r_)

a
de economie sanitari 9i management financiar

Canitoluf - Notiuni

Motto "Mul1i vor considera efortul meu actual ca fiind mai pulin folositor. El eludeazd func|ia instrumentald a Economicii si se indreaptd spre obiectivul mqi vechi, mai tadilionaL mai stiinlific, mai explicativ - acelo de a incerca sd inlelegem cum slqu lucrurile."
John Kenneth Galbraith: "Economics and the Public Purpose", Boston, 1973, p.7

OBIECTIVE EDUCATIONALE:

1. Cunoaqterea noSiunilor de economie sanitari care pot fi utilizate in eforturile de a imbundtdli starea de sdndtate a populaliei, precum gi pancle le forte gi punctele slabe
ale acestora

2. Intelegerea modului \n care teoriile si conceptele economiei de piatd sunt aplicqte in

sectorul de sdndtate 3. Inlelegerea modului de utilizare a tehnicr'lor economiei sanitare in evalaarea serviciilor
de sanatate

Politica dezvoltdrii societilii, dezvoltarea economicd, necesiti a avea ca preocupare prioritard sdndtatea, in primul rAnd pentru faptul cd sAnatatea reprezintd prima valoare a
existentei umane.
Sdndtatea este o preocupare prioritari gi din punctul de vedere al rezolvdrii unui areal de statut economic superior pentru noile riscuri (ex. SIDA - obiectiv economic).

Astfel rezidd necesitatea unei condijiondri a sdndtdlii

in

paralel cu condilionarea

economiei, pentru ameliorarea consecintelor sociale, printr-un proces de ajustare a stdrii de bine. Dezvoltarea unui grup naJionalla unei .tari, impune o politicd in care promovarea sdndtdJii este la fel de importantd ca $i cre$terea economicd. Cu alte cuvinte, creqterea economicd trebuie sd contini ca prioritate promovarea qi proteclia calitdfii vietii.

DeJini(ii generale ale economiei: "$tiinla, arta, ansamblu de eficienla, gestiune de activitAli" "arta de a ob1ine maximum de la viald" "ansamblu de activitali al unei colectiviuli umane privind productia gi consumarea bo96liilor"

r t r

Economia este "studiul modului cum indivizii qi societatea aleg cu sau fErd folosirea banilor sd angajeze resurse productive rare ce ar putea avea utiliz[ri alternative in scopul producerii de mdrfuri pe care apoi sd le disfibuie cdtre consum imediat sau in viitor indivizilor sau grupurilor din societate " (Samuelson, 1976). $tiinlele economice pot fi abordate in doud moduri, putand vorbi astfel despre: ecanomia pozitivd incearcd sd explice fenomenele existente gi face afirmafii descriptive. economia normativd - face prediclii despre cum ar trebui sd fie, sau ce ar trebui iEcut, gi sugereazd sau impune anumite conduite. Un sistem economic se definegte ca:

I I

ansamblu structural de relalii de bazi, tehnice qi institulionale, care caracterizeaza organizarea economici a unei societdli gi condi{ioneazd sensul general al deciziilor sale fundamentale gi cauzele predominante ale activitIlii sale.

Un

Existd doud sisteme economice polare (sau extreme)

-t-

Capitolul 9 - Noliuni de economie sanitard gi management financiar

sistemul de piatn - in care se realizeaz6 un schimb liber de produse gi factori de produclie, proprietatea resurselor productive este privatd qi alocarea resurselor se face sub formd autonomA lSsAnd sd funclioneze liber fo4ele autoreglatoare ale pielei (statul poate avea insd rolul de a redistribui resursele iniliale intre indivizi pentru a atinge obiective de echitate) sistemul economiei centralizate - in care schimburile sunt dirijate total de guvem qi in care toate resursele productive sunt in proprietatea statului, iar statul evalueazd nevoile consumatorilor $i decide ce bunuri sd fie produse, in ce cantitate qi cum anume, precum 9i distribulia acestor bunuri.

Definilii ale economiei sanitare: Economia sanitari I este o aplicalie a $tiintelor economice, care studiazd modul in care sunt produse qi furnizate ingrijirile de sdndtate I compofianentul celor care au legdturd cu serviciile de sdndtate (pacienli, medici,
politicieni, etc). Economia sanitari reprezintd o oomponentA a Stiin{ei economice care se ocupd cu studiul fenomenelor legate de produclia gi consumul de servicii medicale. Produclia de servicii se referd la transformarea resurselor carc intrd in sistem (,,input") in servicii (,,output") cu oblinerea de rezultate (,,outcome") cu impact asupra stdrii de sdnatate a comunitdlii.
Consumul de servicii de cd.tre consumatori se referd la cumpdrarea ingrijirilor. Organizalia include componentele urmdtoare care intrd in procesul de productivitate: . structuri; . proces; . rezultate. Pentru inlelegerea noliunilor de economie sanitard se vor defini termenii esenliali, utilizati in domeniu de economigti: evaluare economica; eficacitate; eficienld; echitate; cost; pret;

I I r r I r I

buget.

INPUT
Resurse materiale Resurse umane Resurse financiare

PROCES
Organizarea resurselor Utilizarea resurselor Decizii medicale

REZULTATE Ingrijiri ambulatorii lngrijiri spitalicesti

Servicii comunitare

. t

Termenul de ,,inpult' reprezintd intrdrile care sunt necesare fumizdrii de servicii, iesirile sunt reprezentate de serviciile obJinute din proces. Struclura include resursele, procesul se referd la serviciile produse prin formarea resurselor, iar rezultatele se exprimd prin indicatori ai stdrii de sanatate $i sunt efectul ingrijirilor de sSnltate asupra comunidiii.

-2-

Capitolul 9 - Noliuni de economie sanitard qi management financiar

. r r

Termenul ,,oulputt' se utilizeazi pentru ingrijirile de sanatate produse prin transformarea resurselor, iar termenul de ,,oulcome" se relera la rezultate, adicd la
impactul asupra stdrii de sdnAtate a populaiiei. Impactul ssrviciilor se exprimd prin eficacitatea serviciilor fumizate. Productivitatea este raportul dintre output qi input.

Reprezintd cei doi poli intre care se stabilesc interrelalii qi care stau la baza principiilor economiei moderne.

CEREREA SI OFBRTA

CEREREA r este modul cum consumatorii poten{iali sunt dispugi sd pldteascd pentru diferite bunuri 9i servicii (cerere efectivd). r teoria cererii are in vedere cAt de mult doresc oamenii un bun sau un serviciu lindnd cont qi de restriclia bugetara (veniturile disponibile). Prin urmare cererea nu se confundd cu nevoia, ci reprezintd exprimarea electivd a acesteia din urmd Legea cererii: Daca prelul unui bun sau al unui serviciu cregte, cantitatea ceruti scade. A nu se confunda oererea cu nevoial Elasticitatea cererii - reprezinti modul in care o oantitate cerutd sau oferitd variazd la modifi carea prelului, venitului, etc. Cererea pentru un bun (produs sau serviciu) este determinatd de doud grupuri de factori: 1 Factori specifici individuali, care lin de virstd, gen, obiceiuri, culturd, educalie etc. 2. Factori externi indivizilor, dar comuni societdtii: - prelul bunului
prelul viitor al bunurilor venitul indivizilor (cumpdrdtorilor) marimea pielei distribulia veniturilor in interiorul pie{ei In func,tie de comportamentul cererii in raport cu modificarea venitului indivizilor, bunurile pot fi impirlite in trei categorii principale: dacA cererea penffu anumite bunuri cre$te propo(ional cu cregterea venitului, acestea sunt considerale b u n ur i s u pe r ioare bunurile pentru care cererea cregte propo(ional mai pu{in decat cre$terea venitului sunt bunuri normale dacd cererea pentru bunuri scade odatd cu cre$terea venitului, acestea vor intra in caregoria bunurilor infe rioare Cererea de servicii de ingrijiri de sindtate este inelasticd in raport cu preiul - cererea scade intr-o propo(ie mai micd decdt cregterea pre.tului.
pre-tul celorlalte bunuri (substitutive gi complementare)

^ I r r I

OFERTA - este conectat[ laturii producdtoare de bunuri gi servicii gi se referi la modul cum este afectatd cantitatea de bunuri oferite ca urTnare a costurilor factorilor de productrie gi a preJului produsului final. Capacitatea de plata a consumatorului Este rezultatul imbinirii dorintelor de consum cu posibilitdtile de platd Raportul calitate - prel

r r

-3-

Capitolul 9 - Noliuni de economie sanitar[ 9i management financiar

OFERTA

Reprezintd cantitatea de bunuri sau servicii pe care producdtorii sunt dispuEi si le ofere, la un prel dat, la un anumit moment. in economis existd, de asemenea, o lege a oferlei. Conform acesteia, dacd prelul unui bun sau al unui serviciu cre$te, cantitatea oferitd de cAtre furnizor cregte. Dac[ prelul scade, cantitatea oferit[ scade gi ea. Dintre ceilalli factori cars influenleazd oferta menliondm: - costul de produclie - profitabilitatea bunurilor/serviciilor alternative - profit abilitate a produselor compleme nt are - anticipdrile privind modificarea prelului in viitor - scopul urmdrit de proclucdtor Studiul ofertei de ingrijiri de sAndtate este util pentru: r estimarea costurilor serviciilor oferite r compararea costurilor diverselor servicii sau modele de furnizare a ingrijirilor r evaluarea posibilitStilor de a reduce costurile de personal sau de a inlocui o categorie de personal cu alta r cercetarea pielelor pentru resurse (medici, personal cu pregdtire medie, medicamente, echipamente) qi modul in care aceste piele funclioneazd r evaluarea impactului pe care diversele sisteme de remunerare il au asupra comportamentului fumizorilor de servicii

NEVOIAvs. CEREREA r Nevoia pentru servicii de ingrijiri de sAnatate reprezintd capacitatea de a beneficia de

r I I

pe urma unui tratament.

Nevoia pentru sAn[tate reprezintd capacitatea de a beneficia de pe urma unei stdri fizice sau psihice, in aga fel incit individul sd-gi poatd desfEqura activitatea in cadrul societdtii. In momentul in care nevoia esle exprimatd, ea se transformd in cerete, dar acest lucru se intdmpld doar in cazul in care nevoia esle resimlitd, iar individul esle capabil si doreste sd pldteascd pentru a-gi satisface nevoia respectivi. Cererea pentru sdnAtate depinde de cererea pentru o alimentalie sdn[toas6, pentru o relea de canalizare corespunzatoare, igiend, exerciliu fizic, consum moderat de alcool, absenJa fumatului, condilii bune de locuit, ocupaJii care nu implicd risc, 9i multe altele.

Cererea

r r r I I

penfu sAndhte este influenlatd in principal de: nivelul de educalie venitul indivizilor modul de apreciere 9i valoarea acordati de individ propriei stdri de sdndtate perceperea importanlei vielii
culturd

PrETE iN siNirArE Piata este reprezenhta de toli clienlii potentiali care au aceeaqi nevoie sau dorinli 9i care sint dispugi 9i au capacitatea de a se angaja lntr-o relalie de schimb pentru satisfacerea acelei nevoi sau dorin{e.

-4-

Capitolul 9 - Noliuni de economie sanitard gi management financiar

Fiecare tranzaclie de pe pia{6 prezint[ doud aspecte:

cererea = cantitatea de bunuri pe care cumpArdtorii sunt dispugi si le cumpere Ia un prel dat, la un anumit moment oferta = cantitatea de bunuri pe care producdtorii doresc sd le v6ndd la un pre! dat, la un anumit moment

r I I

Principalul factor care realizeazd echilibrul dintre cerere $i ofertd este pretul. Pre{ul este valoarea de piaJi a unui bun sau a unui serviciu. Prelul nu existd dec6t in mdsura in care apare rela{ia de schimb (de piafn), adicd producdtorul qi utilizatorul (consumatorul) sunt persoane diferite.

Pre{ul de echilibru este pretul pentru care cantitatea de bunuri pe care furnizorii o aduc pe piat[ (oferta) este egald cu cantitatea de bunuri pe care consumatorii doresc sd o cumpere (cererea).
Este sanetatea o

r r

marfr ca oricare alta ? Definirea sindtAlii este absolut necesarl inainte de a incerca o mdsurare a parametrilor
acesteia.

Astfel Organizalia Mondiald a Sdnitdlii definegte sanAtatea ca "acea stare de bine deplin fizic, mental gi social gi doar lipsa bolii 9i a infirmitdlii " dar este general recunoscut cd definilia de mai sus nu este operalionald, respectiv nu permite evaluarea
gi m[surarea stdrii de sdndtate.

EVALUAREA ECONOMIC{ Evaluarea economicd are rolul de a sprijini luarea deciziei atunci cdnd trebuie se aleagd intre mai multe alternative.

sd

Caracteristicile fundamentale ale unei evaludri economice sunt: - evaluarea economicd analizeazd aldl costurile cAt gi consecinlele unei activit6!i - analiza economicd impune o alegere. Resursele fiind limitate, nu putem produce toate serviciile, chiar dacd unele pot avea efecte terapautice extraordinare. Prin urmare, trebuie frcute alegeri intre diferite alternative pe baza unor criterii.

r costuri de personal r materials t echipamente r costuri de capital 2. Costurile suportate de pacien{i gi familiile lor r pldti efectuate din buzunar I resursele pacientului 9i ale familiei pentru tratament r timpul pierdut de la locul de munci r costurile psihice (intangibile)
Costul real =

Pe baza acestor doud caracteristici, putem defini evaluarea economic[: "o analizd comparativd a costurilor Si consecinlelor diferitelor activitdyi alternative". l. Costurile suportate de sectorul de sindtate

costul actual x indicele deflaliei pentru anul de calculat indicele deflaliei pentru anul in care a aparut costul

Capitolul 9 - Noliuni de economie sanitard 9i management financiar

Tehnici de evaluare economicd in funclie de modul in care sunt analizate consecinlele, evaluarea economicd este
cunoscutd sub Patru aspecte: analiza de minimizare a costurilor analiza cost-eficacitate analiza cost-utilitate analiza cost beneficiu

r r r

Agentii economici "egenlii economici sunt persoane sau grupuri de persoane fizice gi/sau juridice care, in r d" participan{i la viala economici, indeplinesc roluri qi au comportamente "uiitui. economice similare. de Gruparea agenlilor economici se face pe baza mai multor criterii: subiecfi domeniul p.p.i",*", io.m" de organizare gi folosirea factorilor de produclie, sfera sau de activitate etc. Spitalul - agent economic j-ipit"frf "este cel mai semnificativ consumator de servicii qi fonduri destinate

r -

r
a

ingrijirilor de sdndtate DJ is"..n"a spitalele au devenit o piaF suprasaturata cu personal medical $i

ingrij ire

de de

ip-itdfrf este totodatd $i o modalitate foarte controversatd de fumizars a serviciilor

san[tate Raritatea resurselor in economia sindtdlii

rProblemafundamentalapecareoimplicdaplicareacunogtinlelorgitalentelor
profesiunii medicale peniru asigurarea sdnetdlii oamenilor iesurselor (scopuri infinite / mijloace finite)'
Managementul financiar Defini!ie -*unug"r"ntrlui

constituie raritateo

financiar este acela ce pune in valoare performantele oamenilor, factori,l de productie determinant si devine realizabil numai daca imbraca o * firma, dimensiune concreta si pozitiva in raportul management profit - valoare Latura financiara se gaseste in toate componentele activitatii manageriale si anume:

-actul manageirial (prevedere, organizare, coordonare, antrcnare si control-evaluare ) -in toate .G..nt"j. sistemului de management: sistemul organizatoric, sistemul informational, sistemul decizional, sistemul metodelor si tehnicilor de management
etc.

Scopul : asigurarea resurselor financiare necesarg' alocarea gi utilizarea lor profitabild,

r r r r

creqterea

valorii firmei,

dezvoltarea, consolidarea 9i siguranJa patrimoniului acesteia,

r?ndeplinegteunrolactiv,pominddelaresurselefinanciaremobilizabilein: r siabiliiea obiectivelor strategice qi tactice ale firmei; r controlul qi evaluarea indeplinirii acestora'

-6-

Capitolul 9 - Noliuni de economie sanitard qi management financiar

Functiile managementului financiar previziuneafinanciard organizareafinanciar.4 coordonareafinanciard antrenatreafinanciar[ control-evaluareafinanciar[
Costul de productie

l. 2. 3. 4. 5. r r I r r r r I r I r r r

este cea mai importantd component[ a managementului financiar exprimd modul in carc se realizeaz[ consumul gi valorificarea factorilor de producfie (capitalul, natura, munca, informalia, qtiin{a etc.) Costul de productie este o categorie valoricd fundamentald a economiei de schimb
:

Manifestdri ale costului de productie Cost unitar Cost global Cost de seclie Cost de uzinb Cost marginal Cost complet Cost normal Cost standard Cost obiectiv Cost mediu

Ca urmare, in domeniul costurilor de producfie, managementul trebuie sd creeze cadrul

organizatoric Ai de responsabilitate penhu solulionarea unor probleme cardinale, la solutionarea clrora trebuie s6-gi aducd contribu{ia intreg personalul firmei, iar solutiile care se adoptd au rezonan{d generald ln firmd

dramatice, cel mai autentic ghid de comportare profesionald trebuie sd fie rdspunsul de congtiint6 al datoriei medicale, care va da solu$ii de echilibru intre o asistentd umand gi nediscriminatorie cu resursele materiale ale asistentei medicale.

in fata tuturor problemelor, uneori

-7