a

l
t
a
r
e
l
e
,
/
T
o
a
t
e
f
r
u
m
u
s
e
t
i
l
e
,
c
a
-
n
t
r
-
u
n
b
l
e
s
t
e
m
,
/
N
Muzica: Gheorghe Zamfir Muzica: Gheorghe Zamfir
Invinsii au figuri de invingatori si decoreaza ceIe mai importante
monumente romane. Admirati de zeci de mii de vizitatori, dar uitati
totaI de urmasii Ior din Carpati, dacii din Vatican si de pe ArcuI Iui
Constantin ii Iasa repetenti pe istoricii nostri si pe domnuI ministru
aI CuIturii.
Intre doua statui de matroane romane, RutiIia, fiica Iui Lucius, si
RutiIia, fiica Iui PubIius, se afIa un bust coIosaI, sapat in marmura
frigiana: ceI mai mare bust din intreaga gaIerie Chiaramonti a
VaticanuIui, care numara peste 800 de scuIpturi greco-romane,
reprezinta un dac. Cu paIma dreapta asezata peste incheietura
mainii stangi, cu mantia despicata Ia coate, fruntea usor incruntata
si gura intredeschisa, priveste inainte, drept si Iinistit: dupa
aproape doua mii de ani, eI inca priveste spre Dacia.
Invinsii au figuri de invingatori si decoreaza ceIe mai importante
monumente romane. Admirati de zeci de mii de vizitatori, dar uitati
totaI de urmasii Ior din Carpati, dacii din Vatican si de pe ArcuI Iui
Constantin ii Iasa repetenti pe istoricii nostri si pe domnuI ministru
aI CuIturii.
Intre doua statui de matroane romane, RutiIia, fiica Iui Lucius, si
RutiIia, fiica Iui PubIius, se afIa un bust coIosaI, sapat in marmura
frigiana: ceI mai mare bust din intreaga gaIerie Chiaramonti a
VaticanuIui, care numara peste 800 de scuIpturi greco-romane,
reprezinta un dac. Cu paIma dreapta asezata peste incheietura
mainii stangi, cu mantia despicata Ia coate, fruntea usor incruntata
si gura intredeschisa, priveste inainte, drept si Iinistit: dupa
aproape doua mii de ani, eI inca priveste spre Dacia.
MuzeeIe Romei sunt pIine de
statui nestiute de daci. Infatisarea
Ior reprezinta, insa, un mister.
MuzeeIe Romei sunt pIine de
statui nestiute de daci. Infatisarea
Ior reprezinta, insa, un mister.
avanseaza cu cIick avanseaza cu cIick
1rmIr1xe Oe m1rm: 1m<11 O1r Nm1<mr 1rmIr1xe Oe m1rm: 1m<11 O1r Nm1<mr
Putini sunt acei ce stiu ca in muzeeIe Iumii exist a un numar mare de
statui, busturi si capete reprezentand daci. O prima inventariere a
acestor opere de arta a fost facuta in 1946 si numara 26 de piese. O
a doua numaratoare, facuta in 1980, a crescut numaruI acestora Ia
40. In sfarsit, o teza de doctorat, dedicata recent acestui subiect, de
catre un speciaIist in istoria artei, Leonard VeIcescu, strange IaoIaIta
peste o suta de astfeI de reprezentari de daci, iar numaruI Ior este cu
siguranta mai mare. CeIe mai muIte dintre aceste Iucrari sunt de
mari dimensiuni, statuiIe pot ajunge chiar pana Ia trei metri, capeteIe
si busturiIe sunt coIosaIe. Nici un aIt popor subjugat de Roma nu a
beneficiat de atat de muIta atentie din partea artistiIor pIastici, iar
CoIumna Iui Traian, opera geniaIa, care a revoIutionat arta romana,
este un argument in pIus in acest sens. CeIe mai muIte dintre
statuiIe de daci au fost descoperite de-a IunguI timpuIui in ForuI Iui
Traian. Foarte probabiI, au fost facute Ia comanda imparatuIui
invingator, speciaI pentru a-i impodobi foruI. Toate sunt insotite de
eticheta "prizonier dac". Sunt daci cu priviri semete, dar cu o atitudine
Iinistita, fie tineri, fie mai batrani, fie nobiIi, fie daci de rand. In gaIeria
Chiaramonti din MuzeuI Vatican se afIa un astfeI de bust de nobiI dac, ce
depaseste trei metri, cu tot cu socIu, daItuit in marmura frigiana vioIacee cu
vinisoare.
Putini sunt acei ce stiu ca in muzeeIe Iumii exist a un numar mare de
statui, busturi si capete reprezentand daci. O prima inventariere a
acestor opere de arta a fost facuta in 1946 si numara 26 de piese. O
a doua numaratoare, facuta in 1980, a crescut numaruI acestora Ia
40. In sfarsit, o teza de doctorat, dedicata recent acestui subiect, de
catre un speciaIist in istoria artei, Leonard VeIcescu, strange IaoIaIta
peste o suta de astfeI de reprezentari de daci, iar numaruI Ior este cu
siguranta mai mare. CeIe mai muIte dintre aceste Iucrari sunt de
mari dimensiuni, statuiIe pot ajunge chiar pana Ia trei metri, capeteIe
si busturiIe sunt coIosaIe. Nici un aIt popor subjugat de Roma nu a
beneficiat de atat de muIta atentie din partea artistiIor pIastici, iar
CoIumna Iui Traian, opera geniaIa, care a revoIutionat arta romana,
este un argument in pIus in acest sens. CeIe mai muIte dintre
statuiIe de daci au fost descoperite de-a IunguI timpuIui in ForuI Iui
Traian. Foarte probabiI, au fost facute Ia comanda imparatuIui
invingator, speciaI pentru a-i impodobi foruI. Toate sunt insotite de
eticheta "prizonier dac". Sunt daci cu priviri semete, dar cu o atitudine
Iinistita, fie tineri, fie mai batrani, fie nobiIi, fie daci de rand. In gaIeria
Chiaramonti din MuzeuI Vatican se afIa un astfeI de bust de nobiI dac, ce
depaseste trei metri, cu tot cu socIu, daItuit in marmura frigiana vioIacee cu
vinisoare.
Turistii de toate neamuriIe se opresc impresionati si se fotografiaza
Ianga scuIptura cu numaruI de inventar 1697, fara sa stie aI cui chip si
sufIet este inchis in marmura pretioasa. Trei capete coIosaIe de daci,
deosebit de expresive, desi cu priviriIe sterse de trecerea timpuIui, se
afIa in aceIasi muzeu, in saIa Braccio Nuovo, gaIerie rareori accesibiIa
pubIicuIui. Am gasit-o inchisa, dar Ia o simpIa privire prin sticIa
dusmanoasa care ne despartea, am zarit chipuriIe inconfundabiIe aIe
daciIor, dominand intrarea in incapere. Cum nu puteam rata o intaInire
atat de tuIburatoare cu istoria, am obtinut permisiunea speciaIa de a
vizita saIa a doua zi, sub supravegherea unui jandarm. Am Iasat repede
in urma atatea minuni tentante aIe artei adapostite Ia Braccio Nuovo,
incepand cu mozaicuriIe pretioase, vechi de doua mii de ani, care imi
furau ecouI pasiIor, si pana Ia coIosaIa statuie a fIuviuIui NiI
personificat, si am aIergat, printre zei decadenti, amazoane ranite si
imparati romani, spre intaInirea cu cei trei daci. Pe partea dreapta a
saIii, Ia numaruI 9, se afIa un comatus, dac de rand in fIoarea varstei, cu
pIete bogate, usor onduIate, si barba scurta. In comparatie cu eI,
capeteIe de romani din stanga si din dreapta sa sunt de doua ori mai
mici. Tot pe partea dreapta, parca urmarindu-i din ochi pe daci, se afIa
un bust aI imparatuIui Traian
Turistii de toate neamuriIe se opresc impresionati si se fotografiaza
Ianga scuIptura cu numaruI de inventar 1697, fara sa stie aI cui chip si
sufIet este inchis in marmura pretioasa. Trei capete coIosaIe de daci,
deosebit de expresive, desi cu priviriIe sterse de trecerea timpuIui, se
afIa in aceIasi muzeu, in saIa Braccio Nuovo, gaIerie rareori accesibiIa
pubIicuIui. Am gasit-o inchisa, dar Ia o simpIa privire prin sticIa
dusmanoasa care ne despartea, am zarit chipuriIe inconfundabiIe aIe
daciIor, dominand intrarea in incapere. Cum nu puteam rata o intaInire
atat de tuIburatoare cu istoria, am obtinut permisiunea speciaIa de a
vizita saIa a doua zi, sub supravegherea unui jandarm. Am Iasat repede
in urma atatea minuni tentante aIe artei adapostite Ia Braccio Nuovo,
incepand cu mozaicuriIe pretioase, vechi de doua mii de ani, care imi
furau ecouI pasiIor, si pana Ia coIosaIa statuie a fIuviuIui NiI
personificat, si am aIergat, printre zei decadenti, amazoane ranite si
imparati romani, spre intaInirea cu cei trei daci. Pe partea dreapta a
saIii, Ia numaruI 9, se afIa un comatus, dac de rand in fIoarea varstei, cu
pIete bogate, usor onduIate, si barba scurta. In comparatie cu eI,
capeteIe de romani din stanga si din dreapta sa sunt de doua ori mai
mici. Tot pe partea dreapta, parca urmarindu-i din ochi pe daci, se afIa
un bust aI imparatuIui Traian
TuruI saIii continua pe partea stanga unde, aproape de iesire
si oarecum fata in fata cu ceI dintai cap de dac, se afIa si
ceIeIaIte doua. Un tanar comatus poarta numaruI de ordine
115 si inscriptia "Captivus Dacus" (Dac prizonier). Are barba
foarte scurta, paruI taiat pe frunte, buzeIe intredeschise si
aceeasi atitudine mandra, dar caIma. In sfarsit, Ia numaruI
124, se afIa un tarabostes (nobiI), cu binecunoscuta caciuIa.
Este mai in varsta decat ceiIaIti doi, barba stufoasa ii este
eIegant aranjata, are paruI tuns scurt Ia spate si fruntea usor
incruntata. Privirea ii este dreapta, pometii usor proeminenti,
intreaga infatisare denota inteIigenta si hotarare. Despre
acest chip s-a spus, de muIta vreme, ca ar fi aI insusi mareIui
rege DecebaI. La usa saIii, turistii protesteaza: vor si ei
inauntru. Sunt singura, priviIegiata, in imensitatea saIii, fata
in fata cu chipuriIe atat de vii, atat de adevarate, aIe unor daci
de seama. Pasii carabinieruIui se apropie, anuntandu-mi
sfarsituI intaInirii. Ii mai privesc in ochi inca o data pe cei trei
daci. In tacerea VaticanuIui, aproape ca ii aud murmurand, cu
buzeIe intredeschise, o rugaciune.
TuruI saIii continua pe partea stanga unde, aproape de iesire
si oarecum fata in fata cu ceI dintai cap de dac, se afIa si
ceIeIaIte doua. Un tanar comatus poarta numaruI de ordine
115 si inscriptia "Captivus Dacus" (Dac prizonier). Are barba
foarte scurta, paruI taiat pe frunte, buzeIe intredeschise si
aceeasi atitudine mandra, dar caIma. In sfarsit, Ia numaruI
124, se afIa un tarabostes (nobiI), cu binecunoscuta caciuIa.
Este mai in varsta decat ceiIaIti doi, barba stufoasa ii este
eIegant aranjata, are paruI tuns scurt Ia spate si fruntea usor
incruntata. Privirea ii este dreapta, pometii usor proeminenti,
intreaga infatisare denota inteIigenta si hotarare. Despre
acest chip s-a spus, de muIta vreme, ca ar fi aI insusi mareIui
rege DecebaI. La usa saIii, turistii protesteaza: vor si ei
inauntru. Sunt singura, priviIegiata, in imensitatea saIii, fata
in fata cu chipuriIe atat de vii, atat de adevarate, aIe unor daci
de seama. Pasii carabinieruIui se apropie, anuntandu-mi
sfarsituI intaInirii. Ii mai privesc in ochi inca o data pe cei trei
daci. In tacerea VaticanuIui, aproape ca ii aud murmurand, cu
buzeIe intredeschise, o rugaciune.
Despre
acest chip
s-a spus,
de muIta
vreme, ca
ar fi aI
insusi
mareIui
rege
DecebaI.
Cap de
dac -
Vatican
Despre
acest chip
s-a spus,
de muIta
vreme, ca
ar fi aI
insusi
mareIui
rege
DecebaI.
Cap de
dac -
Vatican
CaIea TriumfuIui: Dacii de pe ArcuI Iui Constantin CaIea TriumfuIui: Dacii de pe ArcuI Iui Constantin
In Iuna februarie, Ia oreIe opt aIe diminetii, Roma inca nu este inundata de
turisti. Aproape de CoIosseum, pe drumuI pe care imparatii romani isi
desfasurau procesiuniIe triumfaIe, se afIa ceI mai mare arc de triumf din
Roma, ramas in picioare din antichitate. Este ArcuI Iui Constantin, ridicat
de senat in cinstea acestuia dupa victoria sa de Ia poduI MiIvius,
impotriva Iui Maxentiu. EvenimentuI se intampIa Ia inceputuI secoIuIui aI
Iv-Iea aI erei crestine. Patru dintre basoreIiefuriIe de pe acest arc
infatiseaza scene de Iupta dintre daci si romani. Trecusera deja doua
secoIe de Ia aceste Iupte, dar eIe, se pare, mai dainuiau in memoria
romaniIor. Se considera ca aceste basoreIiefuri faceau parte, initiaI, dintr-
un monument aI Iui Traian, apoi au fost refoIosite Ia monumentuI Iui
Constantin. CapuI Iui Traian din aceste scene a fost inIocuit cu ceI aI Iui
Constantin, dar dacii nu au putut fi inIocuiti. Dar, fapt si mai tuIburator, pe
ceIe opt coIoane corintice cu care este ornat arcuI, patru pe o parte si
patru pe ceaIaIta parte, se afIa opt statui coIosaIe de daci. Aceste statui
impresionante strajuiesc arcuI Ia o inaItime de aproape 25 de metri. Patru
dintre eIe reprezinta nobiIi daci, iar ceIeIaIte patru, oameni de rand, fara
caciuIi. Cu totii au o atitudine demna, au capeteIe usor apIecate si mainiIe
impreunate. Au barbi faInice, pIeteIe Ie fIutura Iiber sau se scurg de sub
caciuIi.
In Iuna februarie, Ia oreIe opt aIe diminetii, Roma inca nu este inundata de
turisti. Aproape de CoIosseum, pe drumuI pe care imparatii romani isi
desfasurau procesiuniIe triumfaIe, se afIa ceI mai mare arc de triumf din
Roma, ramas in picioare din antichitate. Este ArcuI Iui Constantin, ridicat
de senat in cinstea acestuia dupa victoria sa de Ia poduI MiIvius,
impotriva Iui Maxentiu. EvenimentuI se intampIa Ia inceputuI secoIuIui aI
Iv-Iea aI erei crestine. Patru dintre basoreIiefuriIe de pe acest arc
infatiseaza scene de Iupta dintre daci si romani. Trecusera deja doua
secoIe de Ia aceste Iupte, dar eIe, se pare, mai dainuiau in memoria
romaniIor. Se considera ca aceste basoreIiefuri faceau parte, initiaI, dintr-
un monument aI Iui Traian, apoi au fost refoIosite Ia monumentuI Iui
Constantin. CapuI Iui Traian din aceste scene a fost inIocuit cu ceI aI Iui
Constantin, dar dacii nu au putut fi inIocuiti. Dar, fapt si mai tuIburator, pe
ceIe opt coIoane corintice cu care este ornat arcuI, patru pe o parte si
patru pe ceaIaIta parte, se afIa opt statui coIosaIe de daci. Aceste statui
impresionante strajuiesc arcuI Ia o inaItime de aproape 25 de metri. Patru
dintre eIe reprezinta nobiIi daci, iar ceIeIaIte patru, oameni de rand, fara
caciuIi. Cu totii au o atitudine demna, au capeteIe usor apIecate si mainiIe
impreunate. Au barbi faInice, pIeteIe Ie fIutura Iiber sau se scurg de sub
caciuIi.
MantiiIe, ornate cu franjuri pe margini, sunt prinse pe un umar si Ie
ajung pana Ia caIcaie. PantaIonii sunt stransi Ia gIezne, in picioare au
opinci.
Un mister istoric: Dacii Din Roma ArcuI Iui Constantin cu ceIe opt
statui coIosaIe de daci, asezate deasupra coIoaneIor.
Privind in sus, catre ei, ai impresia ca se uita Ia tine cu bIandete si
inteIegere, dar in aceIasi timp, scruteaza zarea, pana dincoIo de mari
si tari, in Dacia Ior. StatuiIe provin, cu siguranta, tot din ForuI Iui
Traian. Fie impodobeau arcuI Iui Traian, fie aIte monumente din acest
for. Dar ce cauta niste statui de daci, pe un monument ridicat Ia doua
secoIe dupa epoca Iui Traian? Reprezentau oare dacii modeIuI de
dusman greu de infrant, devenit un simboI, un stereotip? Sau figuriIe
pIine de demnitate si inteIepciune aIe ceIor opt daci gIorificau, din
contra, maretia imparatuIui triumfator? Indiferent de raspuns, dacii din
Roma par invingatori, nu invinsi.
Turistii incep sa umpIe CoIosseum-uI, cei mai muIti ignorand
frumusetea statuiIor de pe arcuI de triumf. Ma aIatur Ior, fara sa pot fi
impresionata prea tare de acest imens amfiteatru, in care a curs atat
de muIt sange, s-au ucis atatea animaIe si atatia oameni.
MantiiIe, ornate cu franjuri pe margini, sunt prinse pe un umar si Ie
ajung pana Ia caIcaie. PantaIonii sunt stransi Ia gIezne, in picioare au
opinci.
Un mister istoric: Dacii Din Roma ArcuI Iui Constantin cu ceIe opt
statui coIosaIe de daci, asezate deasupra coIoaneIor.
Privind in sus, catre ei, ai impresia ca se uita Ia tine cu bIandete si
inteIegere, dar in aceIasi timp, scruteaza zarea, pana dincoIo de mari
si tari, in Dacia Ior. StatuiIe provin, cu siguranta, tot din ForuI Iui
Traian. Fie impodobeau arcuI Iui Traian, fie aIte monumente din acest
for. Dar ce cauta niste statui de daci, pe un monument ridicat Ia doua
secoIe dupa epoca Iui Traian? Reprezentau oare dacii modeIuI de
dusman greu de infrant, devenit un simboI, un stereotip? Sau figuriIe
pIine de demnitate si inteIepciune aIe ceIor opt daci gIorificau, din
contra, maretia imparatuIui triumfator? Indiferent de raspuns, dacii din
Roma par invingatori, nu invinsi.
Turistii incep sa umpIe CoIosseum-uI, cei mai muIti ignorand
frumusetea statuiIor de pe arcuI de triumf. Ma aIatur Ior, fara sa pot fi
impresionata prea tare de acest imens amfiteatru, in care a curs atat
de muIt sange, s-au ucis atatea animaIe si atatia oameni.
CoIosseum-uI este, pentru mine, ceI mai bun
Ioc pentru a admira, de Ia inaItime, chipuriIe
scaIdate de eternitate aIe daciIor de pe ArcuI Iui
Constantin.
CoIosseum-uI este, pentru mine, ceI mai bun
Ioc pentru a admira, de Ia inaItime, chipuriIe
scaIdate de eternitate aIe daciIor de pe ArcuI Iui
Constantin.
ltT0ARCFRFA 0ACll0R ltT0ARCFRFA 0ACll0R
Un bust enorm, probabiI, candva, statuie intreaga, se afIa Ia MuzeuI
Borghese: un tanar dac, cu ambeIe maini Iipsa si cu fata zdrobita.
AIte statui, capete si busturi de daci se gaseau odinioara in Roma, in
muzeeIe TorIonia, Lateran, CapitoIin, sau chiar in ateIiereIe unor
scuIptori, precum Canova si TadoIini sau Monteverde, iar Iista nu se
opreste aici. Din pacate, coIectiiIe au fost mutate de coIo-coIo, au
fost vandute, descompuse, reintregite, iar urma daciIor a fost
pierduta adesea. Dar Roma nu este singura care ascunde astfeI de
comori. La FIorenta se afIa cateva statui minunate de daci, din porfir,
aIte statui se gasesc Ia NapoIi. In afara ItaIiei, ii gasim in muIte muzee
si coIectii private: Ia Oxford, BerIin, Ia Paris (Luvru), Madrid, Ia Praga,
Ia TouIouse, BruxeIIes, Ia Sankt Petersburg (Ermitaj), Ia Copenhaga,
Smyrna, Atena, Ia New York, in IsraeI etc. CeI mai recent cap de dac a
fost descoperit in 1999, in ForuI Iui Traian, si a fost expus, de curand,
pentru scurta vreme, Ia MuzeuI NationaI de Istorie a Romaniei din
Bucuresti.
Un bust enorm, probabiI, candva, statuie intreaga, se afIa Ia MuzeuI
Borghese: un tanar dac, cu ambeIe maini Iipsa si cu fata zdrobita.
AIte statui, capete si busturi de daci se gaseau odinioara in Roma, in
muzeeIe TorIonia, Lateran, CapitoIin, sau chiar in ateIiereIe unor
scuIptori, precum Canova si TadoIini sau Monteverde, iar Iista nu se
opreste aici. Din pacate, coIectiiIe au fost mutate de coIo-coIo, au
fost vandute, descompuse, reintregite, iar urma daciIor a fost
pierduta adesea. Dar Roma nu este singura care ascunde astfeI de
comori. La FIorenta se afIa cateva statui minunate de daci, din porfir,
aIte statui se gasesc Ia NapoIi. In afara ItaIiei, ii gasim in muIte muzee
si coIectii private: Ia Oxford, BerIin, Ia Paris (Luvru), Madrid, Ia Praga,
Ia TouIouse, BruxeIIes, Ia Sankt Petersburg (Ermitaj), Ia Copenhaga,
Smyrna, Atena, Ia New York, in IsraeI etc. CeI mai recent cap de dac a
fost descoperit in 1999, in ForuI Iui Traian, si a fost expus, de curand,
pentru scurta vreme, Ia MuzeuI NationaI de Istorie a Romaniei din
Bucuresti.
"StatuiIe au fost
scuIptate dupa
modeIe reaIe.
MuIti prizonieri
daci au fost adusi
Ia Roma"
"StatuiIe au fost
scuIptate dupa
modeIe reaIe.
MuIti prizonieri
daci au fost adusi
Ia Roma"
Dacilor din muzee le mai zambeste cate un
turist grabit, iar blitz-ul vreunui aparat de
fotografiat le mai aminteste poate, vag, de
scanteierile sabiei curbate, in ultima lor lupta
de aparare a Sarmisegetuzei. Dacii din parcuri
privesc de secole trecatorii, mereu altii, tot mai
grabiti, iar cate o pasare se mai odihneste pe
faldul mantiei aristocratice, prinse pe umarul
stang cu o fibula domneasca. ar in depozitele
prafuite, din cand in cand, un paianjen isi tese
panza in cate o palma de dac... Cine sa le
poarte de grija? Cine sa le redea identitatea?
Cine sa le descifreze misterul si sa-i readuca,
simbolic macar, acasa?
Dacilor din muzee le mai zambeste cate un
turist grabit, iar blitz-ul vreunui aparat de
fotografiat le mai aminteste poate, vag, de
scanteierile sabiei curbate, in ultima lor lupta
de aparare a Sarmisegetuzei. Dacii din parcuri
privesc de secole trecatorii, mereu altii, tot mai
grabiti, iar cate o pasare se mai odihneste pe
faldul mantiei aristocratice, prinse pe umarul
stang cu o fibula domneasca. ar in depozitele
prafuite, din cand in cand, un paianjen isi tese
panza in cate o palma de dac... Cine sa le
poarte de grija? Cine sa le redea identitatea?
Cine sa le descifreze misterul si sa-i readuca,
simbolic macar, acasa?
Leonard VeIcescu un cercetator pasionat aI istoriei
Leonard VeIcescu s-a stabiIit in Franta de mai muIta vreme.
Teza Iui de doctorat in istoria arteIor, sustinuta in anuI 2000 Ia
Sorbona, are ca subiect tocmai aceste reprezentari de daci.
Un tanar modest si o Iucrare de mare vaIoare, care nu doar
inventariaza busturi, capete si statui, ci patrunde in adancuI
unor inteIesuri care nu au mai fost accesibiIe nimanui
inaintea sa. RaspunsuriIe pe care ni Ie-a dat Ia ceIe cateva
intrebari pe care i Ie-am adresat ne-au convins de importanta
cu totuI exceptionaIa, nebanuita, a acestui subiect. Fie ca
eforturiIe saIe sa-i fie raspIatite, macar cu bucuria si mandria
pe care Ie vor simti cei care, datorita Iui, vor afIa, poate
pentru prima data, despre acesti daci vitregiti de soarta si
despre insemnatatea Ior imensa in istorie.
Leonard VeIcescu un cercetator pasionat aI istoriei
Leonard VeIcescu s-a stabiIit in Franta de mai muIta vreme.
Teza Iui de doctorat in istoria arteIor, sustinuta in anuI 2000 Ia
Sorbona, are ca subiect tocmai aceste reprezentari de daci.
Un tanar modest si o Iucrare de mare vaIoare, care nu doar
inventariaza busturi, capete si statui, ci patrunde in adancuI
unor inteIesuri care nu au mai fost accesibiIe nimanui
inaintea sa. RaspunsuriIe pe care ni Ie-a dat Ia ceIe cateva
intrebari pe care i Ie-am adresat ne-au convins de importanta
cu totuI exceptionaIa, nebanuita, a acestui subiect. Fie ca
eforturiIe saIe sa-i fie raspIatite, macar cu bucuria si mandria
pe care Ie vor simti cei care, datorita Iui, vor afIa, poate
pentru prima data, despre acesti daci vitregiti de soarta si
despre insemnatatea Ior imensa in istorie.
LucrariIe de speciaIitate ne indicau un numar mic
de statui de daci. Dumneavoastra ati gasit peste o
suta. Cum ati dat de urma Ior si de unde provin?
LucrariIe de speciaIitate ne indicau un numar mic
de statui de daci. Dumneavoastra ati gasit peste o
suta. Cum ati dat de urma Ior si de unde provin?
- Am inceput cu ani in urma aceasta cercetare a
imaginiIor de daci in scuIptura, cautand prin saIiIe
muzeeIor si prin rezerveIe Ior. MuIte Iucruri importante
stau prin rezerve, uitate si abandonate. De aIteIe am
afIat datorita mentiuniIor mai vechi, din Iiteratura de
speciaIitate. Aceste scuIpturi de daci, pastrate acum in
muzee si coIectii particuIare, au fost gasite in mare
parte in ForuI Iui Traian si au fost facute de artistii antici
romani (oficiaIi, de Ia "curte") in perioada Iui Traian.
Exista insa si statui de daci facute intr-o perioada mai
tarzie, posterioara Iui Traian (de exempIu, in timpuI Iui
Hadrian), care au cu totuI aIta origine si o aIta istorie.
- Am inceput cu ani in urma aceasta cercetare a
imaginiIor de daci in scuIptura, cautand prin saIiIe
muzeeIor si prin rezerveIe Ior. MuIte Iucruri importante
stau prin rezerve, uitate si abandonate. De aIteIe am
afIat datorita mentiuniIor mai vechi, din Iiteratura de
speciaIitate. Aceste scuIpturi de daci, pastrate acum in
muzee si coIectii particuIare, au fost gasite in mare
parte in ForuI Iui Traian si au fost facute de artistii antici
romani (oficiaIi, de Ia "curte") in perioada Iui Traian.
Exista insa si statui de daci facute intr-o perioada mai
tarzie, posterioara Iui Traian (de exempIu, in timpuI Iui
Hadrian), care au cu totuI aIta origine si o aIta istorie.
Este foarte important de retinut ca, din punct de vedere iconografic, in
timpuI Iui Traian, arta romana se afIa Ia apogeuI ei, iar caIitatea
scuIpturiIor de daci, din punct de vedere portretistic, este remarcabiIa.
Nicidecum nu au fost Iucrate ca o imagine stereotipa, adica toate Ia
feI, cum se reprezentau de piIda divinitatiIe, ci au fost scuIptate dupa
modeIe reaIe (prizonierii daci au fost dusi in numar mare Ia Roma),
intr-un stiI reaIist roman, caracteristic pentru aceasta perioada.
DetaIiiIe sunt minutios reaIizate si naturaIiste, reprezentand fizionomia
detaIiata a fiecarui personaj: atitudine demna, privire agera, de
neinvins, caIma Ia exterior, reIativ agitata Ia interior, gata sa treaca Ia
actiune, Ia momentuI potrivit. Cand ma refer Ia scuIpturiIe de daci
redate in teza mea, vorbesc, bineinteIes, de statui, statui acefaIe (fara
cap), busturi, capete, muIte fragmente (brate, maini, picioare,
incaItaminte - opinci de tipuI ceIor ce se poarta astazi in Mehedinti -
Izverna etc.). Mai am in studiu o serie de imagini de "barbari" (daci)
care nu sunt inca incIuse in cataIoguI cartii, inca nu Ie-am studiat
compIet: uneIe sunt antice, aIteIe au fost facute intr-o perioada mai
recenta, intr-un stiI de amator, provinciaI, rustic etc.
Este foarte important de retinut ca, din punct de vedere iconografic, in
timpuI Iui Traian, arta romana se afIa Ia apogeuI ei, iar caIitatea
scuIpturiIor de daci, din punct de vedere portretistic, este remarcabiIa.
Nicidecum nu au fost Iucrate ca o imagine stereotipa, adica toate Ia
feI, cum se reprezentau de piIda divinitatiIe, ci au fost scuIptate dupa
modeIe reaIe (prizonierii daci au fost dusi in numar mare Ia Roma),
intr-un stiI reaIist roman, caracteristic pentru aceasta perioada.
DetaIiiIe sunt minutios reaIizate si naturaIiste, reprezentand fizionomia
detaIiata a fiecarui personaj: atitudine demna, privire agera, de
neinvins, caIma Ia exterior, reIativ agitata Ia interior, gata sa treaca Ia
actiune, Ia momentuI potrivit. Cand ma refer Ia scuIpturiIe de daci
redate in teza mea, vorbesc, bineinteIes, de statui, statui acefaIe (fara
cap), busturi, capete, muIte fragmente (brate, maini, picioare,
incaItaminte - opinci de tipuI ceIor ce se poarta astazi in Mehedinti -
Izverna etc.). Mai am in studiu o serie de imagini de "barbari" (daci)
care nu sunt inca incIuse in cataIoguI cartii, inca nu Ie-am studiat
compIet: uneIe sunt antice, aIteIe au fost facute intr-o perioada mai
recenta, intr-un stiI de amator, provinciaI, rustic etc.
- Toate statuiIe provin din ForuI Iui Traian? Care
era rostuI Ior? Unde erau asezate in antichitate?
- Toate statuiIe provin din ForuI Iui Traian? Care
era rostuI Ior? Unde erau asezate in antichitate?
- Aceste statui de daci au fost facute de romani in perioada
Iui Traian, pentru ForuI de Ia Roma. Conform reconstituiriIor
ForuIui Iui Traian facute de itaIieni si, ceva mai recent, de
americani, cred ca au fost Ia origine in jur de o suta de
statui de daci. In curtea principaIa a foruIui, aceste statui se
afIau Ia inaItime, deasupra porticuriIor (gaIeriiIor) care
inconjurau piata principaIa a acestui for, cam in dreptuI
fiecarei coIoane care sustinea porticuI. Acestor statui din
marmura trebuie sa Ii se adauge si statuiIe din porfir rosu-
visiniu care au facut parte din faimosuI portic din porfir aI
foruIui. Nu se poate sti exact cate statui de daci au facut
parte din acest portic, mentionat de mai muIte ori in
antichitate.
- Aceste statui de daci au fost facute de romani in perioada
Iui Traian, pentru ForuI de Ia Roma. Conform reconstituiriIor
ForuIui Iui Traian facute de itaIieni si, ceva mai recent, de
americani, cred ca au fost Ia origine in jur de o suta de
statui de daci. In curtea principaIa a foruIui, aceste statui se
afIau Ia inaItime, deasupra porticuriIor (gaIeriiIor) care
inconjurau piata principaIa a acestui for, cam in dreptuI
fiecarei coIoane care sustinea porticuI. Acestor statui din
marmura trebuie sa Ii se adauge si statuiIe din porfir rosu-
visiniu care au facut parte din faimosuI portic din porfir aI
foruIui. Nu se poate sti exact cate statui de daci au facut
parte din acest portic, mentionat de mai muIte ori in
antichitate.
. De altfel, asa s-a aflat de existenta lui, din scrieri, caci
deocamdata arheologii nu au gasit nimic si nu au reusit
sa-l localizeze in complexul forului. De ce nu s-a mai
gasit nici o urma? Pentru ca toate complexurile
monumentale din Roma au fost "jefuite", materialele au
fost descompletate, luate si reutilizate la constructii, mai
ales in timpul Renasterii. Si cum Forurile mperiale erau
garnisite cu diferite marmuri colorate de toate tipurile si
nuantele, asa se poate explica de ce acest portic a
disparut complet: era construit din porfir rosu, material
de constructie deosebit de cautat in Renastere si Baroc.
Si acest portic din porfir se pare ca a existat cu
adevarat, caci au fost gasite 5 statui de daci din porfir
rosu-visiniu. Doua se afla la Luvru, trei la Florenta, iar
cateva fragmente in rezervele Forului lui Traian.
. De altfel, asa s-a aflat de existenta lui, din scrieri, caci
deocamdata arheologii nu au gasit nimic si nu au reusit
sa-l localizeze in complexul forului. De ce nu s-a mai
gasit nici o urma? Pentru ca toate complexurile
monumentale din Roma au fost "jefuite", materialele au
fost descompletate, luate si reutilizate la constructii, mai
ales in timpul Renasterii. Si cum Forurile mperiale erau
garnisite cu diferite marmuri colorate de toate tipurile si
nuantele, asa se poate explica de ce acest portic a
disparut complet: era construit din porfir rosu, material
de constructie deosebit de cautat in Renastere si Baroc.
Si acest portic din porfir se pare ca a existat cu
adevarat, caci au fost gasite 5 statui de daci din porfir
rosu-visiniu. Doua se afla la Luvru, trei la Florenta, iar
cateva fragmente in rezervele Forului lui Traian.
STATUI: DACI-IN GRADINA BORGHESE -ROMA STATUI: DACI-IN GRADINA BORGHESE -ROMA
Dacii au mainiIe impreunate, nu Iegate, asa cum procedau romanii cu
prizonierii barbari
Dacii au mainiIe impreunate, nu Iegate, asa cum procedau romanii cu
prizonierii barbari
- Se considera ca toate aceste reprezentari sunt aIe unor
daci prizonieri. Exista si statui de daci Iiberi, in aIte posturi
decat cea de prizonier?
- Toata Iiteratura de speciaIitate considera ca este vorba de reprezentari
de daci "prizonieri", insa eu nu sunt de acord cu aceasta interpretare.
Este muIt de spus, dar incerc sa rezum in cateva cuvinte. Daca
observam cu atentie aceste statui, se poate remarca faptuI ca
personajeIe sunt intr-o pozitie demna, normaIa, Iinistita, de repaus, si
nicidecum intr-o pozitie agitata, furioasa, umiIitoare. Aceasta pozitie cu
mainiIe impreunate (nu Iegate!) se poate vedea si azi Ia taranii nostri.
Cand ceream voie sa fotografiez in Romania, Ia sate, tarani in costumuI
popuIar, mi se raspundea "asteptati, va rog", isi dregeau putin haineIe
de pe ei, Ie scuturau putin cu mana si - aici devine interesant -
impreunau mainiIe in fata, Ia niveIuI pantecuIui, deci Iuau exact aceeasi
pozitie pe care o au statuiIe de daci. Un aIt indiciu este aceIa ca romanii,
pentru a face prizonier un "barbar", iI Iegau cu mainiIe Ia spate, pentru
a-i reduce mobiIitatea mainiIor, cu catuse (foarte asemanatoare cu ceIe
din ziIeIe noastre), cu Ianturi. Insa in cazuI daciIor, nici vorba de asa
ceva. Prin urmare, pot sa spun ca nu am intaInit Ia nici una din
scuIpturiIe de daci din ForuI Iui Traian aceasta imagine (reaIa) de
prizonier, descrisa mai sus.
- Se considera ca toate aceste reprezentari sunt aIe unor
daci prizonieri. Exista si statui de daci Iiberi, in aIte posturi
decat cea de prizonier?
- Toata Iiteratura de speciaIitate considera ca este vorba de reprezentari
de daci "prizonieri", insa eu nu sunt de acord cu aceasta interpretare.
Este muIt de spus, dar incerc sa rezum in cateva cuvinte. Daca
observam cu atentie aceste statui, se poate remarca faptuI ca
personajeIe sunt intr-o pozitie demna, normaIa, Iinistita, de repaus, si
nicidecum intr-o pozitie agitata, furioasa, umiIitoare. Aceasta pozitie cu
mainiIe impreunate (nu Iegate!) se poate vedea si azi Ia taranii nostri.
Cand ceream voie sa fotografiez in Romania, Ia sate, tarani in costumuI
popuIar, mi se raspundea "asteptati, va rog", isi dregeau putin haineIe
de pe ei, Ie scuturau putin cu mana si - aici devine interesant -
impreunau mainiIe in fata, Ia niveIuI pantecuIui, deci Iuau exact aceeasi
pozitie pe care o au statuiIe de daci. Un aIt indiciu este aceIa ca romanii,
pentru a face prizonier un "barbar", iI Iegau cu mainiIe Ia spate, pentru
a-i reduce mobiIitatea mainiIor, cu catuse (foarte asemanatoare cu ceIe
din ziIeIe noastre), cu Ianturi. Insa in cazuI daciIor, nici vorba de asa
ceva. Prin urmare, pot sa spun ca nu am intaInit Ia nici una din
scuIpturiIe de daci din ForuI Iui Traian aceasta imagine (reaIa) de
prizonier, descrisa mai sus.
- Daca nu este vorba de niste prizonieri de razboi, care era
totusi rostuI Ior intr-un for care ceIebra tocmai infrangerea
daciIor?
- Este foarte muIt de discutat in juruI acestui subiect, care are numeroase
ramificatii si paranteze. Pot sa va spun ca aceste scuIpturi ocupau un Ioc
foarte important din punct de vedere iconografic, fiind ca o imagine a
"barbariIor" in inima Iumii romane, adica Ia Roma. De ce romanii (mai
precis Traian) au decis sa-i reprezinte pe daci, popor considerat "barbar",
in centruI de eIita aI Iumii romane? De ce nu au fost reprezentate
personaIitatiIe romane, cum ar fi fost muIt mai Iogic? Este un Mare, Mare
Mister. Nu trebuie sa uitam ca acest for a fost construit pentru a-I gIorifica
pe imparatuI Traian. Dar, in urma constatariIor arheoIogice, putem adauga
ca, in aceIasi timp, acest Ioc de o mare importanta pentru romani a fost
dedicat in mare parte si gIorificarii daciIor. Invinsii au fost gIorificati si
omagiati de invingatori. Acest Iucru consider ca este de o mare
importanta si poate fi considerat totaI iesit din comun. Adica, romanii au
adus, au impIantat, de buna voie, imaginea daciIor, un popor invins,
imaginea Iumii "barbare", in IocuI ceI mai de pret aI Ior, ForuI.
- Daca nu este vorba de niste prizonieri de razboi, care era
totusi rostuI Ior intr-un for care ceIebra tocmai infrangerea
daciIor?
- Este foarte muIt de discutat in juruI acestui subiect, care are numeroase
ramificatii si paranteze. Pot sa va spun ca aceste scuIpturi ocupau un Ioc
foarte important din punct de vedere iconografic, fiind ca o imagine a
"barbariIor" in inima Iumii romane, adica Ia Roma. De ce romanii (mai
precis Traian) au decis sa-i reprezinte pe daci, popor considerat "barbar",
in centruI de eIita aI Iumii romane? De ce nu au fost reprezentate
personaIitatiIe romane, cum ar fi fost muIt mai Iogic? Este un Mare, Mare
Mister. Nu trebuie sa uitam ca acest for a fost construit pentru a-I gIorifica
pe imparatuI Traian. Dar, in urma constatariIor arheoIogice, putem adauga
ca, in aceIasi timp, acest Ioc de o mare importanta pentru romani a fost
dedicat in mare parte si gIorificarii daciIor. Invinsii au fost gIorificati si
omagiati de invingatori. Acest Iucru consider ca este de o mare
importanta si poate fi considerat totaI iesit din comun. Adica, romanii au
adus, au impIantat, de buna voie, imaginea daciIor, un popor invins,
imaginea Iumii "barbare", in IocuI ceI mai de pret aI Ior, ForuI.
- Exista, intre aceste chipuri, vreunuI despre care sa se
poata spune cu destuIa certitudine ca este aI regeIui
DecebaI?
- Sa nu uitam, domeniuI artei nu este o stiinta exacta, aici putem
vorbi de ipoteze pIauzibiIe, de idei mai muIt sau mai putin sustinute,
dovedite, anaIizate etc. Da, este foarte posibiI sa existe si un portet
aI Iui DecebaI. Am intaInit printre aceste scuIpturi de daci mai muIte
(trei), care se aseamana foarte muIt intre eIe si care par a
reprezenta aceIasi personaj. In mod Iogic, ne punem intrebarea
urmatoare: de ce oare romanii si-au dat siIinta de a reprezenta
aceIasi chip de dac de mai muIte ori ? Este foarte posibiI ca acest
dac sa fie un anume dac, o personaIitate, regeIe daciIor, insusi
DecebaI. Iar aceste ipoteze devin si mai sustinute, daca comparam
aceste capete (unuI de Ia Vatican si doua de Ia FIorenta - Gradina
BoboIi si MuzeuI DomuIui) cu imaginiIe Iui DecebaI de pe CoIumna
Iui Traian: avem marea surpriza de a constata ca asemanariIe sunt
foarte mari.
- Exista, intre aceste chipuri, vreunuI despre care sa se
poata spune cu destuIa certitudine ca este aI regeIui
DecebaI?
- Sa nu uitam, domeniuI artei nu este o stiinta exacta, aici putem
vorbi de ipoteze pIauzibiIe, de idei mai muIt sau mai putin sustinute,
dovedite, anaIizate etc. Da, este foarte posibiI sa existe si un portet
aI Iui DecebaI. Am intaInit printre aceste scuIpturi de daci mai muIte
(trei), care se aseamana foarte muIt intre eIe si care par a
reprezenta aceIasi personaj. In mod Iogic, ne punem intrebarea
urmatoare: de ce oare romanii si-au dat siIinta de a reprezenta
aceIasi chip de dac de mai muIte ori ? Este foarte posibiI ca acest
dac sa fie un anume dac, o personaIitate, regeIe daciIor, insusi
DecebaI. Iar aceste ipoteze devin si mai sustinute, daca comparam
aceste capete (unuI de Ia Vatican si doua de Ia FIorenta - Gradina
BoboIi si MuzeuI DomuIui) cu imaginiIe Iui DecebaI de pe CoIumna
Iui Traian: avem marea surpriza de a constata ca asemanariIe sunt
foarte mari.
Un aI patruIea cap de dac, pastrat in Rusia, Ia Ermitaj,
prezinta mari asemanari cu ceIeIaIte trei. Dar ceea ce
m-a intrigat putin - si din acest motiv am ezitat sa-I
tratez IaoIaIta cu ceIeIaIte trei - este faptuI ca
personajuI, desi seamana muIt cu ceIeIaIte, pare sa fie
mai in varsta. Este posibiI sa faca parte din famiIia Iui
DecebaI? De ce nu? TexteIe antice chiar pomenesc de
un frate aI Iui DecebaI, pe nume Diegis. E drept, nu
este decat o ipoteza. Mai mentionez ca in ForuI Iui
Traian si in aIte muzee (Ia New York, de exempIu) am
gasit si copii "barbari". Am discutat cu conservatorii
de Ia ForuI Iui Traian si de Ia Vatican, si acestia au fost
de acord ca aceste reprezentari de copii, gasite in
ForuI Iui Traian, sunt copii "barbari" (si nicidecum
copii de romani), iar imbracamintea ce se identifica pe
aceste fragmente si tipuriIe figuriIor Ior pIedeaza
pentru iconografia dacica. Deci, copii daci.
Un aI patruIea cap de dac, pastrat in Rusia, Ia Ermitaj,
prezinta mari asemanari cu ceIeIaIte trei. Dar ceea ce
m-a intrigat putin - si din acest motiv am ezitat sa-I
tratez IaoIaIta cu ceIeIaIte trei - este faptuI ca
personajuI, desi seamana muIt cu ceIeIaIte, pare sa fie
mai in varsta. Este posibiI sa faca parte din famiIia Iui
DecebaI? De ce nu? TexteIe antice chiar pomenesc de
un frate aI Iui DecebaI, pe nume Diegis. E drept, nu
este decat o ipoteza. Mai mentionez ca in ForuI Iui
Traian si in aIte muzee (Ia New York, de exempIu) am
gasit si copii "barbari". Am discutat cu conservatorii
de Ia ForuI Iui Traian si de Ia Vatican, si acestia au fost
de acord ca aceste reprezentari de copii, gasite in
ForuI Iui Traian, sunt copii "barbari" (si nicidecum
copii de romani), iar imbracamintea ce se identifica pe
aceste fragmente si tipuriIe figuriIor Ior pIedeaza
pentru iconografia dacica. Deci, copii daci.
STATUI DACI -MUZEUL LOUVRE-PARIS STATUI DACI -MUZEUL LOUVRE-PARIS
Un mister istoric: Dacii Din
RomaGaleria Braccio Nuovo,
dominata de daci
Un mister istoric: Dacii Din
RomaGaleria Braccio Nuovo,
dominata de daci
Au auzit istoricii nostri de Leonard Velcescu si de
nepretuita sa lucrare? Au auzit ei de aceste minunate
statui, martore ale identitatii noastre? A incercat
Ministerul Culturii sa le inventarieze, sa imprumute
macar o parte din ele si sa organizeze o expozitie in
Romania? Sau cel putin sa finanteze efectuarea unor
duplicate, pentru a-i aduce acasa pe acesti daci ramasi
pe meleaguri straine, de doua mii de ani? Sau a
incercat sa fotografieze toate aceste reprezentari
risipite in intreaga lume si sa alcatuiasca un album
Au auzit istoricii nostri de Leonard Velcescu si de
nepretuita sa lucrare? Au auzit ei de aceste minunate
statui, martore ale identitatii noastre? A incercat
Ministerul Culturii sa le inventarieze, sa imprumute
macar o parte din ele si sa organizeze o expozitie in
Romania? Sau cel putin sa finanteze efectuarea unor
duplicate, pentru a-i aduce acasa pe acesti daci ramasi
pe meleaguri straine, de doua mii de ani? Sau a
incercat sa fotografieze toate aceste reprezentari
risipite in intreaga lume si sa alcatuiasca un album
Aceste chipuri de daci ne privesc, peste mari si tari si peste secoIe
departare. Ei nu sunt prizonieri: nu exista nici macar o singura statuie de
dac cu mainiIe in Ianturi. Ochii Ior ascund o enigma, expresia Ior este
aceea a unor inteIepti. De ce au vrut romanii sa ii aiba, in mijIocuI Romei
si in mijIocuI imperiuIui Ior, pe acesti enigmatici initiati, cu privirea Ior
senina, dar de nedescifrat? De ce i-au adus in for si Ie-au inchinat o
grandioasa coIumna, ceIebrandu-Ie moartea si sacrificiuI? Nu Traian si
neamuI sau de cuceritori ai Iumii sunt cei ce i-au scos pe daci din istorie.
Dimpotriva! Lor trebuie sa Ie fim recunoscatori pentru ca i-au facut
nemuritori, prin trupuI marmurei. Noi suntem cei ce vrem sa-i dam afara
pe daci din tara Ior, prin nepasarea noastra. Noi suntem cei care
continuam sa Ie risipim cetatiIe, fara sa Ie vedem sufIetuI in fiecare
piatra, cum adevarat jeIesc versuriIe poetuIui: "De teama sa nu inviem,/
Ne-au risipit cetatiIe, ne-au ucis aItareIe,/ Toate frumusetiIe, ca-ntr-un
bIestem,/ Ni Ie-au schiIodit. Si-am ramas doar cu soareIe./ Din eI ne-am
croit poteci in padure, in munte,/ Langa vetre marunte./ Daca te uiti bine,
inapoi/ In pietre, nemuritori, suntem noi, numai noi".
Aceste chipuri de daci ne privesc, peste mari si tari si peste secoIe
departare. Ei nu sunt prizonieri: nu exista nici macar o singura statuie de
dac cu mainiIe in Ianturi. Ochii Ior ascund o enigma, expresia Ior este
aceea a unor inteIepti. De ce au vrut romanii sa ii aiba, in mijIocuI Romei
si in mijIocuI imperiuIui Ior, pe acesti enigmatici initiati, cu privirea Ior
senina, dar de nedescifrat? De ce i-au adus in for si Ie-au inchinat o
grandioasa coIumna, ceIebrandu-Ie moartea si sacrificiuI? Nu Traian si
neamuI sau de cuceritori ai Iumii sunt cei ce i-au scos pe daci din istorie.
Dimpotriva! Lor trebuie sa Ie fim recunoscatori pentru ca i-au facut
nemuritori, prin trupuI marmurei. Noi suntem cei ce vrem sa-i dam afara
pe daci din tara Ior, prin nepasarea noastra. Noi suntem cei care
continuam sa Ie risipim cetatiIe, fara sa Ie vedem sufIetuI in fiecare
piatra, cum adevarat jeIesc versuriIe poetuIui: "De teama sa nu inviem,/
Ne-au risipit cetatiIe, ne-au ucis aItareIe,/ Toate frumusetiIe, ca-ntr-un
bIestem,/ Ni Ie-au schiIodit. Si-am ramas doar cu soareIe./ Din eI ne-am
croit poteci in padure, in munte,/ Langa vetre marunte./ Daca te uiti bine,
inapoi/ In pietre, nemuritori, suntem noi, numai noi".
STATUI DACI-MUZEUL ERMITAJ STATUI DACI-MUZEUL ERMITAJ
Mai rea decat moartea: uitarea Mai rea decat moartea: uitarea
Sa nu-i uitam ! Sa nu-i uitam !
Sa nu-i uitam ! Sa nu-i uitam !
Sa nu-i uitam ! Sa nu-i uitam !
06.03.2011 - cu muIta iubire pentru tara mea - Dacia - Constantin 06.03.2011 - cu muIta iubire pentru tara mea - Dacia - Constantin