Fundamentele pedagogiei note de curs..

Popescu-Mitroi Maria-Monica
1
CERCETAREA PEDAGOGIC SI INOVATIA N NVTMNT
1. CERCETAREA $TIIN|IFIC o activitate desfsurat n domeniul unei discipline stiin|ifice sau n
cel interdisciplinar. Scopul ei fundamental este de a aduce dovezi empirice (provenite din experien|,
observa|ii, experimente) pentru a consolida sau schimba o idee teoretic (ipotez, model explicativ,
interpretare, lege, etc).
Tipuri de cercetri (Kumar, 1999, apud Vrg D., 2004):
Dup aplicabilitatea cercetrii: fundamental (testarea si rafinarea teoriilor existente) si
aplicativ (se aplic metodologia existent, iar rezultatele pot fi folosite n scop
ameliorativ);
Dup obiectivele asumate: descriptiv (bazat pe descrierea unei sita|ii, unui fenomen,
sistem, etc), corela|ional (descoperirea unei rela|ii ntre anumite aspecte), explicativ
(clarificarea mecanismului ce st la baza unei rela|ii existente ntre dou aspecte),
explorativ (studiu pilot ntr-un domeniu despre care nu se stiu prea multe lucruri);
Dup tipul informa|iei: calitativ (descrierea unei situa|ii observate, enumerarea unor
evenimente, colectarea unor opinii), cantitativ (utilizarea statisticii pentru a surprinde
magnitudinea varia|iilor unui fenomen);
Dup natura investiga|iei: experimental (se bazeaz pe surprinderea unei rela|ii cauz-
efect, cu men|iunea c se introduce o presupus cauz si se analizeaz efectul produs de
aceasta), non-experimental (se investigheaz ce anume ar fi putut produce efectul
descoperit), cvasi-experimental (combin caracteristicile celorlalte dou, selec|ia
subiec|ilor se face dup anumite criterii).
n practic aceste tipuri de cercetri se regsesc n formule combinate, ca de exemplu, o cercetare non-
experimental, cantitativ, corela|ional, aplicativ.
2. CERCETAREA PEDAGOGIC este o ac|iune de observare si investigare, pe baza creia
cunoastem, ameliorm sau inovm fenomenul educa|ional.
Funciile cercetrii pedagogice sunt:
Funcia explicativ este specific cercetrii pedagogice fundamentale, orientat spre noutate
stiin|ific, ce conduce la elaborarea unor modele teoretice explicative, necesare cunoasterii legit|ilor
fenomenelor educa|ionale.
Funcia praxiologic n sensul c, cercetarea aplicativ, prin investiga|iile empirice contribuie la
cresterea eficien|ei ac|iunilor educa|ionale si la inovarea practicii scolare, prin introducerea de noi modele
ac|ionale.
Funcia sistematizatoare cercetarea pedagogic ofer baza logic de sintez, de organizare si
prelucrare a datelor experimentale.
Funcia referenial-informaional asigur culegerea informa|iilor cu privire la func|ionalitatea
procesului instructiv-educativ, raportnd datele cercetrii pedagogice la un sistem teoretic general, cu
valoare explicativ.
Funcia de perfecionare i inovare a nvmntului i educaiei, n raport de cerin|ele dezvoltrii
stiin|ei, tehnicii, culturii si economiei de pia|.
Funcia predictiv, adic de anticipare a unor modele educa|ionale, cerute de perspectivele
dezvoltrii social-economice.
Obiectivele generale ale cercetrii pedagogice. G. DE LANDSHEERE (1964) consider c
cercetarea pedagogic are cinci obiective generale:
I. Cunoaterea elevilor cu particularittile lor psihologice i de nvare. Acest obiectiv se poate
concretiza n mai multe teme de cercetare legate de: cum se comport elevii n diferite stri de
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
Fundamentele pedagogiei note de curs..Popescu-Mitroi Maria-Monica
2
sanatate psihica si mintal, de crestere si dezvoltare (copiii normali, copiii handicapa|i, copiii inadapta|i
social, copiii rmasi n urm pedagogic); cum se vd copiii si cum sunt percepu|i de ceilal|i, etc;
II. Cunoaterea educatorilor i a procesului de nvmnt: Educatorii/ Prinii: educa|ia n familie,
pregtirea prin|ilor, rela|iile familie-scoal; Profesorii: selec|ia, formarea, statutul, psihologia si
competen|ele specifice ale profesiei didactice; Mediul natural i mediul social: probleme legate de
adaptarea la un anumit mediu; Procesul de nvmnt: Psihologia predrii; Metodologia predrii;
Evaluarea/ examenele; Orientarea scolar si profesional; Consilierea psihopedagogic, etc.
III. Cunoaterea materiilor de nvmnt: Obiectivele; Con|inutul predrii; Planificarea si programarea
con|inuturilor; Crearea curriculelor.
IV. Cunoaterea sistemului educativ: Funcionare: de ansamblu (structur general), func|ionarea
unor institu|ii de educa|ie; Administrare: legisla|ie, finan|are, resurse, construc|ii scolare, evolu|ie
demografic, managementul institu|iei de nv|mnt.
V. Cunoaterea soluiilor aduse de alii : In trecut: cercetri de istoria pedagogiei; In prezent:
cercetri de pedagogie comparat.
Formele cercetrii pedagogice. Cercetarea pedagogic cuprinde (apud Diaconu M.):
Studiile experimentale avnd ca scop examinarea critica a practicilor existente sau a unor noi
propuneri de ac|iune practic;
Anchetele si n general observaiile ntreprinse asupra faptelor educa|ionale;
Contribuiile teoretice, istorice, filozofice sau interdisciplinare destinate s contureze cadru
general de studiu al diferitelor probleme ale educa|iei.
Analiza critic a literaturii de cercetare;
Cercetrile operaionale, aplicative ale unor programe educative locale menite s amelioreze o
stare local.
3. ETAPELE CERCETRII PEDAGOGICE
I. Definirea problemei - ceva ce intr n sfera preocuprilor cercettorului: ceva ce contrariaz, o
dificultate, o problem din practica pedagogic la care nu s-au gsit solu|ii teoretice si practice.
Delimitarea si clarificarea problemei implic o bogat documentare.
II. Colectarea informaiilor adunarea de informa|ii relevante pentru problema studiat.
III. Elaborarea ipotezelor. Concomitent cu definirea problemei se trebuie s identificm scopul si
obiectivele cercetrii (de ce? ce ne propunem s clarificm?). Formularea ipotezei de studiu implic o
presupunere care are valoare de adevr pn la ob|inerea unor informa|ii care s o valideze sau s o
infirme sau o ntrebare la care se caut rspuns prin cerectarea ce urmeaz s se desfsoare.
IV. Design-ul cercetrii.
1. Aceast etap presupune aspecte ce |in deorganizarea cercetrii: perioada de cercetare, locul unde se
desfsoar, participan|ii la cercetare si caracteristicile lor, fixarea grupului experimental si a celui martor
dac e cazul, discipline de nv|mnt vizate n cercetare, baza material necesar, al|i investigatori si
colaboratori implica|i, etc
2. Metodologia cercetrii implic -alegerea (a) metodelor i tehnicilor de cercetare:
1. Lectura tiinific este consemnat n fise pe probleme si subprobleme care cuprind:
autorul, titlul lucrrii, locul apari|iei, anul, editura si pagina. Fisele sunt de mai multe
tipuri: fise de idei, de citate si de sintez, care cuprind si judec|i de evaluare a ideilor.
2. Metoda observaiei este utilizat pe scar larg pentru investigare si culegere a datelor
experimentale, respectndu-se unele cerin|e: formularea unui scop precis al observrii,
alctuirea unui plan de observare, nregistrarea fidel a datelor (video, audio sau clasic),
clasificarea, compararea, raportarea si interpretarea datelor. Observarea poate fi spontan,
stiin|ific, de explorare si de experimentare.
3. Metoda studiului de caz cuprinde: prezentarea cazului; analiza cazului; propunerea de
solu|ii si testarea acestora; aplicarea solu|iei mai eficiente.
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
Fundamentele pedagogiei note de curs..Popescu-Mitroi Maria-Monica
3
4. Analiza produselor activitii colare care sunt ,,obiectivri ale muncii elevilor: lucrri
scrise, compuneri, desene, caiete de teme, obiecte confec|ionate, etc
5. Metoda cercetrii documentelor colare - al documentelor de arhiv gen cataloage, foi
matricole, programe, planificri calendaristice, fise psihopedagogice, etc
6. Experimentul pedagogic const n msurarea efectului produs ca urmare a introducerii
unuia sau mai multor factori experimentali.
7. Metoda testelor. n func|ie de ceea ce msurm, ntlnim teste pedagogice (de cunostin|e,
deprinderi, abilit|i), teste psihologice si teste sociometrice, care msoar rela|iile
interpersonale din grup.
8. Interviul i chestionarele scrise, convorbirea individual sau n grup, ancheta
psihopedagogic constituie tehnici eficiente pentru culegerea si interpretarea datelor
necesare cercetrii pedagogice.
9. Metoda scalelor de opinii i atitudini, n care rezultatele se distribuie pe o scal cu mai
multe intervale.
(b) Alegerea metodelor de msurare i prelucrare a datelor, prin clasificarea si ordonarea acestora,
folosind calculul statistic, curbele statistice de mrime, de distribu|ie si de corela|ie. Metode de msurare a
datelor: numrarea (nregistrarea aspectelor luate n studiu, ex. numr de rspunsuri corecte sau numr de
rspunsuri gresite); clasificarea sau ordonarea (procedeul rangului, adic asezarea subiec|ilor n ordine
cresctoare sau descresctoare); compararea sau raportarea la un etalon care poate fi mrimea teoretic sau
mrimea total. Metode de prelucrare statistic (utilizare de tehnici matematico-statistice) din care fac
parte calculul indicilor statistici (medii, mediana, modul, abaterea standard, coeficien|ii de corela|ie, etc) si
metodele de prelucrare grafic a datelor (grafice, diagrame).
V. Formularea concluziilor.
In urma analizei cantitative (rezultatelor ob|inute n urma prelucrrii statistice) si analizei calitative
(interpretarea teoretic a acestor rezultate) se pot desprinde concluziile cercetrii. In acelasi timp
concluziile redau sintetic demersul realizat, rezultatele si rela|ia lor cu teoria, dar si implica|iile pentru
cercetrile urmtoare. Rezultatele pot s indice o confirmare a studiilor anterioare, o aprofundare a
acestora, ueori chiar o modificare a teoriei de la care s-a pornit. Un cercettor bun ntotdeauna si
evalueaz demersul pentru a sesiza eventualele puncte slabe.
Tot designul cercetrii trebuie descris cu exactitate pentru a da posibilitatea altor cercettori de replicare a
studiului. Replicarea este o metod de validare a rezultatelor ob|inute.
STUDIILE EXPERIMENTALE
Metoda experimentului. Experimentul modificarea inten|ionat a unui factor din cei presupusi a
influen|a comportamentul unei persoane ntr-o anumit situa|ie cu scopul de a observa efectul.
Experimentul psihopedagogic este considerat o variant a experimentului natural. El poate fi de
dou feluri: constatativ (urmreste constatarea existen|ei unei rela|ii semnificative dintre un anumit
fapt, controlat de experimentator si un anumit comportament al subiectului); formativ (urmreste s
produc o anumit schimbare persistent n comportamentul subiectilor, ca urmare a unui program
educativ, special conceput de cercettor).
Variabila independent (VI) stimuli cu influen| relevant (cauzal) asupra unor presta|ii,
comportamente care devin Variabile dependente (VD). Este selectat, introdus si modificat
inten|ionat de experimentator; Tot aici se ncadreaz variabilele ,,etichet sau clasificatorii: nivelul
de scolaritate, vrsta, sex, nivelul performan|elor scolare, nivel intelectual, etc
Variabila dependent (VD) se refer la performan|ele comportamentale. Este dat de efectele
introducerii variabilei independente; Trebuie s fie sensibil la manipulrile VI, s fie usor de
msurat si clar definit.
Variabile confundate, strine sau mascate (VM) sunt implicate n ob|inerea rezultatelor fr a se
dori acest lucru. Ele trebuie sesizate de experimentator si excluse din studiu pentru c impiedic
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
Fundamentele pedagogiei note de curs..Popescu-Mitroi Maria-Monica
4
identificarea cauzelor reale ale evenimentelor. De multe ori efectul observat este determinat de
variabilele manipulate de experimentator, dar si de combinarea unor variabile necontrolate.
Ipoteza - este o presupunere (supozi|ie) care are valoare de adevr pn la ob|inerea unor informa|ii
care s o valideze sau s o infirme ,,Variabila X (VI) influeneaz/cauzeaz/ declaneaz variabila Y
(VD), iar modificrile se datoreaz factorului experimental. In cercetrile non-experimentale
ipotezele pot eviden|ia o rela|ie de covariere ntre cele dou variabile. Trebuie s fie astfel formulate
nct s fie testabile si demonstrabile. Opera|ionalizarea sau definirea unui construct teoretic este
destul de dificil de realizat: spre exemplu trebuie definit exact ce n|elegem prin cresterea
,,interesului pentru disciplina matematic.
Participanii sau eantionul reprezint numrul total si reparti|ia pe grupuri al celor cuprinsi n
studiu, precum si caracteristicile lor relevante care fac referire la: cum si de unde au fost ei selecta|i
si informa|ii adi|ionale relevante pentru studiu. Trebuie men|ionat procedura de esantionare pentru
a se vedea dac esantionul este reprezentativ, n raport cu popula|ia din care a fost extras.
Esantioanele pot fi independente (dou grupe extrase dup legea ntmplrii dintr-o colectivitate mai
mare) sau perechi (fiecrui element dintr-un grup i corespunde un element n cellalt, formeaz o
pereche). De asemenea, se impune utilizarea pe lang grupul experimental, a unui grup martor sau
de control.
Instrumente de lucru aparate, materiale, instrumente de msur folosite descrise n detaliu si
argumentele care stau la baza alegerii acestora, criteriile de selec|ie.
Procedura de lucru Se explic n detaliu fiecare secven| relevant a interac|iunii cercettor-
participan|i (instructaje, modalit|i de control a variabilelor strine, etc)
Planuri experimentale. Schemele experimentale au fost clasificate de cercettori n trei categorii,
dup rigurozitatea cu care controleaz variabilele: (a) scheme preexperimentale; (b) scheme
cvasiexperimentale; (c) scheme experimentale propriu-zise (E. NOVEANU, 1981, apud Diaconu
M.):
(a) Schemele preexperimentale pot fi: (1) experiment cuo singur grup de elevi n a crei
practic scolar se introduce o modificare (de ex. folosirea n predare a calculatorului),
urmat de aplicarea unui test; (2) experiment organizat n acelasi fel (cu o singur grup), cu
singura precizare c se d, n plus, un test iniial (nainte de nceperea experimentului,
pentru a se stabili pregtirea initial a elevilor); (3) experiment care se desfsoar cu dou
grupe (clase) de elevi, dintre care una si va desfsura activitatea la fel ca nainte(grupa
martor/ de control), iar cealalt (grupa experimental) va lucra n conditii modificate (de
ex. cu ajutorul calculatorului); se aplic un test final ambelor grupe si se compar
rezultatele ( nu se aplic ns un test initial, si astfel nu se poate stabili dac cele dou grupe
sunt echivalente, de ex., n ceea ce priveste cunostintele lor anterioare etc.).
(b)Schemele cvasiexperimentale sunt considerate acceptabile atunci cnd este
imposibil organizarea mai riguroas a cercetrii (Noveanu E., 1981, pag. 144). Cele mai
cunoscute scheme de acest tip sunt urmtoarele: (1) experimentul cu o singur grup de
elevi, creia i se aplic mai multe teste succesive, nainte de a fi introdus modificarea
dorit, iar n final, i se aplic teste identice ca structuri mod de administrare cu primele;
(2) experimentul cuo singur grup cu tratament alternativ (de ex., aceleiasi grupe, unele
lecii i se predau n mod obinuit, alte lectii printr-o nou metod; dup fiecare lectte se
aplic teste, apoi se compar rezultatele obtinute de elevi dup lectiile predate obisnuit, cu
cele obtinute dup lectiile predate dup noua metod); (3) experiment cu dou grupe
echivalente, cu test iniial si test final (spre deosebire de schema preexperimental (3), n
aces caz, ambelor grupe li se aplic un test initial; dac la acest test se constat existenta
unor diferente ntre grupe, se aplic o tehnic statistic special numit analiza
covarian|ei); (4) experiment organizat cudou grupe, dup schemarotaiei simple(celor
dou grupe li se pred, alternativ, unele lecii prin vechea metod, altele prinmetoda nou;
fiecare lecie ncepe printr-untest iniial si se sfrseste cu untest final; dac fiecare dintre
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
Fundamentele pedagogiei note de curs..Popescu-Mitroi Maria-Monica
5
cele dou grupe obtine rezultate mai bune atunci cnd se foloseste metoda nou, se
conchide c aceste rezultate se datoreaz calittilor superioare ale noii metode).
(c) Schemele experimentale propriu-zise sunt asemntoare schemelor cvasiexperimentale
de tipul (3) si (4) ns se deosebesc de acestea prin faptul c grupele sunt constituite prin o
repartitie aleatorie a subiectilor care compun fiecare grup si prin alegerea printragere la
sori a grupei experimentale; alte scheme de acest tip folosesc mai multe grupe ( nu numai
dou) combinate.
STUDII BAZATE PE OBSERVA|IE
Metoda observaiei. Observaia - const n urmrirea atent si sistematic a comportamentului unei
persoane cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice. A observa nu nseamn a vedea, ci nseamn a
a n|elege, a analiza, a organiza realitatea care intr sub inciden|a sim|urilor noastre. Tipuri: Direct-
observa|ia este non-instrumental / Indirect - observa|ia este posibil doar cu ajutorul unei teorii.
Este mai obiectiv prin realizarea grilelor de observa|ie. Nu pot fi controlate toate variabilele implicate n
fenomenul studiat.
Surse de eroare. E influen|at de: subiectivitatea observatorului; experien|a anterioar a
observatorului precum si de spiritul de observa|ie al acestuia; formarea de impresii incorecte, date
incomplete care conduc la interpretri si concluzii gresite, lipsa de diferen|iere, reactivitatea persoanei
care se stie observat.
Condiiile unei bune observaii. Limitele observatiei ca metod de cercetare reprezint un
argument n plus n favoarea coroborrii informatiilor pe care ea le ofer, cu cele obtinute prin utilizarea
altor metode. In plus, pentru a reduce distorsiunea informa|iei obtinute pe aceast cale, cercettorul trebuie
s si ia unele precau|ii:
(1) stabilirea cu claritate a scopului i a obiectivelor observaiei ntreprinse (faptele care
intereseaz se produc concomitent cu alte fapte, care nu sunt semnificative pentru fenomenul cercetat, de
aceea cercettorul trebuie s-si precizeze, de la bun nceput, ce anume si propune s observe);
(2) elaborarea prealabil a unui plan al observaiei (care s precizeze formele de observatie care
vor fi folosite, metodele de nregistrare a observatiilor, durata, frecventa observa|iilor, locurile n care se
vor realiza observa|ii, colaboratorii etc);
(3) utilizarea unor repere de control (conceptualizarea diferitelor tipuri de conduite care vor fi
nregistrate, de ex., gruparea comportamentelor copiilor n timpul recrea|iilor n conduite amicale,
conduite ostile etc.);
(4) stabilirea unor scale de estimare/ nregistrare a intensitii / frecvenei cu care se produc
fenomenele observate ( de ex. gradul de atentie la lectii a unui elev poate fi apreciat cu ajutorul unei scale
cu 4-5 trepte, de genul: foarte atent, atent, atent ocazional, putin atent, neatent);
(5) consemnarea imediat a faptelor observate ;
(6) folosirea observaiei repetate (observarea, de exemplu, a unui comportament agresiv al unui
elev, ntr-o anumit mprejurare, nu ndreptteste concluzia c respectivul elev posed aceast
caracteristic, dect dac, n urma unor observa|ii repetate, se constat c, ntr-un mare numr de situa|ii, el
se comport n aceast manier);
(7) colaborarea cu mai multi observatori (confruntarea observatiilor ntreprinse simultan, asupra
aceluiasi fenomen, de ctre mai multi observatori este de natur s atenueze din eventualul subiectivism
cu care au fost sesizate si nregistrate faptele, de ctre fiecare n parte);
( 8) utilizarea unor mijloace performante de nregistrare a faptelor (grile de consemnare a
informa|iilor, magnetofoane, telecamere etc.)
4. VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETRII. Rezultatele cercetrii sunt diseminate
comunit|ii stiin|ifice, educa|ionale. Activitatea cercettorului poate fi pus n valoare cu adevrat n
practica efectiv, dar si prin popularizarea sub diferite forme:
rapoarte ale cercetrii; referate; protocoale; comunicri la simpozioane stiin|ifice; studii sau
articole n reviste de specialitate; lucrri pentru grad didactic I, lucrri de absolvire, etc
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
Fundamentele pedagogiei note de curs..Popescu-Mitroi Maria-Monica
6
Topica unui articol stiinific (a se vedea schema de analiz critic a unui articol stiin|ific):
1. titlul lucrrii, autorul si afilierea /institu|ia de provenien|;
2. rezumatul, adesea urmat si de cuvinte cheie;
3. introducere (cadru teoretic, obiective si ipoteze);
4. metodologie (subiec|ii, metode, instrumente, procedur de lucru);
5. rezultate si discu|ii (interpretarea cantitativ si calitativ);
6. concluzii;
7. referin|e bibliografice, conform standardelor specifice domeniului;
8. note/multumiri: adresa de contact a autorului, colaboratorii, multumiri celor care au sus|inut
autorul;
9. anexe: chestionare, instructaje, calcule, etc
5. INOVAREA PEDAGOGIC este o miscare de la tradi|ie la modernitate, prin introducerea unor
schimbri, n scopul cresterii eficien|ei procesului de instruire si formare a personalit|ii omului
contemporan. Inova|iile n domeniul nv|mntului pot fi realizate sub forma unor schimbri de concep|ie
privind sistemul de organizare, programele, manualele scolare si metodele de nv|mnt, schimbri
referitoare la rela|iile interpersonale, ca spre exemplu rela|ia profesor-elev, sau schimbri de natur
material, dac ne referim la mijloacele de nv|mnt si la laboratoarele de tehnologie didactic.
Implementarea inovaiilor n nvmnt se realizeaz prin reforme educa|ionale sau prin introducerea
diferitelor schimbri la nivel structural si func|ional n scopul perfec|ionrii procesului educa|ional.
Procedeele tehnice de aplicare a inova|iilor sunt:
remanierea, care vizeaz schimbri de structur, ca spre exemplu noua structur a nv|mntului liceal
si superior;
substituirea, de exemplu, nlocuirea unui manual cu altele mai moderne (manuale alternative);
restructurarea, spre exemplu a planului de nv|mnt, prin introducerea unor noi discipline
(informatica, ecologia);
adugarea, adic introducerea unor elemente noi n nv|mnt, a planurilor cadru, a calculatorului s.a.;
eliminarea unor forme nvechite cum sunt rela|iile autoritare si nlocuirea lor cu cele democratice n
rela|ia profesor-elev.
Bibliografie
1. Diaconu, M.; Jinga, I. (coord.) Ciobanu, O.; Pescaru, A.; Pduraru, M., Pedagogie, curs n format
electronic, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=387&idb
2. J inga, I.; Istrate, E. ( coord)(1998). Manual de pedagogie. Bucuresti: Editura All.
3. Drgan, I.; Nicola, I., (1995). Cercetarea psihopedagogic. Trgu-Mures: Editura Tipomur.
4. Vrg, D. (2004).Cum se construieste un proiect de cerecetare. n Z. Bogathy& C. Sulea, Manual de tehnici
i abiliti academice (pp.147-155).Timisoara: Editura Universit|ii de Vest.
5. Vrg, D. (2004). Cercetarea psihologic si raportul de cercetare. n Z. Bogathy& C. Sulea, Manual de
tehnici i abiliti academice (pp.111-129).Timisoara: Editura Universit|ii de Vest.
Bunge, Mario (Causality: The Place of the Causal Principle in Modern Science, Chapter 10, p. 248)
The chief theoretical (that is, nonpragmatic) aim of scientific research is to answer, in an intelligible,
exact, and testable way, five kinds of questions, namely those beginning with W: what (or how), where,
when, whence, and why . . . (5W)
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
Fundamentele pedagogiei note de curs..Popescu-Mitroi Maria-Monica
7
Shema de analiz critic a unui articol ytiinific (Adaptare dupa L. N. Vin|an Scrierea si publicarea
stiin|ific; D. Vrg Cercetarea psihologic si raportul de cercetare)
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m