Sunteți pe pagina 1din 48

CUPRINSUL CURSULUI DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE A.

DREPTUL DE AUTOR
Capitolul I: Instituia dreptului proprietii intelectuale. Izvoarele dreptului proprietii intelectuale. Capitolul II: Subiectul dreptului de autor. Capitolul III: Obiectul proteciei dreptului de autor. Capitolul IV: Coninutul dreptului de autor. Capitolul V: Durata proteciei si cesiunea drepturilor de autor. Capitolul VI: Gestiunea si aprarea dreptului de autor si a drepturilor conexe.

B. DREPTUL PROPRIETII INDUSTRIALE


Capitolul VII: Subiectele, obiectul si coninutul dreptului de inventator. Capitolul VIII: Condiiile si procedura de brevetare a inveniilor. Capitolul IX: Transmiterea, durata si aprarea drepturilor privind invenia. Capitolul X: Protecia juridic a mrcilor. Capitolul XI: Protecia juridic a indicaiilor geografice. Capitolul XII: Subiectele, obiectul si continutul raportului juridic nascut prin realizarea unui desen sau model Capitolul XIII: Transmiterea, pierderea si apararea drepturilor privind desenele si modelele

SINTEZA CURSULUI DREPTUL DE PROPRIETATE INTELECTUAL A. DREPTUL DE AUTOR


Capitolul I: Instituia dreptului proprietii intelectuale. Izvoarele dreptului proprietii intelectuale. Obiectul dreptului proprietii intelectuale Dreptul proprietii intelectuale reprezint acea ramur de drept al crei obiect l constituie normele juridice care reglementeaz creaiile intelectuale cu caracter literar, artistic sau stiinific, creaiile intelectuale aplicabile n industrie precum si semnele distinctive ale activitii de comer. Disciplina dreptului proprietii intelectuale cuprinde dou subramuri: a) dreptul de autor totalitatea normelor juridice care reglementeaz raporturile referitoare la realizarea si protecia operelor literare, artistice sau stiinifice; b) dreptul proprietii industriale totalitatea normelor juridice care

reglementeaz raporturile referitoare la creaiile intelectuale aplicabile n industrie si semnele distinctive ale activitii de comer. Principiile dreptului proprietii intelectuale sunt: tratamentul, dreptul de prioritate, independena brevetelor si independena mrcilor. Izvoarele dreptului proprietii intelectuale a) Izvoarele interne - Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe; - Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenie; - Legea nr. 84/1998 privind mrcile si indicaiile geografice; - Legea nr. 129/1992 privind protecia desenelor si modelelor; - Legea nr. 16/1995 privind protecia topografiilor de circuite integrate. b) Izvoarele internaionale - Convenia de la Paris din 1883 pentru protecia proprietii industriale; - Convenia de la Berna din 1886 pentru protecia operelor literare si artistice; - Convenia de la Stockholm din 1967 pentru nfiinarea Organizaiei Mondiale a Proprietii Intelectuale; - Directivele Consiliului Comunitii Europene. Capitolul II: Subiectul dreptului de autor. Dreptul de autor vizeaz anumite forme ale creativitii care in, n principal, de comunicarea n mas. Totodat, aceste forme sunt legate de cvasitotalitatea metodelor de comunicare public, nu numai de publicaiile tiprite, ci si de difuzarea prin organisme de radio si televiziune, de reprezentare public a filmelor n slile de cinema etc. si chiar de sistemele computerizate pentru stocarea si regsirea informaiilor. Principiile adevratului autor al operei. Excepii de la principiul adevratului autor. Calitatea de autor al unei opere nu o poate avea, potrivit legii romne, dect persoana fizic sau persoanele fizice, singurele susceptibile s realizeze o activitate intelectual, creativ, care presupune personalitate, inteligen, sim estetic, for creatoare, facultatea de a gndi si formula idei si a le expune ntr-o form personal, autentic. Potrivit Legii n cazurile expres prevzute pot beneficia de protecia acordat autorului persoanele fizice si persoanele juridice, altele dect autorul. Acestia pot exercita acele prerogative ale dreptului de autor, constituind excepii

de la principiul adevratului autor al operei, pe care le consemnm n urmtoarele cazuri: a) succesorii n drepturi ai autorilor pot exercita unele drepturi morale de autor, drepturile patrimoniale fiind exercitate pe o durat limitat; b) cesionarii legali ai drepturilor de autor unitatea angajatoare exercit drepturile patrimoniale de autor si nu autorii adevrai ai acestor opere; c) cesionarii convenionali ai drepturilor patrimoniale; d) organismele de gestionare colectiv a drepturilor de autor alturi de gestionarea drepturilor patrimoniale de autor, aceste organisme pot exercita si unele drepturi morale; e) persoana fizic sau juridic din iniiativa, sub responsabilitatea si sub numele creia a fost creat opera. Este cazul operelor colective; f) persoana fizic sau juridic ce face public opera. Calitatea de autor al operei Calitatea de autor izvorste din activitatea de creaie a unei sau a unor persoane fizice. Numai o persoan uman poate avea calitatea de autor al unei opere, pentru c numai ea dispune de capacitatea de a crea. Odat opera creat, apreciat de autor ca fcnd parte din domeniul literar, artistic sau stiinific, nu trebuie s ndeplineasc alte condiii prealabile pentru a avea vocaie la protecie. Calitatea de subiect al dreptului de autor Este o calitate juridic, nscut din calitatea de autor al operei, fiind recunoscut ca atare de lege tuturor creatorilor. Ea rezult din dispoziiile art. 1 alin. 1 din Lege: dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiinifice, precum si asupra altor opere de creaie intelectual, este recunoscut si garantat. Doctrina juridic a subliniat c de ndat ce opera de creaie a luat o form concret, chiar dac nu e terminat, autorul dobndeste dreptul de autor si deci, de fapt, calitatea de subiect al dreptului de autor. Deosebirea dintre calitatea natural de autor al unei opere, pe de o parte, si calitatea de subiect al dreptului de autor, pe de alt parte, const n faptul c, desi, ca regul general, cele dou caliti sunt reunite n una si aceeasi persoan, sunt si cazuri cnd calitatea de subiect al dreptului de autor poate aparine si altor persoane fizice necreatoare sau chiar unor persoane juridice.

Opera comun Opera comun este opera creat de dou sau mai multe persoane n colaborare. Calitatea de subiect al dreptului de autor a unei opere comune o au n mod firesc toi realizatorii acesteia. Opera comun este o oper unitar a crei caracteristic decurge din pluralitatea de autori si de subiecte ale dreptului de autor, activitatea creatoare fiind desfsurat n aceeasi unitate de timp. Caracterul unitar al operei comune nu nseamn n mod necesar si indivizibilitatea acesteia. n funcie de posibilitatea sau imposibilitatea determinrii contribuiei fiecrui coautor, opera comun poate fi divizibil sau indivizibil. Indivizibilitatea reprezint regula, iar divizibilitatea excepia. Exploatarea operei comune este guvernat de principiul acordului comun al coautorilor, numit si regula unanimitii. Remuneraia pentru exploatarea operei comune se cuvine coautorilor conform conveniei acestora. n lipsa unei convenii, remuneraia se mparte proporional cu prile din contribuie ale autorilor sau n mod egal, dac aceste pri nu pot fi determinate. Opera colectiv Opera colectiv este acea oper n care contribuiile personale ale autorilor formeaz un tot, fr a fi posibil din cauza naturii operei s se atribuie vreun drept distinctiv vreunuia dintre autori asupra ansamblului operei create. Opera colectiv este realizat din iniiativa, sub responsabilitatea si sub numele unei persoane fizice sau juridice care are rol coordonator, dar nu si calitatea de creator. Se aseamn cu opera comun avnd, de asemenea, caracter unitar, o pluralitatea de contribuii ale coautorilor, fiind rezultatul unei activiti de creaie desfsurat n aceeasi unitate de timp. n schimb, opera colectiv se deosebeste fundamental de opera comun prin imposibilitatea atribuirii de drepturi distincte autorilor asupra ansamblului operei create. Raporturile dintre creatorii operei colective si persoana din iniiativa creia s-a realizat opera sunt stabilite prin contractul ncheiat ntre aceste pri. De asemenea, att modalitatea de exercitare a dreptului de autor, ct si remuneraia cuvenit autorilor sunt supuse conveniei prilor. n lipsa unei convenii contrare, drepturile patrimoniale asupra ntregului aparin persoanei organizatoare.

Regimul operelor postume Operele postume sunt acele opere pentru care autorul nu si-a manifestat n nici un fel voina cu privire la aducerea la cunostin public a operei sale. Nu se pune problema regimului operelor postume n cazul autorului salariat care realizeaz opere n cadrul executrii contractului individual de munc si n cazul operelor realizate la comand. Potrivit legislaiei n vigoare, regimul operelor postume se desprinde din formularea urmtoarelor reguli: 1) operele pentru care autorul si-a manifestat n timpul vieii voina de a le aduce la cunostin public, nu sunt opere postume si, prin urmare, nu se supun regimului acestora; 2) dovada manifestrii de voin se poate face prin orice mijloc de prob, indiferent de forma acesteia; 3) operele pentru care autorul nu si-a manifestat n timpul vieii voina cu privire la divulgare nu pot fi publicate pe timpul perioadei de protecie, nici de ctre mostenitori, nici de ctre terii deintori ai operei; 4) dup expirarea perioadei de protecie opera poate fi adus la cunostin public. Durata drepturilor persoanei care public o oper postum este de 25 de ani, din momentul n care a fost adus pentru prima oar la cunostin public, ceea ce nseamn c reeditrile nu prelungesc durata de protecie. Capitolul III: Obiectul proteciei dreptului de autor. Obiectul proteciei dreptului de autor include totalitatea operelor, creaii ale spiritului din domeniul literar, artistic si stiinific, oricare ar fi modul sau forma de exprimare a acestora. Protecia unei opere este asigurat, independent de genul cruia i aparine, de calitatea sau valoarea ce i se atribuie n raport cu diferite sisteme de evaluare ori de modul n care este utilizat. Pentru a evita consecine negative, decurgnd din absolutizarea potrivit creia protecia se acord independent de destinaia operei, Legea nr.8/1996 a consacrat expres, prin dispoziiile art.9, c anumite opere sunt excluse de la protecie n cadrul dreptului de autor, tocmai n temeiul destinaiei acesteia. Protecia vizeaz forma n care este exprimat opera si nicidecum ideile ca atare cuprinse n coninutul acesteia. Excepiile de la regula general sunt prevzute, de asemenea, expres de lege. Categorii de opere protejate n dreptul romn

Legea noastr, corelndu-se cu legislaiile adoptate n alte ri n ultimii ani, prezint cu caracter exemplificativ (enumerarea nefiind limitativ) categoriile de opere originale si derivate, care constituie obiect al proteciei dreptului de autor. Astfel, potrivit art.7 din Legea nr.8/1996, sunt recunoscute ca obiect al proteciei operele originale de creaie intelectual, cum sunt: - scrierile literare si publicistice, conferinele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere ; - operele stiinifice, operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele; - operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale; - operele fotografice; - operele de art plastica ; - operele de arhitectur; - lucrrile plastice, hrtiile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiinei n general. De asemenea, operele derivate constituie obiect al proteciei dreptului de autor, potrivit art. 8 din lege, cu condiia s nu prejudicieze drepturile autorilor operei originale. n rndul operelor derivate care se bucur de protecie, textul de lege enumer, cu titlu de exemplu: - traducerile, adaptrile, adnotrile, lucrrile documentare, aranjamentele muzicale; - culegerile de opere literare, artistice sau stiinifice. Operele exceptate de la protecia dreptului de autor Nu pot beneficia, potrivit legii (art. 9), de protecia dreptului de autor: 1) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si inveniile coninute ntr-o oper, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare; 2) textele oficiale de natur politic, legislativ, administrativ, judiciar si traducerile oficiale ale acestora; 3) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritilor publice si ale organizaiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia; 4) mijloacele de plat; 5) stirile si informaiile de pres; 6) simple fapte si date. Condiiile cerute pentru protecia dreptului de autor Pentru ca o opera sa fie protejata, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - opera s mbrace o form concret de exprimare, perceptibil simurilor;

- opera s fie susceptibil de aducere la cunostina publicului; - opera s fie original, rezultat al activitii de creaie a spiritului. Capitolul IV: Coninutul dreptului de autor.

Drepturile morale de autor


Drepturile morale de autor reprezint expresia juridic a legturii existente ntre oper si creatorul ei. Sediul materiei l constituie art.10 din Legea nr.8/1996 care prevede c autorul unei opere are urmtoarele drepturi morale: a) dreptul de a decide dac, n ce mod si cnd va fi adus opera la cunostina public (dreptul de divulgare); b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitii de autor al operei (dreptul la paternitate); c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adus opera la cunostina public (dreptul la nume); d) dreptul de a pretinde respectarea integritii operei si de a se opune oricrei modificri, precum si a oricrei atingeri aduse operei, dac prejudiciaz onoarea sau reputaia sa (dreptul la respectul integritpii operei sau la inviolabilitatea operei); e) dreptul de a retracta opera, despgubind, dac este cazul, pe titularii drepturilor de exploatare, prejudiciai prin exercitarea retractrii (dreptul la retractare). Dreptul de divulgare ntlnit n doctrin si sub denumirea de dreptul la prima publicare, dreptul de divulgare reprezint dreptul autorului de a decide dac, n ce mod si cnd va fi adus opera la cunostina public. Este un drept absolut si exclusiv n sensul ca aparine numai autorului operei, singurul n msur s aprecieze dac opera va fi adus sau nu la cunostina publicului. Dreptul la paternitate Dreptul la paternitatea operei, ntlnit n doctrin si sub titulatura de dreptul de a pretinde recunoasterea calitii de autor al operei, si are izvorul n nsusi actul creaiei, reprezentnd o recunoastere oficial a originalitii si a altor merite ce aparin creatorului. n practica, recunoasterea si respectul dreptului calitii de autor se materializeaz prin ndeplinirea obligaiei corelative a tuturor terilor de a indica

numele, prenumele sau pseudonimul autorului n cazul citrii si utilizrii de fragmente extrase din oper, atunci cnd acest lucru este permis fr consimmntul autorului. Dreptul la nume Consacrat distinct n lege prin dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adus opera la cunostina public, dreptul la nume apare uneori n lucrrile de specialitate ca fiind parte component a dreptului la calitatea de autor. Dreptul autorului de a decide dac opera pe care o divulg va apare sub numele su, sub pseudonim sau fr indicare de nume este diferit de dreptul de autor. Numele sub care autorul a decis publicarea operei, fie c este al su, fie c este un pseudonim, trebuie reprodus pe coperta operei n forma cerut de autor. Dreptul la inviolabilitatea operei Cunoscut n doctrin si sub numele de dreptul la respectul operei sau de dreptul la integritatea operei, dreptul la inviolabilitatea operei vizeaz protejarea creaiei si posibilitatea juridic a autorului de a se opune oricrei modificri, deformri sau mutilri, precum si oricrei atingeri aduse operei care prejudiciaz onoarea sau reputaia autorului. Dreptul de retractare Dreptul de a retracta opera const n posibilitatea recunoscut de lege autorului de a-si retrage opera publicat. Acest drept poate fi exercitat n orice moment care survine divulgrii, autorul nefiind inut de ndeplinirea anumitor motive care determin decizia de retragere a operei. Altfel spus, dreptul de a retracta are caracter exclusiv si nu este supus cenzurii instanei de judecat. Legea recunoaste ns si terilor care exploateaz o opera, prejudiciai prin exercitarea retractrii, dreptul de a fi despgubii. Potrivit art.77 al. (3) din Legea nr.8/1996, dreptul de retractare nu poate opera n cazul programelor pentru calculatoare. Drepturile patrimoniale de autor Dreptul de valorificare a operei Reprezint dreptul autorului de a folosi sau exploata opera(art.13 din Legea nr.8/1996). n literatura de specialitate si n unele legislaii, acest drept este denumit fie drept de exploatare a operei, fie dreptul autorului de a dispune de opera. Dreptul de valorificare se poate exercita personal de autorul operei sau de ctre teri, cu consimmntul autorului. Modalitile de valorificare a operei sunt multiple.

Difuzarea priveste suportul material multiplicat n care este ncorporat opera. Constituind un mod distinct de utilizare a operei, difuzarea este supusa autorizrii autorului, cu excepia cazului cnd odat cu cesionarea dreptului de reproducere se prezum c s-a transmis si dreptul de difuzare. Dreptul de suit Consacrat n dreptul romn prin Legea nr.8/1996, dreptul de suit denumit si dreptul pecuniar la un partaj echitabil, reprezint posibilitatea autorului de a primi o parte din preul revnzrilor ulterioare ale operei sale, precum si dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se afl opera sa. Potrivit legii, dreptul de suit se compune din doua elemente: - dreptul autorului unei oper de art plastic, grafic si fotografic, o cot procentual din preul vnzrilor ulterioare ale operei; - dreptul autorului operei de a fi informat cu privire la locul unde se afl opera sa. Drepturile conexe dreptului de autor Drepturile conexe sau drepturile vecine cum mai sunt denumite n doctrin si jurispruden, reprezint drepturile recunoscute artistilor interprei si executani, productorilor de fonograme, precum si organismelor de radiodifuziune. Titulari ai drepturilor conexe de autor sunt, asadar: - artistii interprei sau executani, pentru propriile lor interpretri sau execuii; - productorii de nregistrri sonore si audio-vizuale pentru propriile nregistrri; - organismele de radiodifuziune si televiziune, pentru propriile emisiuni. Capitolul V: Durata proteciei si cesiunea drepturilor de autor. Durata proteciei dreptului de autor Cderea unei opere n domeniul public n sistemele de drept care au adoptat concepia dualist a dreptului de autor, inclusiv n legislaia romn, s-a impus soluia celor dou principii: acela al perpetuitii dreptului moral de autor si acela al duratei limitate a drepturilor patrimoniale. \Potrivit dispoziiilor art. 25 din lege, drepturile patrimoniale de autor se transmit mostenitorilor pe o perioad de 70 de ani, oricare ar fi data la care au fost aduse, n mod legal, la cunostina public. n toate cazurile ns, la mplinirea termenului de protecie, opera cade n domeniul public. Cderea unei opere n domeniul public este un efect al expirrii

duratei de protecie si nu trebuie confundat termenul cu noiunea de domeniu public utilizat n materia dreptului administrativ. n dreptul de autor, o dat cu cderea operei n domeniul public, nceteaz si monopolul exploatrii acesteia recunoscut pe durata limitat n favoarea titularilor dreptului. Data de la care ncepe s curg si modul de calcul Termenul de protecie ncepe s curg de la data cnd autorul decide s fac public opera sa, iar pentru mostenitori de la data morii autorului. Termenul de protecie se calculeaz ncepnd cu data de 1 ianuarie a anului urmtor morii autorului sau aducerii operei la cunostina public. Cnd operei sau coleciei i se aduc modificri neeseniale, adugiri, tieturi, adaptri n vederea seleciei ori aranjrii, precum si corectarea coninutului, necesare pentru continuarea activitii n modul n care a intenionat autorul, termenul de protecie a operei sau coleciei nu se va extinde. Durata proteciei drepturilor patrimoniale de autor Legea prevede durate diferite de protecie a drepturilor patrimoniale de autor, dup cum opera a fost publicat de autor n timpul vieii, de alt persoan dup ncetarea proteciei, sub pseudonim sau anonim, precum si n funcie de genul operelor sau modul de realizare. a) Astfel, durata proteciei drepturilor patrimoniale n cazul operelor publicate de autor n timpul vieii sub numele su este de la data aducerii la cunostina public pn la moartea autorului. Dup moartea autorului, drepturile patrimoniale se transmit prin mostenire, potrivit legislaiei civile, pe o perioad de 70 de ani, indiferent de data la care opera a fost adus la cunostin public n mod legal. b) Potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 8/1996, persoana care aduce la cunostina public, dup ncetarea proteciei dreptului de autor, n mod legal, pentru prima oar, o oper nepublicat nainte, beneficiaz de protecie echivalent cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorului. Durata proteciei acestor drepturi este de 25 de ani din momentul aducerii operei la cunostina public. c) n cazul n care opera a fost adus la cunostina public sub pseudonim sau fr indicarea autorului, durata proteciei drepturilor patrimoniale de autor este de

70 de ani de la data aducerii la cunostina public. Dac nainte de expirarea acestui termen autorul si dezvluie identitatea, atunci durata proteciei se va calcula dup regula comun, general: restul vieii autorului si 70 de ani de la moartea acestuia pentru mostenitori. Durata drepturilor patrimoniale pentru artistii interpreti sau executanti este de 50 de ani, in cazul operelor de arta aplicata este de 25 de ani, iar a protectiei drepturilor fabricantului de date este de 15 ani. Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor Reguli comune privind contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor Cesiunea reprezint Convenia prin care autorul sau titularul drepturilor patrimoniale de autor transmite drepturile sau o parte a drepturilor sale ctre o alt persoan, n schimbul unui pre. Obiectul cesiunii l constituie numai drepturile patrimoniale de autor, ntruct drepturile morale de autor sunt intransmisibile prin acte ntre vii. Spre deosebire de cesiunea unui drept real, situaie n care cesionarul are deplina libertate n privina dreptului transmis, n cazul cesiunii drepturilor patrimoniale de autor cesionarul are, n principiu, obligaia de a exploata aceste drepturi. Remuneraia autorului cedent. Aciunea n anulare a contractului de cesiune si aciunea n revizuirea contractului lezionar Remuneraia autorului a fost reglementata cu atenie de legiuitor, constituind un element esenial al contractului de cesiune, alturi de nominalizarea drepturilor patrimoniale transmise, modalitile de exploatare, durata si ntinderea cesiunii. Potrivit art.41 din lege, absena din coninutul contractelor de valorificare a drepturilor patrimoniale a clauzei referitoare la remuneraia cuvenita autorului, reprezint un motiv esenial pentru nulitatea relativ a contractului. Prin dispoziiile art.43 alin.3 teza I a fost reglementat o aciune special pentru revizuirea contractelor lezionare, care este o adevrat aciune n resciziune pentru leziune. Astfel, Legea nr.8/1996 recunoaste autorului aciunea n resciziune pentru leziune, indiferent de vrsta autorului, n cazul unor disproporii clare privind cota de beneficii ce revine prilor n favoarea celui care a obinut cesiunea drepturilor patrimoniale.

Legea pune la dispoziia autorului operei cedate, pentru acelasi motiv privind disproporiile evidente ntre remuneraia acestuia si beneficiile cesionarului si posibilitatea de a solicita organelor jurisdicionale competente s dispun mrirea convenabil a remuneraiei . Limitele cesiunii Potrivit legii, drepturile patrimoniale ale autorului sau ale titularului dreptului de autor se pot transmite prin: a) cesiune exclusiv sau total; b) cesiune neexclusiv sau parial. a) Caracterul exclusiv al cesiunii trebuie sa fie expres prevzut n contract. Cesiunea exclusiv presupune c nsusi titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera n modalitile, pe termenul si pentru teritoriul convenite cu cesionarul si nici nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. b) n cazul cesiunii neexclusive titularul dreptului de autor poate utiliza el nsusi opera cedata si poate transmite dreptul neexclusiv si altor persoane dect cesionarul. Capitolul VI: Gestiunea si aprarea dreptului de autor si a drepturilor conexe. Necesitatea gestiunii colective a dreptului de autor si a drepturilor conexe. n exercitarea drepturilor sale recunoscute de lege, autorul unei opere si ali titulari de drepturi protejate n cadrul legii dreptului de autor, pot s aleag ntre asi proteja cu eforturi personale drepturile ori a apela la organismele de gestiune colectiv. n condiiile de azi, ale apariiei tehnologiei sofisticate de comunicare, nregistrare, imprimare, difuzare si televizare, care au fcut posibil pirateria pe scen larg, practic este imposibil ca un autor particular sau artist interpret s controleze exploatarea operei sale. n consecin, autorii si titularii operelor protejate prin legea dreptului de autor s-au constituit n asociaii profesionale al crui obiect este aprarea intereselor unor categorii de autori. Organismele de gestiune colectiva. Organismele (organizaiile) de gestiune colectiv reprezint persoane juridice constituite prin libera asociere a autorilor si a altor titulari ai dreptului de autor si de drepturi conexe, al crui scop esenial este acela de a colecta drepturi de autor si de a le repartiza titularilor care le-au in credintat gestiunea. n absena unui organism de gestiune colectiva, autorul singur, nefiind omniprezent, nu poate controla toate utilizrile operelor sale n propria ar, ca sa nu mai vorbim de utilizrile acestora n afara rii.

Organismele de gestiune colectiva pot fi create fie pentru gestionarea unor categorii distincte de drepturi, corespunztoare unor domenii diferite de creaie, fie pentru gestionarea drepturilor aparinnd unor categorii distincte de titulari. Aceste organisme acioneaz n limitele mandatului ncredinat si pe baza statutului adoptat conform legii. Mandatul de gestiune colectiva Legea reglementeaza doua modalitati ale mandatului de gestiune colectiva : a. Mandatul de gestiune colectiva direct, acordat prin contract scris de catre membrii unui grup muzical, ai unui cor, ai unei orchestre, ai unui corp de balet sau a unei trupe teatrale, cu acordul majoritatii. Fiecare titular de drepturi care a acordat mandatul are dreptul la un singur vot in cadrul adunarii generale b. Mandatul indirect de gestiune colectiva, acordat prin contract scris, incheiat intre organisme de gestiune colectiva din Romania si organisme straine care gestioneaza drepturi similare. Acest mandat nu confera drept de vot titularilor de drepturi. Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor este un organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu autoritate unic pe teritoriul Romniei n ceea ce priveste evidena, observarea si controlul aplicrii legislaiei n domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe. Acesta are personalitate juridic si funcioneaz n subordinea Guvernului. Coordonarea Oficiului este asigurat de ministrul culturii si cultelor. Masuri tehnice de protectie a dreptului de autor Prin masuri tehnice de protectie se intelege utilizarea oricarei tehnologii, a unui dispozitiv sau a unei componente care in cadrul functionarii sale normale, este destinata sa previna, sa impiedice sau sa limiteze actele care nu sunt autorizate de titularii drepturilor recunoscute de lege. Diversitatea mijloacelor de aprare a drepturilor de autor si a drepturilor conexe nclcarea drepturilor recunoscute si garantate prin legea dreptului de autor si a drepturilor conexe atrage angajarea rspunderii civile, contravenionale sau penale, dup caz. Aprarea drepturilor morale si patrimoniale ale autorilor si ale titularilor de drepturi de autor si drepturi conexe se realizeaz prin aciuni civile sau penale.

Potrivit legii, titularul aciunii civile poate cere instanei de judecat aplicarea unor masuri cum ar fi: 1) remiterea ncasrilor realizate prin actul ilicit, n vederea reparrii prejudiciului sau remiterea bunurilor rezultate din fapta ilicit n scopul valorificrii acestora pn la acoperirea integral a daunelor produse; 2) distrugerea echipamentelor si a mijloacelor aflate n proprietatea fptuitorului, a cror destinaie unic sau principal a fost aceea de producere a actului ilicit; 3) scoaterea din circuitul comercial a copiilor efectuate ilegal prin confiscarea si distrugerea acestora; 4) publicarea n mijloacele de comunicare n masa a hotrrii instanei de judecat pe cheltuiala celui care a svrsit fapta ilicit. Aprarea drepturilor morale si patrimoniale de autor se poate face si prin aciuni de rspundere civil delictual, aciuni n rspundere contractual, precum si pe aciuni ntemeiate pe mbogirea fr just cauz ori pe plata lucrului nedatorat . Dreptul de divulgare, dreptul de paternitate si dreptul la nume se bucura si de protecia legii penale. Proba drepturilor Existena si coninutul unei opere se pot dovedi prin orice mijloc de proba. n materia dreptului de autor si a drepturilor conexe opereaz prezumia apartenenei acestor drepturi persoanelor care au ndeplinit formalitile de nscriere a unor meniuni pe originalele sau pe copiile autorizate ale operelor. Astfel, meniunea de rezervare a exploatrii operelor se efectueaz de autori si titularii de drepturi sau deintorii de drepturi exclusive ale autorilor. Meniunea const n nscrierea simbolului C nconjurat de un cerc, nsoit de numele lor, de locul si anul primei publicri. La rndul lor, productorii de nregistrri sonore, artistii interprei sau executani si ali deintori de drepturi exclusive ale productorilor sau ale artistilor, pot efectua o meniune de protecie a drepturilor ce le aparin. Meniunea se nscrie pe originalele sau pe copiile autorizate ale nregistrrilor sonore sau audiovizuale ori pe nvelisul care le conine si consta n simbolul P nconjurat de un cerc, nsoit de numele lor, de locul si anul primei publicri. Inregistrarea operelor realizate in Romania in Registrul National de Opere reprezinta mijloc de proba.

B.DREPTUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALA


Capitolul VII: Subiectele, obiectul si continutul dreptului de inventator

Subiectele proteciei prin brevet de invenie Subiectele primare stricto-sensu - sunt acele subiecte care dobndesc brevetul de invenie direct de la stat, prin Oficiul de Stat pentru Invenii si Mrci, n urma desfsurrii procedurii legale; - dreptul de a solicita eliberarea brevetului de invenie aparine urmtoarelor subiecte primare stricto-sensu: a) inventatorului independent - n ipoteza n care invenia s-a nscut prin efortul creator si material propriu al unei persoane fizice; b) inventatorului salariat - n situaia n care a realizat invenia n cadrul unui contract individual de munc cu misiune inventiv, ncredinat n mod explicit, iar contractul cuprinde o clauz prin care inventatorului i se atribuie dreptul de a cere eliberarea brevetului n nume propriu; c) mostenitorilor inventatorului - fr a se opera nici un fel de distincie, dup cum acestia aparin categoriei mostenitorilor legali sau categoriei mostenitorilor testamentari; d) cesionarilor dreptului la eliberarea brevetului; e) unitii n care este angajat inventatorul, n anumite condiii. Subiectele primare lato-sensu - sunt subiecte intermediare, n sensul c obin brevetul de invenie doar ntr-un mod subsidiar, dup ce un subiect primar stricto-sensu, nu si-a exercitat n termen dreptul la eliberarea brevetului; - subiect primar stricto-sensu poate fi: inventatorul salariat, n anumite condiii. Subiecte derivate - sunt persoanele care devin titulare de brevet numai ntr-un mod subsecvent, ca urmare a dobndirii acelei caliti prin intermediul unei operaiuni de transmitere, de la un titular anterior; - din categoria subiectelor derivate pot face parte: a) mostenitorii inventatorului; b) cesionarii contractului de cesiune avnd ca obiect transmiterea brevetului de invenie. Obiectul proteciei prin brevet de invenie Inventia reprezinta un ansamblu de cunostinte sistematice, organizate in scopul obtinerii unei solutii la o problema practica din industrie, agricultura

sau comert, caracterul aplicabilitatii industriale fiind o condititie de existenta a creatiei tehnice cu valoare de inventie. Clasificarea inveniilor. Enumerare 1. Dup obiectul inveniei distingem: a) invenii care au ca obiect un produs; b) invenii care au ca obiect procedee sau metode; c) invenii care au ca obiect aplicaiile ntr-o form nou a mijloacelor cunoscute; d) invenii care au ca obiect combinaia de mijloace cunoscute. 2. n raport cu criteriul complexitii obiectului inveniile se clasific n: a) invenii simple, care au ca obiect un singur produs, mijloc sau metod; b) invenii complexe, care reclam folosirea conjugat a mai multor elemente sau mijloace. 3. Dup gradul de independen fa de alte invenii, distingem: a) invenii principale, care au o existen de sine stttoare; b) invenii complementare sau de perfecionare, care mbuntesc o invenie anterioar, si fr de care nu pot exista. Inveniile nebrevetabile si inovaiile Inveniile nebrevetabile sunt, potrivit legii (art.12), acele invenii contrare ordinii publice si bunelor moravuri , cele care privesc soiurile de plante si rasele de animale , procedeele biologice pentru obinerea plantelor sau a animalelor , inveniile avnd ca obiect corpul uman . Inovaiile - reprezint acele realizri cu caracter de noutate si de utilitate la nivelul unitii n care au fost create. Inovaia mai poart numele si de realizare tehnic cu caracter de noutate relativ, fiind apreciat n raport cu stadiul local al tehnicii. Drepturile morale ale inventatorilor Dreptul la calitatea de autor al inveniei - calitatea de autor al unei invenii difer de calitatea de inventator; - calitatea de autor al unei invenii nebrevetate confer titularului un drept de prioritate stiinific, dar nu si dreptul exclusiv de exploatare; . odat brevetat invenia, autorul devine inventator recunoscut juridic si

dobndeste calitatea de titular al dreptului exclusiv de exploatare; - calitatea de autor si prioritatea stiinific nltur posibilitatea brevetrii ulterioare a aceleiasi soluii de ctre o alt persoan, pentru motivul nendeplinirii condiiei de noutate; Dreptul la nume al inventatorului - const n posibilitatea inventatorului, conferit prin lege, de a pretinde s fie menionat ca autor al inveniei; - acest drept este supus principiului disponibilitii, autorul inveniei avnd latitudinea de a aprecia si dispune n mod liber, potrivit voinei si constiinei proprii asupra exercitrii dreptului de a cere s fie menionat n brevet; Dreptul de a da publicitii invenia - reprezint posibilitatea recunoscut inventatorului, ca n limitele si formele prescrise de lege s aduc la cunostin public invenia realizat; - este o excepie de la principiul netransmisibilitii drepturilor nepatrimoniale; Dreptul la protecia calitii de autor - reprezint dreptul inventatorului de a solicita: a) s i se menionaze numele, prenumele si calitatea n brevetul eliberat, n carnetul de munc, n orice alte acte sau publicaii privind invenia; b) s i se elibereze, un duplicat al brevetului de invenie; Dreptul de prioritate stiinific - reprezint recunoasterea faptului c autorul unei invenii a fost primul care a descoperit soluia tehnic pe care o reprezint invenia; Drepturile patrimoniale ale inventatorilor si ale titularilor brevetelor de invenie Drepturile patrimoniale ale inventatorilor netitulari de brevet - inventatorii netitulari de brevet pot fi independeni sau salariai; - au dreptul, potrivit Legii nr.64/1991: a) s li se elibereze un duplicat al brevetului de invenie b) s li se stabileasc drepturile patrimoniale pe baz de contract n sum fix sau proporional cu veniturile obinute din exploatarea inveniei - inventatorii salariai, netitulari de brevet, au dreptul la o remuneraie suplimentar, stabilit independent de salariul de ncadrare;

- totodat, inventatorilor salariai li se cuvin drepturi bnesti rezultate din aplicarea inveniei, precum si redevene. Drepturile patrimoniale ale titularilor brevetelor de invenie a) Dreptul de exploatare exclusiv a inveniei - reprezint posibilitatea juridic recunoscut titularului brevetului de a exploata n mod exclusiv invenia; - se aseamn cu un drept de monopol dar spre deosebire de acesta, este limitat n timp si n spaiu; - este un drept patrimonial, absolut, transmisibil, temporar si teritorial; b) Dreptul provizoriu de exploatare exclusiv - solicitantul titlului de protecie, beneficiaz, pn la data eliberrii brevetului, de dreptul provizoriu de exploatare exclusiv a inveniei; - exercitarea acestui drept este supus unor condiii legale: - cererii de brevet s i se fi acordat dat de depozit; - cererea de brevet s fi fost publicat.
Capitolul VIII : Conditiile si procedura de brevetare a inventiilor

Condiiile de brevetare a inveniilor Condiiile de brevetare a inveniilor de produse, procedee sau metode a) invenia s se ncadreze n domeniul de aplicaie al obiectelor ce pot fi brevetate: - pentru a fi brevetat, o invenie trebuie s nu fie exclus din domeniul de aplicaie al obiectelor ce pot fi brevetate; - regula general este aceea c protecia prin brevet este asigurat pentru invenii n cadrul tuturor domeniilor tehnologice; - pe cale de excepie, unele domenii tehnologice pot fi excluse din sfera de aplicaie a obiectelor ce pot fi brevetate b) invenia s ndeplineasc condiia noutii - o invenie este nou dac nu este cuprins n stadiul tehnicii; - stadiul tehnicii cuprinde toate cunostinele care au devenit accesibile publicului pn la data nregistrrii cererii de brevet sau a prioritii recunoscute; - noutatea unei invenii trebuie s fie absolut n timp si spaiu; c) invenia s ndeplineasc cerina pasului inventiv - o invenie este considerat ca implicnd o activitate inventiv dac pentru o persoan care are abiliti obisnuite n domeniu ea nu rezult n

mod evident din cunostinele cuprinse n stadiul tehnicii; - o invenie ndeplineste condiia pasului inventiv numai atunci cnd un specialist mediu din domeniu, avnd la ndemn toate documentele necesare, nu va putea ajunge la aceeasi soluie tehnic ca si inventatorul dect dac, si el la rndul lui va depune o activitate inventiv; d) invenia s ndeplineasc condiia aplicabilitii industriale - este denumit si cerina caracterului industrial sau condiia utilitii; - conine trei elemente: obiectul, aplicaia si rezultatul inveniei; - obiectul inveniei confer caracter industrial acesteia dac se situeaz n sfera industriei, a utilului si nu n perimetrul creaiei artistice; - aplicaia se refer la susceptibilitatea inveniei de a fi realizat n practic, ea nu poate avea caracter pur teoretic; - rezultatul inveniei se msoar prin efectele pe care le produce. Brevetarea inventiilor secrete Inventiilor ce contin informatii care prezinta importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-stiintifice ale tarii li se poate atribui caracterul secret de stat . Atribuirea caracterului secret revine reprezentantilor oficiali ai Ministerului Apararii, Ministerului Internelor si Reformei Admininstrative, Serviciului Roman de Informatii si ai altor institutii de drept . Instituirea caracterului secret se efectueaza in termen de 60 de zile de la data depozitului reglementar, iar solicitantului brevetului de inventie i se acorda o compensatie materiala echitabila, pe toata perioada de mentinere in acest regim . Procedura de brevetare a inveniilor Cererea de brevet - datele de identificare a solicitatorului, reproducerea marcii si indicarea produselor sau a serviciilor pentru care este ceruta inregistrarea. - reprezint manifestarea unilaterala de vointa a autorului inventiei, adresat de solicitant OSIM , care consine solicitarea expres a eliberrii brevetului ; - va fi nsoit de : descrierea inveniei , revendicri si dac e cazul , de

desene explicative , toate redactate n limba romn ; - cererea mpreun cu actele de mai sus constituie depozitul naional reglementar - se nscrie n Registrul naional al cererilor de brevet depuse , cererile nefiind publice pn la publicarea n Buletinul Oficial de Proprietate Intelectual (BOPI) - cererea trebuie fcut n limba romn sau ntr-o limb strin , cu condiia ca n termen de 2 luni de la nregistrarea cererii s se depun la OSIM o traducere conform , n limba romn . Examinarea preliminara cererii de brevet Poate fi ceruta numai de solicitantul cererii, in termen de 30 de luni de la data de depozit. Examinarea preliminara a cererilor de brevet carora li s-a instituit caracter secret de stat poate fi ceruta la data de depozit a cererii sau in termen de 3 luni de la incetarea regimului secret de stat, dar nu mai tarziu de 30 de luni ianinte de expirarea duratei de protectie a inventiei. Dreptul de prioritate convenional - denumit si prioritate convenional sau prioritate unionist, reprezint situaia privilegiat recunoscut unei persoane de a beneficia de prioritatea primului depozit efectuat ntr-o ar membr a Uniunii de la Paris ori membr a Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC) , pentru orice alt cerere de brevet avnd ca obiect aceeasi invenie depus ulterior n oricare alt ar membr a Uniunii; - subiecii dreptului de prioritate convenional sunt: - cetenii aparinnd oricrei ri membre a Uniunii de la Paris sau OMC. - succesorii n drepturi a primelor dou categorii de subiecte. Publicarea cererii de brevet - cererile pentru care s-a constituit depozit naional reglementar sunt publicate imediat dup expirarea unui termen de 18 luni de la data de depozit , sau dac a fost recunoscut o prioritate , de la data acestei prioriti.

- cererile crora li s-a atribuit caracter secret de stat , nu se public , dect dac au fost scoase din regimul secret de stat (n 3 luni de la data scoaterii) Examinarea de fond a cererii de brevet - OSIM examineaz dac cererile ndeplinesc condiiile legale , prioritile si dac obiectul cererii este brevetabil n nelesul legii ; - OSIM hotrste admiterea sau respingerea cererii n condiiile legii ; - meniunea hotrrii de admitere sau de respingere se publica n BOPI; - procedura se ntrerupe n cazul decesului prii interesate sau al dizolvrii persoanei juridice pn la comunicarea succesorului n drepturi ; - procedura de brevetare se suspend n cazul unor proceduri judiciare n privina dreptului la brevet si la acordarea brevetului , pn cnd hotrrea judectoreasc rmne definitiv . Eliberarea brevetului - se face de ctre directorul general al OSIM ; - meniunea eliberrii se public n BOPI . Capitolul IX : Transmiterea, durata si apararea drepturilor privind inventia Transmiterea drepturilor privind inventia
Pot fi transmise urmtoarele drepturi : - dreptul la acordarea brevetului; - dreptul la brevet; - drepturile ce decurg din brevet. Efectele transmiterii drepturilor cu privire la invenie se produc fa de teri ncepnd cu data publicrii n Buletinul Oficial de Proprietate Industrial a meniunii transmiterii nregistrate la OSIM. Licena obligatorie sau judiciar Legea nr. 64/1991 reglementeaz licenele obligatorii,care sunt de fapt judiciare ntruct se acord n baza unei hotrri judectoresti pronunat de Tribunalul Bucuresti. Titularul aciunii n instan pentru acordarea licenei obligatorii poate fi orice persoan interesat, interesul putnd fi justificat prin posibilitatea efectiv si serioas de exploatare a inveniei care face obiectul licenei. Beneficiarii licenei obligatorii pot fi Guvernul Romniei sau terii autorizai de

acesta, persoane fizice ori juridice. Cazuri de acordare a licenei obligatorii. Acordarea unei licene obligatorii se poate dispune: a) pentru neutilizarea, total sau parial a inveniei brevetate; b) pentru situaii expres prevzute de lege; c) pentru invenii dependente; Domenii n care se acord licenele obligatorii. Potrivit art. 49 din Lege licenele obligatorii se acord: - pentru aprovizionarea pieei, n principal; - n cazul inveniilor din domeniul tehnologiei de semiconductoare, cnd se acord numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practic stabilit ca fiind anticoncurenial, ca urmare a unei proceduri judiciare sau administrative; - n domeniul soiurilor de plante sau biotehnologiei, cnd titularul unui brevet de invenie nu poate s o exploateze fr s aduc atingere unui brevet anterior; - pentru remedierea unei practici anticoncureniale. Durata drepturilor privind inveniile Protecia juridic prin brevet a inveniei este de 20 de ani, cu ncepere de la data de depozit. Pentru brevetul european, durata de 20 de ani curge de la data constituirii depozitului reglementar al cererii de brevet, conform Conveniei brevetului european. Termenul de protecie de 20 de ani este termenul maxim si nu poate fi prelungit. Pe cale de excepie, pentru medicamente sau produsele fitofarmaceutice brevetate se poate obine un certificat suplimentar de protecie, n condiiile legii. Durata proteciei inveniei poate fi mai mic de 20 de ani, cnd drepturile conferite de brevet pot nceta prin: revocare, hotrri de neacordare a brevetului, anularea brevetului de invenie, renunarea titularului la brevet si decderea din drepturi a titularului de brevet. Aprarea drepturilor privind inveniile Aprarea drepturilor prin mijloace de drept civil Competen. Potrivit legii, litigiile in materia inventiilor sunt de competenta tribunalului. Aciuni n justiie. Prin aciunea civil exercitat se pot apra drepturile personale nepatrimoniale si patrimoniale asupra inveniilor. Astfel, drepturile personale nepatrimoniale se apr prin aciuni ntemeiate pe dispoziiile Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice.

Totodat, pentru aprarea drepturilor patrimoniale titularul dreptului nclcat are deschis, dup caz, fie calea aciunii n rspundere civil delictual, fie aciunea de rspundere contractual. Titularul aciunii. Aciunea civil poate fi exercitat de titularul de brevet si de liceniatul autorizat s utilizeze drepturile decurgnd din brevetul de invenie. Comunicarea, nscrierea si publicarea hotrrilor judectoresti. Hotrrile judectoresti pronunate n soluionarea acestor litigii vor fi comunicate, n termen de 30 de zile de ctre persoana interesat, la OSIM, care are obligaia s le nscrie n Registrul naional al brevetelor de invenie si s le publice n Buletinul Oficial de Proprietate Industrial pentru a fi opozabile terilor. Aprarea drepturilor prin mijloace de drept penal Drepturile ce decurg din realizarea unei invenii sunt aprate si prin ncriminarea anumitor fapte ca infraciuni n Legea nr. 64/1991 si anume: a) nsusirea fr drept a calitii de inventator; b) contrafacerea obiectului unui brevet de invenie; c) divulgarea datelor cuprinse n cererile de brevet; d) infraciunea de concuren neloial. Capitolul X: Protectia juridica a marcilor Conditiile protectiei marcilor Condiiile de fond privesc: 1. condiia reprezentrii grafice; 2. condiia distinctivitii; 3. condiia disponibilitii; 4. condiii determinate de convenii internaionale: liceitatea si deceptivitatea. Condiiile de form se refer la modul de folosire a mrcii si vizeaz condiii comerciale si publicitare. Condiia reprezentrii grafice Condiia reprezentrii grafice a semnului ales ca marc se impune din nevoia ca percepia semnului s fie obiectiv. Condiia distinctivitii Caracterul distinctiv rezult din perceperea semnului de ctre consumatori. Pentru a fi distinct, semnul trebuie s aib aptitudinea de a individualiza produsul (serviciul) n cadrul aceleiasi categorii de produse (servicii), de a-l deosebi de produsele (serviciile) identice sau similare aparinnd altor comerciani. Condiia disponibilitii

Pentru ca un semn ales ca marc s poat fi nregistrat, trebuie s fie disponibil, adic s nu fi fost anterior apropriat de alt persoan sau s nu aduc atingere drepturilor dobndite anterior de altcineva. Disponibilitatea este o condiie de nregistrare a mrcii menit s evite orice confuzie posibil. Liceitatea. Deceptivitatea. a) Liceitatea si moralitatea Potrivit legii nu pot fi nregistrate mrcile care sunt contrare ordinii publice si bunelor moravuri. Liceitatea reprezint acea condiie de nregistrare si de protecie potrivit creia semnul ales ca marc trebuie s fie, prin sine nsusi, conform cu normele de ordine public, aplicabile ntr-un anumit timp si spaiu. b) Deceptivitatea Condiia onestitii inseamna ca nu pot fi nregistrate mrcile care sunt de natur s induc publicul n eroare cu privire la originea geografic, natura sau calitatea produsului sau a serviciului. Deceptivitatea reprezint asadar acea trstur negativ a mrcii, de natur s induc n eroare consumatorii cu privire la proveniena geografic, calitatea produsului ori asupra situaiei comerciale a titularului. Dobndirea dreptului la marc Reglementrile si practica n materie au cunoscut urmtoarele moduri de dobndire a dreptului la marc: a) sistemul declarativ (cunoscut si sub denumirile de sistem realist sau al prioritii de folosin); b) sistemul mixt (dualist, complex sau al efectului atributiv amnat); c) sistemul atributiv (cunoscut si sub denumirile de constitutiv, formalist sau al prioritii de nregistrare). Sistemul declarativ Potrivit sistemului declarativ dreptul la marc se dobndeste prin aproprierea si folosirea n anumite condiii a mrcii. Pentru a fi dobndit dreptul asupra mrcii nu trebuie ca semnul ales ca marc s fie supus nici unei formaliti, nu e necesar nici un fel de declaraie ori existena sau eliberarea vreunui titlu. Sisteme mixte Doctrina a conturat mai multe tipuri de sisteme mixte: - sistemul mixt atributiv amnat. - sistemul mixt provocator. - sistemul mixt prealabil (elveian).

Sistemul atributiv n cadrul sistemului atributiv, dreptul la marc se dobndeste prin nregistrare si aparine persoanei care nregistreaz prima un semn distinctiv. Dac nu sunt urmate de o nregistrare, actele de folosire anterioare nregistrrii nu pot fi opozabile ca anterioriti. Procedura nregistrrii n sistemul nostru de drept, procedura nregistrrii unei mrci cuprinde urmtoarele etape principale: a) constituirea depozitului naional reglementar; b) examinarea preliminar a cererii de depozit; c) examinarea de fond a cererii de nregistrare; d) nregistrarea mrcii; e) publicarea. Pierderea dreptului la marc Cauzele de pierdere a dreptului la marc, apreciat ca un drept de ocupaie, consemnate n literatura de specialitate sunt: 1) caducitatea sau expirarea perioadei de protecie; 2) renunarea expres a titularului la drept; 3) anularea mrcii; 4) decderea titularului din drepturile conferite de marc; 5) abandonul mrcii. Caducitatea sau expirarea duratei de protecie a mrcii reprezint un mod de stingere a dreptului la marc specific sistemului dobndirii dreptului la marc prin nregistrare (atributiv). n acest sistem durata proteciei fiecrei nregistrri poate fi nelimitat, prin nnoiri repetate.

Renunarea expres a titularului la dreptul su asupra mrcii,


reprezint o cauz de stingere comun celor dou sisteme de dobndire a dreptului la marc, atributiv si declarativ.

Anularea mrcii
Nulitatea nu reprezint, n realitate, un mod de stingere a dreptului la marc ci o cauz de invalidare, care opereaz retractiv. Din acest motiv, multe legislaii nu enumer aceast cauz printre modurile de stingere, ci o reglementeaz separat. n legea romn, anularea mrcii este enumerat printre cauzele de stingere a dreptului la marc.

Decderea titularului din drepturile conferite de marc


Decderea reprezint o sanciune civil, aplicat pentru neexercitarea unui drept la marc o anumit perioad de timp, bazat pe prezumia c nefolosirea

este imputabil titularului. Cazuri de decdere. Potrivit legii, decderea titularului din drepturile conferite de marc poate avea loc n urmtoarele cazuri: a) Nefolosina mrcii. b) Marca degenerat. c) Marca deceptiv. d) Marca a fost nregistrat pe numele unei persoane care nu are calitatea prevzut de lege.

Abandonul mrcii
Abandonul mrcii reprezint o renunare tacit a titularului la drepturile conferite de marc, este o cauz de stingere a dreptului la marc proprie sistemului dobndirii dreptului la marc prin prioritate de folosire. Subiectul dreptului la marc Condiii pe care trebuie s le ndeplineasc subiectul dreptului la marc: a) Condiia folosirii efective a mrcii nregistrate b) Condiia specialitii capacitii de folosin Subiectul dreptului la marca individual Dreptul la marc individual aparine persoanelor fizice sau juridice, romne sau strine, care desfsoar o activitate de producie, un comer sau presteaz un serviciu. Subiectul dreptului la marca colectiv Mrcile colective pot fi deinute de ctre o asociaie, persoan juridic a crei activitate comercial sau industrial nu se exercit n mod direct, dar care autorizeaz aplicarea mrcilor colective de ctre alte persoane, membre ale asociaiei. Subiectul dreptului la marca de certificare Potrivit legii, mrcile de certificare pot fi nregistrate la OSIM de ctre persoanele juridice abilitate s exercite controlul produselor sau al serviciilor n privina calitii materialului, modului de fabricaie al produselor sau de prestare a serviciilor, precizie etc. Coninutul dreptului la marc Potrivit legii romne, dreptul la marc este alctuit din: - dreptul de prioritate si - dreptul de folosire exclusiv a mrcii. Capitolul XI: Protectia juridica a indicatiilor geografice Legea nr. 84/1998 privind mrcile si indicaiile geografice defineste indicaia geografic ca fiind denumirea care serveste la identificarea unui produs originar

dintr-o ar, regiunea sau localitate a unui stat, n cazurile n care o calitate, o reputaie sau alte caracteristici determinante pot fi n mod esenial atribuite acelei origini geografice. Condiii necesare pentru protecia indicaiilor geografice Potrivit art. 67 alin. (1) din Legea nr. 84/1998, indicaiile geografice ale produselor sunt protejate prin nregistrarea lor la OSIM, n conformitate cu prevederile acestui act normativ sau ale conveniilor internaionale la care Romnia este parte si pot fi utilizate numai de persoanele care produc sau comercializeaz produsele pentru care indicaiile geografice au fost nregistrate. Titularul cererii de nregistrare a unei indicaii geografice nu poate fi dect o asociaie de productori care desfsoar o activitate de producie n zona geografic pentru produsele menionate n cerere. n vederea acordrii proteciei trebuie s existe o legtur strns ntre produsele pentru care se cere nregistrarea indicaiei geografice si locul de origine al acestora n ceea ce priveste calitatea, reputaia ori alte caracteristici. Persoanele autorizate pot s foloseasc n circuitul comercial o indicaie geografic pentru anumite produse numai aplicat pe aceste produse, n documente nsoitoare, reclame, prospecte si pot s aplice meniunea indicaia geografic nregistrat . Legea interzice folosirea unei indicaii geografice sau imitarea ei de ctre persoane neautorizate, inclusiv n situaia n care se indic originea real a produselor sau se adaug meniuni, cum ar fi : de genul, de tipul, imitaii dup etc. Indicaii geografice susceptibile de nregistrare si indicaii geografice excluse de la nregistrare n conformitate cu art. 69 din Legea nr. 84/1998, OSIM nregistreaz o indicaie geografic si acord solicitantului dreptul de utilizare a acesteia numai dup ce Ministerul Agriculturii si Alimentaiei, sau dup caz, autoritatea competent din ara de origine, certific urmtoarele: a) - indicaia geografic a produsului, care urmeaz a fi nregistrat; b) - produsele ce pot fi comercializate sub aceast indicaie geografic; c) - aria geografic de producie; d) - caracteristicile si condiiile de obinere pe care trebuie s le ndeplineasc

produsele pentru a putea fi comercializate sub denumirea indicaiei geografice solicitate. Indicaiile geografice care au dobndit protecie n ara noastr pe calea unor convenii internaionale, nu sunt supuse procedurii de nregistrare. Potrivit legii, sunt excluse de la protecie si nu pot fi nregistrate, indicaiile geografice care: a) nu sunt conforme cu dispoziiile prevzute de lege; b) reprezint denumiri generale ale produselor; c) sunt susceptibile de a induce publicul n eroare asupra naturii, originii, modului de obinere si calitatea produselor; d) contravin bunelor moravuri sau ordinii publice. Stingerea dreptului de a folosi indicaia geografic n sistemul de drept intern, perioada de protecie a unei indicaii geografice este nelimitat. Solicitantul, asociaia de productori, dobndeste dreptul de utilizare a indicaiei geografice pe o perioad de 10 ani, cu posibilitatea de rennoire nelimitat, sub condiia meninerii cerinelor n care s-a obinut acest drept si cu plata taxelor legale prevzute de Ordonana nr. 41/1998. Dreptul de folosire a unei indicaii geografice poate nceta n urmtoarele cazuri: - anularea nregistrrii indicaiei geografice; - decderea din dreptul conferit de indicaia geografic; - expirarea perioadei de utilizare a indicaiei geografice, fr a se efectua formalitile de rennoire a dreptului acordat. Capitolul XII : Subiectele, obiectul si continutul raportului juridic nascut prin realizarea unui desen sau model Definirea desenului si modelului Potrivit Legii nr.129/1992 privind protecia desenelor si modelelor, desenul este aspectul exterior al unui produs sau al unei pri a acestuia, redat n dou dimensiuni, rezultat din combinaia dintre principalele caracteristici, ndeosebi linii, contururi, culori, form, textur si/sau ornamentaia produsului n sine. n Legea nr.129/1992, modelul este definit ca fiind aspectul exterior al unui produs sau al unei pri a acestuia, redat n trei dimensiuni, rezultat din combinaia dintre principalele caracteristici, ndeosebi linii, contururi, culori, form, textur si/sau materiale, si/sau ornamentaia produsului n sine. Izvoarele desenelor si modelelor

Izvoare interne. Dup cum am artat, regimul juridic al desenelor si modelelor este conferit n Romnia prin Legea nr.129/1992 privind protecia desenelor si modelelor, modificat si completat prin Legea nr.280 din 17 octombrie 2007. n temeiul art. II alin.(2) din Legea nr.585/2002, a fost elaborat Regulamentul de aplicare a Legii nr.129/1992 privind protecia desenelor si modelelor, care a fost aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.1171 din 02 octombrie 2003. Izvoare internaionale. n plan internaional, au fost adoptate n materie, urmtoarele acte normative: - Convenia de la Paris pentru protecia proprietii industriale din 20 martie 1883; - Convenia de la Berna pentru protecia operelor literare si artistice din 09 septembrie 1886. Subiectele drepturilor asupra desenului sau modelului

Autorul independent al desenului sau modelului


Potrivit legii, autorul desenului sau modelului este persoana fizic sau un grup de persoane fizice constituit pe baza unei nelegeri, care a creat desenul sau modelul. Rezult n mod indubitabil c autor al desenului sau modelului nu poate fi dect o persoan fizic sau persoanele fizice, singurele care dispun de capacitate creativ, inteligen, imaginaie, talent, gndite, atribute proprii fiinei umane. Prin urmare, legea romn consacr principiul adevratului autor al desenului sau modelului, potrivit cruia calitatea de autor este recunoscut numai persoanei fizice sau persoanelor fizice.

Autorul salariat al desenului sau modelului


Autorul poate fi angajat printr-un contract cu misiune creativ sau poate s realizeze desenul sau modelul ca salariat n cadrul atribuiilor sale de serviciu ncredinate explicit. Titularul certificatului de nregistrare Titlul de protecie pentru desenul si modelul este certificatul de nregistrare, acordat de OSIM. Dreptul la eliberarea certificatului de nregistrare a desenului sau modelului l au urmtoarele persoane: - autorul individual, - autorul salariat - autorii n comun - succesorii n drepturi ai autorului. - cesionarii dreptului la eliberarea certificatului de nregistrare a desenului sau modelului;

- persoana care a comandat realizarea desenului sau modelului n baza unui contract cu misiune inventiv, n care nu exist o alt clauz contractual; - unitatea angajatoare, n cazul n care desenul sau modelul a fost realizat de un salariat, n cadrul atribuiilor de serviciu, fr s existe o prevedere contractual de atribuire ctre autor a dreptului la eliberarea titlului de protecie; - persoanele fizice sau juridice cu domiciliul sau sediul n afara teritoriului Romniei. Obiectul proteciei juridice Legea reglementeaz condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc un desen sau un model pentru a fi nregistrat. Aceste condiii sunt: condiii de fond si condiii de form.

Condiii de fond
Condiiile de fond prevzute de lege sunt: - condiia noutii; - condiia caracterului industrial; - condiia caracterului individual si - condiia disocierii noutii de utilitatea produsului.

Condiii de form
Potrivit Legii, cererea de nregistrare trebuie s cuprind, date cu caracter obligatoriu si alte elemente cu caracter facultativ. Drepturile morale ale autorului desenelor sau modelelor Drepturile morale sunt legate de persoana autorului, ele nscndu-se chiar din momentul publicrii cererii de eliberare a certificatului de nregistrare a desenului sau a modelului si durnd pe ntreaga perioad de valabilitate a certificatului. Din examinarea dispoziiilor legale n materie, rezult c autorul desenului sau modelului beneficiaz, de urmtoarele drepturi morale principale: - dreptul la calitatea de autor al desenului sau modelului; - dreptul la eliberarea certificatului de nregistrare pentru desenul si modelul; - dreptul de prioritate al autorului care a depus mai nti cererea de nregistrare a desenului sau modelului; - dreptul de a cere nregistrarea desenului sau modelului; - dreptul de a face opoziie la OSIM, mpotriva cererilor de nregistrare care i lezeaz calitatea de autor al desenului sau modelului; - dreptul de a contesta pe cale administrativ sau judiciar, hotrrea OSIM prin care s-a dispus admiterea sau respingerea cererii de nregistrare a desenului sau modelului; - dreptul de a cere rennoirea certificatului de nregistrare;

- dreptul de a meniona semnul D nscris ntr-un cerc, nsoit de numele autorului, pe produsul pentru care a fost emis certificatul de nregistrare a desenului sau modelului; - dreptul de a transmite dreptul la eliberarea certificatului de nregistrare a desenului sau modelului; - dreptul la nume, adic dreptul autorului de ai se meniona numele, prenumele si calitatea n certificatul de nregistrare eliberat precum si n orice acte sau publicaii privind desenul sau modelul; - dreptul de a cere anularea certificatului de nregistrare, n total sau n parte, dac nu erau ndeplinite condiiile pentru acordarea proteciei la data nregistrrii cererii; - dreptul de a se adresa instanei de judecat n cazul litigiilor privind calitatea de autor al desenului sau modelului. Drepturile patrimoniale ale titularului certificatului de nregistrare Pe ntreaga perioad de valabilitate a certificatului de nregistrare, titularul acestuia beneficiaz de urmtoarele drepturi patrimoniale: - dreptul exclusiv de exploatare a desenului sau modelului; - dreptul de a interzice terilor s efectueze, fr consimmntul su, urmtoarele acte: reproducerea, fabricarea, comercializarea sau oferirea spre vnzare, folosirea, importul sau stocarea n vederea comercializrii, oferirea spre vnzare sau folosirea unui produs n care desenul sau modelul este ncorporat sau la care acesta se aplic. Obligaiile titularului certificatului de nregistrare Titularul certificatului de nregistrare a desenului sau modelului are obligaia de a plti taxele legale de meniunea n vigoare a titularului. Neplata acestora atrage decderea titularului din drepturi. Spre deosebire de alte drepturi de proprietate industrial, n cazul desenelor sau modelelor, legiuitorul nu a prevzut obligaia pentru titular de a exploata desenul sau modelul, sub sanciunea decderii din drepturi pentru neexploatare. Capitolul XIII: Transmiterea, pierderea si apararea drepturilor privind desenele si modelele Conform legii, se pot transmite urmtoarele drepturi privind desenele si modelele:

- dreptul la eliberarea certificatului de nregistrare a desenului sau modelului; - drepturile care decurg din cererea de nregistrare a desenului sau modelului si - drepturile nscute din certificatul de nregistrare. Dreptul la eliberarea certificatului de nregistrare a desenului sau modelului se transmite nainte de depunerea cererii de nregistrare, n baza unui contract de cesiune. Drepturile care decurg din cererea de nregistrare a desenului sau modelului se transmit n cursul procedurii de nregistrare, dar nainte de eliberarea certificatului de nregistrare, printr-un contract de cesiune. Drepturile nscute din certificatul de nregistrare se transmit dup eliberarea acestuia, prin contract de cesiune sau contract de licen. Transmiterea se poate face prin cesiune, pe baz de licen sau pe cale succesoral si se nregistreaz n Buletinul Oficial de Proprietate Industrial Seciunea Desene si Modele Industriale, pentru a fi opozabil terilor. Pierderea drepturilor privind desenele si modelele industriale

Durata drepturilor
n sistemul depozitului declarativ, specific dreptului francez, protecia desenelor sau modelelor se asigur pe o perioad de 5 ani, cu posibilitatea rennoirii pentru o perioad de 20 de ani, iar la expirarea acestei perioade cu nc 25 de ani. n sistemul atributiv, durata drepturilor este de 5 ani, depozitul putnd fi rennoit de 2 ori pentru perioade consecutive de 5 ani. Potrivit Legii nr. 129/1992, perioada de valabilitate a unui certificat de nregistrare a desenului sau modelului este de 10 ani, care poate fi rennoit pe trei perioade succesive de cte 5 ani, durata maxim de protecie fiind de 25 de ani. n conformitate cu dispoziiile legale, drepturile privind desenele sau modelele se pierd n urmtoarele situaii: - la expirarea perioadei de valabilitate a certificatului de nregistrare; - prin renunarea titularului la dreptul su asupra certificatului de nregistrare; - prin anularea certificatului de nregistrare si - prin decderea titularului din drepturile conferite de certificatul de nregistrare. Apararea drepturilor privind desenele si modelele Aprarea drepturilor prin mijloace de drept administrativ In cadrul procedurii de nregistrare a desenului sau modelului Legea prevede dou ci de atac ce pot fi exercitate mpotriva hotrrilor dispuse de OSIM si anume opoziia si contestaia. Titular. Orice persoan interesat poate face opoziie la OSIM privind

nregistrarea unui desen sau model. Titularul cererii de nregistrare a desenului sau modelului, poate formula, personal, sau prin mandatar autorizat contestaiile mpotriva hotrrilor de respingere sau de admitere parial a cererii de nregistrare. Termen. Cile administrative de atac trebuie formulate n termen de 3 luni de la data publicrii desenului sau modelului, n cazul opoziiei si de la comunicarea hotrrii, n cazul contestaiei. Competen de soluionare. Opoziia se rezolv de o comisie de specialisti, format din presedinte si 2 membri, iar contestaia de ctre o comisie de reexaminare compus de asemenea din presedinte si 2 membri. Soluii. Opoziia poate fi admis sau respins de comisia de specialitate, care ntocmeste un raport pe care-l nainteaz comisiei de examinare. Ci de atac. mpotriva hotrrilor comisiei de reexaminare poate fi exercitat calea de atac a apelului, n termen de 3 luni de la comunicare, care se judec n prima instan de Tribunalul Bucuresti Secia contencios administrativ. n termen de 15 zile de la comunicare, hotrrea Tribunalului Bucuresti pronunat n soluionarea apelului, poate fi atacat cu recurs, competen s-l soluioneze fiind Curtea de Apel Bucuresti Secia contencios administrativ. Publicare. Hotrrile comisiei de reexaminare rmase definitive si irevocabile precum si hotrrile judectoresti, se public n Buletinul Oficial de Proprietate Industrial, n termen de 60 de zile, calculat de la pronunare, pentru hotrrile comisiei si de la comunicare ctre OSIM, pentru hotrrile judectoresti. Aprarea drepturilor prin mijloace de drept civil Aciunea civil poate fi exercitat pentru nclcarea drepturilor ce decurg din calitatea de autor al desenului sau modelului, calitatea de titular al certificatului de nregistrare precum si n cazul nerespectrii drepturilor de ordin patrimonial transmise prin contracte privind desenele si modelele. Instanele de judecat pot s dispun: msuri asiguratorii, msuri de ncetare a faptelor de nclcare a drepturilor, dup vmuire, s oblige reclamantul s pun la dispoziie instanei orice element de prob si s oblige pe autorul nclcrii drepturilor s furnizeze informaii privind proveniena si circuitele de distribuire a mrfurilor contrafcute si despre identitatea fabricantului sau a comerciantului. Aprarea drepturilor prin mijloace de drept penal Legea nr. 129/1992 ncrimineaz dou infraciuni privind nclcarea drepturilor cu privire la desenele sau modelele industriale si anume: nsusirea fr drept a

calitii de autor si contrafacerea desenului sau modelului industrial.

BIBLIOGRAFIE
1. Florea Bujorel Dreptul Proprietatii Intelectuale Dreptul de Autor , Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006; 2. Florea Bujorel Dreptul Proprietatii Intelectuale Dreptul de Proprietate Industriala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007; 3. Viorel Ros Dreptul Proprietatii Intelectuale, Curs universitar , Editura Global LEX , 2001; 4. Ioan Macovei Dreptul Proprietatii Intelectuale, Editura ALL BECK, Iasi, Bucuresti, 2005; 5. Yolanda Eminescu Dreptul de Autor. Legea nr.8/1996 comentata, Editura Lumina LEX , 1997; 6. Teodor Bodoasca Dreptul Proprietatii Intelectuale, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006; 7. Gabriel Olteanu Dreptul Proprietatii Intelectuale , Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2007; 8. Ciprian Raul Romitan Drepturile Morale de Autor, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007; 9. Lucian Mihai Inventia. Conditiile de fond ale brevetarii. Drepturi, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002 10. Yolanda Eminescu Regimul Juridic al Creatiei Intelectuale. Comentariul legii brevetelor de inventie, Editura Lumina LEX, 1997

INTREBARI PENTRU AUTOEVALUARE LA DISCIPLINA DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE


1. Dreptul proprietii intelectuale reprezint acea ramur de drept care studiaz normele juridice care reglementeaz: a) creaiile intelectuale cu caracter industrial; b) creaiile intelectuale originale privitoare la invenii si mrci; c) operele literare, artistice sau stiinifice; d) creaiile intelectuale din domeniul literar, artistic sau stiinific si creaiile intelectuale cu aplicabilitate industrial. 2. Subramurile dreptului proprietii intelectuale sunt: a) dreptul de autor si drepturile conexe; b) dreptul de autor si dreptul proprietii industriale; c) dreptul de suit si drepturile industriale. 3. Izvoarele internaionale prin care se realizeaz protecia proprietii

intelectuale sunt: a) Convenia de la Paris din 1886 pentru proprietatea industrial si Convenia de la Berna din 1883 pentru protecia dreptului de autor; b) Convenia de la Paris din 1883 pentru protecia dreptului de autor si Convenia de la Berna din 1886 pentru proprietatea intelectual; c) Convenia de la Paris din 1883 pentru protecia proprietii industriale si Convenia de la Berna din 1886 pentru protecia operelor literare si artistice. 4. Realizai corespondena dintre creaiile intelectuale si actele normative care le reglementeaz: A) creaii intelectuale 1. operele literare, artistice sau stiinifice; 2. inveniile; 3. mrcile si indicaiile geografice; 4. modelele si desenele industriale. B) Acte normative care le reglementeaz 1. Legea nr.129/1992; 2. Legea nr.64/1991; 3. Legea nr.84/1998; 4. Legea nr.8/1996. Alegei rspunsul corect:

a) A1 - B 2; A2 - B1; A3 - B4; A4 -B 3 b) A1 - B2; A2 - B3; A3 - B3; A4 - B4 c) A1 - B4; A2 - B2; A3 - B3; A4 B1


5. Calitatea de autor al unei opere o poate avea: a) numai o persoan juridic; b) numai o persoan fizic sau numai persoanele fizice; c) fie o persoan fizic, fie o persoan juridic; d) persoana care are capacitate de folosin si capacitate de exerciiu deplin. 6. Excepii de la principiul adevratului autor al operei pot fi: A) succesorii n drepturi ai autorilor; B) cesionarii legali si convenionali; C) organismele de gestiune colectiv a drepturilor de autor. Rspunsuri: a) A + B; b) B + C; c) A + B + C. 7. Potrivit legii, calitatea de subiect al dreptului de autor poate

aparine: a) numai autorului operei; b) numai persoanei fizice sau juridice care a creat opera; c) persoana fizic sau juridic prin a crei contribuie opera a fost adus la cunostin public sub form anonim sau sub pseudonim care nu permit identificarea autorului; d) n exclusivitate, succesorilor n drepturi ale autorilor. 8. Opera comun se deosebeste de opera colectiv prin: a) opera comun are caracter unitar, n timp ce opera colectiv nu prezint acest caracter; b) n cazul operei colective este imposibil s se atribuie vreun drept distinctiv vreunuia dintre autori asupra ansamblului operei create; c) opera comun are un singur autor, n vreme ce opera colectiv are o pluralitate de autori; 9. Sunt opere postume, potrivit legislaiei n vigoare: a) operele pentru care autorul nu si-a manifestat n timpul vieii voina cu privire la divulgarea operei sale; b) operele pentru care autorul a decis n timpul vieii aducerea lor la cunostin, dar a cror publicare are loc dup decesul autorului; c) operele pentru care autorul a decis n timpul vieii s nu fie publicate. 10. Potrivit legii, sunt recunoscute ca obiect al proteciei dreptului de autor: A) ideile teoriile, conceptele, descoperirile si inveniile coninute ntr-o oper, ori care ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare; B) textele oficiale de natur politic, legislativ, administrativ, judiciar si traducerile oficiale ale acestora; C) scrierile literare si publicistice si programele pe calculator; D) operele stiinifice, compoziiile muzicale, operele dramatice, cinematografice, de art plastic si de arhitectur; E) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritilor publice si ale o rganizaiilor, mijloacele de plat, stirile si informaiile de pres. Rspunsuri: a) A + B; b) C + D; c) C + D + E. 11. Obligaia corelativ dreptului la paternitatea operei const n: a) ndatorirea terilor de a indica numele, prenumele sau pseudonimul

autorului n cazul citrii si utilizrii de fragmente extrase din oper, cnd acest lucru este permis fr consimmntul autorului; b) ndatorirea celui care public o oper anonim de a indica numele mostenitorilor legali sau testamentari ai operei; c) posibilitatea autorului operei de a pretinde restabilirea dreptului su ori de cte ori acesta ar fi nclcat. 12. Dreptul la nume al autorului unei opere nseamn: A) dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adus opera la cunostin public; B) reproducerea numelui autorului n cazul publicrii operei sub alt form dect cea n care autorul a cerut s fie reprodus; C) dreptul autorului de a decide dac opera pe care o divulg va apare sub numele su, sub pseudonim sau fr indicare de nume. Rspunsuri: a) A + B b) B + C c) A + C d) B + C 13. Dreptul la inviolabilitatea operei, constnd n posibilitatea juridic a autorului de a se opune oricrei modificri, suprimri sau completri precum si oricrei atingeri aduse operei care prejudiciaz onorea sau reputaia autorului, mai este cunoscut n doctrin si sub numele de : a) dreptul la interzicerea modificarii operei; b) dreptul la retractarea operei; c) dreptul la integritatea operei. 14. Dreptul de retractare a operei: a) nu poate fi exercitat n orice moment care survine divulgrii, avnd caracter exclusiv; b) nu ofer posibilitatea terilor care exploateaz opera retractat de a fi despgubii, n cazul n care au fost prejudiciai; c) nu poate opera n cazul programelor pentru calculatoare. 15. Dreptul de suit reprezint: A) drepturile recunoscute artistilor interprei si executani; B) posibilitatea autorului de a primi o parte din preul vnzrilor ulterioare ale operei sale; C) dreptul artistilor interprei si executani de a pretinde ca numele s fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol; D) dreptul autorului de a fi informat cu privire la locul unde se afl opera sa. Rspuns: a) A + B; b) A + C;

c) B + C; d) A + D; e) B + D. 16. Titularii drepturilor conexe de autor pot fi: a) artistii interprei sau executani pentru propriile lor interpretri sau execuii; b) organismele de gestiune colectiv pentru propriile nregistrri; c) succesorii convenionali ai autorului pentru propriile emisiuni. 17. Cderea unei opere n domeniul public: A) este un efect al expirrii duratei de protecie a operei; B) nseamn c opera a devenit inalienabil si insesizabil; C) poate conduce la exploatarea ei liber de ctre teri, constituind o parte componenet a patrimoniului comun al umanitii. Rspunsuri: a) A + B; b) B + C; c) A + C. 18. Principiile care guverneaz durata proteciei drepturilor de autor sunt: A) principiul perpetuitii drepturilor morale de autor; B) principiul proteciei limitate a drepturilor patrimoniale de autor; C) principiul perpetuitii drepturilor de utilzare a operei. Rspunsuri: a) A + B; b) B + C; c) A + C. 19. Potrivit principiului proteciei limitate a drepturilor patrimoniale de autor: a) drepturile sunt recunoscute pentru eternitate; b) drepturile sunt recunoscute n favoarea autorului pe tot timpul vieii acestuia si n favoarea mostenitorilor pe o durat limitat; c) durata drepturilor patrimoniale de autor difer n funcie de valoarea operei. 20. Termenul de protecie a drepturilor patrimoniale de autor ncepe s curg; a) de la data exercitrii dreptului la retractare; b) de la data cderii operei n domeniul public; c) de la data de 01 ianuarie a anului urmtor publicrii operei pentru autor si al mortii autorului pentru mostenitori. 21. Obiectul cesiuni l reprezint: a) drepturile morale de autor prin acte ntre vii (inter vivos); b) operele pentru care autorul nu si-a manifestat voina de a le da publicitii;

c) operele care au caracter contrar ordinii publice si bunelor moravuri, dac autorul si-a exercitat dreptul de retractare; d) drepturile patrimoniale de autor. 22. n cazul existenei unor disproporii clare privind cota de beneficii ce revine prilor contractului de cesiune, n favoarea cesionarului, autorul operei cedate, poate: a) solicita constatarea nulitii contractului de cesiune; b) formula aciune pentru revizuirea contractului lezionar si solicita organelor jurisdicionale competente s dispun mrirea convenabil a remuneraiei; c) solicita desfiinarea contractului de cesiune, chiar dac motivele de neutilizare a operei de ctre cesionar se datoreaz faptei unui ter. 23. Din coninutul contractului de editare pot s lipseasc, fr ca partea interesat s aib dreptul de a cere anularea contractului: A) durata, natura exclusiv sau neexclusiv a cesiunii; B) termenul de predare a originalului operei ctre autor; C) remuneraia autorului; D) numrul maxim sau minim al exemplarelor. Rspunsuri: a) A + B; b) B + C; c) B + D; d) A + C. 24. Cesiunea exclusiv a drepturilor patrimoniale de autor nseamn c: a) titularul drepturilor cedate nu mai poate utiliza opere si nici s o transmit altei persoane; b) nu trebuie prevzut expres n contractul de cesiune; c) titularul drepturilor cedate poate s utilizeze opera pe un anumit teritoriu. 25. Organismul de gestiune colectiv: A) reprezint persoane juridice constituite prin libera asociere a autorilor si a altor titulari de drepturi de autor si de drepturi conexe; B) pot fi create fie pentru gestionarea unor categorii distincte de drepturi, corespunztoare unor domenii diferite de creaie, fie pentru gestionarea drepturilor aparinnd unor categorii distincte de titulari; C) cu cel mai mic numr al membrilor n domeniu are competena gestiunii colective, dac un titular nu este asociat la nici un organism. Rspunsuri: a) A + B;

b) B + C; c) A + C; d) A + B + C. 26. Mandatul de gestiune colectiv direct al drepturilor de autor si conexe: a) se acord n scris de ctre regizorul, dirijorul si solistii unui grup muzical, cor, orchestre, etc.; b) d dreptul la un singur vot n cadrul adunrii generale, artistilor interprei sau executani care au participat la o execuie sau o interpretare colectiv a unei opere; c) nu confer drept de vot titularilor de drepturi de autor sau conexe. 27. Mandatul indirect de gestiune colectiv a drepturilor de autor si conexe: a) se d pentru ncheierea unor contracte scrise ntre organisme de gestiune colectiv din Romnia si organisme strine care gestioneaz drepturi similare; b) confer drept de vot titularului n cadrul adunrii generale; c) are ca obiect utilizarea de ctre mandatar a repertoriului protejat pentru care a primit mandat de gestiune. 28. Msurile tehnice de protecie a drepturilor de autor: a) sunt recunoscute prin lege autorului unei opere, artistului interpret sau executant, productorului de fonograme ori de nregistrri audiovizuale, organismului de radiodifuziune sau de televiziune si fabricantului de baze de date; b) interzic aplicarea unui cod de acces sau a unui procedeu de protecie a operei cum ar fi criptarea, codarea sau bruierea; c) sunt destinate s asigure accesul terilor la exploatarea operelor. Rspunsuri: a) A + B + C; b) B + C + D; c) C + D + E; d) A + B + C + D + E. 29. Notai care definiii sunt corecte : A) acele subiecte intermediare care obin brevetul de invenie n mod subsidiar sunt subiecte primare lato-sensu; B) acele subiecte care dobndesc brevetul de invenie direct de la stat prin Oficiul de Stat pentru Invenii si Mrci, n urma desfsurrii procedurii legale sunt subiectele primare stricto-sensu; C) persoanele care devin titulare de brevet numai n mod subsecvent ca urmare a dobndirii acelei caliti prin intermediul unei operaiuni de transmitere, de

la un titular anterior sunt subiecte derivate. Rspunsuri: a) A + B; b) B + C; c) A + C; d) A + B + C. 30. Inveniile nebrevetabile sunt: A) inveniile care nu sunt contrare ordinii publice si bunelor moravuri; B) inveniile declarate secrete de stat; C) inveniile care privesc soiurile de plante si rasele de animale, procedeele biologice pentru obinerea plantelor sau animalelor; D) acele realizri cu caracter de noutate si de utilitate la nivelul unitii n care au fost create; E) inveniile avnd ca obiect corpul uman. Rspunsuri: a) A + B + C; b) A + D + E; c) A + C + E; d) C + D + E. 31. Dreptul de prioritate stiinific: A) reprezint recunoasterea faptului c autorul unei invenii a fost primul care a descoperit soluia tehnic pe care o reprezint invenia; B) devine opozabil n momentul realizrii creaiei; C) devine opozabil numai n msura n care soluia care constituie invenie este adus la cunostin public. Rspunsuri: a) A + B; b) B + C; c) A + C; 32. Condiiile de brevetare a inveniilor de produse, procedee si metode sunt: A) condiia noutii; B) cerina pasului inventiv; C) condiia caracterului industrial, a utilitii sau a aplicabilitii industriale; D) s se ncadreze n domeniul de aplicaie al obiectelor ce pot fi brevetate. Rspunsuri: a) A + B + C; b) B + C + D; c) A + B + C + D. 33. Dreptul de exploatare exclusiv a inveniei este:

a) dreptul de care beneficiaz o persoan romn sau strin n folosirea inveniilor romnesti pentru construcia si funcionarea vehiculelor terestre si aeriene; b) dreptul terilor de a exploata invenia la a crei protecie s-a renunat; c) posibilitatea terei personae de a folosi, aplica ori lua msuri efective si serioase, n vederea folosirii unei invenii n perioada de la data decderii din drepturi a titularului de brevet pn la data revalidrii brevetului; d) posibilitatea juridic recunoscut titularului brevetului de a exploata n mod exclusiv invenia sa. 34. Condiia proteciei mrcilor care desemneaz calitatea semnului ales ca marc de a fi deosebit, diferit de alte lucruri de acelasi fel, avnd capacitatea de a identifica un obiect, cu scopul de a permite consumatorilor s-l recunoasc, poart denumirea de condiia : a) reprezentrii grafice ; b) distinctivitii ; c) noutii. 35. Condiia ca semnul ales ca marc s fie disponibil, adic s nu fi fost anterior apropriat de alt persoan, se numeste condiia: a) aplicabilitii industriale ; b) distinctivitii ; c) disponibilitii. 36. Titularul dreptului de prioritate unionist care a depus o cerere de nregistrare a mrcii: a) poate revendica data primului depozit prin cerere de nregistrare a celeeasi mrci n Romnia; b) trebuie s depun cererea la Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor n termen de 6 luni de la data constituirii primului depozi; c) nu trebuie s depun actele de prioritate (dovezile) si taxa legal n maximum 3 luni de la data cererii de nregistrare a mrcii. 37. Titularul dreptului la marc: a) pot fi numai persoanele fizice care exercit o investiie, o activitate de comer sau presteaz un serviciu; b) trebuie s ndeplineasc condiia specialitii capacitii de folosin n cazul persoanei juridice; c) pot fi numai asociaiile de comerciani, pentru marca de certificare. 38. Transmiterea drepturilor cu privire la marc se poate face: a) asupra tuturor produselor sau serviciilor pentru care marca este nregistrat, adic prin cesiune (licen) parial; b) asupra unei pri din produsele sau serviciile reprezentate de marc,

adic prin cesiune (licen) total; c) oricnd n cursul perioadei de protecie, care este de 10 ani, de la nregistrarea mrcii, cu posibilitatea renoirii, la cererea titularului. 39. Drepturile asupra mrcii nregistrate se sting prin: A) uzucapiune de lung durat; B) decderea titularului din drepturile conferite de marc; C) anularea nregistrrii mrcii, care poate fi cerut n termen de 5 ani de la data nregistrrii, inclusiv pentru motivul c nregistrarea mrcii a fost solicitat cu rea-credin: D) expirarea duratei de valabilitate a certificatului de nregistrare. Rspunsuri: a) A + B; b) B + C; c) B + D; d) C + D; e) A + B + C + D. 40. Durata de protecie a mrcilor este de: a) 70 de ani pe timpul vieii titularului; b) 10 ani fr posibilitatea renoirii; c) 10 ani, cu posibilitatea de renoire nelimitat. 41. Durata de protecie a indicaiilor geografice este de: a) 70 de ani pe timpul vieii titularului; b) 10 ani fr posibilitatea renoirii; c) 10 ani, cu posibilitatea de renoire nelimitat, 42. Transmiterea dreptului de folosire a indicaiilor geografice: a) nu se poate face nici prin cesiune parial nici total; b) este interzis persoanelor autorizate s foloseasc o indicaie geografic; c) se dispune de Tribunalul Municipiului Bucuresti, la cererea oricrei persoane interesate. 43. Cererea de nregistrare a indicaiei geografice: a) poate fi solicitat la Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor de ctre persoanele care produc sau comercializeaz produse de o anumit calitate; b) poate fi solicitat la OSIM de ctre asociaiile de productori care desfsoar o activitate de producie n zona geografic pentru produsele indicate n cerere; c) nu este supus nici unei taxe. 44. nregistrarea indicaiei geografice: a) se face n Registrul Naional al Indicaiilor Geografice; b) nu oblig OSIM s informeze persoana care a solicitat nregistrarea

indicaiei geografice; c) se poate face chiar dac s-au fcut opoziii la nregistrare. 45. Cererea de nregistrare a indicaiei geografice: a) nu este supus nici unei taxe; b) nu trebuie s fie nsoit de nici un document; c) se introduce direct la OSIM sau prin mandatar autorizat, cu domiciliul sau sediul n Romnia. 46. Desenele si modelele industriale: a) sunt creaii cu caracter artistic; b) sunt protejate prin legea dreptului de autor; c) sunt protejate prin normele dreptului de proprietate industrial. 47. Sunt excluse de la protecie desenele si modelele industriale: a) care cuprind denumirea unui stat, steme sau drapele oficiale sau istorice ale unui stat, comuniti sau asociaii de stat, cu autorizaii din partea autoritilor legale; b) care cuprind cu autorizaie portrete ale personalitilor; c) care sunt determinate exclusiv de o funcie tehnic; d) a cror destinaie si al cror aspect contravin ordinii publice si bunelor moravuri. 48. Certificatul de nregistrare a desenului sau modelul industrial: a) poate avea ca titulari pe autorul acestora, succesorul n drepturi al autorului sau unitatea la care autorul este angajat ; b) este titlul de protecie acordat de Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor; c) nu confer un drept exclusive de exploatare a desenului sau modelului industrial pe teritoriul Romniei. 49. Drepturile patrimoniale ale titularului certificatului de nregistrare a desenului sau modelului industrial sunt: A) dreptul exclusiv de exploatare a desenului sau modelului industrial; B) dreptul de a beneficia de serviciile unui consilier de proprietate industrial autorizat; C) dreptul de a interzice terilor s efectueze fr consimmntul titularului, acte de exploatare a desenului sau modelului industrial. Rspunsuri : a) A + C; b) B + C; c) A + B; d) A + B + C. 50. Transmiterea drepturilor cu privire la desenele si modelele industriale se poate face:

A. pe cale succesoral; B. prin cesiune; C. pe baz de licen; D. prin succesiune testamentar. Rspunsuri : a) A + B + D; b) B + C + D; c) A + B + C + D. 51. Perioada de valabilitate a unui certificat de nregistrare a unui desen sau model industrial: A) este de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar; B) poate fi renoit pe 3 perioade succesive de 5 ani; C) este nelimitat. Rspunsuri : a) A + C; b) B + C; c) A + B. 52. Transmiterea drepturilor cu privire la desene si modele industriale: A) este supus nregistrrii la OSIM; B) nu se aplic dreptului privind calitatea de autor al desenului sau modelului industrial; C) se nregistreaz pentru a fi opozabil terilor. Rspunsuri : a) A + C; b) A + B + C; c) B + C. 53. Constituie drepturi morale ale autorilor de desene si modele industriale: a) dreptul de a exploata desenul sau modelul industrial; b) dreptul de a beneficia de serviciile unui consilier de proprietate industrial autorizat; c) dreptul de suit. 54. Constituie drepturi patrimoniale ale titularului certificatului de nregistrare a desenului sau modelului industrial: a) dreptul exclusiv de exploatare a desenului sau modelului industrial; b) dreptul de a cere eliberarea certificatului de nregistrare a modelului sau desenului industrial; c) dreptul de a cere renoirea certificatului de nregistrare. 55. Dreptul de protecia calitii de autor al inveniei: a) este dreptul inventatorului de a solicita s i se menioneze numele, prenumele si calitatea n brevetul eliberat; b) nu este dreptul inventatorului de a cere s i se elibereze un duplicat al brevetului;

c) nu oblig persoanele care solicit eliberarea brevetului de invenie, altele dect autorul inveniei de a declara cine este inventatorul. 56. Dreptul la nume al inventatorului: A) este supus principiului disponibilitii; B) const n posibilitatea inventatorului de a pretinde s fie menionat ca autor al inveniei; C) reprezint posibilitatea autorului de a preciza care este numele inveniei sale. Rspunsuri : a) A + C; b) B + C; c) A + B. 57. Dreptul de a da publicitii invenia: A) nu poate fi extins asupra inveniei calificat ca avnd caracter secret; B) nu poate fi exercitat de inventatorii salariai; C) nu este o excepie de la principiul netransmisibilitii drepturilor nepatrimoniale. Rspunsuri : a) A + B; b) B + C; c) A + C. 58. Inovaiile: a) nu se apreciaz n raport cu stadiul local al tehnicii; b) reprezint realizri cu caracter de noutate si de utiliti la nivelul unitii n care au fost create; c) sunt atestate de OSIM prin eliberarea brevetului de inventator. 59. Pentru determinarea caracterului public al unei reprezentri, legiuitorul utilizeaz dou criterii: A) se are n vedere locul unde se desfsoar reprezentarea, care trebuie s fie deschis, accesibil publicului; B) se opereaz cu criteriul numrului participanilor crora li se adreseaz reprezentarea: s depseasc cercul normal al membrilor unei familii si al cunostinelor acesteia; C) orice loc accesibil publicului dac sunt de fa cel puin 10 persoane. Rspuns: a) A + B b) A + C c) B + C d) A + D e) B + D 60. Durata drepturilor patrimoniale ale artistilor interprei sau executani

este de: a) 50 de ani; b) 70 de ani; c) 25 de ani. 61. Durata drepturilor patrimoniale n cazul operelor de art aplicat a persoanei care aduce la cunostin public opera, dup ncetarea proteciei dreptului de autor este de: a) 25 de ani; b) 70 de ani; c) 100 de ani. 62. Durata proteciei drepturilor fabricantului de date este de: a) 50 de ani; b) 20 de ani; c) 15 de ani. 63. Invenia este definit ca fiind: a) recunoasterea de fenomene, proprieti ori legi ale universului material, necunoscute anterior, dar apte de verificare. Nu ntotdeauna invenia are si aplicabilitate industrial; b) un ansamblu de cunostine sistematice, organizate n scopul obinerii unei soluii la o problem practic din industrie, agricultur sau comer caracterul aplicabilitii industriale fiind o condiie de existen a creaiei tehnice cu valoare de invenie; c) semnul susceptibil de reprezentare grafic servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparinnd altor persoane. 64. Dreptul provizoriu de exploatare exclusiv a inveniei const n: a) posibilitatea de care beneficiaz persoana care a creat aceeasi invenie cu o alt persoan, dar nu si-a constituit depozit reglementar de a exploata propria invenie nainte de eliberarea depozitului; b) dreptul solicitantului titlului de protecie de a exploata exclusiv invenia pn la data eliberrii brevetului; c) producerea sau folosirea inveniei exclusiv n cadrul privat si n scop necomercial. 65. Cererea de nregistrare a mrcii: a) conine datele de identificare a solicitatorului, reproducerea mrcii si indicarea produselor sau a serviciilor pentru care este cerut

nregistrarea; b) se depune la Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor; c) poate fi redactat n orice limb de circulaie internaional. 66. Modurile de stingere a dreptului la marca sunt : a. caducitatea, renuntarea expresa, anularea, decaderea si abandonul marcii b. caducitatea, opozitia si contenstatia marcii c. anularea, abandonul si rezilierea marcii. 67. Sunt excluse de la protectie indicatiile geografice care : a. reprezinta denumiri generale ale produselor b. nu contravin bunelor moravuri c. sunt conforme cu dispozitiile legale 68. Drepturile nascute din certificatul de inregistrare a modelului sau desenului se transmit : a.inainte de depunerea cererii de inregistrare b.in cursul procedurii de inregistrare c. dupa eliberarea certificatului de inregistrare.