Sir Francis Bacon a fost un filozof englez, om de stat, om de ?tiin?a, jurist, orator ?i autor.

El a servit att ca Procurorul General ?i Lord Cancelar al Angli ei. Dupa moartea sa, el a ramas extrem de influent prin lucrarile sale, mai ales ca avocat filosofica ?i practicant al metodei ?tiin?ifice n timpul revolu?iei ?t iin?ifice . Bacon a fost numit creator al empirismului . [ 2 ] Lucrarile sale stabilite ?i p opularizat inductive metodologii de cercetare ?tiin?ifica, de multe ori numita m etoda baconiana , sau pur ?i simplu metoda ?tiin?ifica . Cererea sa pentru o pro cedura planificata de investigare a tuturor lucrurilor naturale, a marcat o noua turnura n cadrul retorica ?i teoretic de stiinta, o mare parte din ceea ce nconjo ara nca concep?ii de buna metodologie de azi. Bacon a fost nnobilat n 1603, ?i a creat Baron Verulam n 1618 ?i Viscount Sf. Alban , n 1621, [ b ] ca a murit fara mostenitori, ambele peerages a disparut dupa moar tea sa. El a celebra murit prin contractarea pneumonie n timp ce studia efectele de congelare pe conservarea carnii. ?tiin?a Ideile lui Bacon au fost influent n anii 1630 ?i 1650 ntre oamenii de ?tiin?a, n sp ecial Sir Thomas Browne , care n enciclopedia sa Pseudodoxia epidemica (1646-1672 ) adera frecvent la o abordare baconiana la ntrebarile sale ?tiin?ifice. n timpul restaurare , Bacon a fost frecvent invocata ca un spirit director al Royal Socie ty fondat sub Carol al II-lea n 1660. [ 39 ] [ 40 ] n secolul al 19-lea accentul p us de el pe induc?ie a fost renviat ?i dezvoltat de William Whewell , printre alt ele. El a fost cunoscut ca "parintele de ?tiin?a experimentala". Bacon este, de asemenea, considerat a fi influen?a filosofica din spatele zorii erei industriale . [ 42 ] n lucrarile sale, Bacon a cerut un "izvor de o descend en?a de inventii, care va depa?i, ntr-o oarecare masura,sa se supuna nevoilor ?i mizeriilor noastre ", propune ntotdeauna ca toate lucrarile ?tiin?ifice ar trebui sa fie facute n scopuri caritabile, ca materie de atenuare a mizeriei omenirii, ?i ca, prin urmare, ?tiin?a trebuie sa fie practica ?i cu scopul de a inventa l ucruri utile omenirii. Acest lucru a schimbat cursul de stiinta din istoria omen irii, de la un stat doar contemplativa, a?a cum s+a constatat n epoca antica si m edievala, pentru un stat practic, inventiv - care ar fi dus n cele din urma la in ven?iile care a facut posibile revolu?iile industriale din secolele urmatoare El a scris, de asemenea, un tratat lung in domeniul medicinii , Istoria vie?ii ? i a mor?ii , cu observa?iile naturale ?i experimentale pentru prelungirea vie?ii . Pentru unul dintre biografii sai, Hepworth Dixon , influen?a lui Bacon n lumea mo derna este att de mare nct fiecare om care calatore?te ntr-un tren, trimite o telegr ama, sta ntr-un fotoliu, traverseaza canalul sau Oceanul Atlantic, mannca o cina d e buna, se bucura de o gradina frumoasa, sau trece printr-o opera?ie chirurgical a nedureroasa, i datoreaza ceva lui Bacon.