1. Dreptul concurentei. Definitie.

Intr-o acceptiune extensiva, dreptul concurentei comerciale este definit ca fiind totalitatea normelor juridice care reglementeaza competitia pe piata intre agentii economici.[1] Scopul concurentei nu este altul decat castigarea si mentinerea clientelei. O alta definitie, asemanatoare, considera ca dreptul concurentei reprezinta ansamblul de norme juridice care reglementeaza raporturile stabilite in urma savarsirii unor acte ce ating functia sociala a concurentei sau reprezinta o amenintare pentru aceasta.[2] Prin acte ce aduc atingere concurentei se au in vedere atat actele care au ca efect limitarea sau anihilarea functiei sociale a concurentei ( restrangerile de concurenta) cat si actele ce pot denatura concurenta (concurenta neleala)[3]. Aceste definitii acopera cateva aspecte : 1. agentii economici au dreptul de a participa la competitia libera ;

2. mijloacele prin care clientela este castigata si mentinuta sunt reglementate prin norme specifice ; astfel de mijloace sunt publicitatea, politica de preturi, modalitatile de vanzare etc. 3. pot fi aduse restrangeri concurentei atat prin acte neloiale cat si prin practici de monopol, necompetitive. Criticile[4] aduse acestor enunturi privesc faptul ca includ si norme care traditional tin de dreptul comercial, al proprietatii intelectuale s.a.. Intr-o opinie restrictiva, dreptul concurentei este identificat fie cu dreptul antitrust, adica totalitatea normelor juridice care au ca scop reprimarea practicilor monopoliste sau abuzive pe piata, fie cu dreptul concurentei neloiale. Nici aceasta definitie nu este cea mai completa, ea excluzand in ambele cazuri aspecte ale competitiei comerciale. In concluzie, dreptul concurentei comerciale este ansamblul normelor juridice care au ca obiect reglementarea raporturilor aparute in urma savarsirii unor acte ce aduc atingere competitei economice sau constituie pentru aceasta o amenintare. In opinia noastra el contine normele care: a. creaza cadrul dezvoltarii unei piete libere ; b. reglementeaza modalitatile de exercitare a competitiei ;

c. creaza conditiile pentru o concurenta loiala si o claritate a informatiilor furnizate consumatorilor;

d.lupta contra diverselor abuzuri concurentiale: discriminare nejustificata, ruperea brutala a raporturilor contractuale, clauze abuzive in contracte.[5] Normele juridice ce il alcatuiesc au atat caracter substantial cat si caracter procedural, cele substantiale avand datoria de a preveni distorsionarea pietei libere, iar cele procedurale de a stabili competenta institutiilor cu atributii in domeniu si mijloacele de actiune pentru stoparea practicilor anticoncurentiale. 2. Obiectul dreptului concurentei
Obiectul dreptului concurentei comerciale il formeaza relatiile juridice existente pe piata in stransa legatura cu competitia dintre agentii economici. Relatiile juridice mentionate pot fi oneste si atunci sarcina normelor de dreptul concurentei este de a le mentine astfel sau pot fi neloiale, abuzive si atunci norma juridica intervine. Lupta pentru castigarea pietelor si a clientelei capata uneori accente dure, peste limitele impuse de o activitate economica normala. Agentul economic puternic il poate elimina de pe piata pe cel slab prin practici monopoliste sau neloiale si astfel concurenta comerciala libera dispare (de exemplu, refuzul unui puternic agent economic de a furniza anumitor distribuitori accesoriile pentru un produs poate capata caracterul unui abuz de pozitie dominanta).

Pentru unii autori[6] obiectul dreptului concurentei il formeaza functia sociala a concurentei economice, protectia intereselor individuale ale participantilor la viata economica. In concluzie, dreptul concurentei comerciale are drept obiectiv mentinerea unui echilibru normal, rational, pe o piata in care concurenta libera este de multe ori inteleasa in sensul libertatii totale (de a face ce vrea).

3. Caracterele dreptului concurentei comerciale

In momentul de fata dreptul concurentei apare ca fiind - in sistemul romanesc de drept - o disciplina in formare. Doctrina franceza apreciaza ca dreptul concurentei constituie o componenta esentiala a dreptului economic, finalitatea lui fiind respectarea regulilor jocului pietei.[7] Dealtfel, dreptul concurentei este direct influentat de teoriile economice despre concurenta, economie de piata si liber schimb.

Caracterul pluridisciplinar al dreptului concurentei este inca pregnant, el avand stranse legaturi cu dreptul civil, dreptul comercial, sau cel al proprietatii intelectuale. Reglementarile care formeaza dreptul concurentei privesc de regula agentii economici, ca pe entitati juridice ce desfasoara constant o anumita activitate. S-a afirmat in consecinta, ca dreptul concurentei este un drept profesional.[8]

4. Deosebiri intre dreptul concurentei si alte ramuri de drept

a) Dreptul concurentei se deosebeste de dreptul comercial prin urmatoarele: dreptul concurentei contine reglementari cu privire la fapte care scapa de sub reglemetarea dreptului comercial. De ex.: denigrarea rivalului, confuzia provocata cu produsele acestuia. in timp ce dreptul comercial reglementeaza modul de desfasurare a activitatii agentilor economici dreptul concurentei acopera doar aspectele legate de felul in care acestia se comporta pe piata, in ideea ca aceasta sa ramana nedistorsionata . Altfel spus, daca dreptul concurentei are ca finalitate imprimarea unui anumit comportament agentilor economici, dreptul comercial impune statutul activitatii acestora.

b) Se contureaza tot mai bine si in doctrina romaneasca opinia -preluata din cea straina conform careia dreptul concurentei se delimiteaza de dreptul consumatorului. Parerile exprimate in doctrina romaneasca sustin autonomizarea dreptului consumatorului[9]. Sau avut in vedere urmatoarele argumente : finalitatile urmarite sunt diferite (dreptul consumatorului urmareste protectia acestuia pe cand cel al concurentei asigurarea unei concurente eficiente), aparitia unor reglementari tot mai numeroase in domeniu etc. Legislatiile altor state au ales solutii diferite : in Germania dreptul consumatorului este inglobat in cel al concurentei, pe cand in Franta si Suedia cele doua ramuri a existenta autonoma. Fara a critica aceasta din urma opinie consideram ca in Romania, in momentul de fata, cadrul legislativ in domeniu se limiteaza la prea putine reglementari si deci nu se poate vorbi de un drept al consumatorului. [10]

5. Istoric 5.1. Aparitie

Principiul liberei concurente a fost consacrat in 1791 in Franta, cand prin lege au fost abolite corporatiile si impusa libertatea comertului si industriei.

La mijlocul secolului al XIX-lea, a aparut necesitatea limitarii libertatii de concurenta atunci cand aceasta era exercitata abuziv. La inceput, temeiul juridic pentru sanctionarea concurentei neloiale a fost gasit in codurile civile. In Franta si Italia acest lucru a fost o creatie a jurisprudentei, pornindu-se de la principiul raspunderii delictuale.

In Imperial German, in secolul al XIX-lea (1896), apare o lege speciala care avea drept scop reprimarea concurentei neloiale. Datorita practicii ostile care a continuat sa aplice dispozitiile codului civil privind raspunderea pentru daune, in 1909 intra in vigoare o lege care avea drept principiu de baza ideea ca oricine savarseste, in schimburile comerciale, acte de concurenta contrare bunelor moravuri, poate fi obligat la incetarea acestora si plata de daune. In secolul al XX-lea in Franta apar primele norme speciale, coerente in materie de concurenta[11]: - Ordonanta nr. 45-1483/1945 reglementa fixarea preturilor, blocarea lor, prevedea masuri de etichetare afisare si stocare; - Ordonanta din 28 septembrie 1967 modifica art 59 al ordonantei de mai sus, interzicand: toate actiunile concertate, conventiile, intelegerile exprese sau tacite, coalizarile sub orice forma, avand ca obiect sau putand avea ca efect, impiedicarea exercitarii liberei concurente, prin fixarea artificiala a preturilor sau introducerea de obsatcole in revanzare.[12] In profida tuturor aceste reglementari, in dreptul francez, concurenta neloiala nu este prevazuta in nici un text de lege, fiind o constructie doctrinara si jurisprudentiala. In prezent, tarile U.E. beneficiaza de o reglementare unitara oferita de Tratatul privind crearea Comunitatii Economice Europene care, in art.3, prevede, printre activitatile Comunitatii, instituirea unui sistem care sa asigure in piata comuna o competitie nedistorsionata.

5.2. Istoricul reglementarilor ce privesc concurenta in Romania

Legislatia romana in materia concurentei a parcurs de la aparitie si pana in prezent mai multe etape: 1. Actele neloiale de concurenta au fost supuse odata cu intrarea in vigoare a Codului civil regimului acestuia, respectiv art. 998-999 C.civ.. Astfel, fondul de comert era aparat de principiul conform caruia nimeni nu poate produce o paguba fara a o acoperi. 2. Perioada ante si interbelica a adus reglementari specifice dreptului concurentei:

- Legea asupra comertului ambulant din 1884 ; - Legea concurentei neloiale din 1932 care reglementa doar fapte de concurenta neloiala constand in confuzie si false indicatii de proveniena[13] ; - Decretul pentru reglementarea si controlul cartelurilor din 1937; - Legea nr. 26 din 1939 privind acordurile monopoliste. 3. Perioada 1945-1989 a fost una in care neexistand concurenta nici reglementarile amintite sau altele noi nu isi mai aveau rostul. De altfel chiar si dreptul comercial s-a aflat intr-un con de umbra. 4. Dupa 1990 odata cu competitia economica au aparut si normele ce o reglementeaza : - Constitutia garanteaza libertatea comertului si protectia concurentei loiale in art. 134. - Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata prin Legea nr. 298/2001; - Legea nr. 21/1996 a concurentei ; - Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. - Legea nr. 143/1996 privind ajutorul de stat; In privinta comertului international si a concurentei pe pietele internationale Romania a fost nevoita sa respecte intotdeauna regulile acceptate prin conventii internationale : - Conventia de Uniune de la Paris din 1838 (revizuita in 1911, 1958 si 1967) pentru protectia proprietatii industriale cuprinde dispozitii referitoare la concurenta neloiala (art. 10 bis). - Reglementarile General Agreement on Tariffs and Trade (GATT) au fost ratificate in mare parte de Romania[14]: 1. Acordul de baza al GATT ce sanctiona subventiile la export; 2. Codul anti-dumping din 1980 reglementeaza in prezent relatiile comerciale internationale Toate acordurile GATT au urmarit reprimarea dumpingului. Acesta presupune vanzarea unei marfi pe piata externa pe o piata externa la un pret mai mic decat valoarea normala a acestuia. Aceasta practica, considerata neloiala deregleaza piata producatorilor interni, fapt ce a impus instituirea unor taxe anti-dumping egale cu diferenta dintre pretul cerut in tara importatoare si valoarea produsului din tara exportatoare.

- Rezolutia adoptat de Adunarea Generala a O.N.U. : Ansamblul de principii si de reguli echitabile convenite la nivel multilateral pentru contrelul practicilor comerciale restrictive ; fiind vorba de o rezolutie a O.N.U., aceasta nu are caracter de obligativitate.

[1] J. Azma - Le droit francais de la concurrence, P.U.F., Paris, 1989, p. 18 [2] Y. Eminescu - Concurena neleal[, Ed. Lumina Lex, Buc., 1995, p.8 [3] D. Reimer, F.K.Beier, D. Bauman - La rpresion de la concurrence dloyale en Allemagne , Ed. Economica, Paris, 1978, p. 95 [4] O. C[p[`n[ - Dreptul concurenei comerciale, Ed. Lumina Lex, Buc., 1992, p. 18 [5] Michel de Juglart, Benjamin Ippolito-Trait de droit commercial, Ed. Montchrestien, Paris, 1988, p. 667 [6] K.Knap, citat de Y. Eminescu - Concurena neleal[, Ed. Lumina Lex, Buc., 1995,p. 8 [7] Dominique Legeais - Droit commercial et des affaires, Editions Dalloz, Armand Collins, Paris, 2001, p. 254 [8] O. C[p[`n[, Op. cit., p. 21 [9] O. C[p[`n[, Op. cit., p. 24; T. Mrejeru, E. Ilie - Organizarea proteciei consumatorilor @n Rom`nia , Revista Juridica, nr. 8/2000, p. 327 [10] Din acest motiv, precum ]i pentru fapul c[ finalitatea ambelor feluri de reglement[ri converg spre asigurarea unei piee concureniale c`t mai apropiate de interesul consumatorului vom analiza ]i c`teva din reglement[rile privind protecia consumatorului. [11] A se vedea, Xavier de Roux, Dominique Voillemont - Le droit franais de la concurrence et de la distribution, Gide Loyrette Nouel, ed. 1986 [12] Modificat ulterior prin Legea Royer din 27 dec 1973 [13] I.L. Georgescu - Drept comercial rom`n, vol. I, Buc., 1945, p.586 [14] Cele neacceptate de Rom`nia sunt : GATT - runda Uruguay, 1986, Codul privitor la regimul subveniilor ]i m[surilor compensatorii

CONCURENTA COMERCIALA NELOIALA

Este o forma a concurentei care are loc cu mijloace si actiuni contrare, opuse uzantelor comerciale legale. Aceasta distorsioneaza si deturneaza concurenta de la scopul sau in favoarea unuia sau mai multor comercianti prin defavorizarea altora sau a celorlalti. Exercitarea activitatii comerciale contrar uzantelor cinstite.
Metode nepermise de stimulare a vanzarii sau a prestarilor de servicii care impiedic libera concurenta.

Metoda bulgare de zapada, Conform dispozitiilor art. 4 lit. d al Legii nr. 11/1991 constituie contraventie incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unei prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare.
Metoda, denumita uzual ,,bulgare de zapada' consta in promisiunea comerciantului de a preda marfa sau de a executa prestatia la un pret ori tarif inferior celui practicat in mod curent, in schimbul obligatiei asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alti clienti. Atunci cand acestia din urma se prezinta si, la randul lor, se obliga, in aceleasi conditii, sa aduca noi clienti, cumparatorul initial isi primeste avantajul scontat.

Astfel, jurisprudenta franceza a decis ca reprezinta o vanzare tip ,,bulgare de zapada' atunci cand se ofera noua perechi de ciorapi la un pret interesant oricarei cliente care furnizeaza trei comenzi similare ale altor consumatoare . Nu are nici o relevanta imprejurarea ca consumatorul are alegerea intre doua preturi, unul redus daca procura si alti clienti si celalalt normal. Procedeul este neonest si prejudiciaza deopotriva pe ceilalti comercianti ca si pe consumatori, insuflandu-le iluzia ca astfel ar dobandi marfuri sau alte servicii in conditii avantajoase. Un comerciant care vinde stilouri, preda unui cumparator sase bonuri, fiecare reprezentand 1/6 din pretul curent al unui stilou. Inainte de a-si primi stiloul, cumparatorul trebuie sa plaseze cinci din cele sase bonuri, altor consumatori si sa predea comerciantului lista acceptantilor. Fiecare dintre cei cinci acceptanti trebuie sa se prezinte la vanzator si sa accepte, la randul sau, sa preia alte cinci bonuri pe care sa le plaseze dupa acelasi sistem. In momentul in care fiecare dintre noii 25 de acceptanti a prezentat lista persoanelor la care a plasat bonurile, primul consumator isi primeste stiloul la a sasea parte din pretul curent. La prima vedere acest procedeu poate crea iluzia ca ar fi avantajos pentru un consumator care, plasand cele cinci bonuri, primeste stiloul in schimbul unei sume reprezentand o sesime din pretul lui.

Se observa atat imposibilitatea consumatorului dintr-o etapa ulterioara celei initiale de a plasa bonurile cat si imposibilitatea comerciantului de a onora toate comenzile la pretul diminuat. Astfel, in prima etapa, consumatorul primeste obiectul ravnit daca alte 30 de persoane (cele cinci recrutate de el plus cele 25 recrutate de primele cinci) au acceptat sa cumpere produsul si sa recruteze fiecare inca cinci noi aderenti. In cea de a doua etapa, pentru ca primii cinci acceptanti dobandeasca la pret redus obiectul, numarul clientilor ce trebuie sa fie atins in total, impreuna cu ei, este de 155 de persoane. Pentru ca fiecare din cei 25 de clienti etapa a III-a sa-si primeasca avantajul scontat, numarul total al noilor clienti (fara socoti si pe cei 25), trebuie sa fi atins cifra de 750 persoane. In cea de IX-a etapa numarul consumatorilor acceptanti se ridica la cca. doua milioane. Astfel, foarte rapid se ajunge fie la imposibilitatea de a mai gasi clienti, fie la imposibilitatea pentru comerciant de a satisface, la pretul redus, toate cererile. Avantajul scontat de consumatori se vadeste iluzoriu, dar scopul comerciantului, de a capta clientela concurentului sau, a fost atins in paguba altor comercianti Jurisprudenta a calificat acest procedeu, bazat pe sistemul piramidal ca o escrocherie prin care comerciantul isi insuseste un profit ilicit uzand de mijloace frauduloase .

Premii si cadouri
Conform dispozitiilor art. 4 lit. e al Legii nr. 11/19 constituie contraventie incheierea de contracte prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard. In principiu, orice comerciant este liber sa ofere clientelei sale daruri, insa atragerea clientelei prin acest procedeu profita prea putin consumatorilor, pentru ca premiul depinde numai de hazard, ceea ce face ca procedeul sa fie neonest. Spre exemplu: ,,Sampon antiparazitar pentru caini va ofera, gratuit, cabinetul veterinar din str. X. Informatia continuta in text este evident eliptica, pentru ca nu desluseste suficient samponul este oferit oricarui solicitant sau numai clientilor cabinetului, care platesc un serviciu veterinar. In acceptiunea concurentei comerciale, vanzarea cu premiu reprezinta o tehnica de incitare a consumatorului, oferindu-i perspectiva de a obtine deodata cu produsul cumparat sau cu serviciul prestat contra cost si un alt serviciu dobandit ori gratuit ori in conditii avantajoase. Premiul este, asadar, intotdeauna accesoriul produsului ori al serviciului platit. Dimpotriva, cadoul este independent de cumpararea unui produs sau de contractarea unui serviciu. El este acordat oricarei persoane, fara obligatia de a contracta. Traditional, cadourile constau in agende telefonice, ustensile de scris etc. purtand marca celui care le ofera. Uneori, insa, cadoul poate consta intr-un produs informatic. Iata un exemplu:

,,Dar indiferent de faptul ca veti alege sau nu un sistem informatic din cele prezentate mai sus, va oferim gratuit sistemul de contabilitate generala care este in doatare curenta in peste 40 de unitati economice'. Premii permise. Asadar in cadrul legislativ actual, premiile acordate consumatorilor sunt permise daca dobandirea acestor premii nu depinde de o tragere la sorti sau de hazard. Exemple de premii permise: - premiile tip gadget introduse in cutiile cu detergent, imaginile colorate sau hologramele introduse in ambalajul unor dulciuri, micile jucarii din ouale de ciocolata etc.; - premiile constand in obiecte a caror utilitate este legata de aceea a bunului vandut (transport gratuit, adeziv gratuit etc.); Sunt, de asemenea permise premiile platite', care se utilizeaza in doua variante: a) cross-couponing' constand in oferirea cumpararii avantajoase a unui produs pentru cumparatorul altui produs. De exemplu, celui care cumpara o cutie cu detergent i se ofera totodata cumpararea, la un pret avantajos, a unui litru de ulei; b) ,,cheque-ristourne care consta in oferirea pentru cumparatorul unui produs a unei reduceri de pret pentru o alta cumparare ulterioara a aceluiasi produs. Desigur ca in niciuna dintre aceste situatii vanzarea unuia dintre produse nu trebuie sa fie conditionata de cumpararea altui produs (interdictie prevazuta de art. 1 lit. c din Legea nr. 12/1990). Nu cad sub incidenta sanctiunii prevazuta de art. 4 lit. e nici avantajele oferite consumatorilor prin intermediul sistemelor cumulative care se bazeaza pe fidelizarea clientelei: dupa un anumit numar de cumparaturi sau dupa atingerea cumulata a unei valori a cumparaturilor efectuate, cumparatorului i se ramburseaza un anumit procent din aceasta valoare predandu-i-se marfuri sau oferindu-i-se servicii neplatite. Iata cateva exemple: 1) Sistemul COOP Strasbourg. Cumparatorului i se elibereaza un carnet cu paginile divizate in spatii rectangulare intr-un numar determinat. La fiecare cumparare, se predau la casierie consumatorului un numar de timbre valorice corespunzand unui anumit procent din pretul platit. Dupa ce toate spatiile au fost acoperite cu timbre, magazinul retine carnetul si consumatorul beneficiaza de produse neplatite corespunzator valorii globale a timbrelor. Inconvenientul acestui sistem consta in cheltuiala pentru timbre. 2) Sistemul utilizat de restaurantul., Cercle Suisse de Besancon'. Consumatorului i se elibereaza un carnet de fidelitate, utilizabil timp de un an de la data primirii, avand forma si dimensiunile unei carti de vizita. Pe verso sunt 10 spatii rectangulare in care, la fiecare consumatie, se scrie de catre personalul restaurantului data si suma platita. Dupa ce s-au

completat toate spatiile, se acorda consumatorului o reducere de pret egala cu 5% din totalul sumelor platite. Inconvenientul acestui sistem consta in aceea ca se bazeaza pe onestitatea personalului restaurantului, care poate favoriza anumiti consumatori. 3) Sistemul ,,Flamingo Hilton Hotel Casino, Reno, Nevada'. Consumatorul primeste un cupon tiparit, pe care il poate utiliza, dupa ce a introdus in masina de joc cea de a 100-a piesa de 25 de centi, pentru a intra fara plata la spectacolul ,,American Superstars Show'. Acelasi cupon ii ofera, ca alternativa, dupa ce a introdus cea de a 100-a fisa de un dolar in masina de joc, alegerea intre intrarea libera pentru doua persoane la spectacolul mentionat mai sus sau consumatia gratuita si nelimitata pentru doua persoane la bufetul casinoului. Inconvenientul sistemului: ofertantul isi rezerva facultatea de a anula aceasta actiune promotionala fara preaviz, in orice moment. 4) Sistemul Clientul nostru fidel.Consumatorului i se elibereaza un carnet, dupa ce a efectuat prima cumparare in acel magazin. Casierul capseaza originalul bonului pe prima (si ulterior pe proxima libera) intre cele 10 pozitii din carnet. Dupa ce toate pozitiile au fost completate, carnetul se prezinta casierului care controleaza, pe propria raspundere, fiecare bon si calculeaza premiul, scriind cifra pe coperta, in spatiul rezervat, dupa care semneaza si aplica parafa. Casierul retine carnetul pentru decontare. Clientul primeste marfa neplatita pana la concurenta unui procent (3-5%) din valoarea totala a cumparaturilor facute in acel magazin si atestate prin bonurile capsate pe acel carnet. Avantaje: nu se cheltuieste pentru timbre; nu se bazeaza pe onestitatea personalului. Premii interzise conform dispozitiilor art. 4 lit. e. Cad sub incidenta interdictiei prevazute de acest text orice premii oferite cumparatorilor sau beneficiarilor de servicii platite daca obtinerea acestor premii de catre consumator depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard. Este omeneasca tentatia castigului si pe aceasta slabiciune se bazeaza uneori comerciantul pentru a stimula vanzarea prin oferirea participarii la o loterie sau la un concurs dotat cu premii. Asemenea practici contravin liberei concurente in masura m care speranta castigului aleatoriu devine factorul determinant pentru consumator de a alege un produs sau un serviciu si nu calitatea sau pretul acestora. Se impune insa o distinctie intre premiile atribuite ca urmare a participarii la un concurs si premiile a caror atribuire depinde numai de hazard sau de o tragere la sorti. Interdictia nu se refera si la premiile acordate castigatorilor unui concurs, cu titlu de recompensa pentru promovarea cu succes a unui test care le-a pus in valoare cunostintele, inteligenta sau alte aptitudini ori calitatile fizice.

Este interzisa, conform acestui text legal, numai incheierea de contracte comerciale prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard. Asadar, pentru aplicarea acestei norme legale este necesar sa fie intrunite cumulativ patru elemente: a) oferta de vanzare a unui produs sau a unui serviciu, adresata publicului; b) insotirea ofertei de promisiunea unui castig; c) dobandirea acestui castig de catre consumator depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard; d) consumatorul trebuie sa suporte un sacrificiu pecuniar. Numai ultimele doua elemente necesita explicatii suplimentare.

Caracterul aleatoriu al premiului

Se exprima in doua modalitati: a) insasi dobandirea lui depinde numai de o tragere la sorti sau de hazard; b) valoarea premiului depinde de o tragere la sorti. In prima situatie desemnarea castigatorilor se face: a) in urma unei trageri la sorti sau b) ca urmare a hazardului. In cea de a doua situatie, chiar daca toate biletele de participare la tombola sunt castigatoare, castigurile fiind de valori diferite, premiul depinde exclusiv de o tragere la sorti. Exemple de premii acordate ca urmare a tragerii la sorti: 1) Sistemul caddy-cadeau'. Intr-un magazin alimentar cu autoservire, la fiecare ora se ofera marfa gratuita, de o anumita valoare, unui cumparator desemnat prin tragere la sorti; desigur ca pentru a dobandi vocatia la premiu, este necesar sa fi efectuat cumparaturi (sa fi cumparat o anumita marfa sau orice marfa din acel magazin). 2) Sistemul zilelor gratuite, care consta in aceea ca unul sau mai multi consumatori, desemnati prin tragere la sorti, beneficiaza de rambursarea pretului pentru cumparaturile efectuate in acea zi intr-un anumit magazin.

3) Sistemul tombola, conform caruia fiecarui cumparator i se ofera un bilet de loterie; chiar daca toate biletele sunt castigatoare, valoarea premiilor este inegala desigur ca participantii sunt sedusi de perspectiva obtinerii celui mai valoros premiu) ceea ce face ca premiul obtinut sa depinda exclusiv de tragerea la sorti.
Exemple de premiu acordat ca urmare a hazardului:

1.) ,,Doriti o excursie agreabila in Polonia? TRANS-EUROPA va ofera acest prilej saptamanal, in fiecare joi organizam excursii de 3 zile la VARSOVIA si CRACOVIA. Se asigura: - Transport cu autocare NEOPLAN'
- Cazare la hotel (apartament cu 2 camere + baie)

- Ghid atestat Pe traseu se organizeaza TRAGERE LA SORTI. Turistul castigator beneficiaza le o EXCURSIE GRATUITA din partea firmei.' 2.) Atentie la franzelele AGIO! Cea mai buna paine din Arad devine mai pretioasa! Cum? incepand de marti 27 octombrie 1992, in fiecare zi, o franzela produsa de S.C. AGIO S.R.L. va contine un INEL DE AUR! Rugam persoana care il va gasi sa anunte societatea la telefon 12544 sau 73938, in vederea nominalizarii in presa. AGIO-GOLD'

Sacrificiul pecuniar. Toate ofertele de premiu la care se refera dispozitiile art. 4 lit. e al Legii nr. 11/1991 implica un sacrificiu pecuniar din partea consumatorului: cumpararea unui anumit produs sau a oricaruia dintre produsele puse in vanzare e un anumit comerciant. Marimea acestui sacrificiu pecuniar nu are nici o relevanta pentru aplicarea normei legale mentionate.

De asemenea, este irelevant faptul ca la vanzarea marfurilor sau la prestarea serviciilor sunt practicate preturi normale. Astfel s-a considerat ca un fapt de concurenta ilicita punerea in vanzare de catre n comerciant, la preturi obisnuite, a unor pachete cu cafea, fiecare al patru sutelea pachet continand o moneda de aur. Falsa publicitate (art. 4 lit. f Legea nr. 11/1991) Aspecte generale. Constituie contraventie potrivit art. 4 lit. f al Legii nr. 11/1991 si se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 60.000 lei comunicarea sau raspandirea, de catre un comerciant, de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa duca in eroare si sa-i creeze o situatie de favoare in dauna altor concurenti. Din textul citat rezulta ca fapta consta in prezentarea propriei activitati intr-o mina favorabila, fara ca aceasta sa corespunda realitatilor, exagerand intentionat realizarile sau ascunzand cu buna stiinta esecurile, cu scopul de a induce in eroare partenerii comerciali sau consumatorii si de a-si crea o situatie de favoare in dauna altor concurenti Afirmatia unui ziar ca are cel mai mare tiraj dintre ziarele belgiene, daca este inexacta in fapt, constituie un act de concurenta ilicita. Daca prin el insusi faptul unui comerciant, de a exagera, chiar fara rusine, calitatile produselor sale sau rezultatele exploatarii sale nu poate sa dea nastere la obligatiune civila in folosul tertilor, nu e tot astfel cand afirmatiile inexacte poarta asupra unui fapt precis, de care un concurent determinat are dreptul exclusiv sa se prevaleze si pe care publicul nu-l poate controla. In acest caz, comerciantul isi atribuie in mod fals un avantaj care face parte din averea comerciala a concurentului sau. Constituie infractiune prevazuta de art. 265 pct. l al Legii nr.31/1990 si se pedepseste cu inchisoare de la unu la cinci ani fapta fondatorilor, administratorilor sau a directorilor unei societati comerciale care, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, arata cu rea-credinta fapte neadevarate asupra conditiilor economice sau le ascund cu rea-credinta in tot sau in parte. Modalitati de prezentare a falsei publicitati. Cea mai uzuala modalitate de prezentare a falsei publicitati este mesajul scris sau oral, publicat in presa ori afisat pe ziduri si panouri ori difuzat pe calea undelor la radio sau la televiziune. Ea poate fi realizata insa si cu alti suporti: cataloage, liste de bucate (meniuri), ambalaje, sacose, inscriptii pe articole vestimentare, ghiduri turistice sau automobilistice etc. De asemenea publicitatea poate fi realizata chiar prin modul de alcatuire a etichetei obligatorii atasata produsului sau prin formularul de contract tip difuzat clientilor potentiali.

Publicitatea pur orala, facuta pe strazi, in piete sau balciuri poate, de asemenea, sa atraga aplicarea dispozitiilor art. 4 lit. f al Legii nr. 11/1991. Asadar toate mijloacele de exprimare a reclamei sunt vizate de aceasta norma legala, atat textele scrise cat si mesajele orale sau cele transmise publicului prin intermediul unei fotografii, a unui desen prin muzica sau prin zgomot. Practica judiciara a considerat ca s-a comis o falsa publicitate chiar si prin reticenta: - in cazul unei societati care a expus spre vanzare aparate telefonice omitand sa indice ca acestea nu sunt agreate de serviciul de posta si telecomunicatii si in consecinta or putea fi utilizate in aceasta retea ; - in cazul altei societati care a expus spre vanzare, la preturi atragatoare, pneuri automobil fara sa indice ca sunt de ocazie si au fost resapate . Impresia falsa poate fi creata prin utilizarea unei mari diversitati de mijloace: a) inserarea intr-un mesaj publicitar a unor mentiuni restrictive sau contradictorii caractere tipografice minuscule disimulate abil de mentiunile atractive prezentate cu caractere tipografice mult mai mari sau utilizarea incorecta, in acelasi scop de disimulare, a asteriscului de trimitere la clauzele restrictive; b) reproducerea unor imagini sugestive inselatoare pe suportul publicitar (imaginea unui fruct pe ambalajul unei bauturi sintetice creeaza impresia falsa ca bautura ar fi preparata din sucul natural extras din acel fruct); c) utilizarea improprie a unor termeni sugestivi cum sunt: la prima mana desi obiectul la care se refera publicitatea a cunoscut mai multi posesori succesivi) sau natural' (desi produsul a suferit un proces de prelucrare industriala) ori croitorie' si obiectele vestimentare la care se refera au fost confectionate m serie); d) revendicarea unor calificative neatribuite legal ( numarul de de stele in cazul hotelului sau al restaurantului). Aprecierea caracterului fals al publicitatii. Falsitatea mesajului publicitar le fi analizata sub doua aspecte: a) dupa continutul mesajului; b) dupa destinatarul mesajului. a) Tinand cont de continutul mesajului falsa publicitate trebuie sa fie delimitata in raport cu publicitatea care poate induce in eroare cat si fata de publicitatea optimista umoristica.

Este fara indoiala falsa o publicitate care atribuie unui produs o alta compozitie decat cea reala sau o insusire pe care nu o poseda. Este de natura a induce in eroare o publicitate care poate genera o intelegere gresita sau echivoca a mesajului (de exemplu anuntul potrivit caruia un anumit comerciant vinde far a beneficiu' un anumit numar de articole fara a specifica insa i sunt articolele vandute cu pret redus). Uneori enormitatea falsei publicitati este atat de vadita incat nu-l poate deruta pe consumatorul mijlociu (o anumita baterie nu se uzeaza decat prin utilizare, desi insusi fabricantul mentioneaza pe produs o data limita pentru punerea lui in functiune) si intr-o asemenea situatie se apreciaza ca nu exista raspundere juridica pentru falsa publicitate. Pentru aceleasi considerente, publicitatea optimista sau umoristica, daca pastreaza o anumita masura, nu este considerata ca falsa publicitate. Intr-un spot televizat, care facea reclama unei valize, aceasta era utilizata ca minge de fotbal iar rolul jucatorilor era interpretat de cateva buldozere, intregul spectacol urmarind sa sugereze soliditatea valizei. Tribunalul corectional din Paris l-a condamnat pentru publicitate inselatoare pe autorul anuntului, considerand ca turnarea filmului a necesitat utilizarea mai multor valize, inlocuite pe masura ce erau distruse. Curtea de Apel Paris a infirmat aceasta hotarare, considerand ca ,,demonstratia nu putea pacali pe nimeni, filmul oferind un spectacol imaginar, fara pretentii de experienta stiintifica, in plina fictiune si in afara hotarelor realitatii. Curtea de Casatie, prin decizia pronuntata la 21 mai 1984, respingand recursul, a interpretat norma legala aplicabila m sensul ca acesta nu interzice o publicitate hiperbolica, realizata prin parodie sau emfaza, care nu poate insela pe nimeni . b) Luand in considerare destinatarul mesajului publicitar, aprecierea caracterului inselator se poate face sau m raport de consumatorul mijlociu considerat in abstracto sau m raport de destinatarul concret. Daca mesajul publicitar se adreseaza publicului in general, aprecierea riscului de inselaciune, de inducere in eroare se face in abstracto in raport de psihologia consumatorului mijlociu, dotat cu inteligenta si atentie normale si cu un minimum de spirit critic. Daca mesajul se adreseaza unui public determinat, aprecierea se va efectua in concreto, tinandu-se seama de capacitatea acelei categorii sociale careia ii este adresat. De exemplu, in cazul unui mesaj publicitar prezentat pe panouri amplasate pe autostrada s-a apreciat ca el este destinat automobilistilor si de aceea trebuie sa poata fi citit de la distanta si rapid. Daca informatii esentiale sau contradictorii sunt scrise cu caractere prea mici, ele nu vor putea fi percepute deodata cu restul mesajului si exista riscul inducerii in eroare. Tot astfel, daca publicitatea se adreseaza numai unor profesionisti, posibilitatea de inducere in eroare va fi mai redusa pentru ca acest public este mai prevenit si mai putin vulnerabil. Continutul fals la care se raporteaza publicitatea inselatoare.

Falsa publicitate se poate referi, prin continutul ei, la: a) insusi bunul sau serviciul propus; b) pretul si conditiile de vanzare; c) avantajul sau rezultatele promise ori scontate; d) fabricanti, distribuitori sau prestatori. a) Publicitatea falsa cu privire la insusi bunul sau serviciul propus poate privi: 1) Insasi existenta bunului sau a serviciului ( de exemplu: se ofera spre vanzare bunuri de larg consum la preturi avantajoase dar in realitate aceste bunuri nu sunt disponibile in cantitate suficienta sau nu sunt disponibile imediat; se promite o asistenta tehnica dupa vanzare desi comerciantul nu este in masura sa o asigure). 2) Natura bunului sau a serviciului (de exemplu se ofera un aliment dietetic desi i realitate el este medicament). 3) Compozitia produsului (de exemplu: lana' desi produsul este fabricat din lana 30% si fibre sintetice 70%; ,,branza de capra', desi ea este preparata din lapte de capra si de vaca in proportii egale; piele desi materialul este sintetic; ,,colorant natural desi colorantul este sintetic etc.). 4) Calitatile substantiale ale produsului (de exemplu mentiunea ,,motor nou' m izul unui autoturism de ocazie avand motorul original). 5) Controale pretinse a fi fost efectuate asupra produsului (de exemplu in cazul unei macelarii care, prin panoul publicitar afisat, pretinde ca marfa expusa este supusa nor controale bacteriologice regulate desi in realitate ea nu a fost supusa nici controlului obligatoriu prevazut de normele legale). 6) Cantitatea produsului oferit (cantitatea reala este mai redusa decat cea prezentata prin publicitate). 7) Modul si data fabricatiei (de exemplu prezentarea unui produs industrial ca fiind artizanal sau afirmatia falsa ca un mobilier este antic). 8) Originea produsului (de exemplu ,,ceramica de Horezu' sau ,,vase de Corund' desi obiectele sunt confectionate in alta zona, cu material de alta provenienta). 9) Conditiile de utilizare (de exemplu, masina de spalat prezentata ca avand 20 e programe desi numarul de programe real este inferior). b) Publicitatea falsa cu privire la pret si la conditiile de vanzare se poate exprima in:

1. Vanzarea produselor la preturi superioare celor care sunt prezentate in prospectele publicitare. 2. Prezentarea de sloganuri publicitare false cu privire la pretinse avantaje oferite cumparatorilor (de exemplu: daca veti cumpara doua perechi de ciorapi, a treia pereche va este oferita gratuit' desi pretul celor doua perechi corespunde cantitatii de trei perechi de ciorapi). 3. Publicarea unei garantii de x ani pentru cumpararea unui obiect de folosinta indelungata, desi in realitate garantia este acordata conditionat de plata unui supliment de pret. 4. Publicarea de informatii false cu privire la conditiile de plata sau de credit. 5. Inserarea in anunturile publicitare a unor motive de punere in vanzare care ar sugera in mod fals ca vanzatorul este dispus sa accepte un pret redus (de exemplu: mutarea din localitate, lichidarea magazinului etc.). c) Publicitatea falsa cu privire la avantajele sau rezultatele promise sau scontate poate consta in: 1. Promisiuni neonorate (de exemplu neasigurarea de catre o agentie de voiaj a tuturor serviciilor promise turistilor in prospectele publicitare). 2. Rezultate promise cu exagerare (de exemplu reclama facuta unor spori de ciuperci in sensul ca dau productie abundenta in tot cursul anului si pe orice teren, desi performantele reale sunt mult mai modeste). 3. Atribuirea unor virtuti inexistente unui produs (de exemplu lotiune care va reface parul cazut). 4. Prezentarea de false marturii despre satisfactia oferita de un produs (de exemplu leacuri tamaduitoare). d) Falsa publicitate cu privire la fabricanti, distribuitori sau prestatori se poate manifesta prin: 1. Vanzarea unui produs de o marca diferita decat cea anuntata 2. Erijarea unui distribuitor in postura de producator. 3. Autoatribuirea unor calitati inexistente ca: distribuitor agreat de un anumit producator, posesor al unei diplome inexistente, expert, cel mai dinamic grup comercial, ziarul cu cele mai multe exemplare vandute sau unicul aperitiv natural etc.

Actele de concurenta neloiala constituie contraventii si infractiuni, iar in anumite cazuri formeaza obiectul unor actiuni penale in justitie la plangerea partii vatamate sau la sesizarea altor organe in drept BIBLIOGRAFIE
1. 2. Adriana Corhan Dreptul Concurentei Comerciale note de curs, Ed. Europa Nova Lugoj, 1998 Iolanda Eminescu Concurenta neleala, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993

3. O. Capatana Dreptul Concurentei Comerciale. Concurenta neloiala pe piata interna si internationala , Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1994