n favoarea fondului propriu, concert i reprezentaiune teatral n osptria d-lui Ilie Ivacskovits din loc.

Atunci s-a jucat Arvinte i Pepelea, de V. Alecsandri, i s-a recitat Trei, Doamne, i toi trei, de G. Cobuc. (Vezi Drapelul, 1904, nr. 150). n autobiogra a sa inedit, Iosif Bogdan a consacrat un amplu episod activitii sale cu corul din Deliblata n anul 1919, cnd Banatul se a a sub administraia militar provizorie a francezilor. S-a pregtit atunci un program special n care era inclus i Marseillesa, cu text paralel, romn i francez. Fiindc notarul n-a aprobat inerea spectacolului, dirijorul Iosif Bogdan s-a adresat colonelului francez pe care l-a ctigat de partea sa datorit abilitii cu care l-a abordat, dar i sentimentului de solidaritate dintre cele dou popoare romanice pe care le reprezentau atunci i n acel loc ei doi. Interesul lui Iosif Bogdan pentru procurarea crilor romneti a fost permanent i a recurs n acest scop la cele mai ingenioase metode. I-a nvat pe copii, bunoar, s colinde, iar cu o parte din banii obinui din colindat le-a procurat cri de la librria Ciurcu din Braov. A fost prezent la marile evenimente istorice din viaa poporului romn petrecute ntre 1918-1919; la 1 Decembrie 1918 a participat la marea Adunare de la Alba Iulia care a votat unirea cu ara, iar n 1919 a luat parte la adunarea nvtorilor, inut la Sibiu. Sftuit i ajutat de Ion Vidu, n 1920 s-a stabilit la Timioara, ca nvtor, ncepnd cu 1 octombrie. S-a impus repede n atenia administraiei ca unul dintre nvtorii cu cele mai solide cunotine de limba romn i cu un scris romnesc impecabil. Auzind de aceast pregtire a sa, generalul Gvnescu l-a numit ntre instructorii care ineau cursuri serale de limba romn pentru funcionarii de stat care trebuiau s tie acum s scrie i ei corect n limba statului romn. Activitatea sa ca dascl i om de cultur e una dintre cele mai prodigioase, la Timioara. Astfel, a alctuit i a condus un cor pe dou voci al elevilor de la coala primar. n 1930 a xat pe note i a armonizat pe dou voci egale colindele lui Athanasie