Solutii privind protectia la supratensiuni atmosferice si de comutatie

ing Constantin Stoian Inginer Sef Distributie SC Electrica Oltenia SDFEE Rm Valcea, tel 0722307851, email: constantin.stoian@electrica-oltenia.ro ing Toma Misca Director SC EE Test Timisoara tel 0744647705, email: toma@eetest.eee.ro

1/ Scop
In efortul Romaniei de aderare la Uniunea Europeana alinierea la standardele europene constituie in egala masura o necesitate si o provocare. Necesitatea este motivata de faptul ca absortia mare de receptoare electrice de provenienta UE impune asigurarea conditiilor de inunitate solicitate de acestea pentru a preveni uzura lor prematura. Provocarea consta in efortul pe care trebuie sa-l faca specialistii romani de cunoastere a noilor reglementari si mai apoi de asimilare corecta in instalatii. In acest context o importanta deosebita o prezinta masurile si echipamentele prin care se asigura compatibilitatea electomagnetica la traznet.

In figura 1 prezentam o statistica furnizata de DEHN. Din 9600 de cazuri s-a constatat ca 27 % se datoreaza supratensiunilor atmosferice si de comutatie . In cazul Romaniei situatia reala poate fi definita de un procent mai mare de deteriorari datorate supratensiunilor atmosferice si de comutatie deoarece : - lipsesc masurile de protectie ale instalatiilor electrice din imobile ; - indicii de keraunicitate destul de ridicati pe teritoriul Romaniei . Remarcam ca producerea de supratensiuni periculoase intr-un anumit punct este o problema de probabilitati . Poti sa nu ai nici protectii nici probleme, sau poti sa ai instalat doar o parte din sistemul de protectie si sa fie suficient, poti beneficia de investitia facuta in sistemul de protectie acesta avand conditii efective de functionare respectiv poti sa ai sistemul complet de protectie realizat si sa nu existe supratensiuni.

2/Statistici

Figura 1 Gestionarea riscului trebuie facuta avand asigurate resurse dedicate acestui scop in bugetul propriu in caz contrar trebuie investit neconditionat in realizarea protectiei la supratensiuni atmosferice sau de comutatie (STA/C). Proprietarii de imobile si/sau de receptoare electrice isi pot asuma constient riscuri sau ca alternativa la finantarea solutiei tehnice pot apela la polite de asigurare la unitati specializate .

Existenta setului de reglementari privind emisia si imunitatea la poluarea electromagnetica permit producatorilor de aparate sa obtina avantaje competitive prin reducere costurilor datorita transferarii in sarcina echipamentelor speciale concepute a sarcinii de reducere a supratensiunilor care se propaga dinspre retea .A. Traznetele prin campurile electromagnetice puternice si respectiv curentul de traznet care insosesc descarcarea electrica provoaca cladirilor civile si industriale. In figura 2 prezentam caile de patrundere a STA/C in instalatiile electrice din interiorul cladirilor civile si industriale . Capitolele principale ale CEM sunt urmatoarele: • Interferenta de Joasa Frecventa =IJF . Pentru toate categoriile de receptoare electrice au fost definiti parametrii de emisii si de factori poluanti din punct de vedere electromagnetic si respectiv parametrii care definesc imunitatea receptoarelor la perturbatiile electromagnetice exterioare . 2/ Compatibilitatea electromagnetica Pe plan international a fost definit un concept larg numit compatibilitate electromagnetica . Figura 2 .S. Schneider . este unitate de furnizare si distributie care nu are cuprinse in buget sume pentru acoperirea riscurilor de deteriorare a echipamentelor la clientii sai . de aceea trebuie in egala masura sa-si protejeze interesele proprii prin informare si prin conditii ( chiar aptionale pentru client) in avizele de racordare pentru realizarea sistemelor de protectie la STA/C a instalatiilor si echipamentelor electrice alimentate cu energie electrica prin racordare la retelele SC Electrica. retelelor electrice de alimentare cu energie electrica si respectiv receptoarelor electrice pagube insemnate . Ca parte componenta a reglementarilor de compatibilitate s-au editat mai multe standarde dedicate echipamentelor de protectie la supratensiuni de origine atmosferica .Acesta include toate categoriile de perturbatii electromagnetice pe care receptoarele electrice le pot emite in functionarea lor sau la care sunt supuse dupa conectarea lor la o retea aflata in functiune . Electrica Oltenia S.C. Marile firme de echipamente electrice Möeler . • Impulsuri Electromagnetice =IEM: • impulsuri Electromagnetice de Traznet = IEMT daca la origine este descarcarea atmosferica vorbim despre • impulsuri Electromagnetice Nucleare = IEMN daca este cauzata de fenomene nucleare • Defectiune electrostatica =DES • Interferenta de Frecventa Radio = IFE . Siemens au dezvoltat linii de productie de descarcatoare pentru instalatiile electrice . ABB. DEHN-SOHNE .

fiecare furtuna insotita de descarcari electrice provoaca iesirea din functiune a unui numar impresionant de linii electrice de medie tensiune care sunt declansate sub actiunea protectiilor maximale de curent. Conditiile de functionare a protectiilor sunt asigurate prin conturnarea izolatiei sau de cele mai multe ori prin intrarea in conductie a descarcatoarelor montate in LEA. .Din tabelul de mai sus remarcam efectele deosebite pe care le au descarcarile electrice in apropierea instalatiilor prin tensiunile pe care le induc in circuitele electrice. In retelele de medie tensiune efectele traznetelor sunt cel mai usor de observat.

. -Clasa D -destinata protectiei exterioare a receptoarelor electrice montandu-se imediat in amonte de acestea in apropierea punctului sau chiar in punctul de racordare la circuitele electrice de alimentare. 1992 -E DIN VDE 0675-6/11-89 Tab.7 Conform supratensiune admisibila cat.1992 -E DIN VDE 0675-6/11-89 Tab.5.IV:IEC 6641. -poate fi supraincarcat sau distrus prin lovituri directe de traznet.50kA (10/350)) -IEC 1643-1 (37A/44/CDV:1996-03) Conform -E DIN VDE 0675-6/11. -mare rezistenta de izolatie chiar si in conditii meteorologice defavorabile . -Clasa E -sistem de protectie prin eclatori care se realizeaza in interiorul unor aparate electrice.1990-03.4 -E DIN VDE 06756/A1/03-96 Tab. -Se cere protectie impotriva atingerii directe. In tabelul 1 prezentam cateva informatii legate de cerintele impuse descarcatoarelor din clasele A ÷ D . -clasa B -destinata montarii in tablourile principale de distributie ale cladirilor civile si industriale -Clasa C -destinata montarii in tablourile secundare ale cladirilor . -Se cere protectie impotriva atingerii directe.4 (limp=0. Tabel 1. IEC 1024-1.1996-03) B/pentru protectie impotriva traznetelor si legatura echipotentiala cf.II IEC 664-1.6 (Isn=5kA(8/20) -IEC 1643-1 (37A/44/CDV. IEC 1312-1.7 .Clase standardizate de descarcatoare Exista definite 5(cinci) clase de descarcatoare: .III: IEC 664-1:1992 -E DIN VDE 0675-6/11-89 Tab.4 -E DIN VDE 06756/A1/03-96 Tab. Clasa DPS-ului.clasa A -destinata montarii in retelele electrice .89 Tab.4 -E DIN VDE 0675-6/a1/0396 Tab.7 Conform: -supratensiune admisibila cat. in special pentru supratensiuni admisibile categoria III D/pentru protectie impotriva supratensiunii in instalatii mobile/fixe in special pentru supratensiuni admisibile categoria II.6 (ISN=5kA (8/20) -IEC 1643-1 (37A/44/CDV:1996-03) Conform -E DIN VDE 0675-6/1189 Tab.1995-02 C/pentru protectiec impotriva supratensiunii in instalatii fixe . Locul instalarii A/pentru linii aeriene de joasa tensiune electrice -nu se cere protectie impotriva atingerii directe .. -nu exista riscul defectarii sau al incendierii cand este incarcat la valoarea nominala Nivelul tensiunii Conform IEC 1643-1 (37A/44/CDV: 1996-03) Cerinte de protectie a Capacitatea de incarcare Conform E-DIN VDE 0675-6/ 11-89 Tab.6 (Isn=5kA(8/20) -IEC 1643-1 (37A/44/CDV: 1996-03) Conform -E DIN VDE 06756/A1/03-96 Tab. -nu exista riscul defectarii sau al incendierii cand este incarcat la valoarea nominala Conform -supratensiune admisibila cat.

Constatam totusi corelarea datelor din aceasta fisa cu cerintele din tabelul 1 Este necesar continuarea efortului de documentare prin acces la standardizari si la rapoarte de exploatare . Si amplitudinea curentului la care trebuie sa reziste descarcatoarele de clasa B este impresionanta 100 kA. Descarcatoarele de clasa A. remarcam definirea tipurilor de curbe de curent de incercare a descarcatoarelor .5 ori mai mult decat in cazul celorlalte clase.Presupun ca parametrii relativ scazuti ai descarcatoarelor de clasa A se datoreaza efectului de atenuare naturala a unei descarcari directe in LEA sau a unei inductii datorate unui traznet in apropierea LEA prin conturuarea/strapungerea izolatiei . Apreciem ca din punct de vedere economic este foarte importanta aprofundarea cunostintelor pentru intelegerea integrala a rolului descarcatoarelor de clasa A in limitarea supratensiunilor in: . Notatia 10/350 µs se citeste astfel : 10 = di/dt caracterizeaza panta curbei . net inferioare celor cerute pentru clasa B.Pentru a usura intelegerea unora dintre parametrii prezentam figurile 3 si 4.C si D sunt definite ca descarcatoare de supratensiuni.C. EXIMPROD care insoteste oferta acestora de descarcatoare de clasa A din familia DELIN.350 µs = timpul in care valoarea maxima a curentului se injumatateste Din tabelul 1 remarcam asocierile dintre clasa de scara larga si tipul curbei de incercare. Constatam ca acesta in ceea ce priveste curentul are performante similare descarcatoarelor de clasa C. De fapt descarcatoarele de clasa B se numesc si descarcatoare de curent de traznet datorita misiunii de a descarca cea mai mare parte a energiei care insoteste lovitura de traznet .reducerea nivelului supratensiunilor care se propaga in instalatiile interioare . Documentarea facuta pana in prezent referitoare la descarcatoarele de clasa A se limiteaza la fisa tehnica a S. Clasa A 8/20 µs Clasa B 10/350 µs Clasa C 8/80 µs Clasa D 8/20 µs Apreciem ca incercarea cu forma de unda de curent 10/350 µs este cea mai dura deoarece variatia curentului este rapida iar descarcarea dureaza de 4 ÷ 17. Figura 3 In figura 3 . O corelatie interesanta o prezinta parametrii ceruti pentru descarcatorul de clasa A.reducerea costurilor de exploatare LEA .

trebuie sa informeze clientul asupra existentei echipamntelor de protectie la STA/C astfel incat acesta sa ia in cunostinta de cauza decizia finantarii acestei protectii sau sa-si asume constient riscurile lipsei acestor masuri de protectie .5 kV. De regula el se amplaseaza cat mai aproape de intrarea circuitelor electrice intr-o cladire . Remarcam ca descarcatoarele de clasa B trebuie sa gestioneze supratensiuni de pana la 6 kV si sa asigure in aval supratensiuni reziduale de maxim 4 kV. cand persoanele intra in contact cu partile sub tensiune.D de descarcatoare. Probabil ca rational ar fi sa existe descarcatoare de clasa B in firida generala de distributie iar descarcatoarele de clasa C pot fi montate langa cele de clasa B sau distribuite in firidele secundare . dupa caz . Daca suntem in cazul unui bloc de locuinte atunci probabil ca ar fi o cheltuiala inutila sa se monteze la fiecare abonat toata gama de descarcatoare . Daca dorim ca descarcatoarele sa protejeze inclusiv grupul de masura atunci in amonte de acestea trebuie amplasate descarcatoare . sunt necesare masuri de protectie impotriva socurilor electrice in fiecare instalatie electrica .C. Instalarea dispozitivelor de protectie la STA/C (DPS) in diferite tipuri de retele. Amplasarea descarcatoarelor rezulta in urma unei analize tehnico-economice fiind in sine un rezultat al proiectarii instalatiei electrice a cladirii respective . Acestea functioneaza ca un sistem integrat si eficient de protectie la supratensiuni atmosferice si de comutatie (STA/C) In figura 4 remarcam cerintele privind supratensiunile admisibile si supratensiunile reziduale pentru clasele B.D. Trecerea curentului prin corpul uman poate periclita viata sau sanatatea persoanei respective . Curentii de soc pot aparea in timpul functionarii normale . Prin avizele de racordare noi sau reactualizate furnizorul de energie electrica. Prin urmare in cazul imobilelor individuale descarcatoarele de clasa B pot fi amplasate in blocul de masura si protectie sau in primul tablou de distributie din interiorul cladirii.Figura 4 Probabil ca documentarea din literatura de specialitate si din reglementari trebuie dublata de conturarea propriei experiente de exploatare abtinute prin asimilarea acestor descarcatoare in retele . urmarirea comportarii lor si prin efectuarea de teste si studii in laboratoare Daca informatiile culese despre descarcatoarele de clasa A sunt sumare lucrurile stau cu totul diferit in legatura cu celelalte clase B. Aceasta . Prin urmare . Descarcatorul de clasa B se amplaseaza din locul care se doreste protectia unei instalatii .C. Precizam ca descarcatoarele de clasa D sunt realizate intr-o forma foarte mare de tipuri adaptata constructiv pentru fiecare tip de retea electrica de forta sau de date care poate intra intr-o cladire fiind de asemenea dimensionate pentru o gama foarte larga de trepte de tensiuni reziduale corelate cu cerinte foarte diferite de imunitate ale diverselor tipuri de receptoare electrice . Un aspect care necesita docutii poate fi legat de locul in care este montat descarcatorul de tip B si implicit in sarcina cui cade responsabilitatea montarii acestuia . Descarcatoarele de clasa C admit supratensiuni de 4 kV si trebuie sa asigure in aval supratensiuni reziduale de maxim 2.

Exista trei versiuni ale retelelor TN: retea TN-S. pentru deconectarea automata . in cazul unor defectiuni . actionate in general manual . unei izolari defectuoase . carcasarea de protectie . de la sursa de alimentare la echipamentul terminal . De regula . de exemplu . • dispozitiv de protectie impotriva curentului rezidual • dispozitiv de protectie impotriva utilizarii gresite a tensiunii . reteaua TT si reteaua IT . I cu izolarea fata de pamant a tuturor partilor sub tensiune sau conectarea unui punct al sursei de alimentare la pamant printr-o impedanta. o retea de distributie de joasa tensiune este caracterizata in general .2 s. tensiunile de atingere mai mari . trebuie oprite automat in 0. care cresc in cazul unor defectiuni . in cazul unor defectiuni este numita si "protectie impotriva atingerii indirecte ". Urmatoarele litere C si S se refera la nulul de lucru si a nulul de protectie : C nulul de lucru este comun cu nulul de protectie S nulul de lucru si cel de protectie sunt separati unul de celalalt.retea TN-C si retea TN-C-S. independent de eventuala legare la pamant a unui punct al alimentarii N legatura directa a maselor la nulul de lucru al retelei. terminalul de joasa tensiune al transformatorului retelei locale ) si • sistemul de legare la pamant al partilor conductoare neizolate din instalatiile electrice ale consumatorilor . In circuite cu un curent nominal de pana la 35 A si in circuite cu echipament portabil de clasa I . In afara de aceasta curentii de soc pot fi cauzati de tensiuni aparute intre portiunile metalice datorita . alimentarea sa fie intrerupta automat intr-un timp specificat sau sa fie indicata defectiunea. • dispozitiv de supraveghere a izolatiei . Conform IEC 364-4-41: 1992 . • dispozitiv de protectie impotriva utilizarii gresite a tensiunii . In principal .Dispozitivele de protectie trebuie sa aiba asemenea caracteristici incat . Conform celor descrise anterior . Retea IT • dispozitiv de protectie impotriva supracurentului . daca apare o defectiune oriunde in instalatie. . punctul neutru al secundarului transformatorului). Aceasta masura de protectie necesita coordonare intre tipul sistemului de legare la pamant si caracteristicile conductorilor de protectie si ale dispozitivelor de protectie .Urmatoarele dispozitive pot fi aplicate la diferite retele: Retea TN • Dispozitiv de protectie impotriva supracurentului.c. Standardul international IEC 364-4-41 cuprinde masurile de protectie impotriva atingerii indirecte folosind conductori de protectie . pentru celelalte tipuri de retele este permisa o durata de pana la 5 s. A doua litera descrie sistemul de legare la pamant al partilor conductoare neizolate . • dispozitiv de protectie impotriva curentului rezidual .poate fi prevenita folosind izolarea electrica . • dispozitiv de protectie impotriva curentului rezidual. limitele tensiunii se atingere conventionale Ua sunt de 50 V c. Pericolul apare atunci cand partile conductoare neizolate sau neconectate sunt accesibile . exista trei retele de distributie : reteaua TN.de : • sistemul de legare la pamant al sursei de alimentare ( de exemplu . Intelesul literelor folosite este : T cu legare directa la pamant a unui punct al sursei de energie electrica (in mod normal . Retea TT • dispozitiv de protectie impotriva supracurentului . Aceste masuri de protectie sunt numite "protectie impotriva atingerii directe " . • dispozitiv de supraveghere a izolatiei . Protectia impotriva socurilor . trebuie corelat tipul sistemului de legare la pamant cu caracteristicile conductorilor de protectie si ale dispozitivelor de protectie.ingradirile de protectie sau amplasamente . • dispozitiv de protectie impotriva utilizarii gresite a tensiunii .a. • dispozitiv de protectie impotriva curentului rezidual . Urmatoarele dispozitive de protectie pot fi instalate in diferite retele: • dispozitiv de protectie impotriva supracurentului . si de 120 V c. In circumstante de siguranta . T masele instalatiei legate direct la pamant.

deoarece DPS-urile de curenti de traznet si de supratensiune sunt intotdeauna legate la nulul de protectie .Instalarea unei sigurante fuzibile auxiliare in ramificatia de circuit a DPS-ului depinde de valoarea nominala a sigurantei fuzibile auxiliare principale a retelei si de siguranta auxiliara admisa pentru DPS. Trebuie luata in considerare orice posibilitate de defectare a DPS-ului .5 kA. Dispozitivele de protectie impotriva supracurentului si dispozitivele de protectie impotriva curentului rezidual sunt permise in cadrul retelelor TN pentru "protectie impotriva atingerii directe " . Aceasta inseamna ca DPS-urile de curent de traznet si de supratensiune vor fi instalate doar pe partea de sarcina a dispozitivului de protectie pentru" protectie impotriva atingerii indirecte" .Aceasta ar duce la dezactivarea masurilor de protectie a persoanelor . Aceasta inseamna ca celelalte masuri de protectie . trebuie luat in considerare faptul ca supracurentul deviat spre conductorul de protectie PE este recunoscut de dispozitivul de protectie impotriva curentului rezidual ca un curent de scurgere la pamant .Circuitul este intrerupt de dispozitivul de protectie impotriva curentului rezidual . Figura 5 arata instalarea DPS-urilor DEHN in cadrul conceptului zonelor de protectie impotriva traznetelor . cum ar fi protectia retelelor si instalatiilor electrice impotriva traznetului si impotriva supratensiunii trebuie sa fie subordonate masurilor de protectie impotriva atingerii indirecte . Trebuie facute urmatoarele observatii : DPS-urile de clasa D sunt instalate . Masurile de protectie ale persoanelor nu trebuie intrerupte in timpul interactiunii DPS-uri de curenti de traznet si de supratensiune . Mai mult .C si D in retelele TN . se utilizeaza urmatoarea tensiune nominala : Uc ≥ 1. cat si un DPS de clasa C sa poata fi instalate pe partea de forta a dispozitivului de protectie impotriva curentului rezidual . de exemplu supratensiunile aparute intre L si N . Instalarea DPS-urilor in retelele TN. Acest lucru trebuie preintampinat astfel incat atat un DPS de clasa B . Figura 5 reprezinta un exemplu de instalare a DPS-urilor impotriva curentului de traznet si impotriva supratensiunii in retele TN-C-S . desi acest lucru e aproape imposibil. Curentii de suprasarcina nu pot declansa dispozitivele de protectie impotriva curentului rezidual cu temporizare ( temporizarea intreruptorului diferential de tip S in conformitate cu IEC 1008-1) si nici nu le pot distruge mecanic. in corelatie cu masurile de protectie necesare impotriva traznetelor si impotriva supratensiunilor pentru retele TN-C-S. Se observa ca DPS-urile de clasa D sunt instalate pe partea de sarcina a dispozitivului de protectie impotriva curentului rezidual .De aceea .1. D intr-o retea TN-C-S . Figura 5 instalarea DPS clasele B. Acest aspect este foarte important . curentul de impuls nu e deviat la PE pentru a nu fi recunoscut de dispozitivul de protectie impotriva curentului rezidual ca un curent de scurgere la pamant . La fixarea unui DPS de clasa B sau C pe partea de sarcina a dispozitivului de protectie impotriva curentului rezidual .1 x UN De unde rezulta ca in retelele de 230/400 V : Uc ≥ 1. 2. la instalarea DPS-urilor de clasa B trebuie presupus ca dispozitivul de protectie impotriva curentului rezidual va fi distrus mecanic datorita puternicei forte dinamice a curentului de traznet . pentru protejarea echipamentului terminal de supratensiunile diferentiale . DPS-urile de clasa D sunt proiectate pentru o capacitate nominala de descarcare de 1.1. de obicei . C. Pentru instalarea unui DPS de clasa B. pentru a asigura protectia persoanelor si in cazul unei defectiuni a DPS-ului. Cand supratensiunile sunt limitate intre L si N .Masurile de protectie a persoanelor trebuie sa fie prioritare la realizarea instalatiilor electrice. la instalarea DPS-urilor de clasa B si C se pot folosi doar dispozitive de protectie impotriva supracurentului pentru " protectie impotriva atingerii indirecte ' . In practica internationala decizia privind locul de amplasarea descarcatoarelor de clasa B este apanajul companiilor furnizoare de energie electrica . x 230 V Uc ≥ 253 V. Mai mult .

Galati . instalarea dispozitivelor de protectie pentru alimentarea cu energie electrica impotriva supratensiunii (limba romana) Prezentare editata in Power Paint de DEHN-SOHNE(limba engleza) Articole publicate in revista de specialitate a S. Doru Vatau .BIBLIOGRAFIE: 1. Istvan Barta . 5. Fisa tehnica Bloc multipriza protejat la supratensiuni BMS 02 (clasa D) SC PROTENERGO SA Timisoara bd. Catalog de produse DEHN+SOHNE 01. Protectia la supratensiuni a aparatelor si echipamentelor electrice de joasa tensiune . 7. HGR 457/2003 + HGR 1514/2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune . Compatibilitatea electromagnetica si securitatea datelor in industria energetica .2000(limba engleza).D. 2D 0256-403413 .E. Fisa tehnica SC EXIMPROD POWER SYSTEMS Descarcatoare de joasa tensiune cu accesorii de montaj DELIN .o prioritate care se impune pentru utilizatori . 10 Ordinul MCTI /MIR 555/40916/2001 de aprobare a listei standardelor romanesti in domeniul compatibilitatii electromagnetice ( referinta la 129 standarde ) . Instructiune DEHN-SOHNE . Florin Mihai Frigura -Iliosa . privind protectia la traznet si supratensiuni ( limba romana) prelucrari dupa DEHN-SOHNE. Buletinul stiintific al Universitatii Politehnica din Timisoara Tom 48(62) /2003 1969 . 6.F. 4. 0256-249091 .E. 9.Parvan nr. Flavius Dan Surianu . 11 SREN 50160 caracteristicile tensiunii furnizate de retelele publice de distributie . 2. Buletinul stiintific UPT Tom 48(62) 2003 pg. Istvan Zsolt Barta . 3. 8. 12 SR CEI 38 + Al Tensiuni standardizate de CEI.02.463. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful