Sunteți pe pagina 1din 3

Nuvela este o ospecie a genului epic,in proza,de dimensiuni medii,situata intre

povestire si roman,cu un fir narativ central si un numar redus de personaje.


Realismul este un current literar ce apare in Franta,ca reactive contra
dulcegariilor romantic si a exceselor sale(sentimentalism,dominatia temelor filosofice
etc.),incepand cu prima jumatate a secolului al XIX-lea.Printre trasaturile sale se
enumera:reprezentarea veridical a realitatii,naratorul devine obiectiv,se poate observa
un interes deosebit pentru psihologia umana,se folosesc personaje
tip/tipologizare,preocuparea pentru toate mediile sociale,folosirea anumitor teme si
motive:parvenirea,familia si problemele ei,mostenirea,paternitatea etc.De
asemenea,se descopera analiza psihologica,heterodiegeza si detaliul semnificativ
pentru evolutia conflictului.
Scriitor realist,de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-
lea,membru al societatii Junimea,Ioan Slavici este unul dintre marii clasici(aici classic
avand atat sensul de model,dar si de scriitor care prefera elementele clasice).Proza realista
s-a impus definitive in ltieratura romana prin nuvelele si romanele sale,Ioan Slavici devenind
un model pentru cei care i-au urmat.De exemplu,L. Rebreanu chiar recunoaste asta si este
evident ca prefera acelasi timp de proza-realism obiectiv psihologic.In ceea ce priveste
sursele de inspiratie ale lui I.Slavici,acestea sunt viata satului ardelenesc cu problemele
sale,decaderile umane motivate de dorinta de imbogatire,relatiile dintre diferitele segmente
de sateni,dintre etnii etc.Dintre cele mai importante opere ale sale sunt de mentionat
nuvelele Popa Tanda,Moara cu Noroc,Padureanca,dar si romanul Mara.
Publicata prima data in 1880,in revista Convorbiri Literare,la Iasi,apoi in volumul cu
care debuteaza editorial,Novele din popor,1881.Este cel mai cunoscut text al lui
I.Slavici,pentru ca a impus specia literara a nuvelei realiste obiective,psihologice.
Tema nuvelei este ilustrarea consecintelor nefaste a dezumanizarii personajului
principal,din cauza dorintei de imbogatire.Decorul in care se petrec evenimentele este lumea
transilvaneana a sfarsitului secolului al XIX-lea,undeva langa Lipova,jud. Arad.In ceea ce
priveste caracterul psihologic,nuvela vorbeste despre decaderea personajului,rupt intre
dorinta de a ramane cinstit si vointa de a se imbogati.Opinia autorului,subinteleasa,este ca
aceste doua tendinte nu se pot impaca.
Din punct de vedere structural,nuvela este compusa din saptesprezece capitol,fiind
circular,intrucat incepe cu un prolog:capitolul I,in care batrana si Ghita discuta despre
fericire,este scurt,riguros,si enunta tema nuvelei.Personajele au idei diferite despre
implinire:daca pentru batrana fericirea inseamna stabilitate-linistea colibei tale,pentru Ghita
inseamna bunastare.Datorita acestui fapt,Ghita va lua decizia mutarii lor si din cizmar,devine
carciumar.Simetric,ultimul capitol joaca rolul de epilog:dup ace hanul a ars,batrana incheie
tetul cu o concluzie ca o morala:Asa le-a fost data.De aceea nuvela este una
circulara,traditionala,intrucat incepe cu un prolog si se termina cu un epilog.
Actiunea romanului se petrece in a doua jumatate a secolului al XIX-lea,in
Lipova,judetul Arad,in Banat.Textul are un character aproape static,intrucat este centrat numai
pe intamplarile de la han.Pentru inceput,este urmarita istoria unei involutii,de la starea de
echilibru initial,pana la tragismul final.Incipitul textului vorbeste despre doua modalitati de a fi
fericit,dupa care se focalizeaza asupra dramei de constiinta a personajului principal
Ghita,personaj de mare complexitate psihologica,fiind subiectul unei dezumanizari treptate
cauzate de patima banului.
Ghita evolueaza de la tipicitate sub determinare sociala(cizmar care doreste sa se
imbogateasca) la individualizare sub determinare psihologica si morala.Parcurge un traseu
sinuos al dezumanizarii,cu intense zbuciumuri si trairi interioare.Oscileaza intre doua
cai,Ana(simbolul familiei,dragostei,linistei colibei) si Lica(demonicul,dorinta nebuna a agonisiri
averii),sau in terminologie romantica:ingerul si demonul.Ghita este un personaj
simplu,apartinand unei categorii a oamenilor modesti,simpli(dupa cum ii spune si numele),dar
cu mari trairi psihologice.Ghita nu isi poate depasi patronul spiritual,nu isi poate infrange
balaurul,iar lacomia devine o forta devoratoare.Om slab si influentabil,nu poate iesi de sub
influenta nefasta a lui Lica,ajungand pana la ultima treapta a dezumanizarii atunci cand isi
ucide sotia,in incercarea esuata de a recupera controlul asupra situatiei.
Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an,de la Sf. Gheorghe si pana in noaptea de
Pasti a anului urmator.Nu este intamplator ales momentul Pastilor-pedepsirea celor implicati in
incalcarea regulilor sociale este exemplara,averea fiind arsa.Semnificatia acestui final este ca
aceia care incalca regulile sociale si morale sunt aspru pedepsiti(ide de facture
traditionala),averea(element material) fiind oricum ephemera.
Titlul are un character simbolic:moara este legata de idea macinarii destinelor,a trecerii
rapide prin viata,iar norocul sugereaza schimbarea neprevazuta,sansa de imbogatire,dar si
raul,amenintarea mortii.De fapt,pentru aceste personaje s-a dovedit a fi moara cu ghinion.
Caracterul psihologic al nuvelei rezulta din detaliile analitice cuprinse in text,ce il fac pe
Slavici cel mai bun scriitor de proza analitica al secolului al XIX-lea.Analiza psihologica este
facuta in mai multe feluri:de catre narrator,care descrie framantarile de constiinta ale
progonistului,prin transcrierea monologurilor interioare(de exemplu,intorcandu-se de la
process,pe drum,Ghita regret ca nu a avut taria sa spuna tot,deci este ocazia pentru narrator sa
transcribe cuvintele sale.Personajul isi promite ca se va schimba in bine,insa nu are forta
psihologica necesara) si prin relevarea tensiunii dintre personaje,in dialoguri,dezvaluind
atitudinile lor.De exemplu,in dialogurile dintre Ghita si Liga se observa ca,psihologic,Ghita este
inferior,ceea ce il arata predispus la esec.Un bun exemplu este scena venirii lui Lica la han-Eu
voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum,cine trece pe aici[] sper ca ne-am inteles.
Ioan Slavici foloseste un limbaj cu elemente regionale ardelenesti(deci registrul stylistic
este unul regional si popular),specific regiunii,nivelului de educatie,si mai ales timpului.
Din punct de vedere al esteticii literare,acest text se incadreaza,prin elementele de
forma si de fond,in curentele classic sic el realist.
Printre elementele realiste se enumera:urmarirea destinelor personajelor simple,de la
marginea societatii(carciumari,porcari etc.),obsesia imbogatirii/averii,idea ca locul omului in
societate este dat de banii pe care ii are(idea aparuta la jumatatea secolului al XIX-lea,in
Realism),ca banii pot schimba cursul vietii(dar nu intotdeauna in bine);apoi,reflectarea
psihologiei personajelor,calitatile naratorului(obiectiv,omniscient etc.),lipsa oricarei
infrumusetari stilistice a naratiunii.
Din punct de vedere al instantelor narrative,autorul introduce un narrator cu
urmatoarele caracteristici:anonym,obiectiv(naratiunea se face la persona a III-
a),omniscient(=atotstiutor),omnipresent(=present in toate planurile actiunii),fictive(=fictional).El
face heterodiegeza auctoriala(naratiune la persona a III-a) iar perspective narativa este
obiectiva.
In concluzie,aaaa aaa aaaaa aaaa aaaaaaaaa aaaaaaaaa aaaaaa aaaaa a a a a a
aaaaaaaaaa aaaaaaaaaaa aaaaaaaaa aaaaaaaaaa aaaaaa a aaaaaaaaaa aaaaaaaaa aaaa a
aaaaaaaaa aaa aaaaaaaaa aaaaaaaaaa aaaaaaaa aaaaaa aaaaaaa aaaaaaaaa a