ACTELE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE

Sectiunea I Notiune si clasificare 1. Notiune Actele procedurale si actele procesuale sunt acele acte prin intermediul carora sunt realizate activitati in cadrul procesului penal, fiind reglementate in Codul de procedura penala in Titlul V al Partii generale. Prin acte procesuale se inteleg acele manifestari de vointa princare organele judiciare si partile din proces dispun, in limitele dreptului lor, cu privire la desfasurarea procesului penal1. Pot fi mentionate: inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale, trimiterea in judecata, luarea masurilor preventive sau a ma-surilor asiguratorii, dispozitia de citare a unor anumite persoane etc. Sunt considerateacte procesuale si solutiile de netrimitere in judecata, care, practic, finalizeaza procesul penal prin oprirea sa numai la faza de urmarire penala: clasarea, scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale etc. Alaturi de organele judiciare, si partile pot indeplini anumite acte procesuale, cu 545f51f m ar fi: introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, declaratia de participare a persoanei vatamate ca parte civila, declararea apelului, retragerea plangerii prealabile, impacarea partilor, propunerea administrarii de noi probe etc. Actele procedurale sunt acele mijloace juridice prin intermediul carora se aduc la indeplinire sarcinile ce decurg din actele si masurile procesuale2. Ele pot fi: ascultarea unui martor, ridicarea unor obiecte sau inscrisuri, mandatul de arestare preventiva, procesulverbal de perchezitie. Uneori, atat actul procesual, cat si cel procedural poarta aceeasi denumire; astfel, actul procesual prin care instanta solutioneaza cauza penala este o hotarare si tot hotarare se numeste si inscrisul in care este consemnata solutia data de completul de judecata1.

Dosarele penale sunt constituite din inscrisuri judiciare in care se constata existenta actelor procesuale si procedurale, ca manifestari de vointa a organelor judiciare si a partilor legate de rezolvarea cauzelor penale. Astfel, in cazul unei perchezitii domiciliare, actul procesual il constituie dispozitivul incheierii judecatoresti, iar actul procedural este chiar procesul-verbal de efectuare a perchezitiei. 2. Acte procedurale comune 2.1. Citatia Organele judiciare, pentru a asigura prezenta partilor sau altor persoane in proces, folosesc institutia citarii.

Citatia este inmanata de catre agentii procedurali. 58 alin. 175 alin. dar se poate face si prin nota telefonica sautelegrafica. iar citatia. cum ar fi incunostintarea[incunostintarea partilor despre efectuarea cercetarii la fata locului . 129 alin. parte responsabila civilmente). parte civila. Neprezentarea partii in urma incunostintarii sau chemarii nu este sanctionata de lege (parte vatamata. care a fost citata legal. poate atrage sanctionarea cu amenda sau aducerea silita pe baza unui mandat de aducere.Chemarea unei persoane in fata organului de urmarire sau a instantei de judecata se face prin citatie scrisa. (1). citatia trebuie sacuprinda: . (1)].art. de regula. Acestia sunt persoane anume insarcinate din cadrul instantei sau persoane din cadrul serviciului postal (in acele situatii cand citatiile se transmit prin intermediul serviciului postal). (1)]. Neprezentarea unei persoane care nu are calitatea de parte. nota telefonica sau telegrafica [art. scrisa. 176 alin. sau despre introducerea si termenul fixat pentru solutionarea cererii de stramutare – art. (2). Dispozitia de citare reprezinta actul procesual. reprezinta actul procedural. insotita de procedura de instiintare a persoanei citate. Citatia este. Potrivit art. fax si intotdeauna individuala. Legea insa mai prevede si alte cazuri cand prezenta partilor sau a altor persoane poate fi asigurata si prin intermediul altor modalitati. in materialitatea ei.

acesta este citat la noua sa adresa. comuna si satul. In caz de schimbare a adresei aratate in declaratia invinuitului sau inculpatului. calitatea in care este citat si indicareaobiectului cauzei. i se va desemna un aparator din oficiu. care trebuie sa cuprinda. . la adresa locului sau de munca. precum si invitarea celui citat sa se prezinte la data si locul indicate. 180 ca s-a produs o schimbare de adresa. In citatie se mentioneaza. sa consulte dosarul aflat in arhiva instantei. ziua. 171 alin. (2) si (3). numarul si apartamentul unde locuieste. data emiterii si numarul dosarului. d) ora. art. strada. prenumele celui citat. f) ca. Totdeauna. iar daca aceasta nu este cunoscuta.a) denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite citatia. Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate se citeaza prin administratia acestora. printr-o declaratie data in cursul procesului penal. numai daca a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata de schimbarea intervenita sau daca organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute potrivit art. in orase si municipii: localitatea. apararea este obligatorie. judetul. Cand activitatea infrac-tionala s-a desfasurat in mai multe locuri. g) ca partea citata poate. prin comandantul acesteia. prin administratia acestuia. locul de infatisare. e) ca partea citata are dreptul la un aparator cu care sa se prezinte la termenul fixat. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. iar in cazul in care partea nu isi alege un aparator cu care sa se prezinte la termenul fixat. in vederea exercitarii dreptului la aparare. Referitor la locul de citare. invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat. Detinutii se citeaza la locul de detinere. prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza. luna si anul. iar in comune: judetul. b) numele. potrivit art. sediul sau. Daca. el este citat la locul indicat. c) adresa celui citat. 177 precizeaza ca invinuitul sau inculpatul se citeaza la adresa unde locuieste. cand este cazul. orice alte date necesare pentru stabilirea adresei celui citat. Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca. cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare. Militarii se citeaza la unitatea din care fac parte. citatia se semneaza de cel care o emite. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala.

administratia locului de detinere. Dovada de indeplinire a procedurii de citare este predata agentului procedural care o inainteaza organului de urmarire penala sau instantei de judecata de la care emana. In acest caz. administratia spitalului sau casei de odihna. La stabilirea termenului pentru infatisarea invinuitului sau inculpatului aflat in strainatate. sau refuzul de primire a acesteia tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare. Citarea altor persoane decat invinuitul sau inculpatul se face potrivit dispozitiilor mai sus expuse. 145 C. 178 alin. Unitatile la care se refera art. (1)]. In absenta unei asemenea norme sau in cazul in care instrumentul juridic international aplicabil o permite. Daca persoana citata nu vrea sau nu poate sa semneze dovada de primire. 178 alin. iar in lipsa unor asemenea norme. in conditiile legii. se tine seama de normele internationale aplicabile in relatia cu statul pe teritoriul caruia se afla invinuitul sau inculpatul. care va semna dovada de primire [art. (2). 178 alin. Citatia se va inmana personal celui citat. avizul de primire a scrisorii recomandate. sub luare de dovada. ocazie cu care se va incheia un proces-verbal. Cand persoana este citata prin serviciul de personal. citatia se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei. 178 alin. de necesitatea ca citatia in vederea infatisarii sa fie primita cel mai tarziu cu 40 de zile inainte de ziua stabilita pentru infatisare. Cand sunt citate unitati din cele prevazute in art. sau alte persoane juridice. semnat de destinatar. danduse eficienta dispozitiilor art. mentionandu-se aspectele aparute [art. iar in cazul neidentificarii sediului. precum si in cazul in care statul . (2)]. institutiile respective au obligatia sa-i inmaneze de indata citatia. citatia este afisata pe usa locuintei sale. comandantul unitatii militare. citarea se face prin scrisoare recomandata.certificandu-i semnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura acesteia [art. (3)].pen. agentul procedural ii va lasa citatia.In ipoteza in care invinuitul sau inculpatul locuieste in strainatate. citarea se face potrivit normelor de drept international aplicabile in relatia cu statul solicitat. In cazul in care scrisoarea recomandata prin care se citeaza un invinuit sau inculpat care locuieste in strainatate nu poate fi inmanata datorita refuzului primirii sau din orice alt motiv. 145 din Codul penal si alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora. iar daca acesta refuza s-o primeasca. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.

agentul afiseaza citatia pe usa locuintei. citatia se preda administratorului. Citatia nu poate fi inmanata unui minor sub 14 ani sau unei persoane fara discernamant [art. totodata. incheind proces-verbal si facand mentiune despre imprejurarile care au facut imposibila inmanarea citatiei. denumirea organului de urmarire penala sau a instantei care a emis citatia. citatia se afiseaza la sediul parchetului sau al instantei. agentul inmaneaza citatia sotului. Daca persoana citata nu se afla acasa. numele. dupa caz [art.certificand identitatea si semnatura. (21)]. calitatea si semnatura celui care inmaneaza citatia. acesta va cuprinde in mod corespunzator si mentiunile aratate. Dovada de primire a citatiei trebuie sa cuprinda: numarul dosarului. Persoana care primeste citatia semneaza dovada de primire. incheind proces-verbal. iar agentul. data inmanarii citatiei. portarului sau celui care in mod obisnuit il inlocuieste. Cand nici pe aceasta cale nu se poate ajunge la inmanare. agentul afiseaza citatia pe usa locuintei persoanei citate. in lipsa persoanelor mai sus mentionate. Mijlocul prin intermediul caruia organele judiciare aduc la cunostinta persoanelor care participa la desfasurarea procesului penal actele procedurale efectuate estecomunicarea. (1)]. 178 alin. infor-mandu-se. data pentru care este citata. mentionand in procesul-ver-bal datele obtinute (art. ii primeste corespondenta. 179 alin. incheie proces-verbal. legiuitorul obliga agentul sa afiseze citatia pe usa locuintei aratate in citatie atunci cand persoana citata si-a schimbat adresa. prenumele si calitatea persoanei citate. Ori de cate ori. . daca in citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care locuieste. In cazul cand persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel. Daca persoana respectiva nu voieste sau nu poate semna dovada de primire. calitatii si semnaturii persoanei careia i s-a inmanat citatia. cu prilejul predarii sau afisarii unei citatii. unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu ea ori care. numele. incheind proces-verbal. Mai mult. in mod obisnuit. Daca investigatiile au ramas fara rezultat. pentru aflarea noii adrese. In lipsa unor asemenea persoane. agentul afiseaza citatia pe usa principala a cladirii. agentul este obligat sa se intereseze cand poate gasi persoana citata pentru a-i inmana citatia.destinatarului nu permite citarea prin posta a cetatenilor sai. se incheie un proces-verbal. Cand persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel. prenumele. certificarea de catre acesta a identitatii. 180). agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta.

Functioneaza aceleasi dispozitii legale care se refera la citare. care este rechizitoriul. un fapt procesual. fiind arestat. inculpatul. Mandatul de aducere Mandatul de aducere este actul procesual prin care se ordona conducerea unei persoane in fata organului judiciar. atunci cand este vorba despre locul unde se face comunicarea. ci sunt adusi cu mandat. daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se impune aceasta masura” [art. art. Astfel. 2. in baza unui mandat numai daca. care este obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului. celui internat intr-un centru de reeducare sau institut medical educativ li se comunica in copie hotararea. in art. este adus la judecata. (1)]. modul de inmanare sau predarea actului comunicat si dovada de indeplinire a procedurii comunicarii. . in scris. precum si administratia locului de detinere cu privire la dispozitia de punere de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului. (11) prevede ca durata prelungirii arestarii preventive se comunica administratiei locului de detinere. art. anterior citata. li se comunica copii de pe dispozitivul hotararii. Astfel. militar in termen. iar martorii nu sunt citati. cat si de la pronuntare.2. Instiintarea este o forma a comunicarii si se concretizeaza in actul prin care se aduce la cunostinta. daca a lipsit de la pronuntarea ei. 313 arata ca inculpatului aflat in stare de detinere i se comunica o copie de pe actul de sesizare a instantei de judecata. 159 alin. elevului institutiei militare de invatamant. Regula consta in faptul ca o persoana este adusa fortat in fata organului judiciar. 183 alin. 360 stipuleaza ca partilor care au lipsit atat de la judecata.Comunicarea actelor procedurale se poate face prin transmiterea actului procedural constatator sau prin instiintarea despre indeplinirea unui act procedural in cadrul procesului penal (comunicarea realizandu-se prin transmiterea unei copii de pe inscrisurile mentionate). De asemenea. nu s-a prezentat. „Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie. inculpatului detinut. sau. se arata ca procurorul instiinteaza persoanele interesate despre incetarea urmaririi penale. 246. iar aducerea propriu-zisa (actul de executare a mandatului) constituie un act procedural de constrangere. dupa ce in prealabil i se comunica copia dispozitivului hotararii. iar ascultarea ori prezenta ei este absolut necesara [art. dispozitiile art. La judecarea infractiunilor flagrante. 183 alin. (2)].

Daca. Nu se poate vorbi de executarea mandatului atunci cand organul insarcinat cu aducerea persoanei incheie un proces-verbal in care consemneaza ca a comunicat persoanei sau unui membru al familiei acestuia ca trebuie sa se prezinte in fata organului judiciar la o anumita data si ora. Mandatele de aducere privind pe militari se executa prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei. daca nu ajunge la niciun rezultat. Orice adaugire. jandarmeriei sau politiei comunitare. din motive de boala sau orice alta cauza. Sunt situatii in care actele procedurale constatatoare pot contine erori materiale sau omisiuni vadite pentru care este necesara modificarea lor. Adica. persoana nu poate fi adusa.„Persoanele aduse cu mandat (…) nu pot ramane la dispozitia organului judiciar decat timpul strict necesar pentru audierea lor. (3)]. incheie un proces-verbal. 184 alin. In cazul in care persoana prevazuta in mandat nu este gasita la adresa indicata. corectura ori suprimare facuta in cuprinsul unui act procedural este tinuta in seama numai daca sunt confirmate in scris. dar care nu schimba intelesul frazei. Mandatul de aducere se executa prin organele politiei. in care se va mentiona despre cercetarile facute. Modificarile neconfirmate. el va fi adus constrans la organul judiciar. cel insarcinat cu executarea mandatului incheie un proces-verbal prin care se constata motivul imposibilitatii de aducere la indeplinire si care se inainteaza de indataorganului de urmarire penala ori instantei de judecata. el va fi prezentat cu forta in fata organului judiciar [art. urmand a-l inainta de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata [art. in afara de cazul cand s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva a acestora” [art. 184 alin. cel insarcinat cu executarea acestuia va face cercetari si. 183 alin. Modificarea actelor procedurale Actele procedurale se consemneaza intr-un document scris. indreptarea erorilor materiale si inlaturarea unor omisiuni vadite 1. In ipoteza in care invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga. ea este ascultata de indata de catre organul judiciar. Cand invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga. . raman valabile. Sectiunea a II-a Modificarea actelor procedurale. de catre cei care l-au semnat. (31)]. in cuprinsul sau la sfarsitul lui. (3)].

Eroarea materiala evidenta nu trebuie dovedita. Se considera a fi o eroare materiala evidenta cand aceasta rezulta. 195 alin. 196. o incheiere. 195 alin. Procedura de inlaturare a omisiunilor vadite este aceeasi ca si in cazul indreptarii erorilor materiale. experti. pot produce alte efecte juridice decat cele normale. (2)]. nefiind necesare administrarea de probe sau recurgerea la alte mijloace. 3. Erorile materiale sunt acele greseli facute in cazul scrierii numelui sau prenumelui. din compararea celor consemnate gresit cu datele dosarului sau cu ceea ce cuprinde insusi actul in care s-a produs eroarea. 194 alin. In raport cu prevederile art. care privesc solutionarea de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata a unor aspecte legate de rezolvarea cauzei penale. iar instanta de judecata. (3)]. interpreti. facandu-se mentiune si la sfarsitul actului corectat [art. aparatori. Indreptarea erorilor materiale Erorile materiale apar. In scopul indreptarii erorii materiale. la cererea celui interesat ori din oficiu [art. . trecerii unor calitati procesuale. 195 alin. dactilografierii unei cifre etc. Inlaturarea unor omisiuni vadite Omisiunea vadita presupune absenta unor mentiuni pe care trebuia sa le cuprinda actul procedural. Organul de urmarire penala intocmeste un proces-verbal despre interventia facuta pentru corectarea erorii materiale. ridicarea masurilor asiguratorii sau asupra sumelor de bani pretinse de martori. (3)]. daca nu sunt indreptate. fara indoiala. ce ar fi decurs dintr-un act fara greseli. se considera omisiuni vadite situatiile in care organul de urmarire penala sau instanta nu s-a pronuntat cu privire la restituirea lucrurilor. 2. partile pot fi chemate spre a da lamuriri [art. (1)]. uneori. Incheierile date in camera de consiliu pentru indreptarea erorilor materiale sau pentru inlaturarea unor omisiuni vadite sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile la care se refera.Locurile nescrise in cuprinsul unei declaratii trebuie barate. la redactarea actelor procedurale si. Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organul de urmarire penala sau de instanta de judecata care l-a intocmit. astfel incat sa nu se poata face adaugiri [art.

3853). Clasificarea termenelor Termenele se clasifica1: a) In functie de durata.pe zile: termenul general de 10 zile in care se declara apel sau recurs (art. Capitolul VI se refera la nulitati. Capitolul IV reglementeaza cheltuielile judiciare. 363. in Titlul V al Partii generale. Termenele Termenele sunt intervale de timp inauntrul sau dupa epuizarea carora pot fi indeplinite acte si masuri procesuale sau procedurale. . 1.de 48 de ore: organul de cercetare penala are obligatia sa inainteze procurorului plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala (art. desi nu reprezinta acte procesuale sau procedurale. 276). in functie de aspectele specifice fiecarei cauze penale. Capitolul VII priveste amenda judiciara. isi pot exercita un drept procesual. Termenele sunt acele intervale de timp in cuprinsul sau dupa trecerea carora. atat organele judiciare. 1. In acest sens: Capitolul III cuprinde reglementari privind termenele. termenele pot fi pe ore. Nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la indeplinirea actelor procesuale si procedurale atrage ca sanctiuni procedurale nulitatile.Sectiunea a III-a Institutii legate de actele procesuale si procedurale Codul de procedura penala. au o stransa legatura cu acestea. cat si partile. Articolul 198 arata ca neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a unor acte de procedura este considerata abatere si se sanctioneaza de lege cu amenda judiciara. cuprinde si alte institutii care. zile. . Actele cu privire la care nu sunt fixate anumite termene pot fi efectuate oricand. Chiar actele procesuale si actele procedurale sunt indeplinite intr-o perioada de timp strict prevazuta de lege. art. luni si ani: .1. Amenda judiciara este o sanctiune pecuniara ce se aplica acelor persoane care savarsesc unele abateri judiciare in legatura cu actele procedurale ori cu actele procesuale.

cand dispune efectuarea unei expertize. 120 prevede ca organul de urmarire penala sau instanta. in functie de nevoile impuse pentru buna rezolvare a cauzei penale. pot fi termene legale si termene judiciare. instantei competente sa judece cauza in fond [art. precum: cel de apel de 10 zile [art. 228 . deoarece numai dupa expirarea acestuia hotararea poate fi pusa in executare. cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii. (1)]. Termen dilatoriu il constituie intervalul de timp care desparte momentul pronuntarii hotararii judecatoresti de momentul ramanerii ei definitive. propunerea de prelungire a arestarii preventive este avizata de procuror. termenele pot fi peremptorii. Astfel. Termenele judiciare sunt cele stabilite de organele de urmarire penala sau deinstanta de judecata. termenul de apel se calculeaza de la pronuntarea hotararii sau de la comunicarea copiei de pe dispozitivul acesteia. Termenele dilatorii sunt intervalele de timp dupa expirarea carora pot fi indeplinite anumite acte.. Astfel. cel de 24 ore privind recursul impotriva incheierilor de sedinta prin care s-a dispus arestarea preventiva sau prelungirea arestului preventiv. care efectueaza supravegherea. d) In functie de sensul de calculare.pe luni: termenul de 3 luni pentru depunerea recipisei de plata a amenzii penale (art. dilatorii si de recomandare. Termenele peremptorii sunt intervalele de timp in interiorul carora trebuie indeplinite anumite acte. fixeaza un termen la care sunt chemate partile si expertul. In acest sens. (1)]. si inaintata de acesta. art. Termenele legale sunt cele stabilite de lege. Termenele de recomandare sunt acele termene inauntrul carora este recomandat a se efectua un anumit act procesual sau procedural. 425).pe ani: termenul de un an pentru introducerea cererii de revizuire [art. (4)]. b) In raport cu caracterul lor sau cu efectele pe care le produc. 159 alin. . c) In functie de factorul care stabileste durata termenelor. Termenele de succesiune se calculeaza in sensul curgerii normale a timpului (dupa ziua de luni urmeaza marti). 4081alin. 363 alin. Sunt termene peremptorii: cel de 10 zile in care poate fi exercitat recursul impotriva unei hotarari judecatoresti. Neindeplinirea actului inainte de expirarea termenului prevazut de lege conduce la decaderea din exercitiul dreptului respectiv si la nulitateaactului facut peste termen. termenele pot fi de succesiune si de regresiune.

adica luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga. Modul de calcul al termenelor Termenele substantiale sunt intervalele de timp stabilite de lege pentru ocrotirea unor drepturi sau interese extraprocesuale (cele referitoare la durata masurilor de preventie. in sensul ca ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul si ora sau ziua in care termenul se implineste nu intra in durata lui. 313 alin. 154 C.pen. si anume in cazul duratei arestarii inculpatului. Cand ultima zi a termenului pe luni sau pe ani cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare. 149 alin.). adica de la termenul respectiv catre inapoi. in cazul procedurii de citare a inculpatului si inmanarii rechizitoriului. In raport cu art. 1. afara de cazul cand legea dispune altfel [art. in sensul ca ora sau ziua la care incepe si la care se sfarseste termenul intra in durata acestuia. Termenele pe luni sau pe ani se calculeaza calendaristic si expira la sfarsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an (in aceasta situatie. iar in situatia in care arestarea a fost dispusa in lipsa inculpatului. ziua. In ceea ce priveste modul de calcul al termenelor substantiale pe luni si ani. luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea timpului. termenul expira in ultima zi a acelei luni. termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare preventiva [art. (1)].. Termenele pe ore si pe zile se calculeaza pe unitati libere de timp. calculul termenelor substantiale pe ore si zile se face peunitati pline de timp.Termenele de regresiune se calculeaza in sensul invers al curgerii timpului. Astfel. sunt incidente dispozitiile art. (1)]. 186 alin. la liberarea conditionata. intra in durata termenului ziua de la care incepe sa curga. se calculeaza inapoi catre remiterea si ajungerea efectiva in posesia acestuia a citatiei si actului de inculpare [art. cunoscanduse termenul fixat pentru judecata. cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului. La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora. la prescriptia raspunderii penale etc. 188. dar nu se ia in calcul ziua in care se implineste). In acest caz.2. . termenul curge de la data emiterii mandatului. (2)]. durata timpului material este mai mare cu 2 unitati de timp decat termenul procedural in sine. Exista o singura exceptie de la aceasta regula. citatia trebuie inmanata cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat.

civila sau penala. 2. adica pur si simplu nu exista. dar exista anumite dispozitii legale care fac trimitere la aceasta . 185 alin. Intervine decaderea daca: . civila sau penala. o declaratie data de o persoana care nu exista. . 2. Se considera ca inexistenta: o hotarare judecatoreasca intocmita de un grefier sau un procuror. nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen” [art. 2. Spre deosebire de sanctiunile juridice de natura administrativa. in caz contrar fiind posibila aplicarea de sanctiuni. Sanctiuni procedurale penale Toti participantii care contribuie la solutionarea cauzei penale pe tot parcursul desfasurarii procesului penal trebuie sa actioneze in consonanta cu principiul legalitatii.1. Inadmisibilitatea Codul de procedura penala nu reglementeaza in mod expres inad-misibilitatea. termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza. 2.persoana care nu a declarat apel sau recurs in termenul prevazut de lege. Inexistenta In Codul de procedura penala nu este reglementata aceasta sanctiune procedurala. (1)]. Se considera ca. actul procesual nu a luat fiinta juridica.3.persoana careia i s-a produs un prejudiciu material prin infractiune nu s-a constituit parte civila pana la citirea actului de sesizare a instantei. care se indreapta impotriva persoanelor care au incalcat legea cu ocazia rezolvarii cauzelor penale. in cazul inexistentei.Daca ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare. o citatie intocmita de catre un expert sau alte parti din proces. sanctiunile procedurale privesc actele incheiate prin nerespectarea legii.2. Decaderea „Cand pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen. de natura administrativa. Sanctiunile procedurale sunt acele mijloace prin intermediul carora actele procesuale sau procedurale indeplinite in mod nelegal devin lipsite de valabilitate.

Astfel. daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei” [art. art. cat si instanta). Inadmisibilitatea interzice si efectuarea unui act pe care legea nu il ingaduie. ca sanctiune procedurala. privind publicitatea sedintei de judecata (art. 2. numai daca au fost invocate in cursul efectuarii actului. nulitatile lovesc actele procedurale existente. 2. in orice stare a procesului. Nulitatile exprese sunt acelea care se aplica in cazul nerespectarii unor norme procesuale individualizate de lege. cat si impotriva actelor procedurale. care trebuie sa se fi produs prin efectuarea unui act in conditii nelegale. 197 alin. Nulitatile relative intervin in cazul incalcarii oricaror alte dispozitii legale decat cele prevazute in alin. (2) si atrag nulitatea actului in conditiile art. 264. hotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici recursului (art. (1) si alin. 335. (4)]. prin omisiunea sau violarea formelor prescrise de lege. 1 lit. referitoare la sesizarea instantei (sesizare primara – art. privind compunerea instantei. 197 alin. cum ar fi cele prevazute in art. 197 alin. cand partea a lipsit la efectuarea actului. (4). cat si cea suplimentara – art. in acest sens. se arata ca instanta respinge apelul mentinand hotararea atacata daca apelul este tardiv sau inadmisibil [art. (2). Nulitatile Ca sanctiuni procedurale. privind efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori. Nulitatile virtuale rezulta din reglementarea generala privind respectarea legii in desfasurarea procesului penal si se au in vedere art. (1). referitoare la prezenta invinuitului sau inculpatului. 42 alin. cand este obligatorie. 197 alin. privind participarea procuroruluicand este obligatorie. Nulitatile absolute intervin in cazurile expres prevazute de lege [art. Nulitatea. final). cand partea este prezenta. . In dreptul procesual roman. a)]. poate fi indreptata atat impotriva actelor procesuale. privind asistarea acestora de catre aparator. 336-337). „Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile. care nominalizeaza dispozitiile a caror incalcare atrage sanctiunea nulitatii absolute: cele relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei (organul de urmarire penala.4. (2)].institutie. sau la primul termen de judecata cu procedura completa. 290). 197 alin. care au luat insa fiinta prin nerespectarea dispozitiilor legale. 379 pct. nulitatile sunt strans legate de existenta unei vatamari procesuale.

Dupa cum se cunoaste. (1)]. dupa caz. 197 alin. prilejuita de chemarea la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata. vatamarea fiind prezumata. si nu dovedita. si anume: anularea si refacerea actului. de catre oricine. locuinta si a altor cheltuieli necesare [art. cat si in cazul nulitatii absolute. in ipoteza in care refacerea actului anulabil se poate face in fata instantei care a constatat. pe durata lipsei de la serviciu. b) Refacerea actului.Dupa ce nulitatea a fost constatata si declarata potrivit legii. administrarea probelor. expertul si interpretul chemati de organul de urmarire penala ori de instanta de judecata au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport. martorul care nu este salariat. expertului si interpretului. retribuirea aparatorilor. incalcarea dispozitiilor legale. intretinere. Ministerului Public si Ministerului Internelor si Reformei Administrative. Cheltuieli judiciare si amenda judiciara 3. conservarea mijloacelor materiale de proba. (5)]. si nu din momentul constatarii nulitatii (ex nunc). neputand fi inlaturate in niciun mod. este indreptatit sa primeasca si o compensare. in cazul nulitatilor relative. Martorul. in bugetul de venituri si cheltuieli ale Ministerului Justitiei. Efectul se produce atat in cazul nulitatii relative. Cu atat mai de inteles este faptul ca ea se ia in considerare chiar si din oficiu. 3. In cadrul cheltuielilor judiciare intra cheltuielile necesare pentru: efectuarea actelor de procedura. Actele procesuale sau procedurale nule sau anulate suntrefacute de catre chiar organul judiciar care le-a intocmit si numai rareori de catre alte organe. Cu toate acestea. aceasta produce doua efecte principale consecutive. a) Anularea actului.Cheltuieli judiciare Cheltuielile judiciare sunt toate acele cheltuieli care se fac pentru bunadesfasurare a procesului penal. Toate aceste cheltuieli sunt avansate de stat si sunt cuprinse distinct.1. Cei care sunt salariati au dreptul si la venitul de la locul de munca. Actul se considera a fi lipsit de efecte juridice din chiar momentul efectuarii lui cu incalcarea legii (ex tunc). 190 alin. nulitatile absolute pot fi ridicate oricand pe parcursul procesului penal. alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal. cum ar fi sumele cuvenite martorului. iar expertul si . instanta acorda un termen scurt pentru refacerea imediata a actului [art. prin incheiere. dar are venit din munca.

expertul sau interpretul. interpretului salariat este asigurata deangajatorul acestora. c) inculpatul. c)]. . 3. dupa ce acestia si-au indeplinit insarcinarile. si numai in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta. desi achitat. (3)].3. cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de: a) inculpat. Retributia martorului. expertului. in totul sau in parte. suporta cheltuielile judiciare avansate de stat cand a fost. Sumele se platesc martorului imediat dupa infatisare. Cand sunt mai multi inculpati condamnati. In cazul condamnarii inculpatului. cheltuielile avansate de stat sunt suportate de: a) partea vatamata. obligat la repararea pagubei [art. b) inculpat si parte vatamata. 10 alin. inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. 192 alin. (2)-(4)]. toate aceste sume se platesc pe baza dispozitiilor luate de organul care a dispus chemarea si in fata caruia s-au prezentat martorul. 1 lit. Daca solutia pronuntata este de incetare a procesului penal. cand s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire. in cazul cand a fost achitat in temeiul art. in cazul impacarii lor. in cazurile si conditiile prevazute de lege [art.2. d) inculpat. in masura in care aceasta este obligata solidar cu acesta la acoperirea pagubei [art.interpretul au dreptul la o retributie pentru indeplinirea insarcinarii date. Inculpatul nu va acoperi cheltuielile ocazionate de plata interpretilor desemnati de organele judiciare. care raman in sarcina statului. potrivit legii. 190 alin. (1) pct. 191. Asa cum reiese din continutul art. b)partea civila careia i s-a respins actiunea civila. 3. Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de condamnare Potrivit art. 191 alin. iar expertului si interpretului. in caz de condamnare. in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta. instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. b1). c) partea vatamata. totusi. cheltuielile de procedura pot fi suportate si de catre partea responsabila civilmente. (5). din fondul cheltuielilor special alocat. 190 alin. Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de achitare sau de incetare a procesului penal In caz de achitare. in caz de retragere a plangerii sau cand plangerea a fost tardiv introdusa. (1) lit. precum si in cazul in care s-a dispus acordarea de asistenta gratuita.

daca.4. Cand actiunea civila este admisa numai in parte. In cazul cand sunt mai multe parti obligate la suportarea cheltuielilor judiciare. 3. corelata cu solutia data in rezolvarea laturii civile a cauzei. in toate cazurile. cheltuielile judiciare sunt suportate de catre persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul. recursul sau cererea. cheltuielile judiciare efectuate [art. in sarcina statului [art. 191 alin. instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare [art. cheltuielile judiciare se suporta de partea vatamata sau inculpat. potrivit legii. In caz de achitare. In situatia declararii unei cai de atac sau a introducerii oricarei alte cereri. careia i s-a admis actiunea civila. Situatii speciale Daca inculpatul cere continuarea procesului penal in caz de amnistie. (4)]. cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia [art. suportarea cheltuielilor judiciare facute de . In toate celelalte situatii. (2)]. sunt mai multi condamnati ori daca exista si parte responsabila civilmente. (6)]. b) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in caz de achitare. precum si la pct. 193 alin. In raport cu art. 192 alin. (2). precum si partii civile. 192 alin. pentru asistarea partilor. sa plateasca partii vatamate. raman. (2) combinat cu art. 192 alin. a) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in caz de condamnare. 193 alin. in caz de condamnare. Dispozitiile prevazute la pct. 1 lit. in cazul incetarii procesului penal pentru amnistie ori decesul inculpatului. dupa cum se aplica art. (1)]. se aplica in mod corespunzator si in caz de clasare. de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale. Inculpatul este obligat. in cauza penala. 3. iar in dosar a fost desemnat un aparator din oficiu. Cheltuielile pentru plata interpretilor desemnati de organele judiciare. (2) sau alin. instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorata de fiecare.5. prescriptie sau retragerea plangerii ori in cazul existentei unei cauze de nepedepsire. 13 alin. 2 si 3. Cheltuieli de judecata Plata cheltuielilor judiciare facute de parti este suportata de catre cel in sarcina caruia a fost retinuta raspunderea penala sau culpa procesuala. in functie de solutia data in latura penala a cauzei. instanta poate obliga pe inculpat la plata totala sau partiala a cheltuielilor judiciare. a) si d).d) statul. (3).

precum si altor salariati ai instantelor si parchetelor. precum si neexecutarea mandatelor de aducere. atipica. 3. in masura in care cheltuielile au fost provocate de aceasta [art. fara a asigura substituirea. daca prin acestea s-au provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal.In celelalte cazuri. imperfecta. 193 alin. Sediul materiei se regaseste in continutul art.inculpat ori de catre partea responsabila civilmente revine partii vatamate. precum si a oricaror alte lucrari. 198. in legatura cu procesul. cheltuielile judiciare facute de parti in cursul procesului penal vor fi restituite in conditiile stabilite de legea civila. expertilor desemnati de organul judiciar in conditiile legii. in conditiile legii. c) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in celelalte cazuri. agentilor procedurali. 193 alin. (3)]. b) neindeplinirea sau indeplinirea gresita a indatoririlor de inmanare ori de comunicare a citatiilor sau a celorlalte acte procedurale. . (5)]. Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu. Amenda judiciara Amenda judiciara este considerata a fi atat o sanctiune cu caracter procesual. ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5000 lei. b) lipsa nejustificata a expertului sau interpretului legal citat.6. cat si una administrativa. Lipsa nejustificata a martorului se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 250 lei la 5000 lei. instanta se pronunta asupra cheltuielilor la cererea partilor [art. a atributiilor ce revin organelor judiciare. de transmitere a dosarelor. c) tergiversarea de catre expert sau interpret a indeplinirii insarcina-rilor primite. Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctio-neaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5000 lei: a) impiedicarea in orice mod a exercitarii. In caz de renuntare la actiunea civila. Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctio-neaza cu amenda judiciara de la 100 lei la 1000 lei: a) neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a lucrarilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale. personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor.

a obiectelor ori inscrisurilor cerute de acestea. fata de judecator sau procuror. g) nerespectarea de catre parti. la cererea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata. interpreti sau orice alte persoane a masurilor luate de catre presedintele completului de judecata in vederea asigurarii ordinii si solemnitatii sedintei. in termenul stabilit de acesta. dupa caz. j) neindeplinirea de catre organul de cercetare penala a dispozitiilor scrise ale procurorului. organele judiciare despre orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal. iar de catre instanta de judecata. Este de la sine inteles ca aplicarea amenzii judiciare nu inlatura raspunderea penala atunci cand abaterea savarsita constituie infractiune. e) nerespectarea obligatiei de pastrare a obiectelor ce servesc ca mijloc de proba. precum si neindeplinirea aceleiasi obligatii de catre reprezentantul legal al persoanei juridice sau de cel insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligatii. f) neluarea de catre reprezentantul legal al persoanei juridice in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei. h) manifestarile ireverentioase ale partilor. interpretilor sau ale oricaror alte persoane.d) neindeplinirea de catre orice persoana a obligatiei de prezentare. experti. prin incheiere. organul judiciar poate dispune scutirea sau reducerea am . aparatorii acestora. expertilor. Amenzile judiciare astfel aplicate constituie venituri la bugetul de stat. martorilor. precum si impiedicarea de catre orice persoana a efectuarii expertizei in conditiile legii. prin ordonanta. potrivit legii. aparatorilor acestora. Amenda judiciara se aplica de organul de urmarire penala. martori. in termen de 3 zile. i) nerespectarea de catre invinuit sau inculpat a obligatiei de a incunos-tinta in scris. Cand aceasta justifica cauza pentru care nu si-a putut indeplini obligatia pentru care a fost sanctionat. Persoana amendata poate solicita scutire de amenda ori reducerea acesteia in termen de cel mult 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare.cuprinzandu-se distinct in bugetul Ministerului Public sau Ministerului Justitiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful