Sunteți pe pagina 1din 4

Pescuitul somnului Pescuitul somnului vizeaza indeosebi exemplarele mari, fiecare pescar dorind sa prinda un exemplar cat mai

mare si nu "moace" de 1-2 kg. De aceea pescuitul aces tor exemplare este diferit de cel al celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni. Trofeele de somn, exemplarele de peste 20 de kilograme se gasesc in raurile mari (Olt, Mures, Prut, Siret, Cris), in Dunare si Delta acesteia, precum si in lacu rile mari de campie. De regula somnul este sedentar, nemiscandu-se prea mult in jurul locului sau de vanatoare, localnicii cunosc aceste locuri (fiind un peste teritorial, acolo und e s-a prins un somn mare, peste catva timp va veni un altul sa-i ocupe locul). P escarilor aflati la pescuit doar pentru o zi-doua nu le ramane decat sa se ghide ze dupa experienta si configuratia locului. Un copac prabusit in apa, un cotlon sapat in malul raului, o groapa din mijlocul lacului sunt tot atatea locuri pref erate de somn. Ca regula generala, somnul se gaseste acolo unde are sa se ascund a, adica in preajma oricarui obstacol aflat in apa. Intr-un canal de irigatie di n campie, nu mai adanc de jumatate de metru am avut surpriza sa pescuiesc doi so motei .... cu cauciucul, respectiv cand am ridicat din canal o anvelopa de masin a pe care cei doi somotei o gasisera extrem de buna drept ascunzatoare. Somnul mai mare pleaca la vanatoare noaptea, si uneori se aude plescaitul pe car e il face la suprafata apei cu coada. Somoteii vaneaza in carduri, chiar si in t impul zilei. 51529cpf93rqm2g Momeala folosita la prinderea somnului este foarte diversa. Se folosesc cu succe s coropisnitele, caraseii, ramele mari serpesti, broscutele, tiparii. Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Se poate trage pe carlig, dar astfel nu va mai atrage pestele decat prin miros si partia l prin vaz. Mai bine o legam de tija carligului cu ata, tinand-o astfel vie o pe rioada mai mare de timp si sporindu-i sansele de a fi reperata datorita miscaril or ei. Caraseii de circa 10-15 cm ii prindem in carlig fie de buza superioara, fie de s pate, avand grija sa nu le lovim coloana vertebrala. Detalii in articolul Pescui tul la rapitori cu momeli vii. Atat caraseii cat si tiparii ii prindem fie la un dita, la mal, fie cu un halau (napatca). Ramele serpesti le scoatem chiar de pe malul baltii. Sunt de culoare neagra-verz uie, aspre la pipait si foarte rezistente, de dimensiuni mari. Cea mai mare pe c are am prins-o a fost de aproape 1 cm diametru si 30 cm lungime. Cel mai bine se pun in buchet pe un carlig cu tija lunga, numarul 1/0. Fiind rezistente nu vor putea fi mancate de pestii mici si vor ramane mult timp pe fundul apei in astept area somnului vizat. Sunt o momeala buna si pentru crapul mare, astfel ca putem avea surpriza sa prindem un astfel de peste. pq529c1593rqqm Broscuta se prinde trecandu-i carligul printre oasele picioarelor din spate. Se pune pe fir in apropierea ei o bucatica de pluta care sa o impiedice sa se ascun da in malul de pe fund. Din 10 in 10 minute se scoate la suprafata pentru a-i pe rmite sa respire. Nadirea nu se practica la pescuitul somnului, poate doar de catre unii localnici care stiu precis unde isi are salasul, cu mate de gaina, resturi alimentare in descompunere. Lanseta va fi de 3-3.50 metri pentru pescuitul de pe mal si de 2.50-3 metri la p escuitul din barca, cu o actiune de minim 50-100 de grame. Materialul din care e

ste construita poate fi carbon dar si fibra de stica solida este buna, mai ales datorita actiunii sale telescopice. Mulineta va fi una mare, cu o capacitate de minim 100 metri de fir de 0.40. Cel mai bine ar fi sa puneti pe ea cam 150 de metri de fir, nu putine fiind cazurile cand un somn nu a putut fi oprit desfasurand tot firul de pe mulineta. Iar cand acel somn este captura vietii, regretele de a nu fi avut fir suficient sunt tar dive. Mulineta poate fi atat cu tambur fix dar si cu tambur rotativ, sau o mulin eta multiplicatoare. Nailonul va avea diametrul in functie de talia pestelui cautat, dar oricum peste 0.35 mm. Pe mulineta se vor pune 100-150 metri de fir. Struna pentru pescuitul la somn va fi metalica pentru exemplarele mari, din sarma de otel de 30-40 cm lu ngime. Pentru somnii mai mici de pana la 5 kg se poate folosi si o struna dintrun nailon mai gros, de 0.60. Carligele vor fi cu tija lunga, mari, deoarece somnul are gura mare. De obicei s e folosesc numerele 2/0-1/0 pentru carasel, broasca, 1-2 pentru pescuitul cu ram a. Plumbul va fi de o greutate care sa permita lansarea monturii si tinerea acestei a (carasei, tipari) pe loc. Se poate pescui atat cu lanseta cu pluta (fixa sau culisanta), fie cu lanseta cu plumbul pe fundul apei. Se lanseaza in apropierea locului banuit a avea somn, c u grija pentru a nu strica momeala din carlig mai ales atunci cand aceasta este un pestisor viu sau o coropisnita. Atentie de asemenea pentru a nu depasi putere a de aruncare a lansetei si a risca ruperea acesteia. Lanseta va fi supravegheat a tot timpul iar atunci cand este lasata nesupravegheata (cu totii stim ca de ob icei chiar in astfel de momente trage pestele) este bine sa fie legata de maner cu o sfoara legata de un copac, o piatra. Inteparea somnului se face puternic, pentru a asigura patrunderea carligului in gura osoasa, plina de dinti. Vom astepta cateva momente, pentru a fi siguri ca m omeala a fost inghitita de catre somn si abia apoi vom intepa. Scoaterea somnului mare la mal este cea mai dificila parte a pescuitului acestui a. In primul moment acesta nu se misca, parand ca am agatat o cioata. Il putem s coate din aceasta stare ciupind usor firul lansetei si producand astfel vibratii . In momentul imediat urmator, cand realizeaza ca ceva nu este in ordine, somnul p leaca in viteza si de obicei acesta este punctul critic. Poate sa intre in adapo stul sau de sub apa, sa se indeparteze fara sa-i pese prea mult de noi sau sa ru pa firul datorita unei frane prea tare stranse. Daca nici una din aceste situati i nu se intampla si reusiti sa mentineti contactul cu pestele, aveti toate sanse le sa-l vedeti pe mal. Obosirea somnului se realizeaza ritmic, aducandu-l treptat cu gura la aer, fara a-l grabi, nu rare fiind drill-urile de 30-50 de minute, in functie de talia pes telui. Dificultatea luptei cu somnul nu consta atat in zbaterea acestuia cat in greutatea sa, de care stie sa profite indoindu-se ca un arc si ramanand pe fundu l apei. Odata obosit si adus la mal sau langa barca, somnul poate fi ridicat cu minciogu l (atunci cand incape), cu gafa (un instrument de intepat foarte bine ascutit si curbat ca un carlig) sau cu mana bagata in gura pestelui. Unii folosesc si un r etevei de lemn cu care lovesc pestele in cap cand acesta ajunge la mal. Pescuitul somnului la clonc

Este un pescuit care se practica indeosebi de catre pescarii profesionisti pana la aparitia metodelor mai noi si mai "productive", gen curentul electric. Cloncu l este un lemn curb scobit la un capat care produce un zgomot infundat la lovire a apei. Zgomotul sau vibratiile produse sunt de natura a scoate somnul din ascun zatoarea sa, acesta ridicandu-se la suprafata in cautarea prazii. Nu incercati s a va faceti singuri un astfel de clonc, acesta este un instrument pe cat de prim itiv pe atat de complex precum un bumerang, o cat mai mica diferenta fata de "or iginal" anuland complet actiunea sa. Pescarul se afla in barca (de obicei sunt doi pescari unul pescuind iar altul ti nand barca deasupra locului banuit a avea somni) cu doua-trei lansete. Plumbul e ste greu pentru a tine firul intins chiar in curent, ajungand pana la 200 de gra me. Momeala este fie o coropisnita, fie un pestisor sau un buchet de rame. Se ma i leaga pe fir si cateva fire de lana rosie pentru sporirea atractivitatii. Momeli naturale - coropisnita Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Mirosul caracteristic al acesteia este depistat de catre "mustacios" de la mare distanta , si sunt locuri pe Dunare unde o coropisnita in carlig echivaleaza cu un somote i. Cum o gasim Cel mai adesea o gasim din intamplare, sapand dupa rame. Dar putem sa o cautam c u sanse mari in rasadnitele din gradinile de legume. Aceste rasadnite sunt culti vate primavara devreme pe un substrat de gunoi de grajd in care coropisnitele pr efera sa ierneze datorita caldurii degajate. Prezenta coropisnitei se recunoaste prin micile ridicaturi la suprafata solului si dupa prezenta plantutelor ofilit e care se smulg usor, acestea fiind retezate de la radacina. Uneori in noptile d e vara o putem vedea zburand in jurul unui bec aprins. Cum o pastram A doua problema, dupa gasirea coropisnitelor, este pastrarea lor. Vom folosi un vas de minim 10 litri (acvariu vechi, galeata, etc.). Cu cat vasul este mai volu minos, cu atat "confortul" coropisnitelor va fi mai mare si implicit durata lor de viata in captivitate. Cea mai buna densitate ar fi de o coropisnita / un litr u de pamant. Pentru a nu se rani intre ele le vom taia cu o forfecuta varfurile labelor scorm onitoare. Nu le vom rupe labele in intregime fiindca vor supravietui mult mai pu tin. Pamantul va fi umed si afanat, cel de la musuroaiele de cartita, de padure sau d e gunoi fiind cel mai bun. La nevoie vom amesteca niste frunze in pamant normal. Vom amesteca de asemenea si cativa morcovi, tulpini si radacini de plante, cart ofi, pentru hrana coropisnitelor. Vasul cu coropisnite il vom tine cat mai departe de soare si caldura. Ideal ar f i un beci. De asemenea, trebuie sa il tinem acoperit cu un capac, altfel vom ave a ocazia sa descoperim ca o desi are un aspect atat de greoi, coropisnita poate totusi zbura. Pana la locul de pescuit vom transporta coropisnitele intr-un vas mai mic, de ge nul unei galeti de plastic de 5 litri umpluta cu pamant reavan si cu frunze, cu capac prevazut cu gauri mici pentru aerisire. Vom avea tot timpul grija sa nu o lasam in bataia directa a soarelui si vom umezi din cand in cand pamantul, daca este nevoie.

Cum pescuim Se foloseste pe carlige simple cu tija aproximativ de lungimea ei, numarul 1/0 3/0. Pentru a rezista mai bine in carlig, mai degraba o legam de tija acestuia, cu ata subtire, trecuta de cateva ori in jurul ei, decat sa o strapungem ca pe o rama.