PREFATA

Cineva intreaba:
-Sunteti sigur de viata de dincolo de moarte, de traduceti aceasta carte? I-
am promis ca-i voi raspunde prin aceasta introducere. ,Si iata raspunsul
meu:
-Da! Sunt mai mult ca sigur nu numai de supravietuirea sufletului dupa
moarte, ci chiar de nemurirea sufletului. Intr-adevar, problema aceasta a
preocupat omenirea din toate vremurile si de aceea a cautat necontenit sa o
rezolve. Ea este i nsa una dintre cele mai grele probleme, intrucat omul este
facut sa nu dea crezare celor care au gasit solutia, si neputand sa o rezolve
personal, nici nu cred in experientele altora. Stiinta a constatat ca este
imposibil sa inspiri credinta altui om, daca acesta n-are in el elmentele native
de a percepe adevarul pe care se bazeaza credinta. Toate religiile si toate
sectele religioase dau un raspuns afirmativ, insa raspunsul lor nu mai
multumeste pe toata lumea, ca in trecut, si cu atat mai putin pe oamenii
obisnuiti sa creada numai adevaruri ce pot fi verificate prin propria experienta.
Toote religiile iti cer sa crezi fara sa cercetezi si fara sa rationezi. "Crede si nu
cerceta".
Omul modern, civilizat, fiind crescut numai in adevarurile stiintei pozitive, nu
vrea sa se inchine decat ratiunii si eprubetei. Dar, a crede in supravietuirea
sufletului dupa moartea trupului pe baza experientei este, desigur, o
imposibilitate. Cum poti sa experimentezi nemurirea sufletului, cand aceasta
nemurire inseamna viata in afara timpului si a spatiului, pe cand experienta
care i-ar putea da omului convingerea este in mod fatal limitata de timp si de
sptiu?
De aici reiese ca nu trebuie sa asteptam elucidarea problemei nemuririi
spiritului de la stiinta moderna, care cauta sa descopere adevarul in laborator.
Un laborator cu a aparate fizice nu poate testa decat ceea ce este, de natura
materiala. Spiritulpnu se supune experientei de laborator. Nu se supune nici
constiinta omului si nici ratiunea lui. Pentru cercetarea spiritului avem nevoie
de o stiinta cle natura spirituala. Stiinta aceasta se numeste Filozofia Yoga,
singura capabila sa dea un raspuns adecvat.
Filozofia Yoga ne invata ce si cum trebuie sa facem pentru a ajunge la o
certitudine in privinta nemuririi noastre. Ea ne invata cum putem deveni
cercetator si obiect al cercetarii, cum putem deveni un laborator viu si sa
cercetam atat spiritul nostru, cat si spiritul celor plecati din planul fizic.
Stiinta Yoga ne spune ca cel mai bun mod de a rezolva problerna
nemuririi ar fi convingerea. In mod firesc, ei se vor convinge de acest
adevar dupa mai multe reincarnari,cand spiritele lor se vor descatusa de
invelisurile materiale, cand vor depasi epoca de piatra si pe cea a
afirmarii principiului originii noastre animale, cand vor evolua, atingand
o treapta superioara de dezvoltare. Cei care cred astazi in nemurirea
spiritului, au parcurs un lung drum evolutiv, de la omul primitiv, salbatic,
la omul evoluat, convins de acest adevar. Cu timpul, vor ajunge si
necredinciosii la acest stadiu.
Dar, sa-i lasam pe necredinciosi sa-si urmeze i n mod natural evolutia lor
si sa trecem la exprimarea acestei probleme pentru cei care cred in
nemurirea spiritului.
Problema consta in a demonstra urmatoarele patru puncte:
1) Supravieluirea spiritului dupa moartea corpului fizic:
2) Existenta spiritului in plan astral;
3) Veridicitatea existentei planului astral;
4) Reincarnarea spiritului pe pamant.
Daca aceste patru puncte sunt dovedite, atunci nemurirea spiritului
nostru devine evidenta. Sa le cercetam pe fiecare in parte si sa
transferam problema nemuririi sufletului din lumea fabulelor, a
revelarilor religioase si din cea a metafizicii, in lumea rationala,
accesibila tuturor.
Ca europeni, suntem invatati sa credem intr-o masura mai mare
invatatilor si filozofilor recunoscuti de lumea europeana. ,Si pentru ca
yogii, cand vor sa le vorbeasca europenilor, recurg la citate din operele
invatatilor recunoscuti de europeni, ii vom imita si noi, ca demni urmasi
ai Yogei.
Bergson spune: "lata un creier care lucreaza. lata o constiinta care
simte, care cugeta si voieste. Daca activitatea creierului ar corespunde
in totalitate constiintei, daca ar exista echivalenta intre cerebral si
mental, constiinta ar putea urma destinele creierului, iar moartea ar fi
sfarsitul a tot. Experienta, cel putin,n-ar dovedi contrariul, iar filozoful
care ar afirma idea supravietuirii, ar fi silit sa-si sprijine teoria sa pe o
oarecare constructie metafizica, lucru in genere fragil. Dar, daca asa
cum am incercat noi sa aratam, viata mentala depaseste viata cerebrala,
daca creierul se margineste sa transpuna in miscare numai o mica parte
din ceea ce se petrece in constiinta atunci supravietuirea devine atat de
verosimila, incat obligatia de a o dovedi ii incumba mai mult celui care
neaga supravietuirea, decat celui care o afirma.
Unica ratiune de a crede in stingerea constiintei dupa moarte este
faptul ca se poate vedea cum se descompune corpul. Dar acest lucru nu
mai are valoare, atata timp cat independenta aproape totala a constiintei
fata de corp este si acesta un fapt care se poate constata".
Si pentru a sustine problema suprovietuirii spiritului dupa moartea
trupului, 8ergson publica urmatoarea povestire in "Neuer Wiener
Journal" din 17 iunie 1934, sub titlul Cred intr-un "au dela":
"Sunt multi ani de atunci, dar intamplarea n-o voi uita, deoorece vad in ea
dovada existentei unor puteri supranaturale, care se rasfrang din "lumea
cealalta" i n existenta noastra.
Un mosier care facuse multi ani parte din cercul meu de prieteni si locuia
intr-un orasel mic nu departe de Paris, a murit acum opt ani dupa o boala
lunga. Moartea sotului iubit a facut-o pe vaduva sa sa sufere mult; prin
ramanerea mai departe i n localitate, unde totul ii aducea aminte de
defunct, suferinta i se accentua. De aceea, la cateva zile de la
inmormantare, se hotara sa se mute la Paris. Insa vroia ao ridice mai intai un
monument frumos pe mormantul sotului. In acest scop, comanda de la Paris
un splendid monument de marmura,pe care il aseza pe mormant. Trei zile
dupa aceasta, vaduva si copiii se mutara la Paris, tragand la inceput la un
hotel.
In prima noapte pe care o petrecu la hotel, vaduva avu un vis, in care i se
arata sotul sau. Acesta se plangea ca monumentul a fost pus pe un
mormant strain, iar mormantul sau ramasese fara nici o podoaba.
In aceeasi noapte, fiica ei cea mare avusese un vis asemanator. Se facea
ca si ea il vazuse pe tatal sau, care i se plangea ca monumentul nu fusese asezat
dupa planul sau. Cu toata coincidenta dintre cele doua vise, nici una
dintre femei nu le dadu nici o importanta. Doar dupa cateva zile, cand
vaduva mai avu din nou acelasi vis, ii scrise o scrisoare paznicului de la
cimitir, intrebandu-l daca nu cumva s-a comis vreo greseala la asezarea
monumentului. Raspunsul la aceasta scrisoare infirma posibilitatea de a
se fi comis vreo greseala, intrucat lango mormantul sotului ei se afla
mormantul fratelui paznicului, mormant pe care acesta il cunostea destul
de bine.
La doua zile dupa aceasta, visul vaduvei se repeta pentru a treia oara.
De data aceasta si fiica il mai visa inca o data pe total sau, care i se
planse din nou de monument. Atunci vaduva insista sa se deschida
mormantul pentru a se lamuri situatia si, spre uimirea tuturor, constatara ca
se comisese intr-odevar o greseala la asezarea monumentului. Monumentul
fusese asezat pe un mormant vecin cu cel al mosierului, iar acela era
fara ntmic pe el!
Si, acest mormant vecin cu al sau, impodobit cu monumentul de
marumura, era tocmai al fratelui paznicului!
Acest caz, pe care il consider intru totul adevarat, deoarece toate
persoanele care au luat parte lo intamplare imi erau cunoscute si erau
de perfecta buna credinta, dupa parerea mea, mai are o importanta
covarsitoare
in ceea ce priveste diferitele ipostaze pe care le inventeaza psihologii pentru a
explica aparitiile supranaturale (supranormale), fara a cunoaste supravietuirea
propriei lor persoane dupa moarte.
Voi aminti numai teoria mult dezbatuta si acceptata cu precadere de unii
profesori de filozofie, care explica astfel existenta noastra dupa moarte: Tot
ceea ce a existat in creierul nostru inainte de moarte ca ganduri, reprezentari,
imagini, amintiri si impulsuri volitionale, nu este nimicit dupa moarte, ci
ramane intr-un plan mai inalt, pe care ni l-am putea imagina ca un depozit
urias (Riesenbehalter) de imagini si de amintiri.
Cand se intampla ca un medium de pe pamant sa afle ceva ce nici un muritor
de rand nu stie si pe care nici un martor nu ar avea de unde s-o stie, atunci
putem explica acest fapt conform teoriei ca mediumul, in virtutea fortei sale, ii
transcende spiritul pand la acel depozit superior de amintiri despre care am
vorbit, in care amintirile persista, si din care acesta isi ia datele.
Daca dam crezare acestei ipoteze, atunci oare nu constituie o dovada de
suprovietuire a mortului faptul ca mediumul a putut spune intr-o sedinta de
spiritism, de exemplu, in ce loc se gdseste un testament care a fost cautat
zadarnic peste tot, testament pe care raposatul il ascunsese intr-un sertar
secret al biroului sau? Este cel putin dovada ca spiritul mediumului a fost in
stare se urce pana la cel urias rezervor de amintiri despre care am vorbit, de
unde si-a putut culege informatiile.
Dar in clipa cand murea, defunctul nu avea de unde sa stie ca monumentul, pe
care familia avea sa i-l ridice dupa moarte, va fi asezat pe un alt mormant.
,Si pentru ca - ii era cu neputinta sa o stie, nici vaduvei nu i-a putut aparea in
vis vreo indicatie din acel rezervor superior de amintiri, pe care I-am
rnentionat ca ar exista, conform opiniei unor filozofi.
Deci, trebuie sa admitem ca acel imbold spre actiune, care le-a impins pe
vaduva si pe fiica sa in vis, a trebuit sa vina chiar de la mort.
Este un fapt care ar putea avea loc numai atunci cand mortii nu ar fi morti.
,Si tocmai din aceste motive nu este exclusa existenta de dincolo ("au-dela") ".
Credem ca cititorul a intalnit in decursul vietii sale multe intamplari verosimile
cu privire la supravietuirea sufletului dupa moortea corpului fizic. Probabil ca a
intalnit atat in literatura, cat si in randul cunoscutilor, intamplari
asemanatoare celei descrise de Bergson. De aceea ar fi inutil sa mai aducem
si alte exemple doveditoore ale supravietuirii sufletului. Sa trecem la
dezbaterea celui de-al doilea punct - existenta spiritului in plan astral.
Daca un spirit care a parasit pamantul dupa moartea corpului fizic poate sa
transmita mesaje celor ramasi pe pamant, atunci unde altundeva poate
salaslui el, daca nu in planul astral? Dar ce este planul astral?
Planul astral reprezinta conceptia plastica a naturii, sufletul pamantului. De
fapt, astralul este calapodul pdmantului fizic tridimensional In plan divin, el
este trupul Duhului Sfant, inviorand si redand forma la tot ce exista, cand
miscare inseamna viata, iar nemiscarea - stagnare, moarte. Prin urmare,
lumina astrala este agentul evolutiei, al desavarsirii, opusa conceptiei inertiei
materiei.
La conceperea fiintelor, corpul material se formeaza dupa cliseul astral (forma
trupului si a organelor) care, la randul sau, este reflexul negativ al ideilor
creatoare din Planul Divin.
Planeta noastra, cu tot ce cuprinde ea, este copia exacta a astralului. Omul si
gaza minuscula, oceanele si muntii, pomii si raurile, toate sunt formate dupe
cliseul astral, absolut toate avand un dublu astral al sau.
Planul astral este impartit in mai multe planuri si subplanuri. Multe din aceste
planuri pot fi vizitate si cercetate de oamenii de pe pamant, bineanteles, dupa
ce s-au pregatit bine in vederea acestei excursii, la fel cum sunt vizitate niste
tari straine de diversi turisti.
Confruntand minutios rezultatele cercetarilor care au explorat aceste planuri,
se obtin date tot atat de exacte, ca si cele obtinute de turistii care au vizitat
Guineea sau Pittsburghul. Cu acelasi succes cu care turistii viziteaza cand si
cum vor orice tara, cine doreste sa cerceteze planurile astrale, poote sa
calatoreasca intr-acolo intr-o stare de constienta totala, dupa cum o facem
adeseori in mod inconstient in timpul somnului; adica trecem in mod constient
i n dimensiunea a patra. Schimbam doar intensitatea vibratiolor si nimic mat
mult. Conditiile esentiale pentru a realiza aceasta calatorie in astral sunt
urmatoarele trei: fizice, psihice si psihologice. Yoga ne poate da toate
indicatiile privind acest gen de exercitii pentru trecerea in lumea astrala.
Planul astral este o realitate absoluta. Obiectele si locuitorii planului astral
sunt tot atat de reale ca si corpurile noastre sau orasul in care locuim. A nega
existenta planului astral, sub pretext ca omenirea a avut pana acum o notiune
vaga despre el, ar insemna o involutie ostentativa. Din momentul in care am
reusit sa ne dedublam si sa vizitam planul astral, ne este usor sa-i vizitam pe
cei dragi, plecati de pe pamant. ,Si aceasta este tot o realitate.
Multi cred in nemurirea sufletului, in schimb se indoiesc de procesul
reincarnarii. Se produc uneori anumite licariri ale memoriei, cand ni se pare ca
un anumit peisaj sau o anumita intamplare au mai fost vazute candva. Ne
intalnim uneori cu oameni pe care nu i-am mai vazut niciodata, dar, cu toate
acestea, ni se pare ca-i. cunoastem foarte bine si ne apropiem sufleteste cu
toata increderea de ei. Insa, dupa cum am mai spus, toate acestea sunt doar
niste licariri fulgeratoare greu de cercetat, sau, mai bine zis, firul
cercetarilor ne scapa din mana. Natura a avut grija sa ne stearga din
memorie toata viata precedenta odata cu moartea corpului fizic, lasandu-ne
sa bajbaim in intuneric. Se intampla, desigur, extrem de rar, ca si natura sa
ne dezvaluie unele secrete de o importanta covarsitoare. Iata unul din
acestea.
Am citit intr-o revtsta medicala englezeasca relatarea unui caz de
reincarnare a unei persoane dintr-o provincie din India, in care sufletul si-a
pastrat intacta memoria vietii precedente. Voi reda intamplarea pe scurt. O
fetita, in varsta de numai cinci anisori, a inceput sa se planga parintilor ca
este cuprinsa de dorul de casa si de familia sa pe care o parasise cu cinci
ani in urma. Ea afirma ca fusese sotia unui anume X din localitatea N, la o
departare de vreo 80 de kilometri de localitatea unde se reancarnase acum.
Spunea ca acolo, din cauza unei boli necrutatoare, a murit, lasand in urma
sa un sot si doi copii; dadea si numele tuturor celor ramasi in viata, varsta
lor, precum si multe alte amanunte din viata ei anterioara. Suferinta fetitei
de dorul celor pe care ii parasise era limpede. Plangea mult, iar uneori
cadea intr-o melancolie accentuata.
Parintii, ingrijorati, crezand ca fetita lor s-a imbolnovit psihic si halu-
cineaza, au dus-o la medicul cel mai apropiat. D u p a o ampla examinare
medicala, medicul declara fetita sanatoasa din punct de vedere psihic si
nervos, cerand insa parintilor sa o mai consulte inca o data, de fata cu mai
multi medici. Acesta a obtinut acordul si a convocat sase medici de diferite
specilitati.
D u p a un minutios examen si nenumarate intrebari puse fetitei, consiliul de
medici a ajuns la concluzia ca au in fata lor un caz de reincarnare timpurie,
care si-a pastrat memoria vietii trecute. Dar, pentru fundamentarea
acestei concluzii, au hotarat in unanimitate sa o insoteasca in corpore pe
fetita in localitatea, la casa, sotul si copii' pe care ea pretindea c a i-ar fi
parasit cu cinci ani in urma S-a intocmit un proces-verbal cu declaratiile
fetitei si, dupa ce au fost luate masurile de precautie si control, au pornit
spre localitatea indicata. Ajunsi la marginea localitatii, au coborat cu totii
din trasurile in care venisera, lasand-o pe fetita s a mearga inaintea lor.
Au constatat ca fetita se orienta ca un om matur in localitate. Mergea fara
nici o ezitare, direct, plina de nostalgie, atrosa ca de un magnet spre casa
care corespundea intru totul declaratiilor sale anterioare. Locuia acolo un
vaduv cu doi copii. Era adevarat ca ii murise sotia cu cinci ani in urma.
Intrand i n casa, fetita a aratat lada de pe fundul careia zaceau scrisorile
din viata trecuta, primite i n tinerete de la sotul ei. A mers apoi la cimitir si a
indicat mormantul unde fusese ingropat trupul pe care il avusese pana
acum cinci ani. Povestea cu lux de amanunte unele i ntamplari si episoade
din viata dusa impreuna cu sotul ei. A mentionat cand si cum s-au nascut
copiii ei, precum si numele pe care le-a dat. Toata confruntarea se petrecea
exact ca i ntr-un

film, cand cineva se intoarce acasa dupa cinci ani de

pribegie.
 Era cu desavarsire exclus hazardul avand in vedere varsta fetitei, precum
si distanta dintre localitati. Amanuntele expuse de fetita au spulberat orice
indoiala, orice banuiala.
S-a intocmit un nou proces-verbal semnat de sapte medici, impreuna cu
autoritatile din localitate. O copie de pe aceste procese-verbale se
pastreaza in arhivele Societatii de cercetatori metapsihice din Londra.
,Si cu aceasta am atins ideea rei ncorndrit sufletulut - adicd am avonsat i n
timp cu cercetdrile noostre. Not slim ca fenomenele din naturd se repeta
Aceasto inseamno ca Marii Initiati au dreptate c6nd susfin ca sufletul se
reincorneazd de nenumarate on pond ajunge desavarpt Intr-o manvatara',
toate spiritele trebuie so ajungd la Yesdv6rsire. Apoi ciclurile se sfdrsesc.
Soseste nooptea lui Brahma. Totul intro in haos,J~ entru ca o nova fume s 6 i s
nostere, evolu6nd milioane de ani, constituind ziua lui Brahma.
Intr-una din lucrdrile sale, Swami Vivekanando afirma ca cea moi more
minune din vista noostrd o constituie urrnatorul fapt: not vedem ca oamenii
din anturajul nostru, - membrii famihei, persoonele dragi noud, prieteni
apropiati - mar, oar cu toate acestea, not credem ca nu vom murt nicodata
Chiardaca ne stapdneste frica de moorte si ne tratom bolile ce se
abatosupra noostrb, nu ne g6ndim niciodata c6 poate chiar st not vom muri
intr-o bund zi. Eu creel co aces' sentiment al nemuorii se. datoreaza
aceluiosi adevar, conform cor uia spiritul nos'tru este nemuritorsi ne
schimbam trupul imbotr(5nit sau mistuit de vreo boola ca pe o haina
ponosita, jar spiritul continua sd existe pe un alt plan, asteptdnd o alto
mantfestare, un alt trup care sd-t dea prilejul unei not evolutii spirituale.
C6nd stam intr-un loc linistit, nederanjati de niment, meditand asupra vietii
si a mortii, avem sentimentul ca nu putem dispdreo odatd cu moortea
trupulut. Ori, tocmai acestsentimento fost, este si vo ii saditin sufletul
tuturor
popoorelor antice st moderne. Vechii egipteni au dovedit existents acestui
sentiment prin faptul co si-au asiguratmoriii cu cele necesare trecerii i n
vista de dincolo. lath un exemplu semnificativ: in cavoul faroonului
Tutankamon s-au gdsit c6teva mii de obiecte absolut necesore in vista de
dupa moarte! Ceva moi mult: i s-o asigurat si hrona necesora. S-a gdsit un
jambon astfei preparat, inc6t chiar si dupes patru mii de ani era proospdt $t
froged ca si c6nd or fi fost abia toast, precum st miere nezaharisitd, o barca
necesord trecerii intr-o alto viotd, un car de lupta, bijuterii, obiecte de uz
casnic etc. Dar nu numai faraonii erou inmorm6ntati si asigurati cu tot ceea
ce este necesor continuarit vietii, ci chiar si muritorii de r6nd. Acest fapt
poate fi dovedit prin obiectele descoperite in vechile cimitire egiptene. ,Si nu
numai la egipteni a existat aceasta grija de a-l asigura pe cel mort cu cele
necesare vietii de dincolo. La multe alte popoare de pe toate continentele s-a
sadit in spirit acest sentiment al nernuririi.
Desi Dumnezeu ne-a creat astfel ca noi sa nu stim nimic despre trecutul nostru,
cu toote acestea, i n ultimul timp s-au efectuat numeroase cercetari de catre
invatatii lumii pentru a da valul nestiintei la o pa rte prin diferite
procedee;lienf Mice, av6nd posibilitatea sa descoperim adevaruri uimibare,
dovedind asttel avtenticitatea sentimentului nemuririi spiritului, manifestat de-a
lungul timpurilor de oameni. Un exemplu 1-ar putea constitui foptele publicate
de c&tiva chirurgi suedezi care ou folosit declaratiile pacientilor readusi la viatd
dupa o moarte cjinica, confirmand astfel in mod clar continuitateo VIetii dupd
moartea trupulvi.
,Si la noi, in Romania , cultul mortilor este foarte dezvoltat, ear prin practicarea
pomenilor, a parostaselor, a lumanarilor aprinse pentru cel trecutdincolo,
dovedestesen6mentul nemuririi sufletului inradacinatin fiinta noastra. Pomana
este insofito de cuvintele: "De sufletul lui X". Cal care primeste trebuie sa
spuna: "Bogdoproste", cuvdnt Slav, care la origine s-a pronuntat "Bogdaprosti",
ceeo ce inseamnd in traducere "Dumnezeu so ierte".
in noi tote arde flacara diving Suntem cu btii spirit manifestat in materie. C&nd
vom reuse sa constientizam spiritul irnbrdcat in materie, vom obtine eliberarea
;i fericirea inconstient r6vnita.
Sa nu uitam ca exists o memorie mintald si o memone spirituala. Memoria
mintola dispore odata cu descompunerea trupului, pe card memoria spirituald
rdm6ne vesnic vie. ,Si aceasta constitute glasul ce ne sopte;te ca suntem
nernuritori. Sufletul omului se afla in afara timpului si a spatiului, el este acelosi
pentru toote dimensiunile. Este vesnic.
Alexandru E. Russu
"DINCOLO"

Intrebarea care li se pune de cele mai multe on T ntelepti for din Orient este
u rmatoarea:
"In ce consta Tnvatatura voastra cu privire la "celalalt mal" al raului mortii?"
Aceastd Tntrebare TI uime;te intotdeauna pe ocultistul erudit, cu Tnsusiri
dezvoltate in mod deosebit. Pentru el, intrebarea este tot atat de stranie ca ;i
pentru un simplu cetatean care or fi intrefxat:"In ce consta inv6tatura voastra
referitoare la "cealalta parte a strazii?" El or rdInane uimit; clespre ce "T
nvatcibra" poate fi vorba, sand trebuie door sa deschizi ochii in mod constient,
pentru a rezolva aceasta Tntrehare?
Invdtatorul oriental se mira T ntotdeounade multitudinea dovezilor la care
recurg T n majoritatea cazurilor T nvatatorii ;i propovaduitorii din Occident
pentru elucidarea teoriilor si dogmelor atat de simple. Acestia, aso-numitii
invatatori, lass impresia "orbilor care Ti conduc pe orbi", fiindcaeiTn;i;i n-au
posibilitatea sa verifice pro prile explicatii ;i transmit orheste ceea ce au aflat
de la altii, care, la randuI lor, $i-au T nsu;it T nvcatatura T n acelasi mod.
Dimpotriva, T n Orient T ntalnesti multi oameni cu facultati psihice puternic
dezvoltate, pentru care fenomenul "de dincolo" pare a fi la fel de simplu ca
sifenomenele"dedincooce",lafeldecunoscutecasimediulvietii obi;nuite. Pentru
orientali, "cealalta parte" nu reprezinta in sine o mare necunoscuta; ei T i cunosc
la fel de bine curentii, odancimile, insulele si diversele coracteristici ca ;i
marinarul occidental care cunoaste Oceanul Atlantic. In afara de aceasta,
fiecarui om evoluatdin Orient i se insufla T nca din fragedd copildrie ideea cd
fenomenul "de dincolo" Poole fi verificat de orisicine consimte sd iroseascd
putin timp si staruinta pentru dezvoltarea acelor simturi superioare, pe care
tote oamenii le poseda in stare rudimentara. .
Dar, din acelea;i cauze, ocultistul oriental este cuprins uneori de o totals
nedumerire si chiar mahnire T n T ncercarea lui de a transmite cunostintele
sale discipolilor occidentali. Din instinct, ratiunea occidentalilor refuza sa per-
ceapo adevarul oW cum este el intuit de discipolii din Orient; neavcnd
posibilitatea de a experimenta personal vericlicitatea anumitor fapte psihice si
spiritualecare servesc dreptbazaunui studiu amanunf t, ratiuneaoccidentold pretinde,
fireste, dovezi reale pentru receptarea ulterioara ainvdtfrii, si intrucat dovezile
acestea pot fi percepute numai printr-o experienta personala, nici o
argumentare nu poate fi suficient de convingatoare. Prin urmare, discipolii
din Occident pot percepe filozofia orientold numai i ncrez8ndu-seorbeste i n
ea, sau considerand-o ca fiind presupuneei si teorii alelnvatatorului. Dar,
fiindca in Occident asemena presupuneri $i teorii sunt in numar de cateva
mii, atunci nu-i de mirare ca discipolii de multe on nu le dou crezare,
afirmand ca o "presupunere valoreazd c&t o alto".
Studiind foptele "de dincolo", discipolul trebuie mai i ntai so recunoasca
imposibilitatea cle a i se putea do fapte concrete sau convingatoare, din
cauza obsentei simturilor psihice si spirituale puternic cfezvoltate in el.
intr-un asemenea caz, revendicarea dovezilor echivaleaza cu revendicarea
unui orb de a i se dovezi ca obiectul cutare este de o culoare sau alto, sau
cu revendicarea surclului de a i se clemonstra armonia in muzica. Inchipuiti-
va dificultatea de a i se explica gustul zahdrului unui om care n-a mancat
nicioclate ceva Juice. De uncle sa i ncepi? $i cum poti clezvolta oceste
explicatii?
Prin urmare, i n cazul nostru trebuie se i ntelegem mai i ntai cd teoriile din
aceastci carte sunt oferite nu ca dovezi ale fenomenului "de dincolo", ci
numai coo povestire a unui cdldtor i ntors dintr-o lord i nca necunoscuta,
care cocnunicd tot ce a vdzut ocolo.
Dupd cum le-am mai spus discipolilor nostri in prima lectie pe care le-am
oferit-o cu noun ani i n urma: "Invdtatorii din Orient nu cer o i ncredere
oarba in invdtatura lor. Dimpotrivd, ei le sugereazd discipolilor sd-si
insuseascd acel adevar, de care se pot convinge personal. In acelasi tim
inso, discipolul este Bator sd inteleagd cd, pentru a se convinge persona
este obligat sd se dezvolte mai i ntdi singur. Invdtdtorul i I roogo pe acesta
sd l se i ncreadd i n el i n inclicarea caii si i i spune: "late calea". Du-te cle-o
lungui ei vei gasi ceea ce te-am invatat eu. Agate-te. de aceste cunostinte,
cantareste-le, mdsoar&-le $i i ncearce-le personal. In oricare din punctele
caii, vei obtine oceleasi cunostinte ca si mine sau altcineva care a ajuns i n
acelasi punct; Jar, inainte de a ajunge acolo, to trebuie so fii de acord cu
explicatiile noastre sau so le respingi. Nu-ti i nsusi nimic i n mod definitiv,
ford verificare, iar data esti inteligent, foloseste-te cle sfaturile $i
experienta acelora care ou mai trecut pe aici inaintea to. Experienta
personald este obligatorie, insd oceia care au mai parcurs aceasta tale, pot
servi drept calduza noilor veniti. Inaint&nd , ei lass pe drum semne si
jaloone de rare se poate folosi orice om inteligent. Nimeni nu-ti pretincle o
credintd oarbd; trebuie cloar so al i ncredere i n mine, pans cand vei fi i n
stare sa demonstrezi si singur acele adevoruri pe care eu ti le sugerez, dupe
cum MI-au fast: demonstrate si mie, la timpul potrivit, cle cdtre
preclecesorii mei".
Diszipolul din Occident va replica probabil cu scepticism, ca not nu
aducem nici un fel de dovezi stiintihce in legaturd cu fenomenele "de
dincolo". Decd el suMntelege prin "stiintifice" - dovezi cu un caracter fizic,
atunci not nu putem decat so fim de acord cu el. Dar, pentru un ocultist
eminent, termenul "stiintific" are un i nteles mutt mai vast si mai adanc.
Omul dornic sd mdsoare, sa cdntareoscd $i sd i nregistreze obiectele
imateriale cu ojutorul fizicii, nu se poate astepto la nimic altceva clecat la
nereusitd si la deceptie,fiindcdelnuvaputeaobtineniciodotdrezultateledorite
Aparatele de fizicd sunt destinate in exclusivitate scopurilor fizice; lumea
spirituald posedd aparatele ei si numai ele pot surprinde fenomenele
specifice.
Sperdm ca cititorul so ne i nteleagd i ntocmai.

Noi nu oferim nici un fell de dovezi fizice. Atari dovezi, la drept vorbind,
nici nu existd. t•:oi nu aducern argumente, deoarece nu se poate gasi o
bazd comuna pentru cei care vad "dincolo" si pentru cei a cdror vedere
limitotd cuprinde numai pdm&ntescul.
Dar oceasta nu i nseamna c-a not expunem un sir cle date irationale si cd
pretinclem o i ncredere neconclitionatd i n ele. Desigur cd nu. Desi ratiunea
nu poate strdpunge percleaua care clesparte cele loud palrti, Viata $i
Moartea, totusi, ratiunea curdtata cle prejudecdti si nesupusd orbeste
diferitelor i nvdtdturi, va manifesto o anumita "inteligentd" i n expunerea
adevdrurilor lumii invizibile. Astfel, discipolului i se va pdrea ca oceostd
invdtdtura concords cu alte faq deja cunoscute si cd ea concluce la
Idmurirea rationale a ocelui fenomen, care, altfel, or remane inexplicabil. In
genere, ratiunea va tntelege cd i nvdtarea Adevarului pune cle acord
combinatii de fopte aparent contradictorii si uneste multe franturi cle
adevdr - pans scum neclare, clesi recunoscute cfe ratiune - i ntr-un tot
mintal unitar.
li rugm pediscipolii nostri so tragaconcluziile numai dupe citirea atenta a
cbrtii noastre; i i s atuim, cle asemenea, sd patrundd cu atentie tot ceea ce
este expus nici ;i apoi se citeascd incd o data aceastd carte. Dupe aceea n-
are decal se se intrebe pe sine insusi: "Dare acest lucru nu pare rational si
verosimi I?" Docd citi torul va putea recunoa$te toate ocestea numai ca pe
o "ipoteza in devenire", atunci fie ca el so se multumeasco cu atat
deocamdotd; clesi, un stare termen i i face so z&mbeasce pe cei care stiu
ca i nvdtdtura cle fats se bazeazd pe experientele si mdrturiile i nvetatilor
antici. Dar, la o atenta $i repetatd lecture, precum si la o indelungatd
meditare, aceasta i nvdtaturd se va clovedi de fiecare data, din ce i n ce
mai rationale si mai admisibile in locul celor anterioare. Nu este u~or sd to
clezlipesti cle adevarul oferit; el iti va sopti in ass-zisa ureche mintold, iar
dincolo de aceastd ureche mintald se afld incd o pdrticicd a "EU"-lui vostru,
care deli ascuns parcel intr-o teaca, pie totu;i aclevdrul. $tiel Netinand
seama de toate negatii le voastre; din momentul i n care adevdrul a
pdtruns i n constii nta voastre voi nu va puteti retrege din calea lui,
deoarece este sustinut de subconstientul vostru si, cu timpul, va do
raddcini, iar apoi frunze si flori.
Deci, nu este chiar atat de important daca discipolul patrunde imediat
invatatura sau nu. Avem mutt timp inaintea noastra, care i si va face
efectul. La urma urmei, orice i nvdtaturd este o sdm6nta semanatd in
pamant.
Nu exista moarte
Omenirea este hipnotizata de g6ndul mortii.
Cat de des ni se i ntampla sa auzim spunandu-ni-se ca "omul a fost secerat
de crudul cosas", sau ca "activitatea lui a fost curmata", sau ca "o viata
muncita a fost intrerupta" etc. etc., vrand sa se sublinieze in primul rand
faptul ca existenta omului a lost stearsa s i transformata in neant. Aceasta
idee este exprimata foarte limpecle i n Occident. Desi i n Occident preclomi
na religia care propovdduieste 6ucuriile vietii de apoi, astfel i ncat s-ar
pares ca fiecare credincios ar trebui s6-$i salute 6ucuros sfarsitul, iar rudele
s i prietenii ar tre6ui sa-si im6race hainele de sar6atoare 5i sa se gateasca
cu l i o n de toate culorile cu prilejul trecerii fiintei iu61te i ntr-un alt plan al
existentei, mai bun, - not vedem totu5i exact contrariul. Majoritatea,
indiferent cle cloctrina religioasd, se tern parca de apropierea
"ingrozitorului cosas"; prietenii mortului se i m6roca i n haine i ndoliate s i il
jelesc din tot Sufetul p e r6posat, ca pe cineva pierdut pentru totdeauna.
Indiferent de credinta for, Moartea este i ngrozitoare pentru ei.
Pentru cei care au do66ndit constiinta foptului ca moartea este door o
iluzie, aceste temeri dispar. Ei sufer6, fireste, dar 5tiu ca despartirea
oceasta este vremelnica s i ca fiinta iu6itd a trecutpur s i simpu i ntr-o alto fazd
a vietii, c6 nimic nu-i pierdut, nu-i distrus.
Intr-o straveche fa6ula hindusa sevor6e;is despre o omidd, care, sintind
apropierea sfarsitului existentei sale deomida $i sosirea i ndelungatului
somn cle crisalidd, i s i cheam6 toti prietenii. "M6 intristeazd ideeo - spune ea
- c6 tre6uie s6 ma despart de o viatd plina de sperante, care i mi promitea
atatea realizari i n viitor. Cosasul i ngrozitor m6 va cosi i n floorea tineretii,
iar prin aceasta, natura 75i dovedeste cruzimea ei. Adio, scumpii mei
prieteni, adio, pentru totdeauna. Maine nu voi mai fi". $i 41 cdadu sfarsitul,
i nconjurato cle prietenii i ntri stab. O omida 66trana spuse: "Sora noostra-
ne-a parasit. Vom avea aceea$i soortd. Vom fi cosite una dup6 alts de
cruntur distrugator, precurn iar6a din pasuni. Noi credem cd vom i nvia din
nou, dar e posibil ca aceasta sa lie door o speranta desarta, Door nu stie
nimeni nimic certdespre viata viitoare". $i ele s-au imprd$tiat, cuprinse de
o adancd mahnire.
Fiecare dintre not i ntelege crunta i roniea ocestei fa6ule 5i nu putem dec6t
sa zam6im la gdndul ignorantei omizii t6r6toare din area prima faza a
existentei sale, 5tiind ca ea, dupd moarte - asemanatoare unui somn mai
i ndelungat - trecand i ntr-o faza superioara de vista, se transforms i ntr-o
fiinta uimitor de frumoasd. Dar nu r6deti de omidd, prieteni, pentru c6 nici
voi, nici eu, nu ne deose6im cu mutt de ea. Cu cateva veacuri i n urma,
acest fabulist hindus a descris ignoranta omeneascd ce domne$te i n
sferele vietii
inferioare. Fiecare ocultist recunoa$te i n procesul de transformare a omizii
i n crisalida, iar cipooi i n flutura5, to6foul acefei renasteri care i I a5teapta
pe fiecare muritor, Fie el 6ar6at sou femeie. Pretutindeni, pentru oameni,
moartea nu este altceva ducat un somn asemanator mortii omizii. In am6ele
cazuri, vista nu i nceteazd nici o secunda, ea continu6nd pand cand natura i
si efectueaza schimborile sale. Noi i I sfafuim pe fiecare discipol i n pare so
retina fa6ula aceasta, pe care o i nvatau copiii hindusi cu multe veocuri i n
urmd si care s-a transmis din generatie in generatie.
La drept vor6ind, invdtatii din Orient considers ca nu exists Moarte.
Denumirea aceasta este falsd, ideea in sine hind o rdtacire apdrutd din
ignoranta. Nu exists Moarte: exists numai Vista. Vista cons din numeroase
faze 5i forme, iar ignorantai denumesc unele dintre acestea "moarte". In
esenta nimic nu moare, ci totul este supus tronsformarii formelor si
actiunilor. Edwin Arnold exprimd armonios aceastd idee i n traclucerea din
"Bhagavcd-Gita"
"Sufletul nicicand nu s-a nascut:Sufletul nicicand nu-;i va
inceta existento N-a fost Limp cand el n-ar fi existat;
Inceputul si sfarsitul este numai somn. Nenascut,
nemuritor, puternic, Sufletul ramane ve;nic; Moartea nu se-
atinge de e% D e s i invelisul sau pare mort".
Adeseori, materiali5tii opun invalaturii existentei vietii chiar s i dupa
moarte, argumentul ca in natura totul este supus mortii, descompunerii s i
distrugerii. Docd lucrurile or sto intr-adevar astfel, atunci concluzia despre
moartea sufletului ar fi pedq-a-ntregul logica. Dar, de fapt, nimic
asemdndtor nu se i ntampla i n natur6. "In realitate nimic nu moare".
Moartea celei mai mici fiinte, care la prima vedere pare lipsitd de vista, este
propriu-zis o schim6are a formei si a conditiilor acelei energii si a ocelor
actiuni care o creeazd. Nici macar trupul "nu moare" i n adevaratul sens al
cuvantului. El nu constituie un tot unitar, ci este compus din totalitatea
celulelor care i I invioreazd si il vivifica prin energia for. La plecarea
sufletului din trup, unitatile care i I alc6tuiesc se resping reciproc i n loc so
se uneasca, la fel ca i nainte; forta care le unea se i ndeparteaza,
producand astfel actiunea opus6. Un scriitor s-a exprimatastfel: "Trupul
devine mai activ dupa moarte". Un altul a spus: "Moortea este numai una
din formele vietii, iar distrugerea unei forme materiale este Boar preludiul
formarii unei not forme". Deci, argumentul materiali5tilor are nevoie de o
alto premiza, coci fiecare teorie Oxatd pe aceasta educe la concluzii
gre5ite.

Dar ocultistul experimentat sau o alts persoand dezvoltata din punct de

vedere spiritual n-are nevoie de argumentele materialistilor si nu le acorda
nici o importanta, fie ele chiar si de o suta de on mat logice. Astfel de oameni
nu prea au dezvoltate inaltele aptitudini psihice si spirituale, cu ajutorul
cdrora ei stiu ca sufletul nu piere la descompunerea trupului. Cans at
posi6ilitatea sd pdrdse0 corpul fizic si sa cdlatoresti cu adevarat "dincolo",
faptcare se i ntcrnpld cu multe personalitati dezvoltate, atunci
oriceconsiderati i si discuttt in contradictoriu despre veridicitatea existentei
"vietit dupes moarte" par a6surde $t inutile .
Persoana care n-a atins incd gradul de percepere psihica si spirituals,
care are i nsd i ncredere i n viata postuma a sufletului si cere dovezi,
trebuie sa recurgd l"a contemplarea spirituals Iduntricd; ftecare iiiozofie
orata ca lumen interioard este cu must mai esentiald decat luroea
fenomenelor exterioare. El nu vede pomul pe care il priveste - el vede
numai imaginea i ntoarsd a pomului, reflectatd pe retina ochiului sdu. De
fapt, ratiunea lui nu vede nici mdcar aceastd imagine, deoarece la retina
ajunge numai oscilatia nervilor, ale carer vdrfuri sunt excitate de aceasta
imagine. Asa ca n-avem de ce ne rusina, docd ne ludm rezervele mintale din
cutele oculte ale sufletului nostru, i ntrucat i n ele Bunt i ntiparite multe
adevdruri ascunse.
In marile regiuni su6constiente si suproconstiente ale sufletului nostru se
ascunde cunoasterea multor adevdruri fundamentale ale universului. Dintre
ele, deose6itde puternic s-au i ntiparit i n sufletdoua adevdruri: 1) i
ncrederea in existenta Puterti Universale superioare, care susti ne lumen
fenomenelor ce exists sub si dincolo de acestd lume; 2) i ncrederea i n
nemurirea odevaratului "EU" - ocel Ceva Lduntric pe care focul nu-L poate
nimici, spa nu-L poate i neca si vantul nu-L poate i mprdstia. Privirea
spirituals i ndreptatd i nlduntru va gdsi i ntotcleauna acest "EU" cu i
ncredere i n vesnicia Lui. Este aclevdrat ca dovada aceasta este de alts
naturd decat tea cerutd pentru lucrurile materiale, dar ce importanta mai
are? Adevdrul cdutat este de esentd spirituals si nu apartine vietii fiztce
exterioare, de aceea El trebuie cdutat inlauntrul si nu in afara sufletulut.
Ratiunea materials, o6iectiva, se refers numai la o6iectele fizice - ratiunea
su6iectivd, personald, sau intuttia, se refera la scopurile psihice spirituale -
prima este trupul materiei, a doua - sufletul matenei. Cautati cunostinte
care sa se refere la am6ele feluri de materie in domeniile corespunzdtoare
propriei voastre fiinte.
Permiteti-i sufletului sa se exprime; cdntecul Lui va rdsuna puternic,
limpecle si minunat: "Nu exists Moarte! Existd numai Viata si Vista aceasta este
vepica!" Acesta este cantecul sufletului. Asculta~-I, deoarece el este
Tacerea si numai prin el vibratiile Tacerii pot ajunge la urechile voastre
nerd6ddtoare. Acesta este c8ntecul Vietii, negend vesnic Moartea.
Nu exists Moarte, exists numai Vista vesnics, in vecii vecilor.
PLANURILE EXISTENTEI
Una din ideile de baza ale filozofiei yogilor, pe care ratiunea obisnuita a
Occidentului o pricepe si si-o insuseste cu greu, se refera la "planurile"
existentei. Greutatile acestea apar mai ales atunci cand discipolii din
Occident isi depun toata silinta sa inteleaga invatatura yogilor despre
"viata de dincolo". Ganditorii din Occident insista asupra notiunii de viata a
sufletului fara trup intr-un anumit loc sau locuri. Responsa6ilitatea pentru
aceasta o poarto mat ales tehnologia occidentals, dest trebuie sa se is in
considerare si tend 1ntele ratiunii ocadentale de a gandi despre toate numai i
n limitele existentei objective, chiar si i n roportcu vista abstracts.
Invatdtorul de religie occidental, mai puttn pregatit, insista asupra notiunii
de "cer" ca despre un loc: care exists undeva i n spatiu, cuprinzand
constructii minunate din pietre scumpe si strazi pavate cu aur. Chiar si aceia
care au renuntat de mult lo tmagini atat de copildresti, nu se pot ob4nui cu
gendul cd cerul for reprezinta o stare si nu un lot. Ratiunea occidentals
percepe cu greu notiunea abstracts si trece, i n mod firesc, la notiunea
precedents despre cer i n spatiul sideral.
Ratiunea orientald, dimpotriva, percepe user ideea despre cateva "planuri"
ale existentei. Aceastd notiune, i nrdJacinatd i n veacuri, este pentru el tot
atat de simples si de clard, ca si notiunea de loc. Noi am i ntalnit i nvdto din
Occident care recunosteau, zambind, cd pentru ei notiunea de plan este
identica cu notiunea de suprafata plans sau de stmt al unor substante
materale. Dar o astfel de conceptie este foarte departe de odevdr. Planul
este o stare, nicidecum un lot, jar discipolul trebuie sa se obisnuiascd sd
excludd gandul despre "lot" din notiunea de "plan".
Planul este o conclitie sau o stare cle octivitate in energies vesnics a
spiritului, i n care se mists si haieste cosmosul. In oricare punct al spatiului,
pot fi o multime de planuri de actiune. Folostndu-ne de exemplul lumii
substanttale, sa luam vibratiile aerului: aerul poate fi saturat de multe
sunete ale gamei muzicale. Fiecare sunet se obtine numai printr-un anumit
nivel de vi6ratii din aer. Toate sunetele ocupd aceeasipo zitte i n spatiu si
totusi nu se ciocnesc. Exists o axioms fizicd, cu ajutorul cdreia se
demonstreazd ca cloud corpuri materiale diferite nu pot ocupa acelasi lot i
n acelasi time. Acest lucru este occesi6il fiecdrut ascultator al unei creatii
muzicale, executata de o orchestra. O multime de instrumentedinta i n
acelasi timp, aerul este saturat de nenumdrate vi6ratii, si totusi, tine
doreste, poate deose61 fiecare instrument i n poae, ba chiar $i tonurtle
separate. Nici un sunet nu se pierde, deli toatd masa sunetelor ni se
transmite numai prin micul orificiu din membranes timpanului. Este un
exemplu destul de grosolan, insd el poate contribui la intelegerea corecta a
notiunilor.
Alt exemplu, de asta data de ordin superior, iI poate constitui vibratia luminii, D u p a cum este
cunoscut, lumina este o consecinta a vibratiilor undelor eterice i n contact cu substanta fizicd.
Ftecare culoare ocupo locu sau i n gama vibratorie. Fiecare raze solard care ajunge pane la not
confin o multime de culori - culorile spectrului - care pot fi separate cu ajutoru instrumentelor
prismatice cunoscute. Toate aceste culori pot fi gdsite i n oric loc, uncle patrunde raze solara. Ele
runt oduse acolo i ntr-un mdnunchi, i ns' pot fi separate si deosebite una de alta. in afara de
aceasta, dincolo d impdratia luminii accesibila ochiului omenesc, sunt multe culori pe care nu le
putem vedea datorita vibratitlor prea i nalte sau.prea joase pentru noi. Not putem distinge
acesteculori invizibiledoar cu ajutorul instrumentelor. Poat ca aceasta note distinctive a vibrafiei
culorilor va vo ajuta sd i ntelegeti lips de spattu din planurile existentei. Inca un exemplu i I poate
constitui electri citatea, servind dreptdovada a diferitelor grade $i conduit ale energtei car ocupo
acelasi spatiu i n acelasi timp.
Prin aparatele telegrafice perfectionate, observdm ca multe mesaje s transmit in directii
diferite, pe unul si acelasi fir, $i totusi nici un comunica nu se amesteca cu altul. Tot astfel poate fi
saturat si aerul cum ii de comunicari telegrafice ford fir, faro sa se ciocneasca una de alto.
Diferitele vibratii s intrepstrund fare sa observe si ford sa simta prezenta celorlalte. Se poat 1
ntelege chiar existents unei duzini de lumini care ocupo acelasi spatiu, cu conditia ca tonica
fiecareia dintre ele se fie bazata pe o gama vibratorie materiala cu totul deosebita, si atunci o lume
n-ar stingheri cu nimic o alta lume, iar fiintele vii din fiecare lume nici n-ar banui existenta altor
finite in restul lumilor. Scriitorii de science fiction s-au ocupat in povestirile for fantastice si
ciudate de o serie intreaga de astfel de lumi si chiar ei, nebanuind realitatea, au zugravit corect
adevarul metafizic.
Dar - ni se poate obiecta - care filozofia yogilor afirmd ca aceste planuri' ale Existentei reprezintd i
n sine numai diferite feluri de vtbratii su6stantiale? Sigur cd nu. Teoria orate ca ftecare plan
reprezinta un nivel cleose61t de energie vibratorie. Exista multe genuri de substante de cea mai
inaltd calitate, despre care fizicianul de rend nici nu are idee. lar dincolo de planul substantial, se
inaltd planuri peste planuri cle energie substantiald, fopt pe care nici nu-I viseaza ratiunea
stitntei fizice. ,Si totusi, pentru exemplificare, ne putern inchipui ca fiecare plan de acest gen se
manifesto i n acelasi punct din spattu si i n acelasi Limp. Prin urmare, vedeti c d notiunea cle plan
n-are nimic comun cu notiunea de spatiu.
Din toate cele expuse anterior, discipolul poate extrage ideea ca noi, vor61nd despre planurile
existentei "de dincolo", suntem departe de determinarea locului sau a regiunii spatiale. Filozofia
yogilor nici nu este interesatd sa predea lectii despre rat, lad sau purgatortu i n sensul de loc. Ea
nu recunoaste nimic despre asemena locuri sau regiuni, desi recunoaste adevarata bazd a
acelor Invetdturi, pe care le propovaduieste.
In aceasta carte, not nu vom i ncepe sa dez6atem problems generald despre nenumdratele planuri
ale existentei care se manifesto in univers. Scopul cartti noastre este de a descrie acele planuri
ale lumii astrale, care privesc existents sufletului ford trup a locuitorilor pdmantului, ass-zisa
"lume a spiritelor" neamului omenesc. Vom vedea c d exists multe planuri si subplanuri ale
Existentei pe Mareue Plan al Vtetti Astrale - cunoscut mai tine sub denumirea de "lume astrale",
deose6ita de lumea fizica ce se afla mat jos i n gams vibratorie. Fiecare plan si subplan i si are i
nsusiri le si fenomenele sale deose6ite si totusi, toate sunt guvernate de legi, reguli si calitati
identice, comune si generale.
Inatnte de a trece la dezbaterea planului astral, a$ dori se fixez Inca a data in mintea voastrd
notiunea corecta despre Ian. Vorbind despre "ridicarea" de peplanul inferior pe cel superior, sau
despre "coborarea"din planul superior i n cel inferior, noi nu su6antelegem urcarea sau coborarea
pe scari sau pe straturi. Chiar si simbolul odoptat de toti cu privire la urcarea din adancurt la
suprafato oceanului, nu este corect i n cazul aceste. Cel mai bun exemplu de trecere de pe un plan
e altul este marirea sau micwrarea vt6ratiilor,-care se manifesto prin Me sonore, luminoase si
electrice. La intinderea corzii viorii de poate ridica gradul de vibrafie si cle ton. De asemenea, cane
se i ncelzepe o bard de fier, culoarea se schim6a treptat din rosu pal i n violet sau alb. In-cazul
electricitatii, se poate marl sau micsora curentul dupe dorinta. Drept exemplu si mai eficient,
poate servi mineralul cel mai tare, care poate fi transformat prin i ncalzire i n abur invizi6il. Toate
manifestarile acestea sunt tot atat de reale i n "planurile" superioare, ca $ i 1 n cele inferioare. V d
puteti inchipui, du J~ a dorinta, trecerea dintr-un plan superior intr-unul inferior, sau din cel
inferior intr-unul mai inalt, ca o schimbare i n energiavi6ratoriecare compunetotul. Aceastaeste
comparatia cea mai potrivita. Nu exists cuvinte pentru o exprimare elocventa a fenomenelor
superioare. Toate explicatiile in limitele planurilor inferioare sunt grosolane, imperfecte st
nesatisfecdtoare. Dar chiar si aceste exemple grosolane pot ajuta ratiunea sa i nteleago
importanta lucrurilor care depasesc ratiunea de rand si care nu se preteaza la o exprimare prin
cuvinte obi snuite.
!ar scum, insusindu-ne temeinic cele expuse mai sus, sa trecem la dez6atea problematicii
Marelui Plan Astral al Existentei.
PLANUL ASTRAL

Discipolti din Occident si din Orient care studiaza ocultismul, culeg multe i14ormatii din opere
vecni care abordeaza o serie de planuri care i t succed lur",i materiale st sunt denumite simbolic
prin termenui de plan "astral".

Dar nu toti i i acorda acestei denumiri aceeasi importanta. Multi

dintre ce mai competenti ocultisti antici o intre6uinteazd, ca si not in
aceasta carte pentru desemnarea intregii serif de planuri foarte inalte ale
exi>tentei cunoscute sub denumirea de "Planuri Spirituale"; acestea, grin i
nsfasi nature lor, ram&n de nepdtruns pentru minted omului de r&nd. Pe de
alt6 parte, uni: scriitori occidentals intre6uinteaza denumirea de "plan
astral" pentru 4 desemna numai planurile si su6planurile inferioare ale
series astrale, cars se unesc pe de o parte cu planurile su6stantiale si pe de
alto parte cu planurile astrale superioare. Aceste lucruri ii incurca deseori
pe discipolii care $t apucd de studierea planurilor ce se afla dincolo de eel
substantial.
In oceastd carte, ca si i n lucrdrile noastre anterioare, not urmam exemplu
autorilor antic i si raportdm determi nari le noostre la i ntreaga serie de
planuq ce se Ad i ntre planul su6stantia! si planurile spirituale superioare.
AceasN modalitate este mai simpla pentru discipol si i I fereste i n ocelosi
timp d~ confunclarea multor termeni tehnici.
"Planul astral" este format din nenumdrate planuri, su6planuri si subdi
viziuni ale su6planurilor care se i naltdtreptatdinf? lanurile ce se i
nvecineazi cu planul substantial superior si i I unesc cu stratul inferior (data
putem so nj exprimam astfel) al marl for planu ri spi rituale. Dar i ntre
aceste dou6 extrem itd~ se afld toata varietatea pos16ild a fenomenelor si
fazelor existentei. I planurile astrale inferioare se manifesto actiunea
psihica, cunoscut~ oamenilor sub denumirea cle clarviziune, clarauditie,
telepatie, psihometrii etc. In alte planuri astrale inferioare se afla
cunoscutele specii de "spirite' "fantome" $i alte mgnifest6ri ale sufletelor
ford trup pe care, uneori, oamenj si unele animale le simt si le o6servd.
Corpurile astrale ale oamenilor care nu s-au eli6erat inca de trup
c61dtoresc cateodatd prin unele din aceste planuri, desfasurand o anumiti
activitate, fie i n timp ce posesorul trupului doarme, Rein anumite conditii
d, trons6, Re dace posesorul tru ului isi paraseste intentionat invelisul sd
carnal pentru un timp, trimit&ndu-si corpul astral in planul astral.
Culorile astrale sau aurele care inconjoara corpurile fizice ale Recaru om, se
manifesto de asemenea in anumite su6planuri astrale. Unele dintr aceste
su6planuri pot fi numite "planuri ale fortelor psihice"; cu ajutorul la se
produc diferite categorii de fenomene psihice. In planurile inferioar,
similore se intalnesc "imaginile gandurilor, "undele g&ndurilor", "nori d
g&nduri", etc. emanate cleminoleomenesti. Acesteahoinaresc si se i
ntipares in mintile si simturile acelora care le atrag si sunt intr-o dispozitie
psihi
similard. Amintim despre ele numai i n treocat, pentru o infermare genera
$i nu amanuntitd, deoarece not am discutat clespre aceste fenomene i n a!
carts ale noostre. Pentru persoanele nepregatite, vizitarea unor planu
astrale inferioare nu este deloc placutd sau sdndtoosa. Intr-adevar, ocultis
experimentati le ocolesc cat se poote de mutt, sfdtuindu-i pe cei care i ncep
sd se ocupe de ocultism, sd evite frecventorea acestor regiuni psihice
contagioase la fel cum or evito regiunile mlastinoase care emand malarie di
n planurile su6stantiale. Multe persoane si-au pricinuit un more rou i
ncerc&nd so patrundd i n aceste planuri inferioare; neavand o imagine
exacta o naturii acestora, $i-au distrus trupurile si sufletele, produc&nd sau
stimuland ford so gandeasca, conditiile psihice care 1-au o6ligat s6
actioneze i n aceste planuri inferioare. Maxima antics ce spune ca "prostii
se napustesc i ntr-ocolo, uncle i ngerii nu se i ncumetd se pund nici macar
piciorul, se adevereste pe cleplin i n cazul ocesta.
Unele clintre aceste su6planuri inferioare prezint6 o multitudine de foame
astrale ale hintelor omenesti ford trup, ale cdror inceputuri superioare sunt
i nca unite cu corpul astral, ear care sunt i nca legate si cle pamant i n
virtutea atractiei lumii materiale. Tot i n aceasta regiune sdldsluieste
vremelnic spumes societatii omene5ti faro true, odemenitd i nca de lumea
su6stantiale si pe core i nca nu o atrage nimic i n sus. E trist so vezi oameni
care, Rind i nca in trup, n-ar comunica pentru nimic i n lume cu asemenea
persoane, far i n acest I plan astral suns salutati ca "spirite 61agoslovite" si
"suflete minunate". Scar6a care-i cuprincle pe multi dintre aceia care se
ocupa cu "evocarea spiritelor" este ae i nteles dupd un anumit numar de
sedinte, dacd cercetdm amanuntit caracterul locatoriloracestor "planuri"
inferioare. Unii cdintreacesti locuitori netre6nici ai planului astral inferior
imito prietenii si rudele celor care ii evocd, spre uimirea si intristarea celor
din urmd.
Intrucat planurile se i naltd treptat, so pdrasim acest gen clepe rsoane si so
trecem i n impar6tio sufletelor fdra trup, ale celor care si-au do6andit un
grad de spi ritualitate mai i nalt. Treptele due din ce i n ce mai sus, peste
planuri si su6planuri p&nd ajungem i n cele din urmd i n i mpdrdtio celor
61agosloviti - reseclinta vremelnica a celor care ou atins suprema
dezvoltore spirituals, "lumea cereasca", pe care diferitele religii se
straduiesc so o Yin
conform credintei $i traditiilor fiecdreia. ,Si dupes cum religiile din lume
presupun existenta iodului ca opus al "raiului", tot astfel si i n lumea astrala
- dupa cum ne puteam astepta - se i nta-Inesc~? lanuri inferioare, i n care
sdldsluiesc sufletele ford trup ale oamenilor cu o Fire si o nazuintd
grosolane: ispasesc aici consecintele inevito6ile ale vietii for pam&ntesti.
Dar aceste "ioduri" ale lumii astrale nu sunt vesnice, sufletul clestrupat
poate so treacd cu timpul intr-un mediu mai prielnic uncle i se ofera
posi6ilitatea s6 se indrepte. Notiunea catolicd de "purgatoriu" exists si in
plan astral, sub forma unor su6planuri, i n care "toate crimele sunt arse" -
dupes cum $-a exprimat spiritul tatdlui lui Hamlet-, i nsd nu prin foe
substantial; aici este de aluns focul amintirilor si al imaginatiei.
Pe scurt, in marele plan astral pot fi gasite conditii care corespund
aproximativ, daca nu chiar in totalitate,not'unilor umane referitoare la relig'ileluturor
timpurilor si tuturortarilor. Aceste notiuni nu sunti ntamplbtoare; ele reprezinta consecinta
experientelor unor persoane care au sta6ilit legatura p~ihic6 cu anumiti locu'tori ai planurilor
astrale. Fiecare dintre e', conform naturii $i inclinatiilor sale, a transmis experienta tovardsului
sau, care a oddugat-o apoi diferitelor religii ale lum'i. Nu tre6u'e sd uitdm c6 fiecare semintie
omeneasca i si avea legendele sale despre salasul sufletelor morf lor; descrierile acestor
"sdlasuri" se deose6eau i n multe privinte, clar se $' asemdnou in unele detalii. Continuamd
analiza, vom vedea cum se efectuou aceste comunicdri si cum at fi puse de acord si i
ntelese acestea.
Notiunea de "astral" i nseamna desigur, "referitor la stele". La i nceput se intre6uinta in legdtura
cu ocultismul, dator't6 parerii unanime ca "locul de dincolo" se afld "i n ceruri", i ntre nor' sau i n
zones stelelor. Chiar si i n zilele noastre, cand notiunea de cer ca "lot" nu mai este recunoscutd
de oamenii inteligent', noi, i n mod firesc, ne uitam i n sus cand vor6im despre "cer", sau aratarn
i n sus pentru a indices s6lasul "61agoslovitilor". Este greu s6 pdrasim notiuni le o6'snuite ale
general' i for trecute, deli noi am i ncetat sd mai credem i n termeni' "sus" sau "jos" i n Univers.
Totusi, fluxul gandului mostenit cle noi ne o6ligd sa ne imagines i mparatia superioard a
sufletului ca f ind "sus", mai aproape cle stele. Tot astfel s-a p6strat si not'nea anticd de "astral"
i n terminologia ocultd actualo.
Ii avertizam Inca o data pe discipoli so nu confunde not'unea de plan astral cu tea de lot sau
locuri. Nu exista un lot numit plan astral. Planul astral nu este nici sus, nici jos, mici la rasarit,
nici la apus. El este asezat i ntr-o
directie anumta s'totusi se afl6 i n toate cl'rec~ile. Planul astral este o stare, iar nu un lot. El
reprezinto mai degra6a un nivel devi6rafii, decat o poate din spatiu. Dimensiunea lu' este Timpul
s' nu spaatul. Doca no' intre6uintdm cuvintele "regiune", "i mporatie", "mai sus" sau "mai jos",
atunci ele tre6uie i ntelese i n sens figurat, tot asa cum vor6im despre un "nivel i nalt al
vi6ratiilor", un "nivel de vi6ratii mai inalt decat ocela" etc. Noi gasim necesar so repetam acest
avertisment, deoarece discipolul incepdtor code usor in greseala de a uni notiunile despre "plan"
si "spatiu" sau "loc", pe cand intre aceste doua notiuni nu se admite nici cea mai mica
legatura.
Oamenii cu cunostinte mediocre i n domeniul "viet'i de dincolo", i ntreaba deseori: "ce indura
sufletul'mediat dupo despdrtirea de trup?
Este foarte trist s6 auzi raspunsurile pe care le dau uneor' cu privire la aceasta tema asa-
numitele persoane competente. Este adevdrat c6 " cunoostere insufic'enta este periculoasa".
De obicei, oamenii i s i inchipuie ca sufletul iese pun s i simplu din trup s i intra dintr-o data i ntr-
o lume actives - i n taro minunilor, a fenomenelor strani' $i misterioase. Mult'traiesc cu speranta
de a-i i ntdlni i n lumea cealalto pe toti
cei apropiati, plecati mai dinainte. Desi exista un fenomen corespunzdtor acestuia, tousi imediat
dupes separarea de trop, sufletul trebu ie sd treocd prin cu totul asfel de i ncercari. Pentru a
avea o imagine mai clara, vom expune trairile sufletului din momentul premergator despdrtir'i
de trup s i imediat dupa aceasta.
Omul care se aproape de ceea ce se numeste de obice' "moarte", dar care este numai o stare
da tranzit'e dintre cloud mar' planur' ale vielii, simte o oboseala treptata si o sleire a simturilor
fizice. Vederea, auzul, simtul tactil devin tot ma' sla6e,'ar "viata" omului ne aminteste de flocara
lum6ndrii ce se stinge treptat. Deseori acesta este unicul fenomen al apropierii mort'i. Dar, i n
multe alte cazuri, pe mdsura tocirii simturilor fizice, cele psihice se ascut uimitor. Se i nt&mpla
adeseori ca muri6undul sa clevina constient de ceea ce se petrece i n alto camera sau i n alt lot.
Clarviziunea, iar uneori clarauditia, sunt deseori legate de apropierea mort'i: mur'6undul vede s i
aude ceeo ce se i ntumpl6 i n localitati i ndepartate.
Ma' sunt s ' cazun surprinse cle "SocIetatea pentru cercetdri psihice" - cazuri care se transmit in
special de la o familie la alto - cand muri6undul i s i deposeste atat de mult personalitatea so,
incat prietenii s i rudele iI vad de ladistanta, 6a uneor' intro char i n conversatiecu el.
Loverificarea exacta a timpului, rei ese aproape i ntotdeauna ca fenomenele acestea se produc
ma' degra6a inainte de moartea omului decant dupa moarte. Desigur, ma' sunt s i cazuri cand
clorinto puternicd a mur'6undului favorizeaz6 transferul corpului sau astral -in prezenta vreunui
cunoscut, transfer realizat imediat dupes moarte, i ns6 aceste cazur' sunt mult mai rare clecat
cele precedente. In majoritatea cazurilor, fenomenul este produs de un proces de transmitere a
gandului, astfel i nc&tin memoria persoonei cle fates se i nt' pdreste prezento prietenului sau a
rudei muri6unde, chiar i n timp ce sufletul acestuia se afla i nca i n corp.
in multecazuri,muri6undulesteconst'entdeapropiereadeoameni' iu6if care au murit i not nte.
Aceasta nu inseamnd cd acei oameni sunt prezenti. Tre6u'e reti nut ca i n planul astral nu exista
spatu si ca poate veni i n contact cu sufletul altu' om, netin6nd cant cle spatiu. Cu alte cuvinte,
s' ford limitele 'mpuse de spatiu, cloud suflete se pot 6ucura de o apropiere reciproca a mint'i si
a spiritului. Persoonei, care este i ncd legates de trup, i' va fi foarte grew so inteleagd acest
lucru. In planul su6stantial guverneaza, desigur, legile spat'ale. Telepatia ne exp I'c-a
fenomenele "cle dincolo". Doua persoane care se afld in invelisul carnal, pot intra in legatura
direct6 prin comunicarea i nceputurilor for spirituale, ele find i n ocelasi limp i n colturi diferite
ale lumii. De asemenea, doua suflete se pot bucura de o stransa
comunicare, fara sa tina cont de spatiu.
Dupa cum am mai spus, muribundul vine de mai multe ori in contact sufletesc
cu cei care se afla deja dincolo si aceasta ii imbarbateaza foarte mult.
Frumoasa traire care insoteste ceea ce noi numim "moarte", este o
dovada i n plus ca exista cu adevarat o unire cu cei iubiti, la care spera atat
de mutt oamenii buni. Dar nu se petrece chiar asa cum isi inchipuie de
obicei acestia.
Corpul astral al muribundului se elibereaza treptat de cel fizic. "Corpul
astral", dupa cum le este probabil cunoscut discipolilor, este copia fidela a
corpului fizic si in timpul vietii, in majoritatea cazurilor, sunt contopite.
Totusi, acesta pdrdseste corpul fizic la moorte si formeazd pentru un timp
oarecare i nvelisul sufletului. De fopt si el (corpul astral) este tot material,
clor dintr-o substantd mai find, incest este inaccesibil mdsurdtorilor care se
efectueaz6 pentru su6stanta obisnuitd. Spre sfarsit, "corpul astral" aluneca
pur si simplu din corpul fizic, ram6nand in legatura cu el numai printr-un
snur su6tirel sau un filament, avand o compozitie astral&- In cele din urma
si oceastd legdturd serupe, iar "corpul astral", locuitcle sufletul care a
pdrasit corpul fizic, sedeparteazd. At6tcorpul fizic, cat si cel astral,
constitute numai un invelis temporar al sufletului.
Dupd ce a pdrdsit corpul fizic (in "corpul astral"), sufletul se cufunda i ntr-
un somn adanc sau i ntr-o stare de "comb" (un gen de somn letargic),
amintind de stares copilului cu c6teva luni inainte de nastere. Sufletul se
pregdteste pentru renasterea din planul astral si are nevoie cle Limp pentru
a se adapts noilor conditii si pentru a se i ncdrca cu forta si energies cerutd
de o noud fazes a existentei. Natura este plind de astfel cle asemdndri -
nasterea in planul fizic si in cel astral are trdsdturi comune, in ambele
cazuri hind precedaid de o stare de "coma". In timpul acestei start
asemanatoare somnului, sufletul salasluieste i n "corpul asp; al", care i i
serveste i n acelasi timp drept invelis $i scut, dupa cum p8ntecele mamei ii
serveste copilului drept scut pans la nasterea fizica.
Inainte de a continua, se cuvine sa ne oprim spre a examina anumite
trdsaturi ale vietii sufletului i n acest stacliu. De o6icei sufletul doarme
linistit, nestingherit si apdrat de influentele de afora. Dar in unele cazuri
sunt $i
exceptii: si anume, in timpul ass-ziselor "vise" ale sufletului in stare de
somnolent&. Visele se produc din cloud couze: 1) dorintele excesive de care
este suprasaturat spiritul muribundului, cum or fi iubirea, ura sau i
ndatoririle ne6ndeplinite; 2) tendintele excesive sau gandurile celor ramasi
pe pamant (in cazul i n care acestia sunt i n relatii destul de apropiate cu
sufletul celui mort), iu6irea for sau alte legaturi profunde.
Fiecare din oceste couze in parte, sau amandou6 la un loc, provcpcd
neliniste i n sufletul celui adormit $i tind sa atraga sufletul inapoi pe
pamant, fie sub forma cornunicdrii telepatice, asemanatoore visului, fie ,
mai rar, printr-o stare similard somnambulismului din vista fizicd. $i una si
cealaltd sunt demne de compatimire, i ntrucat sufletul se agita din cauza
lor, prin aceasta stagn6nd evolutia si clezvoltarea in noua so fazes de
existent&. Inainte de a trece mai departe, sa analizdm oceastd stare mai
amdnuntit.
Omul care a trecut linistit din planul material i n planul astral este rareori
tulburat de "vise" in timpul somnului astral. El trece in mod firesc prin
perioada de "comd" si aluneca la fel de usor intr-o noud faz6 a existentei,
asemeni unui bo6oc care i nfloreste. Astfel se i ntampla cu oamenii care au
multe dorinte pambntesti sau puternice mustrari cle constiinta, care runt
plini de urd sau de o mare iubire, on de grija celor ramasi i n urma. In ocest
caz, bietul suflet este chinuit de oceste lanturi pamantesti, iar somnul sau
astral clevine febril si agitat. Se observd atunci i ncercarea involuntary de a
veni i n contact cu pdmbntul sau de a se arata oamenilor ramasi pe pamant.
Cateodotd, clupa cum am mai $pus, urmeazd chiar stari asemdnatoare cu cele
ale lunaticului sau somnambulului si 6ietul suflet viziteazd i n time ce
doarmechiar $i locurile natale. In astfel decazuri, sand aparitiaestevizi6il6
oamenilor, se poate observes i ntotcleauna aspectul lui somnolent: i i
lipseste ceva din ceea ce era in vista pdm&nteasca. Povestirile despre
fantome confirms ocest fenomen, care poate fi explicat numai in ocest fel.
Totusi, cu ti m ul , aceste biete suflete atrase care obosesc si se cufundd i
n sFbrsit i ntr-un somn binecuv6ntat, aketuind apanajul for legitim. In
acelosi mod, dorintele puternice ale ocelora care au ramas in urma
faciliteaza de multe on stabilirea raporturilor i ntre ei si sufletul plecat,
provocandu-i astfel o stare de agitatie si de neliniste. Multi oameni, manati
de intentiile cele mai tune, impiedicau dezvoltarea fireasca a fiintei iubite i
n planul astral, lipsind astfel sufletul obosit de 6inemeritata odihnd.
SOMNUL SUFLETULUI
In legatura cu somnul $ufletului despre care am vorbit i n capitolul
precedent, ne permitem sa citam un pasaj din carted noastrd anterioara:
"Cei ramasi in viata pdmanteasca pot impiedica procesul de aprofundore a
somnului i n starea de ocalmie, precum si procesul stabilitdtii si durabilitatii
acestui somn. Sufletul care urea so mat comunice c6te ceva sau core este i
ntristat de durerea celor ramasi i n urma lui (mai ales doca el dude
pl6nsetele si chemarile necontenite de i ntoarcere) T $i va i nvinge stared
cle somnolent& , care- I i nvdluie si va face sfortari di sperate pentru a se i
ntoarce. Tot astfel si chemarile spirituale ale celor ramasi vor nelinisti somnul
i n care o6ia s-o'cufundat sufletul, 11 vor i ndemna so se trezeascd si sa i
ncerce s6

raspundd la chemdri, sw tl vor trezi numai partial si ii vor impiedica

dezvoltarea. Aceste suflete semitrezite, se manifesto des in cercurile de
spiritism. Jalea noastro egoists produce i ntotdeauna multe suferinte si
dureri celor pe care i i iu6im si care au plecatdeja "dincolo". Numai daces
sufletele au of at esenta situattai i ncd i nointe de pdrdsirea vietii
pamantene, numai atunci ou puterea so refuze intoarcerea invocata chiar si
de fiintele drogi. Sunt cunoscute cazurile cand sufletele i si amanau somnul
ani i ndelungati ca so poata ramane i n jurul fiintei dragi de re pdmant. Noi
tre6uie so evitdm tot ceea ce poate so i mpiedice evolutia celor plecati:
lasso-i so doarmd si so se odihneasca i n asteptareo ceasului renasterii,
algel i 1 o6ligati so moors de cateva ori. Aceia care iu6esc cu adevarat, si i
nteleg, evita i ntotdeauna aceasta, deoarece iu6irea si i ntelegerea for le
sugereazd sd sea sufletului posi6ilitatea de a pleca in liniste, de a se folosi
de 6inemeritata pace si de a atinge deplina dezvoltare. Aceasto perioadd a
somnului sufletesc este asemandtoare cu tea a existentei copilului i n
pantecul mamei, pentru ca apoi sd se trezeasca la viotd $i putere".
Mai exists $i o alto fazo a acestei perioode deose6ite de dezvoltare a
sufletului pe care suntem clatori sd o semnalom oici.
Vom recurgedin nou laceeaceam scrisanterior peocestatemd: "Numai
Sufetul omului mort de moorte naturals se cufundd imediat i n somn (daces
nu-I impiedica nimeni). Oamenii care se prapadesc in accidente sau Bunt
ucisi - i ntr-un cuvant, cei care-si pardsesc 6rusc trupul -, se gasesc un timp
oarecare intr-o stare perfecto de veghe si sunt pe deplin in posesia
capacitdtilor for mintale. De mints ori ei nu-si sau seams ca "au murit" si nu
pot i ntelege ce se i ntampld cu ei. Deseori, pe deplin constienti, pogoard la
vista pamdnteasca pentru scurt timp si, cu ajutorul simturilor for astrale,
pot vedea si auzi tot ce se petrece i n jurul lor. Ei nu pot realiza foptul cd s-au
separat de trup si de multe ori sunt i ntr-o totals nedumerire, i ntr-o totals
zopaceald.
Soarto for or fi foarte dureroasa pe parcursul celor cateva zile, dacd
somnul n-ar pune stapanire pe ei, daces n-ar exists ajutoorele din astral.
Aceste suflete 61agoslovite din sferele superioare ale existentei i i i
nconjoard,
le explica cu multd prudento situatia creatd, ii olind si le sau sfaturi.; de
o61cei se "i ngri jest" de ei pans la cufundareo i n somn, i ntocmai ca un
copil o6osit, care adoarme seara. Aceste alutoore nu-si tradeazd niciodatd i
nclatoririle pe care le ou si nu negli jeaza pe nici unul dintre cei care au
murit su6it, fie el om 6un sau rau,pentru ca aceste ajutoare stiu cd toti sunt
copiii lui Dumnezeu, fratii si surorile for spirituale. Oamenii de o i nalta
dezvoltare $i forts spirituals tree uneori din corpul fizic in cel astral
(dedu6landu-se in astral), pentru a do ajutor si sfaturi i n timpul marilor
cotastrofe (ca inundatia din Jenston $i catastrofa Titanicului), sau dupd o
mare luptd, cand este
necesor un ajutor imediat... Oamenii care mor in conditiile enumerate mai
sus, tree i n starea somnului sufletesc treptat, ca i n cazul unei morn
naturale". O alts imprejurare pe care tre6uie sa o remarcdm aici, este
minunatul fenomen de vizionare a vietii trecute a sufletului - marea
panorama - care trece prin fats, ochilor mintii sufletului atunci cand se
cufunda in somn. Oculfistii competenti ofirmd cd oceasta se produce
u1mitor de repede, i ncat nu se poate determines timpul. $i totusi, in
aceasta clipo trece prin fats sufletului panorama intregii vieti pdmantesti.
Imagine dupes imagine, din copilarie pond lo 6atranete. Cea mai nei
nsemnata i ntamplare este i nfdtisatd cu aceea$i exactitate cu care sunt
infatisate evenimentele cele mai importonte. Memories constienta i si
dezvdluie toate tai nele sale, nu ascunde nimic, nu omite nimic. Sufletul,
stimulatdediscern6mantul spiritual, devinecapa6il sa i nteleagd i
nsemnatatea, couza si efectul fiecdrui eveniment din viata so. El poate sd se
autoanalizeze $i sa-si dezapro6e actiunile. In urma acestui fopt, actiunile
viefir trecute se concentreaza si se i ntipdresc i n suflet, transformandu-se i
n seminte, care vor duce i n viitor cele mai 6une roode. Aceste seminte
servesc pentru a-si oduce roodele i n caracterul din viitoarele vieti, i ntrucat
ele concords cu i nsusirile do6andite.
Cei care vor o6iecto, pe motiv ca ratiunii i i este imposi6il sd analizeze i
ntr-o clipa evenimentele i ntregii vieti, not le putem raspunde cd psihologia
dovedeste o asemenea posibilitate chiar in vista pdmanteasco. Sunt inre-
gistrate multe cazuri cand omul, atipind pentru scurt timp, viseaza eveni-
mentele care s-au petrecut pe parcursul mai multor ani. In cursul somnului
o6isnuit, notiunea timpului este scurtatd i n mod vizi6il, iar in starea
aratatd mai sus, procesul concentrdrii se intensifica simtitor si o lungs
perioada de o vista se transforms i ntr-o clips.
Sufletul, intrat i n stare de somn, oduce impresiile concentrate ale
tntregii sale vieti, incluzand semintele dorintelor, ndzuintelor, dispozitiilor,
indispozitiilor, simpatiilor siantijpahIlor lui. Aceste ganduri-semi nte i ncep
sd rdsard imediat, cand flori si made. Ele se manifesto nu numai i n rei
ncornarile urmatoare, ci chiar si i n existenta sufletului i n plan astral.
Natura grijulie nu i ncredi nteaza sufletu lu i o6ligati a de a-si di struge
toate nazu i ntele i n i ncomori le urmatoare, ci ii ocordo posi6ilitatea de a-
si manifesto si epuiza multe impulsuri puternice in planul astral, pentru ca
Sufetul so le poatd depdsi la renasterea so intr-o noun viatd pdmanteascd.
lar somnul sufletului favorizeaza acest lucru. In timpul somnului, sufletul se
pregateste pentru intrarea in
viataastroldsipentrumanifestdrile,alecdrordetaliilevomafla emssurd ce vom
i nainta i n discurs. Somnul i i estetotatotde necesar sufletului i n ocest
stodiu, dupa cum i i este necesar somnul copilului din pantecele mamei.
 Noi am auzit despre oamenii lipsiti de ratiune care, in timp ce luau
cunostinta de aceasta invatatura, i-si exprimau frica fata de o astfel de stare