Labirint

"?i-ai parasit curs tau albastru din cer, Fiul de aur cu parul de pe cer! Vest a
deschis por?ile, patul de repaus ta este acolo. Valurile con de a privi frumuse?
ea ta. Ei ridica capul tremurnde. Ei te vad minunat n somn ta. Ei psihiatru
departe cu frica. Odihneasca-se n pe?tera ta umbra, O soare! Sa ntoarcere tau
sa fie n bucurie .'- OSSIAN.
N "Biblia de la Amiens" domnului Ruskin descrie labirintul incrustate data pe
podeaua naosului catedralei, ?i n 1825 ", eliminate pentru a face trotuarul mai
vechi politicos." n aceasta izbucnire de fervoare, de la mijlocul
doisprezecelea pna la sfr?itul secolului al XIII-lea, a lucrat n pietrele
marile catedrale de limba n special a Fran?ei, n cazul n care schema de
imagini ?i simboluri au fost consumate, astfel nct nici o parte a cladirea ar
trebui sa aduca nva?atura ei, unul dintre aceste labirinturi apar?inut de drept
la podea: "o emblema recunoscut de multe lucruri la oameni."
Acesta din Amiens a fost octogonal, patruzeci ?i doua picioare peste; efigia
arhitectului a fost la centru, ?i o legenda care con?ine data 1288. Nu a fost un
alt similar, la St Quentin; ?i unul la Rheims, patrat, treizeci ?i cinci de
metri peste, a fost stabilit n 1240 ?i distrus n 1779. Un alt, cam n acela?i
timp, a fost spart de pna n Catedrala de la Arras. La St Omer, n manastirea
Sf Bertin, mun?i,
p. 150
animale, ?i ora?e au fost reprezentate pe calea, ?i Templul din Ierusalim n
centru. Sa sugerat ca labirintul a fost un simbol al vie?ii ?i a bobinei de
pacat. "ntreaga Aparatul a fost considerat a fi un indicator al faldurile
complicate ale pacatului prin care omul este nconjurat, ?i ct de imposibil ar
fi sa iasa din ele dect prin mna asistarea Providen?ei" (Annales Didron lui).
La Bayeux este un labirint format din gresie cu model n capitolului casa. La
Sens existat un exemplu amenda; ?i un alt nca mai exista n Abbey St Stephen,
la Caen. Unu, deosebit de frumoasa, la Chartres, ncrustat cu pietre ntuneric
de lumina, are o cale a unor 660 de metri rotunde si rotunde de centru. n
treisprezecelea cartea schi?a secol a arhitectului Viliars de Honecourt, exista
un desen de un labirint ca aceasta de la Chartres, ntr-adevar, este identic n
planificare. Aceste labirinturi franceze par sa fi fost numit "la lieue" sau
"Chemin de Ierusalim;" au fost plasate la capatul de vest al naosului, iar
oamenii facut un pelerinaj n genunchi, n urma nfa?urarile caii spre centru,
care se spune ca au fost chema?i Sancta Ecclesia sau Ciel.
Exista un exemplu german n Biserica Sf Severius, Kln.
n Anglia a fost unul la Canterbury, dar niciuna nu ramne acum n bisericile
noastre. Exista, totu?i, un numar mare taiat n gazon. Una dintre acestea, la
Saffron Walden, este de o suta ?i zece metri peste: n ntregime prea mare cu
gazon, forma sa se face de catre creasta supleant ?i brazda. Altele sunt la
Wing, n Rutlandshire; Alkborough, n Lincolnshire; Boughton Green, Northants;
St Catharine lui Hill, Winchester; Sneiton, Nottinghamshire; ?i Pimpern, aproape
Blandford. Ei s-au dat numele Miz-labirint, Bower Julian, Troy Town, sau Race
Shepherd.
p. 151
[Alineatul continua] Varsta lor nu este cunoscuta, dar, n func?ie de istoricul
de ?ara, un fel de festival de primavara pare sa fi avut loc la cea de Saffron
Walden. Cei format de garduri vii taiate, "labirinturi verzi", sunt o parte obi?
nuita a gradinarit ornamentale, desene ?i modele pentru ei pot fi gasite n
Serlio ?i al?i scriitori. Nu a fost o amenda
Figura 14. Labirintul Podea la Ravenna
Click pentru a mari

unul regulat la vechiul palat Theobald, iar labirint la Hampton Court este
cunoscuta de toata lumea. Unul, de apa, n Hypnerotomachia, pe care shallops
mici plutea ?i ?apte turnuri-poarta mpar?it fluxul, este evident simbolic de
via?a.
n Italia cteva exemple frumoase sunt gasite de un
p. 152
la Ravenna, n St Vitale, este aici reprezentat; alta este n St Michele, Pavia;
?i alte doua sunt n Roma, la SM n Trastevere, ?i SM n Aquiro.
Prin exemple romane de pe trotuare ?i pietre pre?ioase suntem condu?i napoi la
monedele grece?ti din Creta, n cazul n care, n cincea sau a sasea secolul BC
apare pentru prima data dispozitivul. (Pentru ilustra?ii vedea Didron lui
Annales, De Caumont, "arheologice Journal" ?i "Dic?ionarul de arhitectura.")
Desigur soiurile din simpla proiectarea de labirinturi ar fi infinit; asemanare
lor este faptul izbitor, astfel nct, considerat doar ca un dispozitiv sau
model, tradi?ia este una pentru cele doua mii de ani de la moneda grec de
Gnossus pentru imprimare Botticelli n Rena?tere, ?i ne ntrebam cum a trecut de
la loc la loc . Nu exista cai false, nu un singur cul-de-sac, ci pur ?i simplu
calea cea mai lunga a implicat, de la intrarea n ochi; urma?i destul de
departe, ?i sa ajunga n mod necesar de centru. n cazul n care radacina de
tradi?ie a fost rupt de la Rena?tere, toate acestea au fost modificate, iar
labirinturi devenit inventii, fiecare diferit de pnze celelalte-paianjeni "de
trasee false ispititoare.
nfa?urarile ?i dublari ale celui ncrustat la St Quentin sunt identice dincolo
de orice posibilitate de coinciden?a numai fortuit cu cea pe verde la
Alkborough, a?a cum este, de asemenea, ca de Sens, cu care la Boughton Green.
Labirintul Chartres este absolut aceea?i n design ca o pe tocul u?ii de la
Lucca, cu aceasta diferen?a, ca fostul, zece metri diametru, este ornamentat n
centru, iar acesta din urma nu este dect o linie zgriat. Acesta, la rndul sau
este exact genul asta pe Harta Hereford a lumii, ?i ca o asemenea n cartea
schi?a de Viliars de Honecourt, cu singura excep?ie ca acest ultim este
inversat. Acestea patru, apoi, separat
p. 153
n Italia, Fran?a, Anglia ?i sunt absolut legate de n forma ?i propor?ie,
numarul de pere?i ?i planificare a revolu?iilor lor, ei sunt transcrieri ale
unul pe altul sau o ini?ial comun. Cei de la Ravenna, la gravura Botticelli, iar
pe o imagine la Cambridge, sunt nsa mici varia?ii de la aceasta forma tipica,
sau de la un roman o zgriat pe un perete la Pompei, ?i exemplele cretane
originale aici dat de monede.
Tot timpul a fost n?eleasa
Figura 15. Monede anticipate din Creta
Click pentru a mari
sa fie labirintul de Daedalus, n Creta, n care, ajutat de firul Ariadnei,
Tezeu patruns ?i sa ntors n siguran?a. Acesta este subiectul de gravura
Botticelli lui. Pe harta Hereford planul de labirint umple aproape ntreaga
harta de Creta: ea este nscrisa Labarintus id est domus Dealli (vezi pagina
urmatoare ). Marele labirint etaj la Amiens a fost nscris Maison de dalus. n
exemplul Lucca este, de asemenea, o inscrip?ie-'This este labirintul cretan care
Daedalus construit, din care nimeni nu ar putea ob?ine, care era nauntru, cu
excep?ia Tezeu; nici nu ar putea el sa o faca daca nu ar fi fost ajutat cu un
fir de Ariadnei, toate pentru dragostea "(" Fors Clavigera ").
La Pavia Minotaurul este reprezentata la vortex sub forma unui centaur. Ca la
Pompei a scris mpotriva lui, "Labyrinthus hic habitat Minotaurus." Cei de pe

monedele grece?ti apar?in de ora?ul fondat de catre Minos nsu?i, n cazul n

care labirintul a fost declarat a fi fost construit; ?i inverseaza ale monedelor
au capul Tezeu, care, astfel,
p. 154
nso?e?te simbolul sau problema vie?ii. " Deci, din cele mai vechi grec a Rena?
terii este o secven?a nentrerupta de exemple care dau acest formular la casa de
Minotaur. Putem n?elege bine ca, odata existente ?i asociate cu ritualurile de
pelerinaj sau peniten?a, ei ar achizi?iona cu u?urin?a diferite denumiri-'The
locale mod de a Ierusalim, "?i restul, dar forma ?i ritualul
Figura 16. Insula Creta, de la Hereford Harta
Click pentru a mari
a existat nainte de orice astfel de titluri.
Asta n vremea romanilor au fost marcate pe gazon, precum ?i ncrustat n
trotuare, ?i ca a existat un obicei popular n urma nfa?urari ale caii, este
prezentata de Pliniu, care, vorbind despre asamblarea subteran de camere, a?a
numit labirint de Moeris n Egipt, a declarat, - "Nici nu este la fel de noi,
uneori, vedea redactat n ?ara jocuri de baieti, n cazul n care o banda mic
con?ine pasaje mai multe mile lungime."
n timpul domniei lui Commodus, Q. Julius Milet construit un labirint ca o
institu?ie pentru amuzamentul oamenilor. (CO Mller.)
Cele choros, sau dans-loc, construit de Dedal pentru Ariadne-a?a cum a existat
n poveste, desigur, nu n piatra, a fost, probabil, o astfel de labirint.
p. 155
Dansul hindus n onoarea lui Krishna, ca zeul-soare, este descris ca un "dans n
sensul acelor ceasornicului circular, n care dansatorii rasucite, ?i se
ntoarse, ?i rotund cu ro?i despre in imita?ie presupus a soarelui, lunii,
planetelor ?i."
Acest lucru se repeta n stele n?elept procesiunea de ?apte ori n jurul
templului de Jagannatha, sau Caabei de Mecca. M. Reville, scris de dansuri
similare din Mexic, a declarat, ca nchinatorii a intrat n unire cu divinitatea
prin imitarea mi?carilor. "Au existat mai multe dansuri sacre au caracter de a
imita mi?carile stelelor." Cunoa?terea forma dreapta a acestor involu?ii a fost
de cea mai mare importan?a. Domnul A. Lang ne spune ca pentru a salbatici "cei
care nu Dance Dance nostru sunt straini." ?i parcela de unul dintre noastre
populare povestiri-infantila Rowland'-se consecin?ele ngrozitoare de a rula n
jurul unei biserici "widershins" sau n sensul acelor ceasornicului contra.
Aici, n Anglia "baie?ii la aceasta zi se distrage cu care ruleaza n el unul
dupa altul, prima conducndu-i de mai multe nfa?urari destul prin ?i napoi.
Stukeley presupune ca aceasta se nume?te Julian din Iulus ?i jocuri troieni din
Virgil "(Fosbroke" Encyc. Antiq. "1840). Dl Gerald Massey ne spune labirinturi
sunt "nca gndit n jocurile copiilor din Cornwall ?i n ?ara Galilor, ?i
constau din ?apte cercuri n jurul unui centru taiata n gazon ierboase." n
nimic nengrijit ?i confuz jude?ele de Vest este declarat a fi "ca Troy Town."
Herodot se deschide cu o legenda de patru ori de originea razboiului Troieipove?tile Io, Europa, Medeea, ?i Elena, toate aparent variantele de o "poveste
de departe a spus" a unei prin?ese ademenit departe peste mare. Un erou ntr-o ?
ara straina este setat pentru a face o mare fapta ?i sa ndure un mare pericol;
mparatul ?arii
p. 156
seturi sarcina n rautate; dar fiica sa vede, iubeste, si ajuta eroul; el
nvinge, ?i ei zbura deasupra marii mpreuna; dar soarta nu sufera att de mult

timp, iar apoi vine o despar?ire trista. "Peste tot exista cautarea fecioara
luminos care a fost furat departe, peste tot lupta de mult sa o recupereze:
razboiul de Ilion a fost luptat n fiecare ?ara ariana" (Sir G. Cox).
Fiul pe Europa, Minos, devine marele rege ?i legiuitor de Creta, ?i toata
povestea se repeta. O mare nchisoare-house a fost construit de Dedal la limita
Minotaur, ?i un tribut este impusa Atena a ?apte tineri ?i ?apte fecioare anual
jertfit monstru ascuns. Pe un an unul dintre acestea este Tezeu, eroul care
urmeaza sa se ncheie "infamia Creta." "Cnd Tezeu a ajuns n Creta, n
conformitate cu majoritatea istoricilor ?i autori, Ariadna, care se ncadreaza
n dragoste cu el, ia dat un indiciu de fir, ?i l-au instruit cum sa treaca cu
ea prin complexitatea labirint. Astfel asistat, el a ridicat ancora, care
transporta pe Ariadne. " (Plutarh).
Minos, regele, are trei caracteristici n lore clasic; El este, mai presus de
toate, marele administratorul de drept; el este judecatorul a lumii sub mor?
ilor; El este Domnul din labirint. Deja, cnd ne vom ntlni mai nti numele
sau n poemele homerice, el este regele pamntesc de Creta ?i conducatorul mor?i
n Hades. Ulise descrie coborrea lui la casa lui Hades, - "Acolo, atunci, am
vazut Minos, fiul lui Zeus glorios, inarmati cu un sceptru de aur, dnd sentin?a
de la scaunul lui de domnie la mor?i, n timp ce statea ?i au stat n jurul
prin?ul, cerndu-lui condamna prin casa larg-dependente de Hades. . . . ?i
Ariadne, fiica lui Minos Wizard, care Tezeu la un moment dat a fost poarta din
Creta la dealul sacru Atena (Odyss. XI.)
p. 157
Povestea este paralela strns cu cea a lui Osiris, n Egipt. Osiris, cople?it de
puterile raului ?i ntuneric, se duce sa fie judecator al lumii sub, n ??sala
de justi?ie, care este nconjurat de ziduri, care sunt douasprezece sau
cincisprezece por?i succesive de a fi trecut. Acest lucru este atins prin metode
sinuoase dribleze afla, ar fi fost nu pentru cartea de ghidare a plecat, "Cartea
Mor?ilor". Isis se n cautarea de iubitul ei, iar puterile ntunericului sunt la
ultimul depa?ite de Horus, soarele n cre?tere de o noua zi. Mitul egiptean a
fost privita universal ca solare, Casa lui Osiris cu cei ?apte sali fiind lumea
sub, "laca?ul nocturn", prin care soarele ?i gase?te de noapte drumul napoi
spre est.
"Osiris este soarele setarea. Plutarh l identifica cu Hades. Ambele, spune el,
a nsemnat ini?ial locuin?ele, ?i a ajuns sa nsemne Dumnezeu al celor mor?i
"(Lefebure).
"Osiris este soarele de ieri, care a fost depa?ita de noapte n persoana lui
Set, care, la rndul sau, a fost nvins de Horus, fiul lui Osiris. . . . Horus
este soarele n puterea deplina "(Renouf).
Puterea ntunericului este reprezentat ca gigant ?arpe APAP, "cu care, spune
Lenormant," soarele, sub forma de Ra sau Horus, sus?ine n timpul trecerii sale
nocturne n jurul emisfera de jos, iar peste care el este destinat sa triumfe
nainte reapare n est. Conflictul lui Horus cu Apap se rennoie?te mereu la a ?
aptea ora din noapte, un pic nainte de soare n cre?tere. "
n cartea sa recenta, "Creanga de aur", dl Frazer ceea ce prive?te Osiris ca un
zeu de vegeta?ie. n cazul n care acest lucru sa fie acceptata, ea nu va intra
n conflict cu concluzia n acest capitol. Fie Soare sau de legume Viata, este
nca ntuneric n lume la care el retrage-house de ntuneric, de iarna, ?i
moarte.
p. 158
Tezeu, este n general permisa, este o duplicare de Hercule, eroul solar.
Melkarth, zeul-soare al fenicienilor, Horus, a egiptenilor, ?i celelalte
paralelele face clar faptul ca realizarea lui a labirintului a fost unul din
multe coborri n noapte terenul pentru a lupta ?arpe, dragon, sau Minotaur de

deces ?i ntuneric.
Povestea lui Herodot a fondator al ora?ului Ecbatana de marele legiuitor a
mezilor este strns aliat la temelia Gnossus ?i construirea labirint de Minos,
care a instituit legea n Creta. Fara a pune la ndoiala n mod necesar existen?
a unui real Ecbatana cu ?apte ziduri, fiecare dedicata unei planete, sau un real
Dioces, putem vedea legatura strnsa a acestei istorii cu alte povesti ale Doar
judecatorului n subteran, ?apte pere?i, lume de cei mor?i. Labirintul lui
Minos, a?a cum se gase?te pe monede, este un astfel de cetate ?apte pere?i.
Dioces, primul rege al mezilor, spune parintele istoriei (sau al Folk Lore), "se
aplica cu mare zel la exercitarea justi?iei, ?i oamenii l-au ales pentru regele
lor. ?i, a?a cum l-au ascultat mezilor n aceasta asemenea, el a construit
ziduri nalte ?i puternice, care merg n prezent sub numele de Ecbatana, unul
plasat ntr-un cerc n altul. " . . . "El a stabilit urmatoarele reguli: Asta
nimeni sa nu fie admise la prezen?a mparatului, dar fiecare l consulte prin
intermediul mesageri, ?i ca nimeni sa nu se permita sa-l vada. . . ca sa par a
fi de natura diferita de a celor care nu l-am vazut. El a fost foarte severa n
distribu?ia de justi?ie; iar par?ile rivale au fost obliga?i sa-l trimita
cazurile n scris. . . ?i toate celelalte lucruri au fost reglementate prin el;
astfel nct, n cazul n care el a primit informa?ii ca orice om ar fi ranit un
alt, el
p. 159
ar trimite n prezent pentru el ?i sa-l pedepseasca n propor?ie de infrac?iuni
sau; ?i n acest scop a avut spioni ?i eavesdroppers n fiecare parte din ?
inuturile sale. " Nu este aceasta o repartizare dreptate Minos tuturor oamenilor
din partea de jos, mai degraba dect lumea un rege uman ntr-un ora?
pamnteasca? Nu trebuie, totu?i, sa uitam ca regii ?i tirani s-au retras;
Mokanna, profetul voalat, de exemplu, ?i monarhii divine n general.
Strabon, vorbind de Avernus, n apropiere Cum, n cazul n care popoarele din
Italia ar trebui sa fie coborre, spune: - "Nu este aici un izvor de apa, n
apropiere de mare, potrivit pentru baut, din care, cu toate acestea, fiecare ab?
inut, ca ei au considerat ca apa de la Styx. Ei au crezut, de asemenea, ca
oracolul a mor?ilor era situat undeva aici. Ephorus, popularea locul cu
Kimmerii, ne spune ca ei locuiesc n locuin?e subterane, ?i ca acestea comunica
unul cu altul prin intermediul unor pasaje subterane; ?i ca acestea desfa?oara
straini prin intermediul lor la oracolul, care este construit cu mult sub
suprafa?a pamntului. Ei au trait n mine mpreuna, cu profiturile rezultate din
sfnt ?i subven?ii acordate acestora de catre rege. A fost un obicei tradi?ional
pentru slujitorii oracolul nu sa priveasca la soare, ?i numai pentru a iesi
caverne lor pe timp de noapte. n cele din urma, cu toate acestea, ace?ti oameni
au fost extermina?i de catre unul dintre regii, oracolul dupa ce la n?elat; dar
oracolul este nca n existen?a, de?i ndepartat ntr-un alt loc. Astfel au fost
miturile legate de stramo?ii no?tri. "
Duncker citeaza un autor grec de-al doilea secol, care, n descrierea Sabans,
da un ecou al unei tradi?ii similare. Ora?ul lor ?ef, Mariaba, se afla pe un
munte. Aici traie?te regele, care pronun?a dreptate pentru oameni; dar el nu are
voie sa paraseasca sau
p. 160
palat. Daca ac?ioneaza n caz contrar, el este ucis cu pietre de catre popor, n
ascultare la un oracol antic. "
Popoarele care traiesc acum ntr-o faza scazut de cont dezvoltare pentru
judecata celor mor?i n exact acela?i fel. "Este o credin?a de australienii, ca,
potrivit Bosman, a fost cu oamenii din Coasta de Aur, care o vrajitor foarte
puternic traie?te departe interior; ?i negrii considerat ca n acest vrajitor
spiritele mor?ilor s-au sa fie judeca?i n func?ie de meritul ac?iunilor lor.
Aici avem o doctrina (citnd dl Andrew Lang n "Mitul ?i Ritual"), raspunde la

credin?a greaca n expertul Minos, Aeacus, ?i Rhadamanthus, precum ?i la ideea

egiptean al lui Osiris ca judecator al plecat. "
ntr-o poveste Herodot este legat de Rhamsinitus, n a carui domnie, el ne
spune, "a existat o administrare perfecta a justi?iei." "El a cobort de vii n
locul grecii numesc Hades, ?i acolo jucat pe zaruri cu Ceres, ?i, uneori, a c?
tigat ?i n alte momente pierdut." O ceremonie a fost instituita imita acest
coborre, ?i ntr-o alta poveste, acela?i rege are o trezorerie casa minunat,
care este ingenios jefuit de un stapan furt-un complot, cum dl Clouston a
aratat, care se gase?te n pove?tile populare de multe popoare, chiar la aceasta
zi, ?i care pot urma urmei, sa fie, ceea ce Sir G. Cox, se apropie de un alt
punct de vedere, vede n ea, soare rupere prin nchisoare a sub mondial, mereu
cu to?i oamenii trezoreria de boga?ii.
Povestea grec al lui Tezeu ?i Ariadne au avut de co-relativ feniciana n
Adonis ?i Astarte, Tammuz ?i Istar Asiriei. "Una dintre cele mai populare mituri
babiloniene vechi," spune profesorul Sayce, "a povestit cum Istar a casatorit
tnara ?i frumoasa soare-zeu Tamuz, ?i a cobort n ??Hades, n cautare de el
cnd a fost ucis de catre
p. 161
Tusk mistretul de iarna. " Istar ", a fost zei?a steaua de seara." n povestirea
de aventurile ei n lumea de jos, "casa din care nu exista nici o ie?ire," se
pare ca avea o idee clara a punctului de plecare al acestor povestiri, n gnd
daca nu n geografie. Urmatoarele este luat din Lenormant lui "caldeean Magic":
"?ara de unde nici unul returnare este mpar?it n ?apte zone, cum ar fi cele
ale Infernul lui Dante, dupa modelul celor ?apte sfere planetare. . . . ?apte
por?i dat admitere, fiecare pazita de un portar. . . . Aceasta idee a cercurilor
din lume n se regase?te n mitologia egipteana a ritualului de mort-defunctul a
trebuit sa treaca prin cincisprezece piloni n coborre lui. " n centrul
acestei mormnt-land a fost palatul domnitorului ?i un templu de justi?ie. Ca
Istar trece prin fiecare dintre cele ?apte por?i portarul necesita bijuterii ?i
mbracaminte ei. La prima, coroana ei; la a doua, inelele de la urechi; la al
treilea, colier ei de pietre pre?ioase; la a patra, pectoral din snul ei; la a
cincea, centura ei de pietre; la al ?aselea, bratari; la a ?aptea, haina ei.
n versiunea data de Perrot aceasta nu este doar o ?ara mpar?ita n zone, dar
un ora? de ?apte ziduri -a structura ca labirintul de Daedalus. "?tim de la
nara?iunea de Istar care le priveau ca pe o cladire imensa situata n centrul
pamntului, ?i marginita pe fiecare parte a marelui fluviu ale carui ape se
scalde temeliile lumii. Aceasta ?ara a mor?ilor se nume?te "?ara n care se vede
nimic," sau "n ?ara de unde este fara ntoarcere." Casa este nconjurata de ?
apte ziduri puternice. In fiecare exista o singura u?a, care este fixat de un
bol? de ndata ce un nou col? a intrat. "
p. 162
Epitetele descriptive se arata ca foarte clar imaginat. "Casa n care seara nu
are nici o diminea?a, de unde nu exista nici o ntoarcere. Acolo, de asemenea,
stau temeliile pamntului, reuniune a apelor puternice. " Pamntul fiind convexa
?i gol, ca un castron rasturnat, palatul domnitorului de mor?i a fost n gol de
sub, n ??jurul curge ocean pamntesc, ?i pe care se bazeaza temeliile peste
mare.
Cele ?apte plicuri sferice trec sub pamnt, ca mai sus n ceruri, se mpart n
numeroase regiuni. Tammuz, Tezeu, Horus-puternic soare-penetra aceasta
nchisoare-house, ?i ridica din poarta de est, dar calea este att de implicat
ca nici unul dintre cei mor?i gaseasca drumul napoi. Aceasta este originea a
labirintului, nici nu putem mira ca misticii medievale facut uz de simbolism
sale de la sfr?itul non-sacru al bisericilor lor.

Aceasta lume n ?apte ziduri este destul de universal. n Origen exista un cont
de Ophi?ii, cu invoca?ii lor la ?apte demoni, care pazeau cat mai multe porti n
trecerea sufletului.
Fragmentele zoroastrieni din Cory pastra acela?i plan pentru lume sub. De-a
lungul pamntul erau ?apte ceruri succesive pentru planete, ?i de mai jos ne:
"Stoop nu n jos, pentru o prapastie se afla sub pamnt, desen sub o coborre de
?apte pa?i, sub care este scaunul de domnie al necesita?ii cumplite."
n mai trziu persan, Shah-Nameh a Firdausi, Rustem, Hercules de Iran, se
angajeaza ?apte osteneli mari n ?apte zile, cnd el ajunge un loc numit cele ?
apte mun?i, el lupta un demon "ntr-un loca? profunda ?i oribil."
n India aceea?i schema de un labirint n lume pare sa fi existat de la momentul
vedica, pentru astfel de pare sa fie pestera n care vitele nor de soare sunt
conduse afara de un lipsit de drumuri
p. 163
cale. n sistemul hindus, sub olimpic Muntele Meru, cu ?apte zonele sale,
"exista ?apte lumi mai mici, care sunt toate paradisuri frumoase, de?i locuit de
demoni ?i de Nagas; acestea din urma sunt jumatate barba?i ?i jumatate de ?erpi,
?i sunt guvernate de trei ?erpi mari, care domnia peste toate serpii de pe
pamnt. "
Cosmogonia mahomedan este foarte asemanatoare. Potrivit Lane exista ?apte ceruri
materiale, ?i ?apte pamnturi, unul sub altul; Jahennem este, de asemenea,
mpar?it n ?apte etape; la care, potrivit D'Herbelot, exista ?apte portaluri
mari. n tradi?iile evreie?ti ale Cabbalah exista ?apte sali infernale. Cel mai
mic dracu budist, numit n chineza "nchisoare pamnt", este nconjurat de un
zid de fier de ?apte ori. Acest verset din poetic Edda prezinta gndul de a
Nordici, care a fost, de asemenea, ca a noastre stramo?i vechi engleza: "Fara ?i n
Mi se parea ca sa treaca prin toate
Cele ?apte lumi mai mici. "
Profesorul Rhys (Hibbert Lect.) Citeaza o poveste de coborre a eroului Celtic
n ?ara de nuan?e. Cuvintele pot fi la fel de bine rostite de Istar singura,
deci tipic acestea sunt: ??"Cnd m-am dus n ?ara de Scath,
Nu a fost fortul de Scath, cu dispozitiv de blocare sa de fier;
Am pus minile pe el.
?apte ziduri au fost n jurul valorii de acest ora?;
Agresiv a fost bastion ei. "
Dante marturisit n Convito, fondeaza pe sferele planetare (urmatoarele
Ptolemeu, ?i a ?apte adaugand alte doua, pentru sferele de stele imobilizate si
mobil primum) Regimul sau de noua ori a cercurilor de Paradis ?i Infern. Este
cel mai remarcabil modul n care el se refera coborre lui, cu cea a
p. 164
[Alineatul continua] Tezeu n labirintul de Daedalus. Minos este gardianul ?i
judecatorul care atribuie fiecare cerc sau propriu, ?i, paza modul de a ?aptea
cercul, el ntlne?te Minotaur: "?i pe marginea prapastiei rupt
Infamia de Creta a fost ntins de-a lungul.
Salvie meu spre el a strigat: "Poate ca
Tu think'st ca aici ar putea fi ducele de Atena,
Cine in lumea de mai sus a adus moartea la tine?
Du-te plecat, animal, pentru asta vine nu

Instrui?i de sora ta, dar el vine

n scopul de a privi pedepse tale. ""
[Alineatul continua] nu descrierea Malebolge pare ca n cazul n care a fost
fondata n mod direct pe un astfel de labirint cea pe podea, la Ravenna, care
trebuie sa fi fost familiar cu el?
"Chiar n mijlocul cmpului maligne
Exista casca un bine mai mare de larg si adanc,
Din care locul sau structura va povestesc.
Runda atunci este ca incinta ce ramne
ntre Bine ?i poalele mare bancii, greu,
?i are distinct n vai zece fund sale.
n ceea ce n cazul n care, pentru protec?ia pere?ilor,
Multe ?i multe ?an?uri nconjoara castele,
Partea n care acestea sunt o formulare cifra
Doar o astfel de imagine cele prezentate acolo;
?i, dupa cum despre aceste ceta?i, de la por?ile lor
Pna banca exterior sunt poduri mici,
Astfel, de la baza prapastie de facut piscuri mici
Proiectul, care intersectat diguri ?i ?an?uri,
La fntna care trunchiaza ?i le colecteaza. "
-Canto Xviii.
Acesta a fost prea mult obiceiul de a vedea doar inven?ii arbitrare n sistemul
lui Dante, dar a scris ntr-un cu totul alt temperament dect a facut Milton.
Dante ntruchipeaza nici fantezii ale propriei sale; dar urmeaza sistemul
universul de vrsta lui. n cuvintele lui Dean Milman, "Dante este una
topograful autorizat al dracu medievala;" topograf este cuvntul.
p. 165
n unele cazuri avem soarele n lumea inferioara, sa nu fie acoperita de nici o
personificare, la fel ca n "restul n pe?tera ta umbra, O soare," a Ossian,
citat sub titlul acestui capitol, care este de acord remarcabil cu ceea ce
Pytheas, calatorul de Marsilia, sa spus n partea de nord cu privire la soare:
"Barbarii folosit pentru a indica la noi vizuina sau de dormit, locul de soare;
pentru nop?ile la un loc au fost doar trei ore, la un alt loc numai doua ore. "
(Compara Dr. Tylor lui Antropologie, pp. 332, 349).
Dl A. Lang citate, n "Mitul ?i Ritual," un cont dat de indienii Piute sau:
"Jos, adnc sub pamnt, adnc, adnc, n tot pamntul, este o gaura mare. La
noapte, cnd el a trecut peste tot n lume, privind n jos pe tot, ?i a terminat
lucrarea, el, soarele, intra n gaura lui, iar el se tra?te ?i fiori de-a
lungul o pna a ajunge la pat n partea de mijloc a pamnt. Deci el, soarele, se
opre?te acolo, n patul lui toata noaptea. Aceasta gaura este att de pu?in, iar
el, soarele, este att de mare, nct el nu se poate transforma n jurul n
ea; ?i a?a el trebuie, atunci cnd a avut toata somn, trec pe prin, ?i diminea?a
ne-am vedea-l sa iasa n est. Cnd, soarele, a ie?it a?a, el ncepe sa vneze n
sus prin cer pentru a prinde ?i sa mannce orice el poate a stelelor, copiii
lui, pentru cazul n care nu att de prinde ?i mnca el nu poate trai. El,
soarele, nu este tot vazut. Forma de el este ca un ?arpe sau ?oprla. Nu este
capul ca putem vedea, dar burta lui, umplut cu stelele care ori ?i ori le-a
nghi?it. "
Luna, merge mai departe ?i spune, este so?ia lui, ?i doarme n aceea?i gaura,
dar atunci cnd el se ntoarce ?i este centrata, ea vine imediat. Ca ?i n
Hesiod, un nu le-le pe amndoua con?ine; ?i a?a soare ?i luna nu apar n acela?i
timp, n lumea superioara.
O astfel de, apoi, au fost gndurile oamenilor n ceea ce prive?te terenul
populate de mort lor, cavernos adncime
p. 166

a carui ntuneric nfa?urari soarele are noapte de fir, sa reapara n

nvingatorul de diminea?a asupra puterilor ntunericului. Ei bine, poate Dawn,
Luna, sau planeta Venus a furniza indiciu prin care noua zi este c?tigat, ?i-l
salut pe emitent lui de por?ile; dar nu pentru mult timp poate fi ei mpreuna,
Ariadne trebuie sa fi lasat n urma la Naxos, ca soarele grabeste spre vest.
Acesta este subiectul a "contat" a lui Tezeu. Hesiod, ntr-adevar, a scris o
"coborre a lui Tezeu," acum pierdut, ?i o astfel de aventura pare ntre?esut n
"Odiseea", n cazul n care Circe, Seducatoarea, omologul lui Istar, furnizeaza
Ulise cu traseu pentru vizita sa n ?ara de nuan?e .
Radacina de poveste astfel fiind apusul Tammuz n ora? ?apte pere?i din mor?i,
s-ar fi ntrebat n mod natural, Unde este poarta acest ora?? ?i, a?a cum a fost
ntotdeauna "n vest," la fel de egiptean, babilonian, fenicieni, iar greaca,
locul depindea de ?ara n care ntrebarea a fost ntrebat. Povestea de Europa,
precum ?i de Tezeu ?i Ariadne, este recunoscut a fi feniciana; ?i putem n?elege
bine cum, n cautarea de la mare-bord sirian, Creta, insula din partea de vest,
a devenit unul dintre primele de multe astfel de puncte, care, n calitate de
civiliza?ie a venit spre vest, ndepartat mai departe ?i mai departe la apusul
soarelui. Sicilia, n povestea de Persefona; ?i din nou, dincolo de coloanele
lui Hercule. Procopius are o poveste cum cei mor?i asamblat pe coasta de Galia ?
i au fost transporta?i cu feribotul pe la Marea Britanie; acestea au fost, ntradevar, invizibil, dar coaja scufundat adnc n apele cu sarcina, iar viteza sa
raspuns la o for?a necunoscuta.
Teneriffe a fost un alt astfel de site, astfel nct o harta spaniol de 1346 n
ea poarta numele de Insula de Hades; Irlanda a avut "purgatoriu Sf Patrick;"
dincolo de, din nou, aceasta este Noua Atlantida a oceanului de vest; ?i n
timpul lui Columb poporului nca
p. 167
a avut o tradi?ie de o ?ara n care au dat numele de "?apte ora?e." Povestiri de
asemenea, ar aparea destul firesc de persoane care, prin accident sau prin
ademenirile abatut peste acest prag. Pausanias ne spune de un om de Gnossus care
ratacit ntr-o pe?tera ?i a fost cople?it de un somn care a durat patruzeci de
ani Plinius are o poveste similara; ?i astfel sunt pove?tile medievale din
Tannhauser, Thomas versificator, ?i Ogier Dane, pentru care a se vedea Wright
"Purgatoriul lui Patrick," Baring "Mituri curios," Gould si Hartland lui
"Stiinta de basme."
ntr-un alt set de pove?ti n ntregime paralele, este tnara care este
transportata pe la ntuneric sub mondial. Persefona colectarea de crocuses ?i
crini albi cmpurilor din Enna este suportata de pe ca Europa, nu la Creta, dar
a labirintul ntunecat al lumii sub catre lord sa Pluto, sa-?i petreaca o parte
din timpul ei departe de lumea stralucitoare de vara , "ea nsa?i primavara",
cum spune Dante. O astfel de poveste ?i gase?te explica?ia n acest alt din
romantismul Alexander.
n mai departe India, Alexandru, cnd a vazut cele mai multe din minunile care
teren de minuni, vine ", ntr-un cartier unde a vazut femeile, care a fost
ngropat n timpul iernii aparut la via?a pe abordarea de vara, cu gra?ie ?i
frumuse?e renovat, sau, a?a cum este exprimata prettily n romantismul metric de
"Lambert li Cors," n data de Dunlop: Espure "Quant l'Este revient, et Le Beau Temps e"
En aspect de floare Blanche revienient un caracter ".
?i a?a este vorba n toate pove?tile frumoase care aceasta eroina nchis trebuie
sa fie trezit de sarutul erou, de tip Tezeu sau Sigurd; ?i a?a, de asemenea,
palatul lor este stabilit rotund cu garduri inel, ?apte. n poveste hindus, Rama
viseaza de o frumuse?e fara pereche, ?i
p. 168

se spune ca traie?te departe la (1) un palat de sticla, (2), n jurul palatului

se executa un ru, (3) n jurul rului este o gradina de flori, (4-7), ?i n
jurul gradinii patru livezi groase de copaci. Mii de prin?i nu au reu?it sa
depa?easca aceste dificulta?i; toate, pna vine eroul ales. ntr-un alt, panchPhul Ranee, "Regina din cele cinci flori", a locuit ntr-un mic tur casa care au
fost ?apte ?an?uri largi ?i ?apte mari garduri vii de suli?e (vechi Deccan
zile).
n pove?tile ruse?ti eroul merge la lumea cealalta printr-o gaura n pamnt, el
ucide un ?arpe mare sau creatura compozit, Koshchei Nemurire, ?i elibereaza
fecioara captiv. n versiunea Servian el ?i recapata pamnt de zbor a unui
vultur. Cea mai cunoscuta dintre toate aceste pove?ti este "Sleeping Beauty",
"La Belle au Bois Dormant" de Perrault. Grimm lui "Briar Rose", care doarme
ntr-un labirint de maracini care nimeni pot patrunde pna la eroul ?i timpul de
primavara-au venit.
n Ramayana Sita, numita "fiica a brazdei," este realizata n afara de Ravana
rege al lumii sub ?i stapnul boga?iilor; ea este castigat inapoi Rama, dar
pamntul ei sus?ine vreodata; ca, vorbind de Brynhild spune profesorul Max
Mller, "astfel vedem ca trezirea ?i arcul devenire este plecat, purtat de
Gunnar; ca Proserpina de Pluto; Vrei Sita de Ravana. "
O poveste similara cu aceasta, a declarat de "Regina florilor", "Rosebriar," sau
Rosa-Mundi, se ata?eaza la un adevarat Rosamond Clifford, "floarea cea mai
frumoasa din toate worlde." Labirint de Woodstock apare astfel n Stow: "Rosamond, fiica fayre de Walter, Doamne Clifford, concubina lui Henry al IIlea. (Otravit de Regina Eleanor, ca unii gndire), vopsite la Woodstock (1177
AD), n cazul n care regele Henry a facut pentru ea o casa de lucru minunat;
astfel nct nici un om sau
p. 169
femeie ar putea veni la ei, dar el a fost instruit de catre rege, sau cum ar fi
fost secrete corect cu el atinge problema. Aceasta casa dupa unele a fost numit
Labyrinthus sau Dedalus Lucrarii, care a fost facut ca un nod ntr-o gradina
numit labirint; dar a fost de obicei a spus ca n cele din urma regina a ajuns
la ei cu un indiciu de thridde, sau Silke, ?i a?a ocupat de ei ca ea nu a trait
mult timp dupa; dar atunci cnd ea a murit a fost nmormntat la Godstow ntr-o
casa de nunnes, lnga Oxford, cu aceste versete asupra mormntul ei
"Jacit Hic n Tumba, Rosa mundi, Munda non Rosa:
Redolet Non, olet sed, quae redolere Solet. "
Vom pleca mitul cu frumoasa poveste n Maundeville fiicei "Ypocras" transformat
ntr-un ?arpe, "?i se spune ca ea va ramne n aceasta forma pna n momentul n
care un cavaler veni, care va fi att de ndrazne? ca el ndrazni venit pentru
ei ?i o sarut pe gura, ?i ea se afla intr-un castel vechi ntr-o pe?tera, ?i
apare de doua ori sau de trei ori n cursul anului. " Castelul din pestera, nu
fecioara, este tot ceea ce apar?ine n mod corespunzator la subiectul nostru.
Aceasta imagini din lumea sub, ca labirintul mor?ii, a avut o influen?a mai
departe asupra arhitecturii dect labirinturi figurate ale etajelor. Sa format
planul ideal mormnt.
Maspero este clar ca la aceasta. "n timpul zilei sufletul curat a fost n nici
un pericol serios, dar n seara, cnd apele eterne care curg de-a lungul
cerurile boltite se ncadreaza n cascade mari n josul vest ?i sunt engulphed
n maruntaiele pamntului, sufletul urmeaza escorta de soare ?i ceilal?i zei
astru n lumea de jos abunda cu ambuscades ?i primejdii. Timp de doisprezece ore
escadrila divin spurca prin coridoare lungi ?i sumbre,
p. 170

n cazul n care numeroase Genii, unele ostil, unele prietenos, acum lupta
pentru a bara drumul, ?i acum sa l ajute n depa?irea dificulta?ilor
calatoriei. Usi de mare, fiecare pazita de un ?arpe gigantic, au fost sta?ionate
la intervale, ?i a condus la o sala imensa plina de flacara ?i de foc, populat
de monstri si calai hidoase, al caror sediu era la tortura condamna?i. Apoi a
venit pasaje mai ntunecate ?i nguste, mai multe Bjbielile oarbe n
ntunericul, mai certuri cu Genii rauvoitoare, ?i din nou primitoare a zeilor
propice. La miezul nop?ii a nceput calatoria n sus spre regiunea de est a
lumii; ?i diminea?a, dupa ce a ajuns la limitele landului ntuneric, soarele a
ie?it din est la lumina o alta zi. " "Mormintele regilor au fost construite dupa
modelul lumii de noapte. Aveau pasaje lor, u?ile, sali de boltite, care cufundat
n jos, n adncurile muntelui. " The Wall-picturi duce mai departe aceea?i
inten?ie; daca planificarea da geografia acestea dau foarte peisajul lumii de
jos. "La Teba ca la Memphis inten?ia a fost de a asigura la dublul bucura de
noul sau domiciliu, precum ?i sa rosteasca sufletul n compania zeilor ale
ciclului solar Osirian, precum ?i sa-l ghida prin labirintul regiunilor
infernale . Luate ca o serie, aceste tablouri formeaza o nara?iune ilustrata a
calatoriilor de soare ?i sufletul prin cei douazeci ?i patru de ore de zi ?i
noapte. Fiecare ora este reprezentat, ca ?i domeniul de fiecare ora, cu limita
sa de circumscriere, din care u?a este pazita de un ?arpe imens. Aceste ?erpi au
diverse nume, ca "Foc Face", "Flaming Eye", "Evil Eye". El a fost atacat ca
Dante ?i Vergiliu la por?ile iadului, prin sunete nfrico?atoare ?i clamourings.
Fiecare cerc a avut vocea, de a nu fi confundat cu vocile alte cercuri.
p. 171
[Alineatul continua] Aici sunetul a fost ca un colibri imens de viespi; Yonder a
fost ca plngerea de femei pentru so?ii lor, ?i urletele de ea fiare de colegii
lor; n alta parte a fost ca rularea tunet. Sarcofagul precum ?i pere?ii au fost
acoperite cu aceste scene de import de bucurie sau sinistru. "
Aceasta interpretare este pe deplin confirmata de Perrot. "Sufletul trebuia sa
apara n fa?a tribunalului lui Osiris, soarele de noapte. . . . Mormntul a avut
capcanele sale ?i pasaje nguste, adncimi de cascate, ?i labirinturi de
coridoare sale se intersecteaza. Astfel, mormintele din perioada teban
ntruchipeaza solu?ia egiptean a problemei pe care a exercitat mereu omenirea.
Coridoare lor subterane au fost o reproducere pe o scara mai mica dintre cele
mai importante caracteristici ale lumii sub. " . . . "O reproducere n mic a
regiunilor din cealalta lume."
Domni?oara Edwards scrie de Mormintele Regilor: "Pentru a merge n jos ntr-una
dintre aceste mormintele marilor este de a cobor sine n lumea inferioara, ?i
sa calce pe calea de nuan?e; trecerea pragului ne uitam n sus, pe jumatate a?
teptndu-se sa citeasca acele cuvinte teribile n care to?i cei care intra sunt
avertiza?i sa paraseasca speran?a n spatele lor. Pasajul pante, nainte de
picioarele noastre; lumina zilei dispare n spatele nostru. La sfr?itul
pasajului vine un zbor de pa?i, ?i din partea de jos a acestui zbor de pa?i vom
vedea un alt culoar oblic n jos, n adncimi de ntuneric total. "
Mormntul lui Seti I penetreaza 470 de metri ?i este de 180 de metri adncime n
pamnt; un alt are unele 24.000 de metri patra?i preluate de pasajele, holuri,
scari, gropi, ?i camerele de mormnt. Interiorul sarcofagului alabastru magnific
de I. Seti n Muzeul Soane este acoperit n ntregime cu gravuri dau cursul
soarelui ?i trecerea gateway-urile pentru a ajunge la Sala de Justi?ie. Aceasta
este o atlas egiptean,
p. 172
nici nu au fost fara un manual n ?ara din care nu se ntoarce turistice, pentru
ghidul de-crlig pentru cei mor?i a fost pus n sicriu, spunndu-le tuturor a?
chii, ?i a tuturor vicleniile de spiritele rele care le-ar atrage departe de la
o cale adevarata. A?a cum domnul Carl Bock ne spune ca, atunci cnd un ?ef moare
n Borneo, direc?ii sunt cntate n a?a fel nct cei mor?i nu se confunda calea
?i poate evita ispite tentante, dar false.

La o compara?ie larg, morminte importante sunt, n general labirint; ?i poate fi

sugerat ca modelele-cei labirint-ca sculptate incizate pe dale Micene, de
exemplu, a?a cum se arata de Schliemann a avut uneori inten?ia de a imaginind
terenului mormnt. Cele etrusce Camerele de morminte sunt deosebit de implicate,
a?a cum se poate vedea n planurile date de Dennis. Mormntul lui Lars Porsenna
este astfel descris de Pliniu: - "El a fost ngropat sub ora?ul Clusium, ntr-un
loc unde a lasat un monument de zidarie dreptunghiular, fiecare parte din care
este de trei sute de picioare la?ime ?i cincizeci de mare, ?i n cadrul patrat
de subsol este un labirint inextricabil; din care, nici unul care asocierile n
fara un indiciu de fir, pute?i gasi vreodata o ie?ire. "
n deschiderea ?i misterele, imita?ii ale labirintul lumea ntunecata par sa fi
fost construite. Profesorul Sayce citeaza dintr-o tableta asirian care descrie
ini?ierea unui preot al zeului-soare Samas, care este "fabricat sa coboare ntro imita?ie artificiala a lumii de jos." ?i Elusinian Taine reprezentat acela?i
gnd. n poveste budist ni se spune ca Asoka n zilele lui rele construit de
fapt "un iad" ?i torturat oameni acolo.
Un alt mit larg distribuite n legatura cu cladiri vechi, care a pasajului
subteran s-ar parea un gnd paralel, poate cel mai bine explicat
p. 173
prin acest curs de desfa?urare a soarelui, care toata lumea sa sim?it terenului
trebuie sa mearga pe propria templu special. Fii acest ar fi, este foarte
probabil sa se spuna n multe biserici vechi ?i manastire n Anglia, mai ales
daca ruinat, ca "exista o subteran pasaj care se desfa?oara de aici pentru
mile ?i mile; se centreaza n ru, iar celalalt capat se afla la castel. "
Povestea este spusa n Fran?a, ntr-un caz, din tot drumul de la Arles la
amfiteatru la Nmes. Sir H. Layard auzit aceea?i poveste n cea mai salbatica
parte a Persiei; la fel cum i sa spus lui Herodot n Egipt ca a existat o
galerie subterana de la Marea Piramida de Nil; sau pentru calatorul francez
Theveniot, care a trecut de la Piramida a ie?i din capul mare Sfinxul. Eufrat
Expedi?ia a petrecut ceva timp n cautarea pentru o trecere, care a fost
raportat ca au existat n rul (Ainsworth). O poveste ca aceasta, odata ce a ob?
inut o mna pe imagina?ie, pare a avea o vitalitate nemuritor.