ACTELE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE

Sectiunea I Notiune si clasificare 1. Notiune Actele procedurale si actele procesuale sunt acele acte prin intermediul carora sunt realizate activitati in cadrul procesului penal, fiind reglementate in Codul de procedura penala in Titlul V al Partii generale. Prin acte procesuale se inteleg acele manifestari de vointa princare organele judiciare si partile din proces dispun, in limitele dreptului lor, cu privire la desfasurarea procesului penal1. Pot fi mentionate: inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale, trimiterea in judecata, luarea masurilor preventive sau a ma-surilor asiguratorii, dispozitia de citare a unor anumite persoane etc. Sunt considerateacte procesuale si solutiile de netrimitere in judecata, care, practic, finalizeaza procesul penal prin oprirea sa numai la faza de urmarire penala: clasarea, scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale etc. Alaturi de organele judiciare, si partile pot indeplini anumite acte procesuale, cu 545f51f m ar fi: introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, declaratia de participare a persoanei vatamate ca parte civila, declararea apelului, retragerea plangerii prealabile, impacarea partilor, propunerea administrarii de noi probe etc. Actele procedurale sunt acele mijloace juridice prin intermediul carora se aduc la indeplinire sarcinile ce decurg din actele si masurile procesuale2. Ele pot fi: ascultarea unui martor, ridicarea unor obiecte sau inscrisuri, mandatul de arestare preventiva, procesulverbal de perchezitie. Uneori, atat actul procesual, cat si cel procedural poarta aceeasi denumire; astfel, actul procesual prin care instanta solutioneaza cauza penala este o hotarare si tot hotarare se numeste si inscrisul in care este consemnata solutia data de completul de judecata1.

Dosarele penale sunt constituite din inscrisuri judiciare in care se constata existenta actelor procesuale si procedurale, ca manifestari de vointa a organelor judiciare si a partilor legate de rezolvarea cauzelor penale. Astfel, in cazul unei perchezitii domiciliare, actul procesual il constituie dispozitivul incheierii judecatoresti, iar actul procedural este chiar procesul-verbal de efectuare a perchezitiei. 2. Acte procedurale comune 2.1. Citatia Organele judiciare, pentru a asigura prezenta partilor sau altor persoane in proces, folosesc institutia citarii.

(1)]. Neprezentarea unei persoane care nu are calitatea de parte. in materialitatea ei. nota telefonica sau telegrafica [art. Potrivit art. parte civila. Neprezentarea partii in urma incunostintarii sau chemarii nu este sanctionata de lege (parte vatamata. Dispozitia de citare reprezinta actul procesual. cum ar fi incunostintarea[incunostintarea partilor despre efectuarea cercetarii la fata locului . iar citatia. parte responsabila civilmente). 58 alin. (1). sau despre introducerea si termenul fixat pentru solutionarea cererii de stramutare – art. poate atrage sanctionarea cu amenda sau aducerea silita pe baza unui mandat de aducere. 176 alin. (2). 175 alin. de regula. Citatia este. reprezinta actul procedural. dar se poate face si prin nota telefonica sautelegrafica. Citatia este inmanata de catre agentii procedurali.art. insotita de procedura de instiintare a persoanei citate.Chemarea unei persoane in fata organului de urmarire sau a instantei de judecata se face prin citatie scrisa. Acestia sunt persoane anume insarcinate din cadrul instantei sau persoane din cadrul serviciului postal (in acele situatii cand citatiile se transmit prin intermediul serviciului postal). fax si intotdeauna individuala. care a fost citata legal. Legea insa mai prevede si alte cazuri cand prezenta partilor sau a altor persoane poate fi asigurata si prin intermediul altor modalitati. scrisa. citatia trebuie sacuprinda: . 129 alin. (1)].

Daca. i se va desemna un aparator din oficiu. (2) si (3). in orase si municipii: localitatea. locul de infatisare. in vederea exercitarii dreptului la aparare. numarul si apartamentul unde locuieste. c) adresa celui citat. apararea este obligatorie. art. iar in comune: judetul. invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat. citatia se semneaza de cel care o emite. care trebuie sa cuprinda. prin comandantul acesteia. luna si anul. f) ca. prenumele celui citat. strada. Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca. cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare. Cand activitatea infrac-tionala s-a desfasurat in mai multe locuri. d) ora. data emiterii si numarul dosarului. In citatie se mentioneaza. Detinutii se citeaza la locul de detinere. In caz de schimbare a adresei aratate in declaratia invinuitului sau inculpatului. Referitor la locul de citare. 180 ca s-a produs o schimbare de adresa. ziua. prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza. la adresa locului sau de munca. . potrivit art.a) denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite citatia. g) ca partea citata poate. acesta este citat la noua sa adresa. iar daca aceasta nu este cunoscuta. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. el este citat la locul indicat. precum si invitarea celui citat sa se prezinte la data si locul indicate. cand este cazul. Totdeauna. comuna si satul. judetul. iar in cazul in care partea nu isi alege un aparator cu care sa se prezinte la termenul fixat. e) ca partea citata are dreptul la un aparator cu care sa se prezinte la termenul fixat. orice alte date necesare pentru stabilirea adresei celui citat. 177 precizeaza ca invinuitul sau inculpatul se citeaza la adresa unde locuieste. 171 alin. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala. b) numele. printr-o declaratie data in cursul procesului penal. Militarii se citeaza la unitatea din care fac parte. Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate se citeaza prin administratia acestora. sediul sau. prin administratia acestuia. numai daca a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata de schimbarea intervenita sau daca organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute potrivit art. calitatea in care este citat si indicareaobiectului cauzei. sa consulte dosarul aflat in arhiva instantei.

ocazie cu care se va incheia un proces-verbal. Daca persoana citata nu vrea sau nu poate sa semneze dovada de primire. 178 alin. (2)]. (1)]. in conditiile legii. institutiile respective au obligatia sa-i inmaneze de indata citatia. care va semna dovada de primire [art. semnat de destinatar. comandantul unitatii militare. iar in cazul neidentificarii sediului. se tine seama de normele internationale aplicabile in relatia cu statul pe teritoriul caruia se afla invinuitul sau inculpatul. citarea se face prin scrisoare recomandata. Cand sunt citate unitati din cele prevazute in art. 178 alin. iar in lipsa unor asemenea norme. In cazul in care scrisoarea recomandata prin care se citeaza un invinuit sau inculpat care locuieste in strainatate nu poate fi inmanata datorita refuzului primirii sau din orice alt motiv. 178 alin. sau alte persoane juridice. citatia este afisata pe usa locuintei sale. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. In absenta unei asemenea norme sau in cazul in care instrumentul juridic international aplicabil o permite. Dovada de indeplinire a procedurii de citare este predata agentului procedural care o inainteaza organului de urmarire penala sau instantei de judecata de la care emana. avizul de primire a scrisorii recomandate. mentionandu-se aspectele aparute [art. 178 alin. Unitatile la care se refera art. 145 din Codul penal si alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora. sub luare de dovada. (3)]. Citatia se va inmana personal celui citat. danduse eficienta dispozitiilor art. iar daca acesta refuza s-o primeasca. Citarea altor persoane decat invinuitul sau inculpatul se face potrivit dispozitiilor mai sus expuse.pen. 145 C. precum si in cazul in care statul . sau refuzul de primire a acesteia tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare. citatia se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei. administratia spitalului sau casei de odihna.In ipoteza in care invinuitul sau inculpatul locuieste in strainatate. Cand persoana este citata prin serviciul de personal. (2). administratia locului de detinere. In acest caz. citarea se face potrivit normelor de drept international aplicabile in relatia cu statul solicitat.certificandu-i semnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura acesteia [art. agentul procedural ii va lasa citatia. La stabilirea termenului pentru infatisarea invinuitului sau inculpatului aflat in strainatate. de necesitatea ca citatia in vederea infatisarii sa fie primita cel mai tarziu cu 40 de zile inainte de ziua stabilita pentru infatisare.

prenumele. daca in citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care locuieste. unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu ea ori care. 179 alin. iar agentul. Ori de cate ori. acesta va cuprinde in mod corespunzator si mentiunile aratate. numele. totodata. legiuitorul obliga agentul sa afiseze citatia pe usa locuintei aratate in citatie atunci cand persoana citata si-a schimbat adresa. cu prilejul predarii sau afisarii unei citatii. 178 alin. mentionand in procesul-ver-bal datele obtinute (art. agentul afiseaza citatia pe usa locuintei. Daca persoana citata nu se afla acasa. agentul afiseaza citatia pe usa principala a cladirii. in mod obisnuit. .certificand identitatea si semnatura. Mai mult. Dovada de primire a citatiei trebuie sa cuprinda: numarul dosarului. dupa caz [art.destinatarului nu permite citarea prin posta a cetatenilor sai. in lipsa persoanelor mai sus mentionate. 180). In lipsa unor asemenea persoane. infor-mandu-se. ii primeste corespondenta. incheind proces-verbal si facand mentiune despre imprejurarile care au facut imposibila inmanarea citatiei. agentul inmaneaza citatia sotului. (1)]. denumirea organului de urmarire penala sau a instantei care a emis citatia. Citatia nu poate fi inmanata unui minor sub 14 ani sau unei persoane fara discernamant [art. Cand persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel. Mijlocul prin intermediul caruia organele judiciare aduc la cunostinta persoanelor care participa la desfasurarea procesului penal actele procedurale efectuate estecomunicarea. citatia se preda administratorului. (21)]. portarului sau celui care in mod obisnuit il inlocuieste. In cazul cand persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel. calitatii si semnaturii persoanei careia i s-a inmanat citatia. Cand nici pe aceasta cale nu se poate ajunge la inmanare. prenumele si calitatea persoanei citate. pentru aflarea noii adrese. Daca persoana respectiva nu voieste sau nu poate semna dovada de primire. se incheie un proces-verbal. incheie proces-verbal. incheind proces-verbal. Persoana care primeste citatia semneaza dovada de primire. agentul afiseaza citatia pe usa locuintei persoanei citate. data inmanarii citatiei. agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta. citatia se afiseaza la sediul parchetului sau al instantei. certificarea de catre acesta a identitatii. agentul este obligat sa se intereseze cand poate gasi persoana citata pentru a-i inmana citatia. data pentru care este citata. calitatea si semnatura celui care inmaneaza citatia. numele. incheind proces-verbal. Daca investigatiile au ramas fara rezultat.

183 alin. li se comunica copii de pe dispozitivul hotararii. Astfel. fiind arestat. iar aducerea propriu-zisa (actul de executare a mandatului) constituie un act procedural de constrangere. care este obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului. 183 alin. . 246. precum si administratia locului de detinere cu privire la dispozitia de punere de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului. dupa ce in prealabil i se comunica copia dispozitivului hotararii. Regula consta in faptul ca o persoana este adusa fortat in fata organului judiciar. in art. La judecarea infractiunilor flagrante. celui internat intr-un centru de reeducare sau institut medical educativ li se comunica in copie hotararea. Astfel. cat si de la pronuntare. daca a lipsit de la pronuntarea ei. (11) prevede ca durata prelungirii arestarii preventive se comunica administratiei locului de detinere. Mandatul de aducere Mandatul de aducere este actul procesual prin care se ordona conducerea unei persoane in fata organului judiciar. Functioneaza aceleasi dispozitii legale care se refera la citare. anterior citata. in scris. 2. modul de inmanare sau predarea actului comunicat si dovada de indeplinire a procedurii comunicarii. Instiintarea este o forma a comunicarii si se concretizeaza in actul prin care se aduce la cunostinta. „Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie. art. (2)].Comunicarea actelor procedurale se poate face prin transmiterea actului procedural constatator sau prin instiintarea despre indeplinirea unui act procedural in cadrul procesului penal (comunicarea realizandu-se prin transmiterea unei copii de pe inscrisurile mentionate). ci sunt adusi cu mandat. art. care este rechizitoriul. un fapt procesual. inculpatului detinut. dispozitiile art. atunci cand este vorba despre locul unde se face comunicarea. este adus la judecata. inculpatul. sau. in baza unui mandat numai daca. iar ascultarea ori prezenta ei este absolut necesara [art. 360 stipuleaza ca partilor care au lipsit atat de la judecata. nu s-a prezentat. De asemenea. militar in termen. 313 arata ca inculpatului aflat in stare de detinere i se comunica o copie de pe actul de sesizare a instantei de judecata. se arata ca procurorul instiinteaza persoanele interesate despre incetarea urmaririi penale. daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se impune aceasta masura” [art.2. elevului institutiei militare de invatamant. 159 alin. (1)]. iar martorii nu sunt citati.

indreptarea erorilor materiale si inlaturarea unor omisiuni vadite 1. in cuprinsul sau la sfarsitul lui. in afara de cazul cand s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva a acestora” [art. Modificarile neconfirmate. ea este ascultata de indata de catre organul judiciar. incheie un proces-verbal. daca nu ajunge la niciun rezultat. 184 alin. Mandatul de aducere se executa prin organele politiei. Sectiunea a II-a Modificarea actelor procedurale. Sunt situatii in care actele procedurale constatatoare pot contine erori materiale sau omisiuni vadite pentru care este necesara modificarea lor. Nu se poate vorbi de executarea mandatului atunci cand organul insarcinat cu aducerea persoanei incheie un proces-verbal in care consemneaza ca a comunicat persoanei sau unui membru al familiei acestuia ca trebuie sa se prezinte in fata organului judiciar la o anumita data si ora. Adica. 183 alin. Cand invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga. . Modificarea actelor procedurale Actele procedurale se consemneaza intr-un document scris. corectura ori suprimare facuta in cuprinsul unui act procedural este tinuta in seama numai daca sunt confirmate in scris. (31)]. urmand a-l inainta de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata [art. persoana nu poate fi adusa. in care se va mentiona despre cercetarile facute. jandarmeriei sau politiei comunitare. In cazul in care persoana prevazuta in mandat nu este gasita la adresa indicata. raman valabile. de catre cei care l-au semnat. cel insarcinat cu executarea mandatului incheie un proces-verbal prin care se constata motivul imposibilitatii de aducere la indeplinire si care se inainteaza de indataorganului de urmarire penala ori instantei de judecata.„Persoanele aduse cu mandat (…) nu pot ramane la dispozitia organului judiciar decat timpul strict necesar pentru audierea lor. dar care nu schimba intelesul frazei. (3)]. el va fi prezentat cu forta in fata organului judiciar [art. 184 alin. In ipoteza in care invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga. Mandatele de aducere privind pe militari se executa prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei. cel insarcinat cu executarea acestuia va face cercetari si. Orice adaugire. el va fi adus constrans la organul judiciar. din motive de boala sau orice alta cauza. (3)]. Daca.

Locurile nescrise in cuprinsul unei declaratii trebuie barate. care privesc solutionarea de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata a unor aspecte legate de rezolvarea cauzei penale. (3)]. dactilografierii unei cifre etc. Eroarea materiala evidenta nu trebuie dovedita. ce ar fi decurs dintr-un act fara greseli. ridicarea masurilor asiguratorii sau asupra sumelor de bani pretinse de martori. aparatori. o incheiere. uneori. 3. 195 alin. (1)]. 195 alin. . In raport cu prevederile art. Organul de urmarire penala intocmeste un proces-verbal despre interventia facuta pentru corectarea erorii materiale. facandu-se mentiune si la sfarsitul actului corectat [art. Procedura de inlaturare a omisiunilor vadite este aceeasi ca si in cazul indreptarii erorilor materiale. iar instanta de judecata. fara indoiala. la cererea celui interesat ori din oficiu [art. Incheierile date in camera de consiliu pentru indreptarea erorilor materiale sau pentru inlaturarea unor omisiuni vadite sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile la care se refera. Inlaturarea unor omisiuni vadite Omisiunea vadita presupune absenta unor mentiuni pe care trebuia sa le cuprinda actul procedural. daca nu sunt indreptate. (3)]. nefiind necesare administrarea de probe sau recurgerea la alte mijloace. pot produce alte efecte juridice decat cele normale. Se considera a fi o eroare materiala evidenta cand aceasta rezulta. se considera omisiuni vadite situatiile in care organul de urmarire penala sau instanta nu s-a pronuntat cu privire la restituirea lucrurilor. Indreptarea erorilor materiale Erorile materiale apar. astfel incat sa nu se poata face adaugiri [art. 194 alin. experti. Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organul de urmarire penala sau de instanta de judecata care l-a intocmit. In scopul indreptarii erorii materiale. 195 alin. 2. din compararea celor consemnate gresit cu datele dosarului sau cu ceea ce cuprinde insusi actul in care s-a produs eroarea. la redactarea actelor procedurale si. interpreti. 196. partile pot fi chemate spre a da lamuriri [art. (2)]. Erorile materiale sunt acele greseli facute in cazul scrierii numelui sau prenumelui. trecerii unor calitati procesuale.

Nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la indeplinirea actelor procesuale si procedurale atrage ca sanctiuni procedurale nulitatile.Sectiunea a III-a Institutii legate de actele procesuale si procedurale Codul de procedura penala. cat si partile. Amenda judiciara este o sanctiune pecuniara ce se aplica acelor persoane care savarsesc unele abateri judiciare in legatura cu actele procedurale ori cu actele procesuale. Articolul 198 arata ca neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a unor acte de procedura este considerata abatere si se sanctioneaza de lege cu amenda judiciara. Clasificarea termenelor Termenele se clasifica1: a) In functie de durata. cuprinde si alte institutii care.pe zile: termenul general de 10 zile in care se declara apel sau recurs (art. termenele pot fi pe ore. desi nu reprezinta acte procesuale sau procedurale. in functie de aspectele specifice fiecarei cauze penale. atat organele judiciare. Termenele sunt acele intervale de timp in cuprinsul sau dupa trecerea carora. 3853). Actele cu privire la care nu sunt fixate anumite termene pot fi efectuate oricand. luni si ani: . isi pot exercita un drept procesual. art. Capitolul IV reglementeaza cheltuielile judiciare. au o stransa legatura cu acestea. Termenele Termenele sunt intervale de timp inauntrul sau dupa epuizarea carora pot fi indeplinite acte si masuri procesuale sau procedurale. In acest sens: Capitolul III cuprinde reglementari privind termenele. 276).1. Chiar actele procesuale si actele procedurale sunt indeplinite intr-o perioada de timp strict prevazuta de lege. Capitolul VII priveste amenda judiciara. . 1. zile.de 48 de ore: organul de cercetare penala are obligatia sa inainteze procurorului plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala (art. 1. Capitolul VI se refera la nulitati. . in Titlul V al Partii generale. 363.

precum: cel de apel de 10 zile [art. si inaintata de acesta. in functie de nevoile impuse pentru buna rezolvare a cauzei penale. pot fi termene legale si termene judiciare. 425). deoarece numai dupa expirarea acestuia hotararea poate fi pusa in executare. (1)]. 363 alin. Termenele legale sunt cele stabilite de lege. termenele pot fi de succesiune si de regresiune. dilatorii si de recomandare. art. cel de 24 ore privind recursul impotriva incheierilor de sedinta prin care s-a dispus arestarea preventiva sau prelungirea arestului preventiv. Termen dilatoriu il constituie intervalul de timp care desparte momentul pronuntarii hotararii judecatoresti de momentul ramanerii ei definitive. cand dispune efectuarea unei expertize. termenele pot fi peremptorii. 4081alin. 228 . Termenele judiciare sunt cele stabilite de organele de urmarire penala sau deinstanta de judecata. . In acest sens. (4)]. 159 alin. c) In functie de factorul care stabileste durata termenelor. Neindeplinirea actului inainte de expirarea termenului prevazut de lege conduce la decaderea din exercitiul dreptului respectiv si la nulitateaactului facut peste termen. Astfel. Astfel. cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii. b) In raport cu caracterul lor sau cu efectele pe care le produc. propunerea de prelungire a arestarii preventive este avizata de procuror. Sunt termene peremptorii: cel de 10 zile in care poate fi exercitat recursul impotriva unei hotarari judecatoresti.pe ani: termenul de un an pentru introducerea cererii de revizuire [art.. Termenele peremptorii sunt intervalele de timp in interiorul carora trebuie indeplinite anumite acte. care efectueaza supravegherea. d) In functie de sensul de calculare. termenul de apel se calculeaza de la pronuntarea hotararii sau de la comunicarea copiei de pe dispozitivul acesteia. Termenele dilatorii sunt intervalele de timp dupa expirarea carora pot fi indeplinite anumite acte. Termenele de recomandare sunt acele termene inauntrul carora este recomandat a se efectua un anumit act procesual sau procedural. fixeaza un termen la care sunt chemate partile si expertul. instantei competente sa judece cauza in fond [art. 120 prevede ca organul de urmarire penala sau instanta. Termenele de succesiune se calculeaza in sensul curgerii normale a timpului (dupa ziua de luni urmeaza marti).pe luni: termenul de 3 luni pentru depunerea recipisei de plata a amenzii penale (art. (1)].

termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare preventiva [art. 313 alin. calculul termenelor substantiale pe ore si zile se face peunitati pline de timp. 186 alin.2. Modul de calcul al termenelor Termenele substantiale sunt intervalele de timp stabilite de lege pentru ocrotirea unor drepturi sau interese extraprocesuale (cele referitoare la durata masurilor de preventie. in cazul procedurii de citare a inculpatului si inmanarii rechizitoriului. Cand ultima zi a termenului pe luni sau pe ani cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare. (1)]. la liberarea conditionata. intra in durata termenului ziua de la care incepe sa curga. 154 C. Termenele pe ore si pe zile se calculeaza pe unitati libere de timp. In raport cu art.pen. 188. Exista o singura exceptie de la aceasta regula. In acest caz. sunt incidente dispozitiile art.. Termenele pe luni sau pe ani se calculeaza calendaristic si expira la sfarsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an (in aceasta situatie. se calculeaza inapoi catre remiterea si ajungerea efectiva in posesia acestuia a citatiei si actului de inculpare [art. ziua. adica luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga. cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului. la prescriptia raspunderii penale etc. 149 alin. cunoscanduse termenul fixat pentru judecata. (1)]. luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea timpului. Astfel. In ceea ce priveste modul de calcul al termenelor substantiale pe luni si ani. termenul curge de la data emiterii mandatului. La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora. citatia trebuie inmanata cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat. dar nu se ia in calcul ziua in care se implineste). durata timpului material este mai mare cu 2 unitati de timp decat termenul procedural in sine. termenul expira in ultima zi a acelei luni.Termenele de regresiune se calculeaza in sensul invers al curgerii timpului. si anume in cazul duratei arestarii inculpatului.). 1. in sensul ca ora sau ziua la care incepe si la care se sfarseste termenul intra in durata acestuia. . (2)]. afara de cazul cand legea dispune altfel [art. iar in situatia in care arestarea a fost dispusa in lipsa inculpatului. adica de la termenul respectiv catre inapoi. in sensul ca ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul si ora sau ziua in care termenul se implineste nu intra in durata lui.

sanctiunile procedurale privesc actele incheiate prin nerespectarea legii. . termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza. 185 alin. 2.3.2. dar exista anumite dispozitii legale care fac trimitere la aceasta . actul procesual nu a luat fiinta juridica. Inexistenta In Codul de procedura penala nu este reglementata aceasta sanctiune procedurala. adica pur si simplu nu exista. civila sau penala. in cazul inexistentei. Sanctiunile procedurale sunt acele mijloace prin intermediul carora actele procesuale sau procedurale indeplinite in mod nelegal devin lipsite de valabilitate. in caz contrar fiind posibila aplicarea de sanctiuni.Daca ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare. civila sau penala. o citatie intocmita de catre un expert sau alte parti din proces. 2. Intervine decaderea daca: .persoana careia i s-a produs un prejudiciu material prin infractiune nu s-a constituit parte civila pana la citirea actului de sesizare a instantei. de natura administrativa. (1)]. 2. Inadmisibilitatea Codul de procedura penala nu reglementeaza in mod expres inad-misibilitatea. Sanctiuni procedurale penale Toti participantii care contribuie la solutionarea cauzei penale pe tot parcursul desfasurarii procesului penal trebuie sa actioneze in consonanta cu principiul legalitatii. care se indreapta impotriva persoanelor care au incalcat legea cu ocazia rezolvarii cauzelor penale. Se considera ca. nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen” [art. 2. Se considera ca inexistenta: o hotarare judecatoreasca intocmita de un grefier sau un procuror. o declaratie data de o persoana care nu exista. Spre deosebire de sanctiunile juridice de natura administrativa.1. Decaderea „Cand pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen.persoana care nu a declarat apel sau recurs in termenul prevazut de lege.

a)]. 197 alin. 336-337). Nulitatile virtuale rezulta din reglementarea generala privind respectarea legii in desfasurarea procesului penal si se au in vedere art. 290).institutie. Nulitatea. cum ar fi cele prevazute in art. referitoare la sesizarea instantei (sesizare primara – art. . 197 alin. hotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici recursului (art. cand partea a lipsit la efectuarea actului. 1 lit. privind compunerea instantei. ca sanctiune procedurala. (2) si atrag nulitatea actului in conditiile art. poate fi indreptata atat impotriva actelor procesuale. (2). care trebuie sa se fi produs prin efectuarea unui act in conditii nelegale. in acest sens. Astfel. numai daca au fost invocate in cursul efectuarii actului.4. cat si impotriva actelor procedurale. (4). (1). care au luat insa fiinta prin nerespectarea dispozitiilor legale. cat si instanta). 197 alin. nulitatile sunt strans legate de existenta unei vatamari procesuale. In dreptul procesual roman. Nulitatile relative intervin in cazul incalcarii oricaror alte dispozitii legale decat cele prevazute in alin. Nulitatile absolute intervin in cazurile expres prevazute de lege [art. privind publicitatea sedintei de judecata (art. 335. (4)]. prin omisiunea sau violarea formelor prescrise de lege. 2. privind asistarea acestora de catre aparator. final). daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei” [art. (2)]. sau la primul termen de judecata cu procedura completa. art. se arata ca instanta respinge apelul mentinand hotararea atacata daca apelul este tardiv sau inadmisibil [art. „Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile. 197 alin. 2. 42 alin. 197 alin. nulitatile lovesc actele procedurale existente. 379 pct. Nulitatile Ca sanctiuni procedurale. care nominalizeaza dispozitiile a caror incalcare atrage sanctiunea nulitatii absolute: cele relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei (organul de urmarire penala. referitoare la prezenta invinuitului sau inculpatului. cat si cea suplimentara – art. privind efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori. cand este obligatorie. in orice stare a procesului. privind participarea procuroruluicand este obligatorie. 264. cand partea este prezenta. Nulitatile exprese sunt acelea care se aplica in cazul nerespectarii unor norme procesuale individualizate de lege. (1) si alin. Inadmisibilitatea interzice si efectuarea unui act pe care legea nu il ingaduie.

si nu din momentul constatarii nulitatii (ex nunc). locuinta si a altor cheltuieli necesare [art. iar expertul si .1. Cei care sunt salariati au dreptul si la venitul de la locul de munca.Cheltuieli judiciare Cheltuielile judiciare sunt toate acele cheltuieli care se fac pentru bunadesfasurare a procesului penal. Cu toate acestea. alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal. si anume: anularea si refacerea actului. Actul se considera a fi lipsit de efecte juridice din chiar momentul efectuarii lui cu incalcarea legii (ex tunc). prilejuita de chemarea la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata. Efectul se produce atat in cazul nulitatii relative. de catre oricine. In cadrul cheltuielilor judiciare intra cheltuielile necesare pentru: efectuarea actelor de procedura. cum ar fi sumele cuvenite martorului. (1)]. 190 alin. b) Refacerea actului. Actele procesuale sau procedurale nule sau anulate suntrefacute de catre chiar organul judiciar care le-a intocmit si numai rareori de catre alte organe. instanta acorda un termen scurt pentru refacerea imediata a actului [art. 197 alin. si nu dovedita. aceasta produce doua efecte principale consecutive. pe durata lipsei de la serviciu. neputand fi inlaturate in niciun mod. nulitatile absolute pot fi ridicate oricand pe parcursul procesului penal. Cheltuieli judiciare si amenda judiciara 3. administrarea probelor. Martorul. cat si in cazul nulitatii absolute. 3. incalcarea dispozitiilor legale. in ipoteza in care refacerea actului anulabil se poate face in fata instantei care a constatat. intretinere. expertului si interpretului. conservarea mijloacelor materiale de proba. dar are venit din munca. martorul care nu este salariat. a) Anularea actului. Toate aceste cheltuieli sunt avansate de stat si sunt cuprinse distinct. retribuirea aparatorilor. expertul si interpretul chemati de organul de urmarire penala ori de instanta de judecata au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport. dupa caz. (5)]. vatamarea fiind prezumata. prin incheiere. Cu atat mai de inteles este faptul ca ea se ia in considerare chiar si din oficiu.Dupa ce nulitatea a fost constatata si declarata potrivit legii. Ministerului Public si Ministerului Internelor si Reformei Administrative. este indreptatit sa primeasca si o compensare. in cazul nulitatilor relative. in bugetul de venituri si cheltuieli ale Ministerului Justitiei. Dupa cum se cunoaste.

cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de: a) inculpat. Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de condamnare Potrivit art. 1 lit. Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de achitare sau de incetare a procesului penal In caz de achitare. c) partea vatamata. din fondul cheltuielilor special alocat. 190 alin. (3)]. (1) pct. cand s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire. 192 alin. 190 alin. In cazul condamnarii inculpatului. totusi. in totul sau in parte. desi achitat. Cand sunt mai multi inculpati condamnati. 3. Retributia martorului. Inculpatul nu va acoperi cheltuielile ocazionate de plata interpretilor desemnati de organele judiciare. 191. c) inculpatul. expertului. cheltuielile avansate de stat sunt suportate de: a) partea vatamata. d) inculpat. 3. b)partea civila careia i s-a respins actiunea civila. potrivit legii. Daca solutia pronuntata este de incetare a procesului penal. in cazul cand a fost achitat in temeiul art. (1) lit. toate aceste sume se platesc pe baza dispozitiilor luate de organul care a dispus chemarea si in fata caruia s-au prezentat martorul. suporta cheltuielile judiciare avansate de stat cand a fost.3. interpretului salariat este asigurata deangajatorul acestora. in cazul impacarii lor. 191 alin. obligat la repararea pagubei [art. precum si in cazul in care s-a dispus acordarea de asistenta gratuita. in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta. b) inculpat si parte vatamata. care raman in sarcina statului. expertul sau interpretul. si numai in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta. (2)-(4)]. iar expertului si interpretului.interpretul au dreptul la o retributie pentru indeplinirea insarcinarii date. 10 alin. Sumele se platesc martorului imediat dupa infatisare. in cazurile si conditiile prevazute de lege [art. (5). . cheltuielile de procedura pot fi suportate si de catre partea responsabila civilmente. c)]. b1).2. in caz de retragere a plangerii sau cand plangerea a fost tardiv introdusa. dupa ce acestia si-au indeplinit insarcinarile. in caz de condamnare. inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. in masura in care aceasta este obligata solidar cu acesta la acoperirea pagubei [art. Asa cum reiese din continutul art.

1 lit. In cazul cand sunt mai multe parti obligate la suportarea cheltuielilor judiciare. Inculpatul este obligat. 3. (2). instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare [art. in cauza penala. suportarea cheltuielilor judiciare facute de . precum si la pct. 13 alin. Cheltuieli de judecata Plata cheltuielilor judiciare facute de parti este suportata de catre cel in sarcina caruia a fost retinuta raspunderea penala sau culpa procesuala. in cazul incetarii procesului penal pentru amnistie ori decesul inculpatului. (1)]. careia i s-a admis actiunea civila. recursul sau cererea. in sarcina statului [art. (2) sau alin. 2 si 3. sa plateasca partii vatamate. 3. Cand actiunea civila este admisa numai in parte. 193 alin. in caz de condamnare. In toate celelalte situatii.4. cheltuielile judiciare se suporta de partea vatamata sau inculpat.5. dupa cum se aplica art. raman. Situatii speciale Daca inculpatul cere continuarea procesului penal in caz de amnistie. 191 alin. instanta poate obliga pe inculpat la plata totala sau partiala a cheltuielilor judiciare. iar in dosar a fost desemnat un aparator din oficiu. se aplica in mod corespunzator si in caz de clasare. pentru asistarea partilor. in toate cazurile. a) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in caz de condamnare. corelata cu solutia data in rezolvarea laturii civile a cauzei. potrivit legii. In situatia declararii unei cai de atac sau a introducerii oricarei alte cereri. cheltuielile judiciare sunt suportate de catre persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul. (2) combinat cu art. sunt mai multi condamnati ori daca exista si parte responsabila civilmente. (4)]. b) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in caz de achitare. de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale. (6)]. instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorata de fiecare. 193 alin.d) statul. cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia [art. 192 alin. 192 alin. cheltuielile judiciare efectuate [art. (2)]. daca. (3). prescriptie sau retragerea plangerii ori in cazul existentei unei cauze de nepedepsire. precum si partii civile. in functie de solutia data in latura penala a cauzei. 192 alin. In raport cu art. Dispozitiile prevazute la pct. Cheltuielile pentru plata interpretilor desemnati de organele judiciare. a) si d). In caz de achitare.

instanta se pronunta asupra cheltuielilor la cererea partilor [art.inculpat ori de catre partea responsabila civilmente revine partii vatamate. daca prin acestea s-au provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal. c) tergiversarea de catre expert sau interpret a indeplinirii insarcina-rilor primite. precum si altor salariati ai instantelor si parchetelor. fara a asigura substituirea. 193 alin. agentilor procedurali. b) lipsa nejustificata a expertului sau interpretului legal citat. in masura in care cheltuielile au fost provocate de aceasta [art. ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5000 lei. Amenda judiciara Amenda judiciara este considerata a fi atat o sanctiune cu caracter procesual. Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu.6. personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor. precum si neexecutarea mandatelor de aducere. Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctio-neaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5000 lei: a) impiedicarea in orice mod a exercitarii. 193 alin. in conditiile legii. atipica. c) Suportarea cheltuielilor judiciare facute de parti in celelalte cazuri. (5)]. b) neindeplinirea sau indeplinirea gresita a indatoririlor de inmanare ori de comunicare a citatiilor sau a celorlalte acte procedurale. . (3)]. in legatura cu procesul. In caz de renuntare la actiunea civila. de transmitere a dosarelor. Lipsa nejustificata a martorului se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 250 lei la 5000 lei. 3. cheltuielile judiciare facute de parti in cursul procesului penal vor fi restituite in conditiile stabilite de legea civila. a atributiilor ce revin organelor judiciare. precum si a oricaror alte lucrari. expertilor desemnati de organul judiciar in conditiile legii.In celelalte cazuri. 198. imperfecta. Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctio-neaza cu amenda judiciara de la 100 lei la 1000 lei: a) neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a lucrarilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale. cat si una administrativa. Sediul materiei se regaseste in continutul art.

potrivit legii. g) nerespectarea de catre parti. Amenda judiciara se aplica de organul de urmarire penala. in termen de 3 zile. iar de catre instanta de judecata. a obiectelor ori inscrisurilor cerute de acestea. organele judiciare despre orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal. precum si impiedicarea de catre orice persoana a efectuarii expertizei in conditiile legii. Cand aceasta justifica cauza pentru care nu si-a putut indeplini obligatia pentru care a fost sanctionat. Amenzile judiciare astfel aplicate constituie venituri la bugetul de stat.d) neindeplinirea de catre orice persoana a obligatiei de prezentare. prin incheiere. f) neluarea de catre reprezentantul legal al persoanei juridice in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei. Persoana amendata poate solicita scutire de amenda ori reducerea acesteia in termen de cel mult 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare. fata de judecator sau procuror. aparatorilor acestora. prin ordonanta. precum si neindeplinirea aceleiasi obligatii de catre reprezentantul legal al persoanei juridice sau de cel insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligatii. experti. h) manifestarile ireverentioase ale partilor. interpretilor sau ale oricaror alte persoane. Este de la sine inteles ca aplicarea amenzii judiciare nu inlatura raspunderea penala atunci cand abaterea savarsita constituie infractiune. e) nerespectarea obligatiei de pastrare a obiectelor ce servesc ca mijloc de proba. la cererea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata. expertilor.cuprinzandu-se distinct in bugetul Ministerului Public sau Ministerului Justitiei. organul judiciar poate dispune scutirea sau reducerea am . i) nerespectarea de catre invinuit sau inculpat a obligatiei de a incunos-tinta in scris. j) neindeplinirea de catre organul de cercetare penala a dispozitiilor scrise ale procurorului. in termenul stabilit de acesta. interpreti sau orice alte persoane a masurilor luate de catre presedintele completului de judecata in vederea asigurarii ordinii si solemnitatii sedintei. dupa caz. aparatorii acestora. martorilor. martori.