ACTELE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE

Sectiunea I Notiune si clasificare 1. Notiune Actele procedurale si actele procesuale sunt acele acte prin intermediul carora sunt realizate activitati in cadrul procesului penal, fiind reglementate in Codul de procedura penala in Titlul V al Partii generale. Prin acte procesuale se inteleg acele manifestari de vointa princare organele judiciare si partile din proces dispun, in limitele dreptului lor, cu privire la desfasurarea procesului penal1. Pot fi mentionate: inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale, trimiterea in judecata, luarea masurilor preventive sau a ma-surilor asiguratorii, dispozitia de citare a unor anumite persoane etc. Sunt considerateacte procesuale si solutiile de netrimitere in judecata, care, practic, finalizeaza procesul penal prin oprirea sa numai la faza de urmarire penala: clasarea, scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale etc. Alaturi de organele judiciare, si partile pot indeplini anumite acte procesuale, cu 545f51f m ar fi: introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, declaratia de participare a persoanei vatamate ca parte civila, declararea apelului, retragerea plangerii prealabile, impacarea partilor, propunerea administrarii de noi probe etc. Actele procedurale sunt acele mijloace juridice prin intermediul carora se aduc la indeplinire sarcinile ce decurg din actele si masurile procesuale2. Ele pot fi: ascultarea unui martor, ridicarea unor obiecte sau inscrisuri, mandatul de arestare preventiva, procesulverbal de perchezitie. Uneori, atat actul procesual, cat si cel procedural poarta aceeasi denumire; astfel, actul procesual prin care instanta solutioneaza cauza penala este o hotarare si tot hotarare se numeste si inscrisul in care este consemnata solutia data de completul de judecata1.

Dosarele penale sunt constituite din inscrisuri judiciare in care se constata existenta actelor procesuale si procedurale, ca manifestari de vointa a organelor judiciare si a partilor legate de rezolvarea cauzelor penale. Astfel, in cazul unei perchezitii domiciliare, actul procesual il constituie dispozitivul incheierii judecatoresti, iar actul procedural este chiar procesul-verbal de efectuare a perchezitiei. 2. Acte procedurale comune 2.1. Citatia Organele judiciare, pentru a asigura prezenta partilor sau altor persoane in proces, folosesc institutia citarii.

(1). de regula. 129 alin. sau despre introducerea si termenul fixat pentru solutionarea cererii de stramutare – art. care a fost citata legal. 175 alin. (1)]. (1)]. scrisa. Citatia este inmanata de catre agentii procedurali. 176 alin. Dispozitia de citare reprezinta actul procesual. parte civila. nota telefonica sau telegrafica [art. poate atrage sanctionarea cu amenda sau aducerea silita pe baza unui mandat de aducere. iar citatia. Acestia sunt persoane anume insarcinate din cadrul instantei sau persoane din cadrul serviciului postal (in acele situatii cand citatiile se transmit prin intermediul serviciului postal). Citatia este. cum ar fi incunostintarea[incunostintarea partilor despre efectuarea cercetarii la fata locului . Neprezentarea unei persoane care nu are calitatea de parte. in materialitatea ei. citatia trebuie sacuprinda: . reprezinta actul procedural.Chemarea unei persoane in fata organului de urmarire sau a instantei de judecata se face prin citatie scrisa. Potrivit art. insotita de procedura de instiintare a persoanei citate. Neprezentarea partii in urma incunostintarii sau chemarii nu este sanctionata de lege (parte vatamata. Legea insa mai prevede si alte cazuri cand prezenta partilor sau a altor persoane poate fi asigurata si prin intermediul altor modalitati. parte responsabila civilmente). dar se poate face si prin nota telefonica sautelegrafica.art. (2). 58 alin. fax si intotdeauna individuala.

data emiterii si numarul dosarului. numai daca a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata de schimbarea intervenita sau daca organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute potrivit art. Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca. Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate se citeaza prin administratia acestora. In citatie se mentioneaza. d) ora. art. la adresa locului sau de munca. el este citat la locul indicat. c) adresa celui citat.a) denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite citatia. Detinutii se citeaza la locul de detinere. Daca. locul de infatisare. prin administratia acestuia. . acesta este citat la noua sa adresa. luna si anul. Cand activitatea infrac-tionala s-a desfasurat in mai multe locuri. care trebuie sa cuprinda. g) ca partea citata poate. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. apararea este obligatorie. judetul. printr-o declaratie data in cursul procesului penal. comuna si satul. (2) si (3). prin comandantul acesteia. iar in cazul in care partea nu isi alege un aparator cu care sa se prezinte la termenul fixat. in orase si municipii: localitatea. strada. citatia se semneaza de cel care o emite. cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare. orice alte date necesare pentru stabilirea adresei celui citat. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala. sa consulte dosarul aflat in arhiva instantei. i se va desemna un aparator din oficiu. iar in comune: judetul. Referitor la locul de citare. e) ca partea citata are dreptul la un aparator cu care sa se prezinte la termenul fixat. 177 precizeaza ca invinuitul sau inculpatul se citeaza la adresa unde locuieste. prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza. iar daca aceasta nu este cunoscuta. cand este cazul. invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat. f) ca. sediul sau. potrivit art. Totdeauna. In caz de schimbare a adresei aratate in declaratia invinuitului sau inculpatului. numarul si apartamentul unde locuieste. 171 alin. calitatea in care este citat si indicareaobiectului cauzei. precum si invitarea celui citat sa se prezinte la data si locul indicate. Militarii se citeaza la unitatea din care fac parte. 180 ca s-a produs o schimbare de adresa. ziua. b) numele. prenumele celui citat. in vederea exercitarii dreptului la aparare.

institutiile respective au obligatia sa-i inmaneze de indata citatia. Citarea altor persoane decat invinuitul sau inculpatul se face potrivit dispozitiilor mai sus expuse. Dovada de indeplinire a procedurii de citare este predata agentului procedural care o inainteaza organului de urmarire penala sau instantei de judecata de la care emana. de necesitatea ca citatia in vederea infatisarii sa fie primita cel mai tarziu cu 40 de zile inainte de ziua stabilita pentru infatisare. In absenta unei asemenea norme sau in cazul in care instrumentul juridic international aplicabil o permite. administratia locului de detinere. avizul de primire a scrisorii recomandate. sau alte persoane juridice. se tine seama de normele internationale aplicabile in relatia cu statul pe teritoriul caruia se afla invinuitul sau inculpatul. 145 C. iar in lipsa unor asemenea norme. citatia se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei. agentul procedural ii va lasa citatia. iar in cazul neidentificarii sediului. Cand sunt citate unitati din cele prevazute in art. Citatia se va inmana personal celui citat. 178 alin. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.In ipoteza in care invinuitul sau inculpatul locuieste in strainatate. sau refuzul de primire a acesteia tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare. Cand persoana este citata prin serviciul de personal. comandantul unitatii militare. precum si in cazul in care statul . danduse eficienta dispozitiilor art. Daca persoana citata nu vrea sau nu poate sa semneze dovada de primire. 178 alin. 145 din Codul penal si alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora. In acest caz. citarea se face potrivit normelor de drept international aplicabile in relatia cu statul solicitat. iar daca acesta refuza s-o primeasca.certificandu-i semnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura acesteia [art. 178 alin. Unitatile la care se refera art. in conditiile legii. (1)]. In cazul in care scrisoarea recomandata prin care se citeaza un invinuit sau inculpat care locuieste in strainatate nu poate fi inmanata datorita refuzului primirii sau din orice alt motiv. 178 alin. citatia este afisata pe usa locuintei sale. La stabilirea termenului pentru infatisarea invinuitului sau inculpatului aflat in strainatate. (2). semnat de destinatar. care va semna dovada de primire [art. ocazie cu care se va incheia un proces-verbal. (2)]. administratia spitalului sau casei de odihna. (3)]. mentionandu-se aspectele aparute [art. sub luare de dovada.pen. citarea se face prin scrisoare recomandata.

Cand nici pe aceasta cale nu se poate ajunge la inmanare. Citatia nu poate fi inmanata unui minor sub 14 ani sau unei persoane fara discernamant [art. calitatea si semnatura celui care inmaneaza citatia. prenumele. incheind proces-verbal. incheie proces-verbal. In cazul cand persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel. cu prilejul predarii sau afisarii unei citatii. Cand persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel. numele. Persoana care primeste citatia semneaza dovada de primire. data inmanarii citatiei. calitatii si semnaturii persoanei careia i s-a inmanat citatia. infor-mandu-se. incheind proces-verbal si facand mentiune despre imprejurarile care au facut imposibila inmanarea citatiei. numele. agentul afiseaza citatia pe usa principala a cladirii. mentionand in procesul-ver-bal datele obtinute (art. acesta va cuprinde in mod corespunzator si mentiunile aratate. totodata. pentru aflarea noii adrese. . agentul inmaneaza citatia sotului. in mod obisnuit. Daca persoana respectiva nu voieste sau nu poate semna dovada de primire. (1)]. 180). iar agentul. agentul afiseaza citatia pe usa locuintei persoanei citate. dupa caz [art. denumirea organului de urmarire penala sau a instantei care a emis citatia. 179 alin. portarului sau celui care in mod obisnuit il inlocuieste. incheind proces-verbal. citatia se preda administratorului. se incheie un proces-verbal. certificarea de catre acesta a identitatii. (21)]. citatia se afiseaza la sediul parchetului sau al instantei. ii primeste corespondenta. unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu ea ori care.certificand identitatea si semnatura. in lipsa persoanelor mai sus mentionate. Mai mult. agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta.destinatarului nu permite citarea prin posta a cetatenilor sai. In lipsa unor asemenea persoane. Daca investigatiile au ramas fara rezultat. agentul afiseaza citatia pe usa locuintei. Mijlocul prin intermediul caruia organele judiciare aduc la cunostinta persoanelor care participa la desfasurarea procesului penal actele procedurale efectuate estecomunicarea. legiuitorul obliga agentul sa afiseze citatia pe usa locuintei aratate in citatie atunci cand persoana citata si-a schimbat adresa. Daca persoana citata nu se afla acasa. agentul este obligat sa se intereseze cand poate gasi persoana citata pentru a-i inmana citatia. Dovada de primire a citatiei trebuie sa cuprinda: numarul dosarului. prenumele si calitatea persoanei citate. 178 alin. data pentru care este citata. daca in citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care locuieste. Ori de cate ori.

celui internat intr-un centru de reeducare sau institut medical educativ li se comunica in copie hotararea. sau. (1)]. ci sunt adusi cu mandat. care este rechizitoriul. De asemenea. 183 alin. atunci cand este vorba despre locul unde se face comunicarea. este adus la judecata. 313 arata ca inculpatului aflat in stare de detinere i se comunica o copie de pe actul de sesizare a instantei de judecata. 246. in scris. cat si de la pronuntare. 159 alin. care este obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului. iar aducerea propriu-zisa (actul de executare a mandatului) constituie un act procedural de constrangere. in art.Comunicarea actelor procedurale se poate face prin transmiterea actului procedural constatator sau prin instiintarea despre indeplinirea unui act procedural in cadrul procesului penal (comunicarea realizandu-se prin transmiterea unei copii de pe inscrisurile mentionate). anterior citata. precum si administratia locului de detinere cu privire la dispozitia de punere de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului. dispozitiile art. fiind arestat. iar ascultarea ori prezenta ei este absolut necesara [art. (11) prevede ca durata prelungirii arestarii preventive se comunica administratiei locului de detinere. un fapt procesual. militar in termen. daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se impune aceasta masura” [art. modul de inmanare sau predarea actului comunicat si dovada de indeplinire a procedurii comunicarii. iar martorii nu sunt citati. art. daca a lipsit de la pronuntarea ei. Functioneaza aceleasi dispozitii legale care se refera la citare. La judecarea infractiunilor flagrante. Astfel. se arata ca procurorul instiinteaza persoanele interesate despre incetarea urmaririi penale. art. in baza unui mandat numai daca. 360 stipuleaza ca partilor care au lipsit atat de la judecata. 2. Astfel. nu s-a prezentat. Instiintarea este o forma a comunicarii si se concretizeaza in actul prin care se aduce la cunostinta. elevului institutiei militare de invatamant.2. inculpatului detinut. Regula consta in faptul ca o persoana este adusa fortat in fata organului judiciar. Mandatul de aducere Mandatul de aducere este actul procesual prin care se ordona conducerea unei persoane in fata organului judiciar. . inculpatul. li se comunica copii de pe dispozitivul hotararii. „Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie. (2)]. 183 alin. dupa ce in prealabil i se comunica copia dispozitivului hotararii.

de catre cei care l-au semnat.„Persoanele aduse cu mandat (…) nu pot ramane la dispozitia organului judiciar decat timpul strict necesar pentru audierea lor. daca nu ajunge la niciun rezultat. 184 alin. . Mandatul de aducere se executa prin organele politiei. din motive de boala sau orice alta cauza. Nu se poate vorbi de executarea mandatului atunci cand organul insarcinat cu aducerea persoanei incheie un proces-verbal in care consemneaza ca a comunicat persoanei sau unui membru al familiei acestuia ca trebuie sa se prezinte in fata organului judiciar la o anumita data si ora. 183 alin. dar care nu schimba intelesul frazei. Mandatele de aducere privind pe militari se executa prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei. (3)]. In cazul in care persoana prevazuta in mandat nu este gasita la adresa indicata. jandarmeriei sau politiei comunitare. corectura ori suprimare facuta in cuprinsul unui act procedural este tinuta in seama numai daca sunt confirmate in scris. persoana nu poate fi adusa. cel insarcinat cu executarea mandatului incheie un proces-verbal prin care se constata motivul imposibilitatii de aducere la indeplinire si care se inainteaza de indataorganului de urmarire penala ori instantei de judecata. ea este ascultata de indata de catre organul judiciar. (3)]. Sectiunea a II-a Modificarea actelor procedurale. urmand a-l inainta de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata [art. Daca. raman valabile. In ipoteza in care invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga. (31)]. incheie un proces-verbal. in afara de cazul cand s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva a acestora” [art. Cand invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga. 184 alin. el va fi prezentat cu forta in fata organului judiciar [art. Modificarea actelor procedurale Actele procedurale se consemneaza intr-un document scris. in care se va mentiona despre cercetarile facute. cel insarcinat cu executarea acestuia va face cercetari si. Sunt situatii in care actele procedurale constatatoare pot contine erori materiale sau omisiuni vadite pentru care este necesara modificarea lor. Modificarile neconfirmate. Orice adaugire. in cuprinsul sau la sfarsitul lui. Adica. indreptarea erorilor materiale si inlaturarea unor omisiuni vadite 1. el va fi adus constrans la organul judiciar.

iar instanta de judecata. (2)]. Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organul de urmarire penala sau de instanta de judecata care l-a intocmit. Organul de urmarire penala intocmeste un proces-verbal despre interventia facuta pentru corectarea erorii materiale. experti. la redactarea actelor procedurale si. Indreptarea erorilor materiale Erorile materiale apar. fara indoiala. ridicarea masurilor asiguratorii sau asupra sumelor de bani pretinse de martori. 2. din compararea celor consemnate gresit cu datele dosarului sau cu ceea ce cuprinde insusi actul in care s-a produs eroarea. In scopul indreptarii erorii materiale. (1)]. 195 alin. Se considera a fi o eroare materiala evidenta cand aceasta rezulta. Erorile materiale sunt acele greseli facute in cazul scrierii numelui sau prenumelui.Locurile nescrise in cuprinsul unei declaratii trebuie barate. Incheierile date in camera de consiliu pentru indreptarea erorilor materiale sau pentru inlaturarea unor omisiuni vadite sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile la care se refera. facandu-se mentiune si la sfarsitul actului corectat [art. 195 alin. astfel incat sa nu se poata face adaugiri [art. interpreti. 3. In raport cu prevederile art. o incheiere. (3)]. partile pot fi chemate spre a da lamuriri [art. Eroarea materiala evidenta nu trebuie dovedita. uneori. daca nu sunt indreptate. Procedura de inlaturare a omisiunilor vadite este aceeasi ca si in cazul indreptarii erorilor materiale. pot produce alte efecte juridice decat cele normale. 195 alin. la cererea celui interesat ori din oficiu [art. dactilografierii unei cifre etc. (3)]. 196. aparatori. nefiind necesare administrarea de probe sau recurgerea la alte mijloace. care privesc solutionarea de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata a unor aspecte legate de rezolvarea cauzei penale. se considera omisiuni vadite situatiile in care organul de urmarire penala sau instanta nu s-a pronuntat cu privire la restituirea lucrurilor. trecerii unor calitati procesuale. ce ar fi decurs dintr-un act fara greseli. . Inlaturarea unor omisiuni vadite Omisiunea vadita presupune absenta unor mentiuni pe care trebuia sa le cuprinda actul procedural. 194 alin.

In acest sens: Capitolul III cuprinde reglementari privind termenele. 363. 3853). termenele pot fi pe ore. Capitolul VII priveste amenda judiciara. atat organele judiciare. Termenele sunt acele intervale de timp in cuprinsul sau dupa trecerea carora.Sectiunea a III-a Institutii legate de actele procesuale si procedurale Codul de procedura penala. luni si ani: . Actele cu privire la care nu sunt fixate anumite termene pot fi efectuate oricand.de 48 de ore: organul de cercetare penala are obligatia sa inainteze procurorului plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala (art. isi pot exercita un drept procesual. Termenele Termenele sunt intervale de timp inauntrul sau dupa epuizarea carora pot fi indeplinite acte si masuri procesuale sau procedurale. in functie de aspectele specifice fiecarei cauze penale. Clasificarea termenelor Termenele se clasifica1: a) In functie de durata. Articolul 198 arata ca neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a unor acte de procedura este considerata abatere si se sanctioneaza de lege cu amenda judiciara. cuprinde si alte institutii care. cat si partile. Capitolul IV reglementeaza cheltuielile judiciare. Capitolul VI se refera la nulitati. 276). . art. Amenda judiciara este o sanctiune pecuniara ce se aplica acelor persoane care savarsesc unele abateri judiciare in legatura cu actele procedurale ori cu actele procesuale. in Titlul V al Partii generale. Nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la indeplinirea actelor procesuale si procedurale atrage ca sanctiuni procedurale nulitatile. desi nu reprezinta acte procesuale sau procedurale. 1. . zile. au o stransa legatura cu acestea. 1.1. Chiar actele procesuale si actele procedurale sunt indeplinite intr-o perioada de timp strict prevazuta de lege.pe zile: termenul general de 10 zile in care se declara apel sau recurs (art.

Termenele de succesiune se calculeaza in sensul curgerii normale a timpului (dupa ziua de luni urmeaza marti). Neindeplinirea actului inainte de expirarea termenului prevazut de lege conduce la decaderea din exercitiul dreptului respectiv si la nulitateaactului facut peste termen. Termenele de recomandare sunt acele termene inauntrul carora este recomandat a se efectua un anumit act procesual sau procedural. c) In functie de factorul care stabileste durata termenelor.pe luni: termenul de 3 luni pentru depunerea recipisei de plata a amenzii penale (art. d) In functie de sensul de calculare.pe ani: termenul de un an pentru introducerea cererii de revizuire [art. 120 prevede ca organul de urmarire penala sau instanta. . termenul de apel se calculeaza de la pronuntarea hotararii sau de la comunicarea copiei de pe dispozitivul acesteia. cel de 24 ore privind recursul impotriva incheierilor de sedinta prin care s-a dispus arestarea preventiva sau prelungirea arestului preventiv. termenele pot fi de succesiune si de regresiune. precum: cel de apel de 10 zile [art. propunerea de prelungire a arestarii preventive este avizata de procuror. si inaintata de acesta. deoarece numai dupa expirarea acestuia hotararea poate fi pusa in executare. Termen dilatoriu il constituie intervalul de timp care desparte momentul pronuntarii hotararii judecatoresti de momentul ramanerii ei definitive. Termenele legale sunt cele stabilite de lege. dilatorii si de recomandare. Astfel. (4)]. care efectueaza supravegherea. art. 363 alin. 4081alin. Termenele dilatorii sunt intervalele de timp dupa expirarea carora pot fi indeplinite anumite acte. (1)]. cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii. in functie de nevoile impuse pentru buna rezolvare a cauzei penale. 228 . termenele pot fi peremptorii. pot fi termene legale si termene judiciare. Termenele peremptorii sunt intervalele de timp in interiorul carora trebuie indeplinite anumite acte. (1)].. 425). fixeaza un termen la care sunt chemate partile si expertul. cand dispune efectuarea unei expertize. Astfel. Termenele judiciare sunt cele stabilite de organele de urmarire penala sau deinstanta de judecata. b) In raport cu caracterul lor sau cu efectele pe care le produc. 159 alin. instantei competente sa judece cauza in fond [art. Sunt termene peremptorii: cel de 10 zile in care poate fi exercitat recursul impotriva unei hotarari judecatoresti. In acest sens.

186 alin. durata timpului material este mai mare cu 2 unitati de timp decat termenul procedural in sine.. in cazul procedurii de citare a inculpatului si inmanarii rechizitoriului. Astfel. (2)]. adica luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga. In raport cu art. iar in situatia in care arestarea a fost dispusa in lipsa inculpatului. la prescriptia raspunderii penale etc. (1)]. Termenele pe luni sau pe ani se calculeaza calendaristic si expira la sfarsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an (in aceasta situatie. in sensul ca ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul si ora sau ziua in care termenul se implineste nu intra in durata lui. 1. 313 alin. sunt incidente dispozitiile art. adica de la termenul respectiv catre inapoi. termenul curge de la data emiterii mandatului. (1)]. 188. termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare preventiva [art. Modul de calcul al termenelor Termenele substantiale sunt intervalele de timp stabilite de lege pentru ocrotirea unor drepturi sau interese extraprocesuale (cele referitoare la durata masurilor de preventie.Termenele de regresiune se calculeaza in sensul invers al curgerii timpului. In ceea ce priveste modul de calcul al termenelor substantiale pe luni si ani.pen. citatia trebuie inmanata cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat. in sensul ca ora sau ziua la care incepe si la care se sfarseste termenul intra in durata acestuia. ziua. si anume in cazul duratei arestarii inculpatului. se calculeaza inapoi catre remiterea si ajungerea efectiva in posesia acestuia a citatiei si actului de inculpare [art. cunoscanduse termenul fixat pentru judecata. dar nu se ia in calcul ziua in care se implineste). 154 C. Termenele pe ore si pe zile se calculeaza pe unitati libere de timp. Exista o singura exceptie de la aceasta regula. In acest caz. calculul termenelor substantiale pe ore si zile se face peunitati pline de timp. la liberarea conditionata. afara de cazul cand legea dispune altfel [art. Cand ultima zi a termenului pe luni sau pe ani cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare. termenul expira in ultima zi a acelei luni. cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului.).2. intra in durata termenului ziua de la care incepe sa curga. . luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea timpului. La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora. 149 alin.

Inadmisibilitatea Codul de procedura penala nu reglementeaza in mod expres inad-misibilitatea. dar exista anumite dispozitii legale care fac trimitere la aceasta . Sanctiuni procedurale penale Toti participantii care contribuie la solutionarea cauzei penale pe tot parcursul desfasurarii procesului penal trebuie sa actioneze in consonanta cu principiul legalitatii. adica pur si simplu nu exista.persoana careia i s-a produs un prejudiciu material prin infractiune nu s-a constituit parte civila pana la citirea actului de sesizare a instantei.1. Se considera ca. 2. o declaratie data de o persoana care nu exista.persoana care nu a declarat apel sau recurs in termenul prevazut de lege. care se indreapta impotriva persoanelor care au incalcat legea cu ocazia rezolvarii cauzelor penale. actul procesual nu a luat fiinta juridica.3. civila sau penala. de natura administrativa. in cazul inexistentei. Intervine decaderea daca: . Se considera ca inexistenta: o hotarare judecatoreasca intocmita de un grefier sau un procuror. Sanctiunile procedurale sunt acele mijloace prin intermediul carora actele procesuale sau procedurale indeplinite in mod nelegal devin lipsite de valabilitate. civila sau penala. in caz contrar fiind posibila aplicarea de sanctiuni.2. 185 alin. Decaderea „Cand pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen. 2.Daca ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare. o citatie intocmita de catre un expert sau alte parti din proces. Spre deosebire de sanctiunile juridice de natura administrativa. Inexistenta In Codul de procedura penala nu este reglementata aceasta sanctiune procedurala. 2. termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza. 2. (1)]. sanctiunile procedurale privesc actele incheiate prin nerespectarea legii. . nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen” [art.

1 lit. (1) si alin. cum ar fi cele prevazute in art. 197 alin. nulitatile lovesc actele procedurale existente. privind compunerea instantei. referitoare la sesizarea instantei (sesizare primara – art. . 197 alin. 2. (1). 379 pct. 336-337). prin omisiunea sau violarea formelor prescrise de lege. in acest sens. (2) si atrag nulitatea actului in conditiile art. privind participarea procuroruluicand este obligatorie. se arata ca instanta respinge apelul mentinand hotararea atacata daca apelul este tardiv sau inadmisibil [art. daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei” [art. cat si cea suplimentara – art. ca sanctiune procedurala. Astfel. 335. art. referitoare la prezenta invinuitului sau inculpatului. In dreptul procesual roman. 197 alin. cand partea este prezenta. poate fi indreptata atat impotriva actelor procesuale. privind publicitatea sedintei de judecata (art. Nulitatile exprese sunt acelea care se aplica in cazul nerespectarii unor norme procesuale individualizate de lege.4. care trebuie sa se fi produs prin efectuarea unui act in conditii nelegale. 197 alin. cand partea a lipsit la efectuarea actului. nulitatile sunt strans legate de existenta unei vatamari procesuale. (2)]. sau la primul termen de judecata cu procedura completa. 2. final). cand este obligatorie. Nulitatile virtuale rezulta din reglementarea generala privind respectarea legii in desfasurarea procesului penal si se au in vedere art. privind efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori. „Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile. privind asistarea acestora de catre aparator. 264. Nulitatile absolute intervin in cazurile expres prevazute de lege [art. (2). Nulitatile Ca sanctiuni procedurale. care nominalizeaza dispozitiile a caror incalcare atrage sanctiunea nulitatii absolute: cele relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei (organul de urmarire penala. Inadmisibilitatea interzice si efectuarea unui act pe care legea nu il ingaduie. cat si instanta).institutie. 197 alin. Nulitatea. 290). numai daca au fost invocate in cursul efectuarii actului. (4). in orice stare a procesului. cat si impotriva actelor procedurale. 42 alin. care au luat insa fiinta prin nerespectarea dispozitiilor legale. (4)]. hotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici recursului (art. a)]. Nulitatile relative intervin in cazul incalcarii oricaror alte dispozitii legale decat cele prevazute in alin.

190 alin. vatamarea fiind prezumata. in ipoteza in care refacerea actului anulabil se poate face in fata instantei care a constatat. In cadrul cheltuielilor judiciare intra cheltuielile necesare pentru: efectuarea actelor de procedura. (1)]. cat si in cazul nulitatii absolute. dar are venit din munca. instanta acorda un termen scurt pentru refacerea imediata a actului [art. Cu toate acestea. dupa caz. Efectul se produce atat in cazul nulitatii relative. prilejuita de chemarea la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata. in bugetul de venituri si cheltuieli ale Ministerului Justitiei. nulitatile absolute pot fi ridicate oricand pe parcursul procesului penal.1.Cheltuieli judiciare Cheltuielile judiciare sunt toate acele cheltuieli care se fac pentru bunadesfasurare a procesului penal. neputand fi inlaturate in niciun mod. Martorul. (5)]. Cheltuieli judiciare si amenda judiciara 3. expertul si interpretul chemati de organul de urmarire penala ori de instanta de judecata au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport. martorul care nu este salariat. si nu din momentul constatarii nulitatii (ex nunc). Dupa cum se cunoaste. conservarea mijloacelor materiale de proba. cum ar fi sumele cuvenite martorului. expertului si interpretului. Actul se considera a fi lipsit de efecte juridice din chiar momentul efectuarii lui cu incalcarea legii (ex tunc). alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal. incalcarea dispozitiilor legale. locuinta si a altor cheltuieli necesare [art. este indreptatit sa primeasca si o compensare. intretinere. si anume: anularea si refacerea actului. 197 alin.Dupa ce nulitatea a fost constatata si declarata potrivit legii. pe durata lipsei de la serviciu. b) Refacerea actului. aceasta produce doua efecte principale consecutive. Cei care sunt salariati au dreptul si la venitul de la locul de munca. Ministerului Public si Ministerului Internelor si Reformei Administrative. iar expertul si . 3. Cu atat mai de inteles este faptul ca ea se ia in considerare chiar si din oficiu. in cazul nulitatilor relative. Actele procesuale sau procedurale nule sau anulate suntrefacute de catre chiar organul judiciar care le-a intocmit si numai rareori de catre alte organe. a) Anularea actului. prin incheiere. Toate aceste cheltuieli sunt avansate de stat si sunt cuprinse distinct. retribuirea aparatorilor. administrarea probelor. de catre oricine. si nu dovedita.

(2)-(4)]. expertul sau interpretul. Retributia martorului. 192 alin. desi achitat. cheltuielile avansate de stat sunt suportate de: a) partea vatamata.2. obligat la repararea pagubei [art. precum si in cazul in care s-a dispus acordarea de asistenta gratuita. in caz de condamnare. cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de: a) inculpat. dupa ce acestia si-au indeplinit insarcinarile. (1) lit. Daca solutia pronuntata este de incetare a procesului penal. 3. In cazul condamnarii inculpatului.interpretul au dreptul la o retributie pentru indeplinirea insarcinarii date. . 191 alin. din fondul cheltuielilor special alocat. care raman in sarcina statului. toate aceste sume se platesc pe baza dispozitiilor luate de organul care a dispus chemarea si in fata caruia s-au prezentat martorul. c) inculpatul. instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. b)partea civila careia i s-a respins actiunea civila. Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de condamnare Potrivit art. iar expertului si interpretului. 10 alin. cheltuielile de procedura pot fi suportate si de catre partea responsabila civilmente. in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta. 1 lit. 3. in cazurile si conditiile prevazute de lege [art. (1) pct. potrivit legii. totusi. Inculpatul nu va acoperi cheltuielile ocazionate de plata interpretilor desemnati de organele judiciare. in cazul impacarii lor. si numai in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta. in masura in care aceasta este obligata solidar cu acesta la acoperirea pagubei [art. expertului. 190 alin. Cand sunt mai multi inculpati condamnati. cand s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire. interpretului salariat este asigurata deangajatorul acestora. Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de achitare sau de incetare a procesului penal In caz de achitare. in cazul cand a fost achitat in temeiul art. inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. (5).3. in totul sau in parte. c)]. 190 alin. d) inculpat. 191. b) inculpat si parte vatamata. b1). suporta cheltuielile judiciare avansate de stat cand a fost. in caz de retragere a plangerii sau cand plangerea a fost tardiv introdusa. c) partea vatamata. Sumele se platesc martorului imediat dupa infatisare. Asa cum reiese din continutul art. (3)].

(2).5. prescriptie sau retragerea plangerii ori in cazul existentei unei cauze de nepedepsire. a) si d). in functie de solutia data in latura penala a cauzei. 13 alin. (2) sau alin. 192 alin. 3. precum si la pct. a) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in caz de condamnare. instanta poate obliga pe inculpat la plata totala sau partiala a cheltuielilor judiciare. 3. 192 alin. (4)]. Cheltuielile pentru plata interpretilor desemnati de organele judiciare.d) statul. 192 alin. 2 si 3. potrivit legii. (1)]. 1 lit. in cauza penala. In cazul cand sunt mai multe parti obligate la suportarea cheltuielilor judiciare. Cand actiunea civila este admisa numai in parte. sunt mai multi condamnati ori daca exista si parte responsabila civilmente. daca. in cazul incetarii procesului penal pentru amnistie ori decesul inculpatului. instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare [art. instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorata de fiecare. in caz de condamnare. precum si partii civile. corelata cu solutia data in rezolvarea laturii civile a cauzei. In caz de achitare. suportarea cheltuielilor judiciare facute de . cheltuielile judiciare se suporta de partea vatamata sau inculpat. (6)]. b) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in caz de achitare. in toate cazurile. Dispozitiile prevazute la pct.4. In toate celelalte situatii. In raport cu art. Situatii speciale Daca inculpatul cere continuarea procesului penal in caz de amnistie. cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia [art. (3). 191 alin. sa plateasca partii vatamate. se aplica in mod corespunzator si in caz de clasare. de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale. iar in dosar a fost desemnat un aparator din oficiu. raman. Cheltuieli de judecata Plata cheltuielilor judiciare facute de parti este suportata de catre cel in sarcina caruia a fost retinuta raspunderea penala sau culpa procesuala. In situatia declararii unei cai de atac sau a introducerii oricarei alte cereri. cheltuielile judiciare efectuate [art. careia i s-a admis actiunea civila. Inculpatul este obligat. 193 alin. in sarcina statului [art. dupa cum se aplica art. pentru asistarea partilor. (2)]. 193 alin. cheltuielile judiciare sunt suportate de catre persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul. (2) combinat cu art. recursul sau cererea.

in conditiile legii. c) tergiversarea de catre expert sau interpret a indeplinirii insarcina-rilor primite. imperfecta. Lipsa nejustificata a martorului se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 250 lei la 5000 lei. cat si una administrativa. in masura in care cheltuielile au fost provocate de aceasta [art. 193 alin. personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor. fara a asigura substituirea. Amenda judiciara Amenda judiciara este considerata a fi atat o sanctiune cu caracter procesual. b) lipsa nejustificata a expertului sau interpretului legal citat. Sediul materiei se regaseste in continutul art. Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctio-neaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5000 lei: a) impiedicarea in orice mod a exercitarii.In celelalte cazuri. . precum si a oricaror alte lucrari. (3)]. b) neindeplinirea sau indeplinirea gresita a indatoririlor de inmanare ori de comunicare a citatiilor sau a celorlalte acte procedurale. Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctio-neaza cu amenda judiciara de la 100 lei la 1000 lei: a) neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a lucrarilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale. precum si altor salariati ai instantelor si parchetelor. c) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in celelalte cazuri. ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5000 lei. de transmitere a dosarelor. 198. (5)]. In caz de renuntare la actiunea civila. cheltuielile judiciare facute de parti in cursul procesului penal vor fi restituite in conditiile stabilite de legea civila. in legatura cu procesul. 193 alin. expertilor desemnati de organul judiciar in conditiile legii. precum si neexecutarea mandatelor de aducere.inculpat ori de catre partea responsabila civilmente revine partii vatamate. daca prin acestea s-au provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal. instanta se pronunta asupra cheltuielilor la cererea partilor [art. 3. agentilor procedurali. a atributiilor ce revin organelor judiciare.6. atipica. Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu.

g) nerespectarea de catre parti. j) neindeplinirea de catre organul de cercetare penala a dispozitiilor scrise ale procurorului. martori. in termenul stabilit de acesta. precum si impiedicarea de catre orice persoana a efectuarii expertizei in conditiile legii. Cand aceasta justifica cauza pentru care nu si-a putut indeplini obligatia pentru care a fost sanctionat. aparatorii acestora. Amenzile judiciare astfel aplicate constituie venituri la bugetul de stat. prin ordonanta. interpretilor sau ale oricaror alte persoane.cuprinzandu-se distinct in bugetul Ministerului Public sau Ministerului Justitiei. organul judiciar poate dispune scutirea sau reducerea am . iar de catre instanta de judecata. precum si neindeplinirea aceleiasi obligatii de catre reprezentantul legal al persoanei juridice sau de cel insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligatii. Este de la sine inteles ca aplicarea amenzii judiciare nu inlatura raspunderea penala atunci cand abaterea savarsita constituie infractiune. experti. potrivit legii. fata de judecator sau procuror. e) nerespectarea obligatiei de pastrare a obiectelor ce servesc ca mijloc de proba. Persoana amendata poate solicita scutire de amenda ori reducerea acesteia in termen de cel mult 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare. a obiectelor ori inscrisurilor cerute de acestea. f) neluarea de catre reprezentantul legal al persoanei juridice in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei. Amenda judiciara se aplica de organul de urmarire penala. prin incheiere. organele judiciare despre orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal. la cererea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata. interpreti sau orice alte persoane a masurilor luate de catre presedintele completului de judecata in vederea asigurarii ordinii si solemnitatii sedintei.d) neindeplinirea de catre orice persoana a obligatiei de prezentare. expertilor. in termen de 3 zile. aparatorilor acestora. h) manifestarile ireverentioase ale partilor. i) nerespectarea de catre invinuit sau inculpat a obligatiei de a incunos-tinta in scris. dupa caz. martorilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful