mg/l CCO-Cr=116,48 mg/l

Din analiza recenta se observa incadrarea calitatii efluentului epurat in limitele maxime admise prin NTPA001/2005. Se va face monitorizarea trimestriala a calitatii efluentului epurat, sau conform conditiilor impuse prin Autorizatia de Gospodarirea Apelor.

4.7. Producerea si eliminarea deseurilor Sursele de deseuri: - Procesele tehnologice aferente activitatii de deschidere cariera; - Procese tehnologice de concasare-sortare piatra. La lucrarile de deschidere: - Resturi de crengi si coaja de arbori: 02 01 07 - Decoperta rezultata din deschiderea carierei: 01 01 02 - Material steril: 01 04 08, 01 04 09 - Deseuri menajere: 20 03 01 In timpul exploatarii si valorificarii pietrei: - Uleiuri de ungere de la instalatia de concasare-sortare si din schimburi de la mijloacele utilitare din cariera: 13 02 06* - Anvelope uzate: 16 01 03 - Deseuri metalice de la lucrari de intretineri in incinta de prelucrare: 16 01 17, 16 01 18 36

- Deseuri menajere: 20 03 01 Din activitatea desfasurata in perimetrul de exploatare si de la statia de concasare-sortare, nu rezulta deseuri minerale neutilizabile, materialul mineral (considerat steril) de alta natura care nu poate fi considerat ca materie utila de calitate corespunzatoare este utilizat ulterior la lucrari de umpluturi, consolidari de drumuri si de mal (mal stang raul Olt).
Starea fizica (Solid-S Lichid-L) S S L S S Managementul deseurilor cantitatea prevazuta a fi generatata Valorificata 27.000 to 200 l 400 kg 2 to Elimi -nata 2,5 to Ramasa in stoc -

Denumirea deseului

Cantitate estimata (to/an) 2,5 to 27.000 to 200 l 400 kg 2 to

Codul deseului 20 03 01 01 01 02 13 02 06* 16 01 03 16 01 17 16 01 18

Deseuri municipale amestecate Decoperta Steril Uleiuri de ungere de la instalatia de concasaresortare Anvelope uzate Deseuri metalice

Modul de gospodarirea al deseurilor: - Deseurile rezultate din activitate de exploatare o constituie stratul de pamant (sol vegetal) si a rocii steril alterate, care va fi refolosit pentru reconstructia ecologica a suprafetei afectate de exploatarea rocilor din cariera. - In prezent sterilul rezultat din exploatare cca. 350.000 mc este depozitat in zonele Lunca Taurilor, Lunca Turnului si pe malul stang al raului Olt, cu respectarea zonei de protectie a cursului raului si cu acordul S.G.A. Sibiu - Deseurile menajere de la cei 15 angajati, sunt depozitate in pubele fiind transportate si gospodarite de catre Primaria Turnu Rosu conform Contract nr. 501/02.07.2007. - Uleiurile uzate de la utilajele si echipamentele tehnice sunt recuperate si depozitate in butoaie metalice de 200 litri care sunt gospodarite conform Contractelor nr. 487/31.07.2006 incheiate cu SC Ecomaster - Servicii Ecologice S.A si Contractului cu SC ROUES SRL Sibiu. - Deseurile metalice ce rezulta de la reparatiile de la utilaje si a componentelor statiei concasare-sortare sunt valorificate prin REMAT. - Deseurile de cauciucuri uzate de la utilaje sunt depozitate pe platforma betonata fiind predate la schimb in momentul achizitionarii altora noi.

37

Detalierile privind deseurile din cariera (steril) se fac in Planul de gestionare anexat.

4.8. Alimentarea cu energie electrica Pentru organizarea administrativa exista bransament electric trifazat, din reteaua ELECTRICA S.A. Energia electrica necesara utilajelor actionate electric este produsa cu generatoare electrice.

4.9. Protectia si igiena muncii Avand in vedere natura lucrarilor, precum si a materialelor si echipamentelor utilizate, se respecta cu strictete masurile de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor. Se respecta normele de protectia muncii conform ordinului nr. 807 din noiembrie 2000 si Legea 319/2006, Legea sanatatii si securitatii in munca intrata in vigoare la 1 octombrie 2006 si promulgata prin Decret 956/13.07.2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 646/26.07.2006. Muncitorii sunt echipati cu: casca de protectie, bocanci, manusi de protectie din piele, ochelari de protectie, casti antifoane. Pe timpul impuscarii, nu este permisa nici-o activitate sau stationarea muncitorilor la nivelele inferioare fata de nivelul desfasurarii activitatii de impuscare. Pe perioada incarcarii si transportului materialului mineral in cariera, activitatea de impuscare in zona se opreste total. Nu este admisa prezenta persoanelor in zona de lucru a echipamentelor utilitare. In timpul transportului materialului mineral, caile de trafic se stropesc intens cu apa pentru a limita emisia de praf. Nu lasa utilajele in pozitii in care bucatile de roca rezultate in urma impuscarii pot sa cada in zona cabinei. Toti muncitorii sunt instruiti privind normele de protectia muncii corespunzatoare lucrarilor pe care le executa, iar efectuarea instructajului este inscrisa in fisa individuala de protectia muncii. Se iau masuri pentru ca elementele care cad din masiv sa nu produca accidentarea persoanelor care se afla in zona de lucru, prin semnalizarea si anuntarea corespunzatoare a lucrarilor de exploatare si instalarea la loc vizibil de plancarde avertizoare.

38

Ori de cate ori se exploateaza/se excaveaza material mineral de pe un nivel superior al carierei, se instruieste un muncitor care sa raspunda de paza zonei respective, sa-i avertizeze si sa-i indeparteze pe cei care se afla in zona. In timpul lucrarilor la nivel superior in cariera se interzic alte lucrari sau activitati pe o treapta inferioara. Conducatorii tehnici ai punctelor de lucru iau si alte masuri care sa conduca la buna desfasurare a lucrarilor. Se delimiteaza cu tablite avertizoare sau de interdictie urmatoarele zone periculoase: raza de actiune a utilajelor; locurile unde se pot produce caderi de materiale in timpul lucrului sau al evacuarii faramaturilor de roca.

4.10.

Prevenirea si stingerea incendiilor

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor se respecta prevederile Ord. M.A.I. nr. 163/2006 si Normativul C300 aprobat de MLPAT cu Ordinul 20N/11.07.1994. Dotari in caz de incendiu: Sursa de apa apa pentru stingerea incendiilor este asigurata din Valea Stramba printr-un rezervor cu volum intangibil de 6 mc. Extinctoare pentru incendii de natura electrica si altele.

4.11.

Zgomotul si vibratiile

Aspecte privind poluarea sonora in zona carierei si platformei de prelucrare Prezenta zgomotului in mediul ambiant, cu repercusiuni asupra starii de sanatate si confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora. Potrivit listei de identificare a factorilor de risc Anexa 1 din Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile de munca elaborate de catre I.N.C.D.P.M. Bucuresti, zgomotul este un factor de risc fizic specific mediului de munca, ca si element al oricarui sistem de munca. Zgomotul provoaca o jena asupra realizarii sarcinii de munca, o oboseala auditiva sau un deficit auditiv ireversibil, care poate ajunge pana la surditate. Dar zgomotele au si alte efecte asupra sanatatii oamenilor. Zgomotele agraveaza situatiile de stres, agraveaza afectiunile cardio-vasculare si digestive, genereaza insomnii, maresc oboseala generala

39

si indeosebi oboseala nervoasa, accentueaza deficientele de comportament (agresivitatea, anxietatea). Urmare a acestor efecte se mareste riscul accidentelor de munca, a accidentelor de circulatie etc. Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot este de 87 dB, potrivit art. 594, al.(5) din N.G.P.M. Editia 2002. Pentru locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala crescuta si deosebita, aceasta limita se reduce la 75 dB si respectiv 5060 dB. Asa cum a fost precizat la capitolul privind descrierea activitatii, pentru realizarea diferitelor categorii de lucrari, se folosesc o serie de utilaje tehnologice si mijloace de transport de mare tonaj. Atat in timpul lucrarilor de exploatare, cat si ulterior (prelucrare material mineral brut), este folosita aceeasi categorie de utilaje si mijloace de transport. Toate acestea reprezinta o prima sursa de zgomote si vibratii in zona. O alta sursa de zgomot este reprezentata de circulatia mijloacelor care transporta materialul prelucrat, pe drumurile publice si in interiorul localitatilor. Impactul zgomotelor si vibratiilor asociat lucrarilor de exploatare in cariera si prelucrare piatra poate consta din: impact auditiv si alte forme de impact negativ asupra sanatatii muncitorilor; impact tranzitoriu care creeaza disconfort locuitorilor din afara perimetrului carierei.

Astfel ca in timpul desfasurarii activitatii de exploatare in cariera si pe platforma de prelucrare, apar surse semnificative, de scurta durata, datorate operatiilor specifice de derocare prin impuscare, concasare-sortare si manipulare material mineral. Extractia amfibolitelor prin impuscare presupune operatii care produc zgomote si vibratii semnificative, de scurta durata. In timpul exploatarii si executiei lucrarilor de impuscare, zona este dominata de un zgomot de fond specific santierelor, cu cresteri bruste a nivelului de zgomot si vibratii, cresteri generate de lucrarile de impuscare. Prin lucrarile de exploatare apar situatii concrete de zgomot tipic industrial, care fluctueaza mult si contin perioade diferite de zgomot intens sau mai putin intens. Cresterea nivelului de zgomot in zona se produce cu intermitenta pe toata durata functionarii carierei si incintei de prelucrare, datorita functionarii utilajelor. Pana in prezent, nu au fost realizate masuratori de zgomot in zona. Cu ocazia realizarii prezentului Bilant de Mediu cu elemente de nivel II s-au efectuat si aceste masuratori. Rezultatele analizelor vor fi prezentate in capitolul aferent. In cazul activitatii de derocare pe amplasamentul studiat, raportat la limita maxima admisa, zgomotul poate atinge urmatoarele niveluri:

40

-Pentru perioadele de efectuare a operatiilor de impuscare se estimeaza ca se depaeste limita maxima admise de zgomot de 65 dB(A) conform STAS 10009/88 considerata pentru incintele industriale. Din punct de vedere al zgomotului produs de explozii s-a observat de multa vreme, in perimetre de exploatare, ca situatia meteorologica are un efect considerabil asupra intensitatii percepute a detonarii, desi efectele de amplificare depind in foarte mare masura de conditiile specifice fiecarui amplasament si variaza in mod semnificativ. De exemplu, viteza vantului si temperatura (in functie de altitudine) reprezinta influente recunoscute asupra propagarii undelor sonore. Comparativ cu conditia de calm atmosferic, vantul constant slab sau moderat tinde sa amplifice nivelul de zgomot in directia in care bate si sa il diminueze in directia contrara. Sa observat de asemenea ca o briza usoara dar constanta poate face sa creasca nivelul zgomotului fara a creste si nivelul fondului sonor. Pe de alta parte, vanturile cu viteze mai mari tind sa amplifice nivelul de fond datorita turbulentei sau miscarii copacilor si arbustilor, putand acoperi alte zgomote. Vitezele mai mici ale vantului intensifica nivelul de zgomot fata de conditiile de calm, presupunand o topografie relativ plana intre sursa si receptor. Invers, nivelul zgomotului in directia contrara vantului poate scadea cu o intensitate similara. Se stie de asemenea ca inversiunea termica intensifica nivelul de zgomot la o distanta oarecare de sursa, iar majoritatea inversiunilor se produc noaptea. De aceea, puscarile de noapte sporesc potentialul ca zgomotul sa fie considerat un factor de disconfort de catre receptorii umani. Din acest motiv si de asemenea, pentru ratiuni de siguranta, aceasta activitate este strict interzisa pe timp de noapte. Se are in vedere ca distanta fata de zona rezidentiala a localitatii Turnu Rosu si implicit fata de constructiile de locuit si alti receptori sensibili este de cca. 3,8 km, localitatea Turnu Rosu gasinduse in Nord fata de cariera. Fata de localitatea Boita, cariera se gaseste la cca. 2.300 m, intre acestea doua situandu-se cursul raului Olt. Pentru ca zonele rezidentiale ale localitatilor se gasesc la o distanta pe care o apreciem ca fiind relativ mare putem sa consideram ca nivelul de zgomot nu va afecta acesti receptori. Insa prima constructie izolata probabil o casa pentru vacanta, a fost identificata la cca. 200-250 m distanta fata de amplasamentul perimetrului de exploatare si statiei de concasare-sortare. Aceasta este folosita ocazional, probabil mai frecvent in perioadele de week-end cand activitatea este diminuata sau chiar inexistenta in cariera. Alta sursa semnificativa de zgomot o reprezinta intensitatea traficului in zona, care are drept consecinta cresterea nivelului de zgomot si vibratii in mediu si pe caile de acces si transport de la cariera: Accesul in perimetrul carierei se face dinspre comuna Turnu Rosu, pe un drum pietruit, amenajat pe malul stang al raului Olt, paralel cu calea ferata Sibiu Ramnicu Valcea si apoi pe un drum de exploatare in lungime de de cca. 1 km pe malul drept al paraului Valea Stramba. Deci, in prezent, transportul sorturilor din cariera se face catre comuna Turnu Rosu pe drum pietruit amenajat, iar apoi prin DJ105N si DJ105G, pana in DN1, evitandu-se zona localitatii Turnu Rosu. 41

Localitatile situate de-a lungul DJ105N si DJ105G sunt: Turnu Rosu, Talmaciu, Boita.

Se face mentiunea ca transportul materialului de cariera nu se face pe raza localitatilor decat in caz de necesitate, de la DJ105N traficul fiind dispersat pe drumurile publice functie de necesitatile de livrare material mineral. Date fiind urmatoarele considernte: nivelul semnificativ de zgomot asociat traficului greu, prezenta unor receptori expusi la actiunea zgomotului si vibratiilor constructie de locuit (casa de vacanta la 200-250 m fata de cariera) si zonele periferice ale localitatilor (Turnu Rosu, Boita, Talmaciu), influenta incerta a conditiilor atmosferice si a altor caracteristici fundamentale ale zgomotului si vibratiilor,

se considera probabila situatia in care ar putea exista anumite depasiri ale limitelor admisibile in zonele sensibile zona rezidentiala a localitatilor, pe drumurile publice. Anumiti factori care conduc spre o astfel de concluzie (cum ar fi efectele atmosferice) se gasesc in afara sferei de control sau influenta directa a operatorului. In consecinta, acesta este obligat sa aplice masuri, in scopul minimizarii nivelului de zgomot si vibratii, intr-o cat mai mare masura in zona de influenta acustica si vibrationala a traficului greu.

42

Fig. 6 Rute de transport pentru materialul mineral din cariera Masurile care se impun in domeniul traficului greu, astfel incat comunitatea umana sa nu resimta cronic impactul acustic, presupun: managementul transporturilor optimizarea traseelor; utilizarea de mijloace de transport performante, conforme din punct de vedere tehnic; restrictii de viteza in zona localitatilor; stabilirea unei bune comunicari cu localnicii din zona si administratia locala; perfectionarea si actualizarea controlului surselor, aplicarea unor solutii alternative din categoria celor mai bune tehnici disponibile sau a celor mai bune practici de management si/sau aplicarea de masuri corective sau preventive in vederea minimizarii si atenuarii continue a impactului acustic si vibrational asupra lucratorilor, locuitorilor si constructiilor, pe toata durata activitatii.

Conform datelor detinute pentru instalatii similare, instalatiile de concasare si sortare produc un nivel de zgomot de 70-80 dB in conditii normale de functionare. Dar, zgomotul produs de instalatiile in functiune este asociat direct cu cel produs de lovirea materialului mineral cu elementele metalice ale instalatiilor.

43

Se are in vedere distanta fata de localitati si se apreciaza cu impactul zgomotului se poate resimti doar local, principalii receptori sensibili fiind angajatii. Cu privire la constructia de locuit situata la cca. 250 m distanta fata de perimetrul de exploatare se are in vedere ca aceasta este folosita ocazional, in week-end, cand activitatea este redusa sau chiar inexistenta. Analizand aceste trei surse principale generatoare de zgomot se observa ca: la derocarea prin impuscare, zgomotul produs este dat de explozia materialului utilizat, nivelul de zgomot este de foarte mare intensitate dar de scurta durata; impactul este unul local, resimtit acut la nivelul angajatilor se are in vedere distanata mare fata de localitate,dar si prezenta primei constructii de locuit la 250 m distanta. la instalatiile pentru prelucrare piatra, spre exemplu la grupul de concasoare si la cel de sortare, zgomotul motorului se asociaza cu cel produs de lovirea pietrei de elementele metalice ale instalatiilor, rezultand un nivel superior decat cel indicat in cartea tehnica a utilajului; impactul este unul local, resimtit la nivelul angajatilor se are in vedere distanata mare fata de localitate, dar si prezenta unei constructii de locuit la 250 m distanta. la utilajele grele, mijloace de transport auto de mare tonaj, zgomotul este puternic datorita faptului ca sunt echipate cu motoare de putere mare, generatoare de zgomot prin insasi constructia lor. In plus, este o situatie frecvent intalnita cand aceste utilaje au un anumit grad de uzura, acesta fiind un factor care se insumeaza la cauzele generatoare de zgomot; se impun masuri de managemntul activitatii pentru minimizarea impactului resimtit la nivelul comunitatii umane, in situatia in care se inregistreaza sesizari legate de zgomote si vibratii.

Aprecierea nivelului de zgomot produs pe ampalsament: Sursele generatoare de zgomot in cadrul carierei si platformei de prelucrare, precum si pe drumurile publice sunt reprezentate de masinile si utiliajele folosite in activitatea de exploatareprelucrare-transport. Functie de tipul de utilaj si mijlocul de transport, se pot preciza puterile acustice ale acestora.
Utilaje si mijloace de transport / Instalatii Buldozer Excavator Incarcator Autobasculanta Instalatie concasare / sortare Echipament forare gauri pentru detonare (foreze) Putere acustica (dB) 80-110 80-110 110 75-95 70-80 (max. 90) 110 dB

In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul cumulat al utilajelor folosite si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot, in acest caz este influentat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse 44

(utilajele, mijloacele de transport) si punctele de masurare. In aceasa situatie in care se doreste determinarea nivelului de zgomot pentru receptorii situati la cateva sute de metri distanta fata de sursa, trebuie sa fie luate in consideratie si influentele externe, si anume: viteza si directia vantului, absorbtia aerului in functie de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa zgomotului, topografie, tip de vegetatie etc. Pe baza datelor din tabelul anterior si pe baza relatiei prezentate mai jos, prevazuta in Ghidul privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se pot determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport folosite in incinta de exploatare si de prelucrare. Pentru calculul imisiilor de zgomot rezultate de la utilajele folosite in cariera si la instalatiile de concasare si sortare, precum si de mijloacele de transport, conform prevederilor Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se poate utiliza urmatoarea relatie: Lp=Lw-10*log(r2)-8 in care: Lp nivelul de zgomot Lw puterea acustica r* distanta fata de sursa de zgomot (se utilizeaza in cazul propagarii zgomotului de la o sursa punctiforma pe un teren plat).

*Nota: se observa ca nivelul de zgomot rezultat pe baza calculului teoretic se aplica in cazul unui tip de teren plat, pe cand in situatia data, relieful este carcateristic zonei montante, cu numeroase bariere naturale de absorbtie a acestuia.

Imisii de zgomot rezultate de la utilajele si instalatiile folosite pe amplasament:


Distanta fata de sursa de zgomot 0 10 20 50 100 200 300 Buldozer 102 82 76 68 62 56 52 Excavator 102 82 76 68 62 56 52 Incarcator 102 82 76 68 62 56 52 Basculanta 87 67 61 53 47 41 38 Instalatii de concasare / sorare 72 52 46 38 32 26 23 Echipament de forare 102 82 76 68 62 56 52

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor si mijloacelor de transport mentionate mai sus, se estimeaza ca in conditii normale de functionare nivelele de zgomot in zona frontului de lucru variaza intre 72-102 dB. Conform prevederilor H.G. nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limita de expunere la zgomot este de 87 dB.

45

Valoarea admisibila a nivelului de zgomot la limita zonei functionale a incintei instalatiilor, conform prevederilor STAS 10009-88 Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot este de 65dB. Traficul mijoacelor de transport in zona localitatilor trebuie sa respecte valorile impuse prin STAS 10144/1-80, si anume mai putin de 65dB. Pentru a nu fi depasita aceasta valoare se impune esalonarea numarului trecerilor mijloacelor de transport (managementul transportulrilor) in zona localitatilor, precum si aplicarea masurilor mentionate in cadrul acestui capitol. Limitele maxim admisibile, pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se refera la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi. La amplasarea cladirilor de locuit nu trebuie sa se depaseasca valoarea maxima de 50dB pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada acesteia, in conformitate cu prevederile STAS 6161/1-79. In timpul noptii (orele 22,00-06,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei. Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca amplasamentul incintei industriale (cariera si statie concasare-sortare) si traficul mijlocelor de transport din si inspre exploatare, sa fie la distante de peste 200 m de zonele locuibile. Se respecta aceasta cerinta in privinta carierei si incintei de prelucrare, zona localitatii Turnu Rosu aflandu-se la cca. 3.800 m distanta pe directia nord-est, iar Boita la 2.300 m. Prima constructie de locuit izolata este la cca. 200-250 m. Se mentioneaza ca S.C. AMFIBOSWIN a obtinut acordul Primariei Turnu Rosu pentru folosirea drumului local de acces cu ocolirea localitatii. Conform declaratiei titularului se considera o frecventa maxima a transporturilor de 250 transporturi/zi. S-au executat masuratori ale nivelului de zgomot, la limita incintei, rezultatele fiind prezentate in capitolul aferent din Bilantul de mediu cu elemente de nivel II. Vibratiile Reglementarile in vigoare care trateaza efectele vibratiilor generate de traficul de vehicule si de utilaje asupra locuintelor si cladirilor social-culturale sunt: SR 12025/1-1994 efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor si partilor din cladiri si SR 12025/2-1994 acustica in constructii, efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladiri.

SR 12025/1-1994 stabileste metodele de masurare a parametrilor vibratiilor aferente produse de traficul rutier, propagate prin strazi si care afecteaza cladiri sau parti de cladiri.

46

SR 12025/2-94 stabileste limitele admisibile pentru locuinte si cladiri socioculturale, precum si pentru ocupantii acestora, care pot fi afectate de vibratii produse de utilajele interne/externe sau de vibratii propagate ca urmare a traficului rutier de pe strazile din apropiere. Conform tabelului nr. 3 al acestui standard, pentru locuinte, nivelurile de acceleratii trebuie sa fie inferioare curbei combinate admisibile de 77. In acest caz, vibratiile sunt generate de echipamentele de mare tonaj. Este recomandabil ca drumurile traversate de aceste mijloace de transport sa fie situate la distanta suficient de mare pentru ca vibratiile sa aiba amplitudini reduse, evitarea traseelor prin localitati ale utilajelor grele, precum si reducerea vitezelor de deplasare in zonele sensibile pentru ca parametrii vibratiilor sa fie sub limitele impuse de standardele in vigoare pentru zonele locuibile. Utilajele si mijloacele de transport care au sarcini de cateva tone sunt generatoare de vibratii. Masurarea vibratiilor si efectele acestora Vibratiile sunt miscari oscilatorii care pot fi descrise din punct de vedere al deplasarii, vitezei si acceleratiei. Pentru o podea aflata in vibratie, deplasarea este distanta la care se misca un punct al podelei respective fata de pozitia de echilibru static. Prin viteza se intelege valoarea momentana a vitezei unui punct al podelei, iar prin acceleratie, variatia vitezei in functie de timp. Reactia oamenilor, a cladirilor si a utilajelor, este descrisa in mod normal prin viteza la varf a particulelor sau prin radacina patrata a vitezei medii. Viteza la varf a particulelor este definita ca maximul momentan al semnalului de vibratie, iar radacina patrata medie a unui semnal, ca valoarea medie a radacinii patrate a amplitudinii semnaluluirespectiv. Masurarea vibratiilor este in mod obisnuit interpretata in raport cu caracterul daunator al acestora asupra constructiilor si utilajelor. Intr-o exploatare miniera de suprafata, activitatile de forare si impuscare reprezinta surse semnificative de vibratii care se adauga celor produse de vehiculele de transport ale utilului si rocilor sterile si de instalatiile de concasare si sortare utilizate in procesul de valorificare a sorturilor minerale. Tehnicile de impuscare au fost mult imbunatatite in ultimii ani din punct de vedere al concentrarii sau directionarii energiilor degajate din explozii catre acele zone unde se urmareste fragmentarea rocii. Cu toate acestea, se estimeaza ca raman unele vibratii care se propaga radiar dinspre zona in care s-a produs explozia. Peste anumite limite, vibratiile asociate unor miscari ondulatorii sau de rotatie pot afecta performanta sau integritatea anumitor utilaje, sau pot afecta integritatea constructiilor. In figura de mai jos sunt prezentate nivelele tipice de vibratie pentru mai multe surse obisnuite, impreuna cu reactiile potentiale din partea unor constructii sau a organismului uman.

47

Surse obisnuite de vibratii si reactia oamenilor

In cazul perimetrului de exploatare, se impune tinerea evidentei privind reclamatiile aparute ca urmare a eventualelor efecte la nivelul constructiilor din localitatea Turnu Rosu. In acest caz, se poate observa daca vibratiile datorate traficului greu pe drumul local au generat in timp efecte locale la nivelul anumitor cladiri din zona periferica a localitatii. In cazul in care se inregistreaza sesizari privind vibratiile se va recurge la: monitorizarea starii cladirilor in zona periferica a localitatii; urmarirea evolutiei in timp a starii cladirilor; identificarea, daca este cazul, a unor eventuale avarii inregistrate ca urmare a propagarii vibratiilor datorate traficului greu; asumarea raspunderii operatorului in cazul inregistrarii unor daune materiale, in cadrul constructiilor si pe drumurile publice.

Mijloacele de combatere a zgomotului si vibratiilor: Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt recomandate masuri de protectie si anume: Managementul transporturilor optimizarea traseelor.

48

Stabilirea unei bune comunicari cu localnicii din zona si administratia locala. Perfectionarea si actualizarea controlului surselor, aplicarea unor solutii alternative din categoria celor mai bune tehnici disponibile sau a celor mai bune practici de management si/sau aplicarea de masuri corective sau preventive in vederea minimizarii si atenuarii continue a impactului acustic si vibrational asupra lucratorilor si locuitorilor, pe toata durata functionarii proiectului. Folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase. Intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor din incinta, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor. Intretinerea si functionarea la parametrii normali ai instalatiilor de concasare si sortare, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, ceea ce contribuie la reducerea nivelului de zgomot in zona de influenta. Pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor din incinta si mijloacelor de transport, se recomanda ca programul de lucru sa nu se desfasure in timpul noptii. Pentru reducerea nivelului de zgomot este necesara reducerea la minimum a traficului utilajelor din incinta si a celor de transport in zone locuite. Restrictii de viteza in zona receptorilor sensibili. In cazul in care se inregistreaza reclamatii justificate referitoare la nivel ridicate de zgomot in zona localitatii, se va face monitorizarea nivelului inregistrat. In cazul in care se inregistreaza daune in structura cladirilor din localitate, ca urmare a vibratiilor propagate din traficul rutier greu, societatea comerciala trebuie sa-si asume raspunderea pentru remedierea acestora.

Pentru a nu fi depasite valorile limita la expunere a angajatilor la zgomot se recomanda: Alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita, tinand seama de natura activitatii desfasurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil. De a pune la dispozitia lucratorilor echipamente care respecta cerintele legale al caror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot. Informarea si formarea adecvata a lucratorilor privind utilizarea corecta a echipamentelor de munca, in scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot. Programe adecvate de intretinere a echipamentelor de munca, a locului de munca si a sistemelor de la locul de munca.

49

Organizarea muncii astfel incat sa se reduca zgomotul prin limitarea duratei si intensitatii expunerii si stabilirea unor pauze suficiente de odihna in timpul programului de lucru.

4.12.

Securitatea zonei

Activitatea de paza in cariera este realizata de o firma terta, cu angajatii proprii.

4.13.

Administratie

Exploatarea este condusa de un sef de cariera, iar intreaga activitate este coordonata de directorul general al societatii.

50

V.

CALITATEA SOLULUI

5.1. Efecte potentiale ale activitatilor de pe amplasamentul analizat


Surse posibile de poluare a solului: scurgeri probabile de produse petroliere, uleiuri si alte lichide de motor, de la utilajele folosite in exploatare si la statia de concasare-sortare; exfiltratii din rezervorul de motorina sau pierderi din depozitul de uleiuri; neetanseitati/exfiltratii din reteaua de canalizare si de la statia de epurare; fisurarea canalizarii menajere si bazinului statiei de epurare este posibila cu atat mai mult cu cat operatiile de impuscare duc la propagarea vibratiilor in orizontul de sol. depozitari improprii de deseuri pe zone neamenajate (de ex. deseuri menajere, uleiuri uzate, piese/agregate metalice impregnate, ruginite etc.); depozitari neconforme de materiale; excavatii-impuscari.

Poluarea solului se poate produce de la mijloacele de transport si de la utilaje prin scugeri de motorina si uleiuri. In perimetrul carierei exista o ministatie de alimentare cu combustibili prevazuta cu un rezervor cu manta duba metalica, suprateran, cu volum de 53.000 litri, iar pentru a se preveni posibila poluare accidentala a solului, este amplasat intr-o cuva de beton etansa care are rol de retinere a eventualelor scurgeri de combustibili. Rezervorul de combustibili este alimentat de autocisterne specializate de transport, autorizate si cu licente ADR de transport pe drumurile publice. Principalul impact manifestat asupra solului si subsolului zonei, ca urmare a desfasurarii activitatii de extractie si prelucrare se rezuma la: degradarea terenurilor prin impuscari si excavatii; desolificari; depozitarea sterilului miner si a materialului vandabil.

Terenurile aferente fronturilor de exploatare ale carierei sunt afectate inevitabil de excavarea rocii utile, in special zona e afectata din punct de vedere peisagistic prin defrisare si descoperirea orizontului vegetal de sol. Factorul sol a fost afectat numai pe suprafata pe care s-au executat lucrarile miniere, precum si pe locatia unde este amplasat punctul de stationare a utilajelor, a constructiilor provizorii (containere),

51

a depozitelor de material vandabil, in zona platformei tehnologice de prelucrare a materialului mineral si in zona depozitelor de steril. Subsolul este afectat definitiv, deoarece exploatarea a produs in versant o concavitate care va avea dupa finalizarea exploatarii, o panta in trepte pe care se va depune solul vegetal rezultat din decopertare (amestecat cu vegetatie si resturi de tufisuri in putrefactie) si se va planta vegetatie forestiera conform masurilor din planul de ecologizare a zonei. Bermele care vor rezulta, vatra carierei si drumul de acces vor fi ecologizate prin lucrari specifice. In prezent solul este afectat de exploatarea miniera din perioada anterioara. Masuri pentru protectia solului si subsolului: evitarea inlaturarii inutile a vegetatiei; se interzice aruncarea de produse petroliere si uleiuri minerale si/sau alte lichide de motor, precum si a recipientelor in care au fost stocate, in zone verzi sau decopertate, evitandu-se astfel impurificarea solului-subsolului; daca este cazul recuperarii de astfel de produse/ambalaje, din motoare si agregate, acestea vor fi obligatoriu depozitate in recipienti inchisi etans in spatii acoperite si bine ventilate; evitarea pierderilor necontrolate de carburanti, uleiuri si alte lichide de motor in zona frontului de lucru; colectarea si depozitarea separata, in zona amenajata, a deseurilor rezultate din zona de exploatare si prelucrare (menajere, metale, uleiuri etc.); se va tine evidenta deseurilor conform prevederilor legale si se va respecta planul de gestiune al deseurilor din zona extractiva (decoperta si material steril) in scopul reutilizarii ulterioare conform principiilor unei dezvoltari durabile si economisire a resurselor; materialul steril recuperat din zona zacamantului este depozitat separat; acesta va fi utilizat pentru nivelari de teren si umpluturi, aparari de mal si consolidarea drumurilor de exploatare in cariera si reabilitarea ori de cate ori va fi nevoie, a drumului de acces dinspre loc. Turnu Rosu; gestionarea haldelor de sol fertil si material steril se va face de personal instruit in acest sens; de asemenea, sterilul rezultat in urma exploatarii amfibolitelor va fi transportat, depozitat si sistematizat/nivelat pe malul stang al raului Olt cu respectarea zonei de protectie a raului Olt; pentru prevenirea poluarii cu praf, pe traseul de drum pietruit al transportarii produselor de cariera, s-a luat masuri de stropire a suprafetei carosabilului pietruit prin intermediul cisternei auto;

52

pe parcursul extractiei amfibolitelor si la terminarea lucrarilor de exploatare a resursei minerale, urmeaza sa fie executate pe parcursul lucrarilor de exploatare si la finalizarea investitiei, lucrarile de refacere a perimetrului constand in taluzarea si definitivarea treptelor de exploatare, si a vetrei si depunerea solului vegetal si inierbare; se va respecta programul de masuri intocmit de S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L.; se va intocmi si respecta proiectul tehnic privind lucrarile din cariera si inchiderea lucrarilor; se vor face lucrari de consolidari a zonelor instabile; redarea in fondul forestier a terenurilor degradate, imediat dupa ce au devenit libere de sarcini tehnologice, prin racordul la relieful si peisajul natural conform obligatiilor specifice din Codul Silvic si documentatiei de scoatere din fond forestier; asigurarea conditiilor pedologice, pentru dezvoltarea biodiversitatii prin asternere de sol fertil si plantare de vegetatie specifica zonei; se va evita introducerea de specii alohtone.

5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate


Nu au fost identificate activitati invecinate, situate la distante relevante, care ar putea influenta calitatea si stabilitatea solului in zona.

53

VI.

EVALUAREA RISCULUI IN ACTIVITATE

In cazul activitatii analizate au fost identificate urmatoarele riscuri: Riscul detonarii necontrolate a amestecului exploziv; Riscul caderilor de piatra si prabusirii materialului mineral in cariera; Riscul accidentelor de munca in cariera si in zona de prelucrare; Riscul scaparilor necontrolate de uleiuri, produse petroliere de la mijloacele auto si din rezervorul pentru motorina.

Situatiile cu risc identificate mai sus sunt de natura industriala. Cu privire la principalul risc legat de utilizarea materialelor explozive, s-a precizat ca societatea AMFIBOSWIN a contractat un antreprenor autorizat pentru utilizarea acestor produse explozive si executia lucrarilor de impuscare. Materialele explozive sunt aduse in incinta doar la momentul utilizarii acestora. In consecinta nu se fac depozitari de material exploziv in incinta, fiind inlaturate riscurile legate de aceasta. In lucrarile de impuscare, se iau toate masurile de protectie a vecinatatilor, eliminand transmiterea de vibratii puternice sau socuri, improscari de material, degajarea excesiva de praf etc. Executia lucrarilor de impuscare este condusa de cadre tehnice atestate cu experienta in astfel de lucrari. Acestea raspund direct de instruirea personalului care executa lucrarile. Personalul este instruit inainte de inceperea procesului tehnologic, despre succesiunea operatiilor si fazele de executie, modul de utilizare a mijloacelor tehnice, materialelor explozive si asupra masurilor specifice de protectie personala. Lucrarile de impuscare se fac numai dupa ce a fost eliberata zona in totalitate, de angajati si utilajele care actioneaza in cariera. Operatiunile de impuscare se executa numai pe timp de zi, in conditii meteo prielnice. Referitor la riscul caderilor de piatra si prabusirii materialului mineral in cariera se face precizarea ca lucrarile miniere de extractie a rocii utile din perimetrul Valea Stramba Turnu Rosu afecteaza stabilitatea versantilor naturali. Este necesara si se va urmari atingerea unui grad optim de stabilitate a taluzelor, astfel incat sa se obtina o stabilitate indelungata in timp, evitandu-se aparitia fenomenului de rupere prin alunecare datorita cresterii tensiunilor in masiv sau micsorarii rezistentei rocilor in timp, datorita fenomenelor de alterare sau ciclurilor de inghet-dezghet. Masuri pentru reducerea riscurilor de natura industriala Prin masurile de controlare a procesului de exploatare si prelucrare material mineral, prezentate la capitolele anterioare se poate aprecia ca acesta poate fi controlat, astfel incat sa nu devina inacceptabil.

54

VII. MONITORIZAREA
Masuri organizatorice si administrative Titularul de activitate si antreprenorul contactat pentru executia lucrarilor de impuscare, vor urmari si respecta prevederile legale privind executia acestor lucrari. Se vor lua toate masurile de protectie a vecinatatilor, eliminand transmiterea de vibratii puternice sau socuri, improscari de material, degajarea excesiva de praf etc. Executia lucrarilor de impuscare va fi condusa, in mod obligatoriu, de cadre tehnice atestate cu experienta in astfel de lucrari. Acestea raspund direct de instruirea personalului care executa lucrarile. Personalul va fi instruit inainte de inceperea procesului tehnologic, despre succesiunea operatiilor si fazele de executie, modul de utilizare a mijloacelor tehnice, materialelor explozive si asupra masurilor specifice de protectie personala. Lucrarile de impuscare se vor face numai dupa ce a fost eliberata zona in totalitate, de angajati si utilajele care actioneaza in cariera. Operatiunile de impuscare se vor executa numai pe timp de zi, in conditii meteo prielnice. Masuri de tehnica securitatii muncii si PSI Avand in vedere natura lucrarilor, precum si a materialelor si echipamentelor utilizate, se impune respectarea cu strictete a masurilor de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor. Se vor respecta normele de protectia muncii conform ordinului nr. 807 din noiembrie 2000 si Legea 319/2006, Legea sanatatii si securitatii in munca intrata in vigoare la 1 octombrie 2006 si promulgata prin Decret 956/13.07.2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 646/26.07.2006. Muncitorii vor fi echipati cu: casca de protectie, bocanci, centuri de siguranta unde este cazul, manusi de protectie din piele, ochelari de protectie, casti antifoane. Pe timpul impuscarii, nu este permisa nici-o activitate sau stationarea muncitorilor la nivelele inferioare fata de nivelul desfasurarii activitatii de impuscare. Pe perioada incarcarii si transportului materialului mineral in cariera, activitatea de impuscare in zona se va opri total. Nu este admisa prezenta persoanelor in zona de lucru a echipamentelor utilitare. Nu se va lasa utilajul in pozitii in care bucatile de roca rezultate in urma impuscarii pot sa cada in zona cabinei.

55

Toti muncitorii vor fi instruiti privind normele de protectia muncii corespunzatoare lucrarilor pe care le executa, iar efectuarea instructajului va fi inscrisa in fisa individuala de protectia muncii, care va fi semnata de persoana instruita si de cel care a facut instructajul. Se vor lua masuri pentru ca elementele care cad din masiv sa nu produca accidentarea persoanelor care se afla in zona de lucru, prin semnalizarea si anuntarea corespunzatoare a lucrarilor de exploatare si instalarea la loc vizibil de plancarde avertizoare. Ori de cate ori se exploateaza/se excaveaza material mineral de pe un nivel superior al carierei, se va instrui un muncitor care sa raspunda de paza zonei respective, sa-i avertizeze si sa-i indeparteze pe cei care se afla in zona. In timpul lucrarilor la nivel superior in cariera se interzice efectuarea altor lucrari sau activitati pe o treapta inferioara. Pentru prevenirea si stingerea incendiilor se vor respecta prevederile Ord. M.A.I. nr. 163/2006 si Normativul C300 aprobat de MLPAT cu Ordinul 20N/11.07.1994. Se vor delimita cu tablite avertizoare sau de interdictie urmatoarele zone periculoase: raza de actiune a utilajelor; locurile unde se pot produce caderi de materiale in timpul lucrului sau al evacuarii faramaturilor de roca; vecinatatea unor linii electrice sub tensiune.

Sefii de sector (exploatare/prelucrare) si conducatorii tehnici ai punctelor de lucru vor lua si alte masuri care sa conduca la buna desfasurare a lucrarilor.

Exploatarea utilajelor Se interzice stationarea si circulatia personalului si a oricaror vehicule si utilaje in zona frontului de lucru, cu exceptia celor care participa efectiv la lucrarea de extractie. Se vor delimita zonele de circulatie ale utilajelor in zona carierei si incinta de prelucrare. Se vor stabili distantele de securitate dintre utilaj si frontul de lucu din cariera, in functie de metoda de extractie adoptata. Inainte de inceperea lucrarilor, utilajele vor fi supuse verificarilor tehnice. In timpul incarcarii in mijloacele de transport a materialelor rezultate din derocare, conducatorii acestora nu trebuie sa se afle in cabina autovehiculului. Se interzice parasirea utilajului de catre mecanicul deservent in timpul functionarii acestuia.

56

Este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei autovehiculului si a se descarca in autovehicul de la inaltime.

Masuri specifice pentru protectia mediului Au fost indicate in capitolele anterioare. Se vor stabili planuri si proceduri pentru situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns corespunzator in situatii neprevazute sau accidentale, corelate cu planurile deja existente pentru instalatiile in functiune, in special pentru cele din frontul de lucru si statia de concasare-sortare. In caz de accident minor se va interveni local cu resurse proprii. In caz de accident major, intreg personalul va fi antrenat in procesul de combatere. Vor fi anuntate, dupa caz, Adimistratia Locala a loc. Turnu Rosu, S.G.A., Autoritatile de Protectia Mediului, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Directia de Sanatate Publica, in scopul unei interventii rapide in combaterea efectelor accidentelor, consultanta sau interventie medicala. Accidentul va fi notificat. Planuri si proceduri pentru situatii de urgenta Managementul planificat va stabili si comunica angajatilor importanta politicii de siguranta. Planurile si procedurile pentru situatii de urgenta vor lua in considerare incidentele ce pot avea loc in conditii anormale de functionare. Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o serie de masuri din care specificam urmatoarele: modul de actiune la fiecare posibilitate de accident major, stabilirea responsabilitailor celor care vor interveni in caz de accident major, modul de izolare a zonei accidentate, modul si ordinea de anuntare a factorilor interesati privind accidentul major , instruirea personalului privind toate posibilitaile de aparitie a vreunui accident major, lista utilajelor si dotarilor cu care se intervine la aceste accidente, verificari periodice ale neconformitatilor si abaterilor de la lucrarile planificate si aplicarea de masuri corective, modul de urmarire si verificare a conducerii privind neconformitatile aparute si corectarea lor.

Din punct de vedere al pericolelor ce pot sa apara, lucrarile derocare implica stabilirea unui plan de actiune in care se vor specifica urmatoarele: 57

lucrarea si locul unde se executa, personalul care conduce si executa lucrarea, masurile pregatitoare si cine le-a executat, masurile care se respecta pe tot parcursul executarii lucraii, avizul si aprobarea de incepere a lucrarii.

Personalul va fi instruit, sub semnatura, asupra pericolelor si regulilor de respectat pentru evitarea acestora. Responsabilitatea elaborarii acestor planuri revine societatii contractate pentru impuscare. Masurile care se vor respecta pe tot parcursul executarii lucrarilor sunt: verificarea pe teren a indeplinirii tuturor masurilor din planul de actiune, in functie de conditiile de lucru se vor delimita clar zonele de lucru; acestea vor fi marcate cu placute de avertizare, pentru dispozitivele utilizate cum sunt utilajele de ridicat-incarcat, impins, transportat etc, este obligatorie respectarea normelor specifice de securitate a muncii pentru aceste tipuri de utilaje, personalul va fi prevenit de pericolul implicat de substantele explozive utilizate care pot genera un risc major, toate normele stabilite la locul de munca vor fi respectate.

Programul pentru monitorizarea mediului: In cadrul actiunilor de monitorizare a mediului, inainte si dupa incetarea activitatii, s-au avut in vedere: - urmarirea starii de calitate a factorilor de mediu; - urmarirea gradului de stabilitate al terenuri si evolutia acestuia; - se va observa manifestarea oricaror fenomene (siroiri, fenomene torentiale, ravenari etc.) care ar putea duce ulterior la alunecari de teren; - se vor urmari stadiile de refacere a ecosistemului forestier, pentru o perioada de cel putin 3-5 sezoane de vegetatie, dupa aplicarea masurilor de ecologizare a zonei. Astfel s-a propus indicatorii de monitorizare pe factorii de mediu:

58

Factor mediu Apa

de Program de Indicatori urmariti monitorizare Program de monitorizare a apelor evacuate de pe suprafata carierei - calitate: indicatori specifici de calitate a apelor care sa permita compararea cu conditiile initiale si identificarea tendintelor de evolutie. - concentratii de poluanti in efluentul epurat (pH, MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot). - concentratii de poluanti in apa pluviala evacuata de pe suprafata carierei (produse petroliere, MTS) - tehnic: sisteme pentru controlul emisiilor de poluanti in apa; eficienta sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanti in apa (statie de epurare). - calitate: indicatori specifici de calitate a aerului care sa permita compararea cu conditiile initiale si identificarea tendintelor de evolutie. - concentratii de poluanti in imisie pentru sursele fixe si mobile (Pulberi totale in suspensie) - tehnic: caracteristicile tehnice ale echipamentelor stationare si mobile. - calitate: monitorizarea calitatii solului si incadrarea in normativele de calitate. - tehnic/procedural: monitorizarea gestionarii haldelor de steril (emisii antrenate de vant, fenomene de siroire, alunecare etc.) precum si a stabilitatii maselor in cariera. - calitate/procedural: cantitati de deseuri pe tipuri, caracterizare compozitie deseu, documente de raportare, documente de expeditie si facturi emise/platite pentru deseurile expediate de pe amplasament. - cantitativ/calitativ: zone de protectie a mediului amenajate, monitorizarea suprafetei defrisate, masa/volum lemn extras, monitorizarea amenajarilor noi de vegetatie suprafata reimpadurita (la aplicarea masurilor de reconstructie), monitorizarea amenajarilor peisagistice in racord cu vecinatatile. - tehnic/cantitativ: masuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii implementate, nivelul de zgomot la limita incintei si la nivelul receptorilor in caz de sesizari; nivelul de vibratii la receptori, efecte vizuale identificate. - indicatori cu privire la starea drumurilor, sume cheltuite pentru lucrari de drumuri si pentru stropirea drumul de acces.

Aer

Program de monitorizare a calitatii aerului

Sol-subsol

Program de monitorizare a calitatii soluluisubsolului Program de monitorizare a deseurilor Program de monitorizare a biodiversitatii

Managementul deseurilor Biodiversitatea

si Program de monitorizare a nivelului de zgomot si vibratii Infrastructura Program de monitorizare a rutiera/ riscurilor transportul potentiale legate de transport Zgomotul vibratiile

Se va pune un accent deosebit pe monitorizarea parametrilor starii terenurilor si a fenomenelor fizicogeologice de tipul prabusirilor/alunecarilor de teren, torenti, tasari, etc, atat in perimetru carierei cat si in zonele adiacente; evitarea extinderii terenurilor degradate prin respecatrea metodei de exploatare, a dimensiunilor si formelor geometrice a carierei, realizarea si intretinerea in stare de functionare a sistemului de colectare a apelor din perimetrul iar in cazul aparitiei acestor fenomene, actionarea prin metode specifice pentru eliminarea sau controlul lor. 59

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul de exploatare va fi monitorizata atat in perioada lucarilor de pregatire si exploatare, cat si in perioada lucrarilor de refacere ecologica a zonei. In cadrul societatii se va desemna o persoana cu atributii de monitorizare a activitatii in scopul respectarii normelor de protectia mediului. Activitatea de monitorizare se va axa pe urmatoarele aspecte: intretinerea drumului de acces spre perimetrul de exploatare, fara a afecta zonele pe care acestea le traverseaza; efectuarea la timp a reviziilor tehnice ale utilajelor si mijloacelor de transport; indepartarea microzonelor de sol pe care s-au produs scurgeri accidentale ale lubrifiantilor si combustibililor; sa nu se produca poluari sau deteriorari ale zonelor de protectie; se va igieniza zona prin indepartarea deseurilor de orice tip; nu se vor executa nici un fel de lucrari, care sa poata afecta negativ calitatea apelor naturale din zona; se va efectua reconstructia ecologica a zonei dupa planurile stabilite in acest sens si aprobate.

Principalul obiectiv al programului de monitorizare postinchidere si postecologizare, va consta in: urmarirea stabilitatii versantilor, gradul de armonizare corecta cu cadrul natural inconjurator din imediata vecinatate a perimetrului de exploatare si eficienta lucrarilor de refacere a mediului executate.

60

7.

RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL II

Se face mentiunea ca in cadrul Bilantului de Mediu cu elemente de nivel II se vor analiza rezultatele analizelor efectuate, la comanda titularului, in laboratoarele SGA Sibiu si S.C. WESSLING ROMANIA S.R.L. Tg. Mures. Prelevarea probelor pentru analiza s-a facut in acord cu cerintele cuprinse in Indrumarul emis de ARPM Sibiu, cu nr. 12.328/28.10.2011 si anume: Pulberi in suspensie la statia de concasare-sortare imisii; Pulberi in suspensie de la traficul greu pe drumul de acces in cariera; PM, NOx, SOx, CO imisii, de la utilajele de exploatare din cariera; pH, MTS, CBO5 si CCO-Cr din efluentul evacuat de la statia de epurare, in Valea Stramba; nivel de zgomot la limita incintei industriale, in zona rezervorului de motorina, inspre casa de vacanta situata in aval de platforma industriala.

61

7.1.

Probe din efluentul epurat

La comanda titularului s-a analizat o proba prelevata de la evacuarea din statia de epurare tip ALP BIO 5 pentru apele uzate menajere. Efluentul epurat este evacuat in Valea Stramba, la baza carierei si platformei de lucru. Analizele au fost efectuate in laboratorul ABA Olt SGA Sibiu, rezultatele analizei fiind prezentate mai jos. S-a anexat prezentului Bilant de mediu, raportul de incercari nr. T240/31.10.2012 emis de SGA Sibiu laborator.
Poluant pH MTS CBO5 CCO-Cr UM UpH mg/l mgO2/l mgO2/l Valoare determinata 6,5 26,0 23,07 116,48 CMA NTPA 001/2005 6,5-8,5 35 25 125 Observatii -

Dupa cum se constata, analiza de laborator indica o incadrare a concentratiilor masurate in raport cu limitele maxime admise prin HG 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate .

7.2.

Probe din aerul atmosferic

La comanda titularului s-a facut analiza pentru: Pulberi totale in suspensie, in zona drumului de acces in cariera (in interiorul incintei), la statia de concasare-sortare si in zona utilajelor de lucru din cariera (in vecinatatea a doua incarcatoare fruntale in functiune). Rezultatele analizei, conform Raportului de incercari nr. L121036/05.12.2012 emis de S.C. WESSLING ROMANIA S.R.L., se prezinta astfel:
Cod proba L1821 L1822 L1827 Punct de recoltare Drum de acces in cariera Statie de concasaresortare Zona utilajelor de lucru din cariera UM mg/mc mg/mc mg/mc Timp de mediere 30 min 30 min 30 min Rezultate 0,35 0,32 1,1 CMA STAS 12574/87 0,5 0,5 0,5 Observatii In L. 104/2011, sunt specificate limite maxime admise pentru PM10 perioada de mediere 24h.

62

Conform STAS 12574/87 Aer din zonele protejate, se dapaseste limita maxima admisa in zona utilajelor de lucru in cariera. Proba a fost analiza cand utilajele erau in functiune (in vecinatatea a 2 incarcatoare frontale), intr-o faza a activitatii la care nu sunt disponibile masuri tehnice de reducere a emisiilor. Pentru probele analizate pe drumul de acces (in incinta zona de acces cariera) si in zona statiei de concasare, se observa ca nu s-au inregistrat depasiri ale limitei maxime stabilite pentru protectia sanatatii populatiei. CO, NO2, SO2, in zona utilajelor de lucru in cariera (in vecinatatea celor 2 incarcatoare frontale in functiune). S-a realizat o determinare a- timp de mediere: 1 h. Rezultatele analizelor, conform Raportului de incercari nr. L121038/05.12.2012 emis de S.C. WESSLING ROMANIA S.R.L., se prezinta astfel:
Punct de recoltare Drum de acces in cariera Poluant CO UM mg/mc Timp de mediere 1h Rezultate 1,56 CMA L 104/2011 n.a.* Observatii *L104/2011 prevede CMA=10 mg/mc timp de mediere 8 h

Statie de concasaresortare Zona utilajelor de lucru din cariera

NO2 SO2

mg/mc mg/mc

1h 1h

0,017 0,01

0,2 0,35

Conform rezultatelor analizei se poate afirma ca nu s-au inregistrat depasiri ale limitei maxime admise pentru protectia sanatatii populatiei pentru NO2 si SO2, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator.

7.3. Masuratori de zgomot in zona carierei si drumul de acces in cariera


S-a facut o determinare timp de 30 minute pentru nivelul echivalent de zgomot intr-un punct, la limita incintei inspre constructia situata la 200-250 m distanta fata de cariera. Rezultatul analizei se prezinta mai jos, conform Raportului de incercari nr. L121037/05.12.2012 emis de S.C. WESSLING ROMANIA S.R.L.:
Cod proba L1823 UM dB(A) Timp de mediere 30 min Media determinarii 58,5 Valoare maxima 75,1 CMA STAS 10009/88 65

63

Valorile maxime ale Nivelului de Zgomot in mediul urban sunt stabilite prin STAS 10009-88 Acustica in constructii. Acustica Urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. Acestea sunt, in sunt, in functie de zona functionala considerata: Limita incinta industriala 65 dB(A), Cz 60.

Se constata incadrarea mediei determinarii pe 30 de minute (58,5 dB) in aceasta limita maxima admisa (65 dB), valoare masurata in conditii de functionare normala a echipamentului tehnologic din cariera si statia de concasare-sortare. In conditii in derocare prin impuscare, cu siguranta ca aceasta limita este depasita la limita incintei, dar se tine cont ca se fac impuscari de 2-3 ori/luna functie de necesitatile din cariera.

64

VIII. CONCLUZII SI RECOMANDARI


9.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificara acestora, dupa caz, in propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare
In urma intocmirii Bilantului de mediu nivel I cu elemente de nivel II s-au constatat urmatoarele:
-

Conform declaratiei titularului, pe termen scurt pentru asigurarea parametrilor de stabilitate a taluzului general al carierei si corelat cu rezerva si capacitatea de productie medie, este necesara extinderea carierei intr-un perimetru care va avea in faza finala o suprafata de 33,1 ha. Extinderea suprafetei carierei trebuie reglementata conform legislatiei in vigoare. Autorizatia de gospodarirea apelor a expirat din 20.10.2012, insa s-a depus documentatia pentru reinoirea acesteia, conform declaratiei titularului. Planul de refacere ecologica intocmit de S.C. ECO CONSULT S.R.L. (2007), s-a elaborat pentru o suprafata de 3,5 ha (din care 1 ha pentru platforma tehnologica) si 2,5 ha pentru cariera. Planul se va actualiza pentru intreaga suprafata. Pana in prezent s-a scos din fond forestier o suprafata de 2,5 ha, conform declaratiei titularului, rezultand necesitatea scoaterii unor suprafete suplimentare pentru exploatarea in cariera. S-a intocmit Proiectul de refacere a mediului de catre PF Borcea Constantin, in anul 2007, pentru suprafetele aferente depozitelor de steril de pe malul stang al Oltului, Lunca Taurilor si Lunca Turnului, pe o suprafata de cca. 13,889 ha, masuri care au fost realizate conform declaratiei titularului (stabilizare si inierbare depozite steril), cu exceptia loturilor cu nr. 7 si 8 (vezi planuri anexa) pe care mai exista capacitate de depozitare. S-a intocmit Planul de gestionare a deseurilor rezultate din exploatarea rocilor amfibolotice, de catre S.C. ECO TERRA S.R.L. (aprilie 2012), plan care s-a revizuit si s-a anexat la prezentul Bilant de mediu. Conform declaratiei titularului este intocmit Planul initial pentru inchiderea carierei, insa nu a fost pus la dispozitia evaluatorului. Rezervorul pentru uleiuri de ungere este amplasat pe un strat din piatra concasata. Este necesara amplasarea acestuia pe un radier betonat dotat cu o cuva de retentie a scurgerilor. In urma analizei de laborator (S.C. WESSLING ROMANIA S.R.L.) a rezultat depasirea limitei maxime admise pentru pulberi totale in suspensie in aerul atmosferic, in zona utilajelor de lucru din cariera (1,1 mg/mc) fata de limita stabilita prin STAS12574/87 (0,5 mg/mc). Se cunoaste ca nu sunt masuri tehnice aplicabile pentru diminuarea emisiilor la

65

sursa insa se recomanda monitorizarea anuala a imisiilor de pulberi sau ori de cate ori se vor inregistra sesizari din partea populatiei. Masurile propuse sunt prezentate in cap. 9.2.

9.2. Rezumatul obligatiilor necuantificate si ale obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert, inclusiv recomandari pentru studii de urmarire, pentru cuantificarea acestora, cand este posibil
Masuri necesare a fi prinse in Programul de Conformare: reglementarea suprafetelor suplimentare propuse pentru extinderea carierei, fata de suprafata autorizata initial; scoaterea din fond forestier a suprafetelor suplimentare aferente carierei; actualizarea urmatoarelor documente, care vor fi corelate cu suprafata finala a carierei: - planul initial de inchidere al carierei - planul de refacere a mediului - proiect tehnic pentru refacerea mediului monitorizarea calitatii mediului, conform tabelului de mai jos:
Factor de mediu Apa Program de monitorizare Program de monitorizare a apelor evacuate de pe suprafata carierei Indicatori urmariti - calitate: indicatori specifici de calitate a apelor care sa permita compararea cu conditiile initiale si identificarea tendintelor de evolutie. - concentratii de poluanti in efluentul epurat (pH, MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot) sau conform cerintei din Autorizatia de gospodarirea apelor. - concentratii de poluanti in apa pluviala evacuata de pe suprafata carierei (produse petroliere, MTS) - tehnic: sisteme pentru controlul emisiilor de poluanti in apa; eficienta sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanti in apa (statie de epurare). - calitate: indicatori specifici de calitate a aerului care sa permita compararea cu conditiile naturale si identificarea tendintelor de evolutie. - concentratii de poluanti in imisie pentru sursele fixe si mobile (Pulberi totale in suspensie) - tehnic: caracteristicile tehnice ale echipamentelor stationare si mobile. - calitate: monitorizarea calitatii solului si incadrarea in normativele de calitate. - tehnic/procedural: monitorizarea gestionarii haldelor de steril (emisii antrenate de vant, fenomene de siroire, alunecare etc.) precum si a stabilitatii maselor in cariera. - calitate/procedural: cantitati de deseuri pe tipuri, caracterizare compozitie deseu, documente de raportare, documente de expeditie si facturi emise/platite pentru deseurile expediate de pe amplasament.

Aer

Program de monitorizare a calitatii aerului Program de monitorizare a solului-subsolului Program de monitorizare a deseurilor

Sol-subsol Managementul deseurilor

66

Factor de mediu Biodiversitatea Zgomotul vibratiile si

Program de monitorizare Program de monitorizare a biodiversitatii Program de monitorizare a nivelului de zgomot si vibratii Program de monitorizare a riscurilor potentiale legate de transport

Indicatori urmariti - cantitativ/calitativ: zone de protectie a mediului amenajate, monitorizarea suprafetei defrisate, masa/volum lemn extras, monitorizarea amenajarilor noi de vegetatie suprafata reimpadurita (la aplicarea masurilor de reconstructie), monitorizarea amenajarilor peisagistice in racord cu vecinatatile. - tehnic/cantitativ: masuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii implementate, nivelul de zgomot la limita incintei si la nivelul receptorilor in caz de sesizari; nivelul de vibratii la receptori, efecte vizuale identificate. - indicatori cu privire la starea drumurilor, sume cheltuite pentru lucrari de drumuri si pentru stropirea drumul de acces.

Infrastructur a rutiera/ transportul

9.3. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar)
Conform cap. 9.2.

Elaborat de: S.C. ECO TERRA S.R.L. drd. ecolog Miclausu Camelia tel/fax: 0269 211907 mobil: 0769 628880 email: eco_camelia@yahoo.com

67