Universitatea Dunarea de Jos Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Proiect realizat de: Danaila Mirela Daniela Toia Alina Daniela

Galati 2012

Economia este arta de a scoate maximum posibil de la viat. George Bernard Shaw

CUPRINS

1. Aspecte generale privind problematica pieelor financiare............3 2. Piaa de capital din Romnia......................................................5 2.1. 2.2. Organizarea, rolul si functiile Bursei de Valori Bucuresti.......6 Organizarea, rolul RASDAQ......12 i funciile Bursei electronice

3. Evolutia Pietei de capital din Romania........................................14 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. Anul 2007......................................................................14 Evolutia pietei de capital din Romania in anul 2008...........16 Evolutia indicilor bursieri in anul 2009/2010.......................19 Anul 2011......................................................................20 Anul 2012......................................................................22

4. Pietele de capital din Europa Centrala si de Est.23 5. Comparatie intre evolutia indicilor BVB si cei regionali fata de maximele dinaintea crizei .......................................................27 6. Concluzii: Cum si de ce sa dezvoltam piata actiunilor?..............30 7. Propuneri pentru dezvoltarea pietei de capital...........................31
Page34

8. 9.

Stiati ca?.............................................................................32 Bibliografie...........................................................................33

1. Aspecte generale privind problematica pieelor financiare

Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc (cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii. Specificitatea acestei piee deriv din numeroase aspecte, dar definitorii i n acelai timp delimitative fa de alte componente ale pieei financiare sunt urmtoarele trsturi: Este o piaa specializat n tranzacii cu active financiare pe termen mediu i lung, spre deosebire de pia monetar care ofer soluii de finanare prin capitaluri pe termen scurt i mediu;

Page34

 Este o piaa public, deschis i transparent, n sensul c oricine poate fi participant pe aceast pia, fr s existe bariere notabile de intrare sau de ieire, tranzaciile avnd un caracter public; Diseminarea informaiilor pe aceast pia, prin volumul su, rapiditate i cu posibilitatea receptrii n egal msur de ctre toi participanii, este probabil cea mai performant dintre cele existente n structurile unei economii de pia; Vehiculul de circulaie a capitalului l reprezint valorile mobiliare, caracterizate prin negociabilitate a preului i transferabilitate imediat cu costuri de tranzacionare foarte reduse; Tranzacionarea se face prin intermediari, care au un rol esenial n conectarea deintorilor sau emitenilor de titluri cu deintorii de capitaluri; Presupune riscuri att pentru emitent ct i pentru investitor, specifice fiecrui instrument financiar n cauz, dar ofer n acelai timp i soluii complexe de minimizare i dispersare a acestuia, att al celui financiar ct i al celui operaional; Este o pia organizat, n sensul c tranzaciile se realizeaz conform unor principii, norme i reguli cunoscute i acceptate de participani. Aceasta nu nseamn administrarea pieei, ci reglementarea sa n scopul de a crea sau prezerva condiiile pentru desfurarea concurenei libere, deci un sistem de garantare a caracterului liber i deschis al tranzaciilor.

In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente: Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori

mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision; - Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piata extrabursiera (sau piata OTC - Over the Counter Market).Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital
Page34

(bursa si piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economico-financiara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori. De asemenea exista diferente intre modul de functionare si organizare a celor doua piete - bursa de valori este o piata de licitatie in timp ce piata Rasdaq este o piata de negociere.1

2. Piaa de capital din Romnia

Formarea si dezvoltarea pietei de capital in Romania si constituirea formelor organizate ale acesteia (Bursa de Valori Bucuresti si Societatea de Bursa Rasdaq) reprezinta componente esentiale ale procesului de restructurare a economiei in tara noastra. Procesele de constituire si dezvoltare a unei piete de capital in tara noastra sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate: industrie, participare agricultura, straina, comert, transporturi, alimentatie publica, etc. In paralel, aparitia unor firme noi cu capital particular, cu sau fara concura la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piete de capital in tara noastra. Prin intermediul Programului de Privatizare in Masa ( PPM) s-a realizat privatizarea a peste 5000 de societati comerciale cu capital din stat, prin distribuirea unei parti a capitalului acestora, in mod gratuit, catre populatie prin intermediul certificatelor de actionar. Acest proces va
Page34

continua prin vanzarea capitalului social ramas in proprietatea statului,

1

www.kmarket.ro, Ghidul inceptorului pe piaa financiar a Romniei, cap.22

gestionat de catre Fondul Proprietatii de Stat ( FPS), prin diferite metode precum: vanzarea de actiuni prin licitatie publica, oferta publica, prin intermediul formelor organizate ale pietei de capital (bursa de valori si piata extrabursiera), etc. Constituirea pietei de capital si a bursei de valori in tara noastra este reglementata de Legea 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori. Administrarea, punerea in aplicare, precum si supravegherea si respectarea prevederilor legii 52 se realizeaza de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, subordonata Parlamentului.

2.1. Organizarea, rolul si functiile Bursei de Valori Bucuresti

Bursa de Valori Bucuresti este constituit ca o institutie public nonprofit, desfsurndu-si activitatea pe principiul autofinantrii, si care are ca scop oferirea unui cadru organizat si legal pentru ntlnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu si lung.2 Bursa de Valori ndeplineste rolul preponderent pe care l are pe piata de capital romneasc prin respectarea unor cerinte de transparent a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficient si lichiditate corespunztoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofer investitorilor garantie moral si securitate financiar prin msurarea continu a lichidittii valorilor mobiliare nscrise la cot. Dup o perioad de ntrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori Bucuresti s-a redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociatiei Bursei de ctre 24 de societti de valori mobiliare. Dup aprobarea de ctre CNVM a Regulamentelor si Procedurilor de functionare si operare, Bursa de Valori Bucuresti si-a nceput activitatea n mod efectiv, realiznd primele tranzactii la data de 20 noiembrie 1995, n incinta pus la dispozitie de
2

Anghelache Gabriela, Piaa de capital. Caracteristici. Evoluii. Tranzacii , Editura Economic, 2004

Page34

Banca Nationala a Romniei. n cadrul primei sedinte de tranzactionare, 24 de societti de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei au putut negocia actiuni a 6 societti comerciale. Asociatia Bursei de Valori Bucuresti reprezint organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursier, fiecare societate de valori membr avnd dreptul la un vot n adunrile generale ale Asociatiei. Bursa de Valori Bucuresti, de la nfiintare si pn n prezent, a avut statut de institutie de interes public si functioneaz sub forma unei piete de licitatie, care respect principiul unicittii pretului, ca punct de echilibru ntre cererea si oferta cumulat, la un moment dat, pe baza ordinelor nregistrate pe aceeasi valoare mobiliar nscris la cota bursei. 3 Conducerea Bursei de Valori este realizat de ctre Comitetul Bursei (format din 9 reprezentanti alesi de ctre Asociatia Bursei) si Directorul General al Bursei. Comisia National a Valorilor Mobiliare numeste un reprezentant propriu, Comisarul General al Bursei, cu scopul de a supraveghea si controla activitatea bursier. n acest context, mai trebuie mentionate dou comisii speciale, care si desfasoar activitatea pe lng Comitetul Bursei, si anume: Comisia de Etic si Conduit, care are atributii disciplinare si de sanctionare a faptelor care contravin regimului bursier, precum si Comisia de nscriere la Cot. Bursa de Valori Bucureti a fost nfiinata pe baza Deciziei nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare. BVB este investita cu personalitate juridica, ncheie bilan contabil i are cont bancar. Activitatea sa se desfaoara n conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 n scopul realizarii unei piee organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cota i al asigurarii publicului, prin activitatea intermediarilor autorizai a unor sisteme, mecanisme i proceduri adecvate pentru efectuarea continua, ordonata i echitabila a tranzaciilor cu valori mobiliare. Bursa se autofinaneaza din comisioanele percepute conform reglementarilor bursiere i utilizeaza fonduri baneti n condiiile legii. Bursa a beneficiat de finanare de la bugetul de stat n primul an de activitate. Ea deine cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul sau i este abilitata sa primeasca donaii, legate i subvenii. n exercitarea
3

Teulon, Pieele de capital, Institutul European, Bucuresti, 2001

Page34

dreptului sau de proprietate, Bursa poseda, folosete i dispune n mod autonom de bunurile pe care le are n patrimoniu n direcia realizarii scopului pentru care s-a nfiinat. Bursa completeaza circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile n piaa de capital sa poata ajunge n zonele productive, la societaile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza n mod eficient. Asociaia Bursei de Valori Bucureti reprezinta organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursiera, fiecare societate de valori membra avnd dreptul la un vot n adunarile generale ale Asociaiei. Membrii Asociaiei Bursei sunt societaile de valori mobiliare i primesc din partea Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare Autorizaia de Negociere n Bursa.

Calitatea de membru al Asociaiei Bursei este dobndita la data nscrierii societaii de valori mobiliare autorizate sa negocieze n Bursa n Registrul de Asociai. nscrierea n acest registru se efectueaza de catre secretariatul Asociaiei Bursei, la data adoptarii hotarrii de admitere n Asociaie de catre Comitetul Bursei. Membrii Asociaiei Bursei se bucura n mod egal de toate drepturile conferite de calitatea de membru, indiferent de data dobndirii acestei calitai. Membrii vor respecta Statutul Asociaiei Bursei, regulamentele, procedurile i orice alte reglementari emise de catre Bursa i Comisia Naionala a Valorilor Mobiliare. Conducerea BVB este realizata de catre Comitetul Bursei (engl. Board of Governors). Acesta este format din 9 reprezentani, alei de catre Asociaia Bursei. Comitetul numete i Directorul General al Bursei care este responsabil cu conducerea executiva a activitaii instituiei, precum i cu reprezentarea ei. Comisarul General al Bursei este un reprezentant al Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare, care are rolul de a supraveghea i controla activitatea bursiera. Comisiile Speciale care i desfaoara activitatea pe lnga Comitetul Bursei sunt organe cu caracter decizional i consultativ. Ele sunt nfiinate prin decizii ale Comitetului Bursei. n cadrul BVB funcioneaza trei astfel

Page34

de comisii: Comisia de Etica i Conduita, Comisia de nscriere la Cota i Comisia de Dezvoltare, Produse Noi. Misiunea BVB este de a asigura si a promova o piata eficienta, cu reguli corecte, atractiva si compatibila cu standardele europene, care sa devina un factor de influenta a tendintelor economice si institutionale si sa se constituie intr-un mediu de dezvoltare si initiativa antreprenoriala prin oferirea de servicii, mecanisme si norme pentru mobilizarea, atragerea si alocarea eficienta a resurselor financiare, in conditii de transparenta si siguranta. Rolul Bursei de Valori Bucuresti este de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta si de a disemina aceste preturi catre public.

Principiile care guverneaza Bursa de Valori Bucuresti ca piata organizata de valori mobiliare sunt: Accesibilitate: Bursa se angajeza sa asigure tratament egal tuturor societatilor membre, respectiv societatilor emitente listate la Bursa. Informare: Bursa se angajeaza sa asigure permanent agentilor de bursa si investitorilor, suficienta informatie despre societatile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea. Etica pietei: Bursa se angajeaza sa asigure ca piata valorilor mobiliare functioneaza intr-un mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritatilor si publicului larg in general. Neutralitate: Bursa se angajeaza sa actioneze neutru si sa-si mentina integritatea in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza in piata de capital
Page34

Conditii pentru fiecare categorie a Bursei

Cerintele generale trebuie respectate de orice emitent ce solicita admiterea la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti. Actuala structura a pietei reglementate administrata de Bursa de Valori Bucuresti va cuprinde in sectorul titluri de capital urmatoarele categorii: Categoria 1, Categoria 2, Categoria 3 si Categoria internationala actiuni.

Astfel, pentru nscrierea la categoria de baza, trebuie respectate urmatoarele cerine:4 Cerinte generale: o sa fie inregistrate la C.N.V.M.; o sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont; Sectorul Titluri de Capital Emise de entitati din Romania Actiuni Cat 1 dispersia actiunilor >25% distribuite public actiuni trebuie sa fie distribuite public la cel 2000 persoane putin capitaluri proprii din ultimul exercitiu >30 mil EUR financiar sau capitalizarea anticipata profit net ultimii 2 ani pentru cel putin sa prezinte un plan de urmatorii 3 ani afaceri calendaristici
4

Cat 2 >25% -

Cat 3 >25% -

>2 mil EUR -

>1 mil EUR Page34

www.bvb..ro

sa depuna un memoriu de prezentare Drepturi

DA

Cat 1 cel putin o clasa de actiuni la Categoria respectiva Da Da

Cat 2 Da

Cat 3

Internationale Actiuni capitaluri proprii din ultimul exercitiu financiar > 1 mil EUR pentru emitentii din statele nemembre UE sa fie admise la tranzactionare in statul unde emitentul are sediul social Drepturi cel putin o clasa de actiuni la Categoria Internationala actiuni

Sectorul Titluri de Credit Emise de entitati din Romania Obligatiuni corporative Cat 1 Cat 2 Cat 3 trebuie sa fie distribuite 1000 persoane 100 persoane public la cel putin valoarea mprumutului >200.000 EUR >200.000 EUR >200.000 EUR obligatar Obligatiuni municipale valoarea mprumutului obligatar > 200.000 EUR Titluri de stat sunt de drept admise Internationale Obligatiuni valoarea mprumutului obligatar > 200.000 EUR Sectorul OPC Actiuni nu sunt conditii speciale Unitati de Fond nu sunt conditii speciale

Page34

2.2. Organizarea, rolul i funciile Bursei electronice RASDAQ

Piata extrabursier se caracterizeaz printr-o functionare descentralizat, unde cererea si oferta sunt foarte lichide, participantii sunt n numr mare si se numesc dealeri. Pe aceast piat difuz se tranzactioneaz afaceri noi, n dezvoltare sau societti care nu ndeplinesc n totalitate criteriile exigentei bursiere, ori pentru moment nu intentioneaz cotarea pe o piat organizat. Piata extrabursier din Romnia a fost lansat oficial la 25 octombrie 1996, ca Piat National de Valori Mobiliare RASDAQ, pentru a raspunde necesittii existentei unui mediu institutional si tehnic corect, transparent, a fost proiectat pentru tranzactionarea actiunilor a cca. 5.774 societti comerciale detinute de circa 14.000.000 de actionari. Piata extrabursier are rolul de a mobiliza resursele financiare disponibile n cadrul economiei pentru realizarea scopurilor agentilor economici emitenti de titluri, asigurnd astfel circulatia capitalurilor financiare si cea mai bun form de utilizare a surplusului de capital. Desi aceast functie este specific pietei primare, ea se realizeaz n cadrul economiei romnesti n special prin utilizarea mecanismelor specifice pietei RASDAQ, ca n cazul majorrilor de capital operate de emitentii de valori mobiliare.5 Un rol major l are utilizarea resurselor sistemului de tranzactionare RASDAQ pentru vnzarea pachetelor principale si reziduale ale AVAS, pentru realizarea privatizrii societtilor.
5

Anghelache Gabriela, Bardac Nicolae, Stancu Ion, Piee de capital si burse de valori , Editura Economic, 2002

Page34

Prin amploarea si implicatiile sale, RASDAQ s-a identificat cu economia romneasc si a parcurs mpreun cu aceasta toate suisurile si coborsurile tranzitiei, a resimtit toate crizele financiare si politice si a marcat pozitiv fiecare moment de crestere. Sistemul de tranzactionare RASDAQ este un sistem electronic de mare capacitate si performant. Este un sistem de negociere, n care participantii afiseaz cotatii de cumprare si/sau vnzare pentru fiecare valoare mobiliar n care sunt interesati. Bursa Electronic RASDAQ lucreaz cu standarde foarte ridicate ale sistemului de comunicare si ale platformei de tranzactionare, ceea ce diferentiaz RASDAQ de bursele traditionale.

Investitorii nu se mai ntlnesc fat n fat pentru a tranzactiona valori mobiliare, beneficiind totodata si de avantajele competitiei dintre formatorii de piat, iar emitentii sunt atent selectati.

Formatorii de piat (market maker) sunt membri ai Bursei, care trebuie s ndeplineasc anumite cerinte, n primul rnd de capital social si s se conformeze unor reglementri specifice pietei: - s garanteze executia fiecrui ordin la cel mai bun pret posibil; - s se angajeze c vor executa ordinele de vnzare/cumprare de actiuni pentru care sunt formatori de piat; - s se angajeze c vor fi formatori de piat pe o perioad determinat de timp.

Emitentii - n prezent circa 3.000 de societti comerciale au posibilitatea de a-si tranzactiona actiunile la Bursa Electronic RASDAQ si sunt nregistrati ca participanti directi 67, dintre care 66 de societti de servicii, de investitii financiare si o banc.

Page34

Ca atare, n prezent RASDAQ este alctuit din 3 categorii de emitenti, departajati prin criterii de performant si lichiditate. Au fost lansati oficial trei indici care urmaresc evolutia zilnic a preturilor

actiunilor, un indice general si cte unul pentru categoriile superioare (RASDAQ Compozit, RAQ I, RAQ II).

3. Evolutia Pietei de capital din Romania

3.1. Anul 2007

Anul 2007 a reprezentat anul de debut al Bursei de Valori Bucuresti ca operator bursier in cadrul pietei financiare unice europene si implinirea a 125 de ani de la infiintarea primei institutii bursiere in Romania, in anul 1882.

Evolutiile anului 2007 de la Bursa de Valori Bucuresti au stat sub semnul modificarii perceptiei investitorilor straini asupra economiei romanesti si perspectivelor sale de dezvoltare. In conditiile unui mediu financiar international favorabil investitiilor, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si schimbarea de optica asociata acesteia au fost reflectate destul de rapid, inca de la inceputul anului, de diversele segmente ale piete financiare autohtone: in prima parte a anului 2007 moneda nationala si-a continuat tendinta de apreciere fata de principalele valute, dobanzile din piata monetara interbancara au coborat cu pasi destul de rapizi, iar indicii pietei bursiere au atins noi maxime istorice. In a doua jumatate a anului pietele financiare internationale au intrat insa intr-o perioada de turbulente, care au marit volatilitatea, au ingreunat accesul investitorilor la finantare, au ridicat costul acesteia si au determinat scaderea apetitului investitorilor fata de risc. Efectele s-au vazut si pe piata bursiera romaneasca, unde tendintele conturate in prima parte a anului nu au mai continuat.

Page34

Trasaturile caracteristice pentru BVB in 2007 au fost urmatoarele:

Cresterea sensitivitatii pietei la procesele care au loc la nivel international. Investitorii straini au devenit mult mai prezenti pe piata bursiera romaneasca si si-au crescut semnificativ ponderea pe care o detineau in rulajul total al pietei din anii trecuti.

Diversificarea gamei de instrumente financiare oferite: astfel, in lunaseptembrie a fost lansata la BVB piata la termen, iar primele instrumente financiare derivate puse la dispozitia investitorilor au avut ca activ suport indicii BET si BET-FI. De asemenea, pe finalul anului au debutat tranzactiile cu drepturile de alocare care au insotit actiunile emise de catre Transgaz S.A. in cadrul ofertei publice primare initiale. Capitalizarea cumulata a celor doua piete administrate de catre Bursa de Valori Bucuresti a depasit in 2007, in premiera, pragul de 100 miliarde de lei si a atins la finalul anului valoarea de 110 miliarde RON, in crestere cu +31% fata de nivelul la care se situa acelasi indicator in urma cu un an.

Valoarea tranzactiilor negociate pe parcursul anului 2007 in cadrul celor doua piete administrate de catre BVB a fost de peste 18 miliarde de lei, cu aproape +70% peste rulajul total inregistrat in anul anterior. Media zilnica a operatiunilor bursiere realizate pe piata reglementata s-a situat la 55,2 milioane RON, in vreme ce pe piata Rasdaq s-au realizat in medie tranzactii in valoare de 17 milioane lei pe zi.

Page34

Ritmurile de crestere inregistrate de capitalizarea bursiera si de valoarea tranzactiilor au fost sensibil mai ridicate in cazul pietei Rasdaq, ceea ce arata ca fuziunea realizata in urma cu doi ani intre Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronica Rasdaq a reusit sa aduca un plus de vizibilitate pentru titlurile tranzactionate pe piata Rasdaq.

Indicii bursieri au incheiat anul 2007 la valori superioare celor de start, dar sub maximele istorice pe care le-au atins acestia la mijlocul perioadei analizate: cu +22% pentru BET, cu +32,6% pentru BET-C si cu +24,8% pentru indicele sectorial BET-FI.

Ca o particularitate a anului 2007 se remarca faptul ca de aceasta data nu s-amai respectat paternul sezonier cu care in ultimii ani se obisnuisera investitorii si observatorii pietei bursiere autohtone: valori de tranzactionare mai ridicate in primele si ultimele luni ale anului, cu o perioada de relativa acalmie pe parcursul lunilor de vara, nivelurile maxime ale lichiditatii fiind atinse de aceasta data in perioada mai august.

3.2. Evolutia pietei de capital din Romania in anul 2008

Page34

Anul 2008 a fost unul dintre cei mai dificili ani pe piata de capital din Romania. Indicele oficial al Bursei de Valori Bucuresti (BVB), BET, a pierdut 70,5% din valoare n 2008, aceasta fiind cea mai mare scdere anual din istoria indicelui. Scderea din 2008 a anulat cresterile indicelui din 2007, 2006 si o parte din 2005.

Toate actiunile tranzactionate la BVB n 2008, fr exceptie, au ncheiat anul cu randamente negative. Indicele compozit al bursei, BET-C, a nregistrat o scdere similar de 70,3%, n timp ce indicele Societtilor de Investitii Financiare, BET-FI, a pierdut 84,1%. Pe Rasdaq situatia a fost similar, indicele compozit al acestei piete pierznd 55,3% din valoarea de la sfrsitul anului 2007.

Valoarea tranzactiilor cu actiuni nregistrate la BVB n 2008 a sczut cu 53% fat de cea nregistrat n 2007 din nou cea mai mare scdere anual de la (re)nfiintarea bursei n 1995.

Piata de capital a nregistrat o revenire important n anul 2009, dup scderile mari din anul precedent. O bun parte din actiunile listate pe piata reglementat a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au nregistrat cresteri semnificative, ns preturile au recuperat doar n parte pierderile din 2008, iar lichiditatea a continuat s scad. BET, indicele oficial al BVB, a ncheiat anul cu o crestere de 61,7%, n timp ce indicele compozit al pietei, BET-C, a cstigat 37,3%, iar indicele societtilor de investitii financiare, BET-FI, a cstigat 90,3%. Segmentul Rasdaq a nregistrat o revenire usoar, indicele oficial al pietei, Rasdaq-C, acumulnd numai +8,1% n 2009. Valoarea tranzactiilor cu actiuni pe piata reglementat a BVB a sczut cu 26,7% fat de anul precedent, n timp ce valoarea tranzactiilor pe piata Rasdaq a sczut cu 63,1%.6

www.intercapital.ro

Page34

Graficul evolutiei indicelui BET (deci, a evolutiei medii a actiunilor listate la bursa) de la sfarsitul lunii iulie 2007, cand a inceput perioada curenta de scadere, si pana pe data de 20 februarie 2008.

Am trasat graficul pana pe data de 20 februarie pentru ca dupa acea data actiunile romanesti au inregistrat o crestere destul de buna, iar indicele BET a castigat 10% in perioada 20-26 februarie.

Graficul comparat al indicelui BET si al indicelui WIG (reprezentativ pentru bursa din Varsovia) pe perioada (iulie 2007 20 februarie 2008).
Page34

Observam pe acest grafic o evolutie foarte similara a celor doi indici pana la jumatatea lunii decembrie 2007 (prima zona marcata cu albastru pe grafic); din acel moment graficele au avut o evolutie divergenta : in timp ce indicele BET s-a mentinut pe crestere, indicele polonez WIG a inceput sa scada.

De la sfarsitul lunii ianuarie indicii au evoluat, din nou, divergent (a doua zona albastra de pe grafic).

3.3. Evolutia indicilor bursieri in anul 2009/2010

S vedem cum au evoluat indicii bursieri de pe BVB: Indicii bursieri de la BVB au nregistrat performane mai slabe n 2010 fa de 2009, cu o scdere numai pe indicele BET-FI de aproape 8%. De remarcat evoluia mai bun a indicelui BET-NG, ce urmrete evoluia preurilor aciunilor companiilor din sectorul energetic i utiliti, care a crescut cu aproape 30%, n timp ce indicele BET, ce reprezinta indicele de

Page34

referin al pieei de capital romneti, a evoluat destul de modest cu o cretere puin peste 12%. Concluzie: Evoluia indicilor bursieri pe parcursul anului 2010 a cunoscut perioade distincte. Prima parte a anului 2010, mai precis n primele 3 luni, a adus continuarea creterilor nregistrate ncepnd cu martie 2009. Din pcate, situaia s-a schimbat radical n trimestrul al II-lea, cnd indicii bursieri au nregistrat micri de corecie importante n concordan cu evoluia indicilor bursieri de pe pieele dezvoltate. In trimestrul al III-lea, indicii bursieri au nceput s-i reia creterile, n timp ce trimestrul al IVlea a adus noi retrageri i evoluii ezitante ale acestor indici.

3.4. Anul 2011

In Romania : In Decembrie 2011, valoarea totala tranzactionata a fost de 696,52 milioane lei, in scadere cu 14,54% fata de luna anterioara. Valoarea medie zilnica a tranzactiilor a fost de 34 milioane lei, in scadere cu 6% fata de luna anterioara. In luna Decembrie capitalizarea bursiera a fost de 70.782,20 milioane lei in crestere cu 2,5 procente fata de luna anterioara.

Page34

Bursa de Valori Bucuresti are o singura clasa de actiuni comune si un capital social de 76.741.980 lei impartit in 7.674.198 actiuni cu valoare nominala de 10 lei/actiune. Toate actiunile sunt platite integral. Capitalul social a evoluat astfel in perioada 2006 - 2010:

Perioada Capital social (lei) Numar actiuni Valoare nominala (lei/actiune)

31 Dec 2006 34.844.300 3.484.430 10

31 Dec 31 Dec 2008 - 31 Dec 2007 2011 49.439.090 76.741.980 4.943.909 7.674.198
Page34

10

10

Page34

3.5. Anul2012

Page34

4. Pieele de capital din Europa Central i de Est

nfiinarea Bursei, simbolul pieei libere, a fost una dintre primele msuri luate de ctre rile foste comuniste dup cderea zidului Berlinului n noiembrie 1989, nsoind procesul de privatizare, motorul dezvoltrii pieelor libere.

Ungaria:
Bursa s-a redeschis dup o ntrerupere de 40 de ani, n anul 1990, fiind prima burs oficial din Europa de Est, n prezena reprezentanilor marilor burse americane i europene.

Piaa bursier din Ungaria - Budapest Stock Exchange (BSE) este cea mai lichid pia din Europa Central i de Est, fiind preferat i de investitorii strini. Aici s-au concentrat n timp investiii de portofoliu estimate la peste cinci miliarde USD.

O caracteristic a pieei de capital din Ungaria, nentlnit pe celelalte piee ale zonei, este c dintre societile cotate un numr semnificativ l reprezint societi nou-create (la un moment dat, acestea reprezentnd aproape jumtate din total la BSE), dei aciunile societilor privatizare sunt mult mai tranzacionate.

Comparand bursa romaneasca cu bursa vecinilor de la vest, vedem o valoare de tranzactionare de zece ori mai mare la Budapesta decat la Bucuresti in timp ce capitalizarea bursei maghiare este doar cu 50% mai mare decat la noi.(2005)

Cehia:
Page34

De asemenea, dezvoltarea pieei bursiere a fost legat de privatizarea ntreprinderilor cu capital de stat prin cupoane. Spre deosebire de Ungaria, autoritile din Cehia au lansat pe piaa de capital printr-o ofert public

iniial 1500 de ntreprinderi la Bursa de valori din Praga (1993), la care cetenii puteau cumpra aciuni contra cupoanelor.

La burs sunt cotate, ca i n Romnia, multe societi cu capital majoritar de stat.Procesul de privatizare a acestor societi a avut un putemic impact asupra volumului tranzaciilor.

Spre deosebire de cazul Romniei ns, n Cehia sunt cotate unele dintre cele mai mari i mai profitabile societi cu capital majoritar de stat, care au devenit vedete ale bursei.

Polonia
Piaa de capital modern din Polonia are o istorie puin mai lung dect cea din ara noastr:Bursa de Valori din Varovia(WSE) a fost nfiinat n anul 1991, prima edin de tranzacionare avnd loc pe 16\04\91, data la care erau listate 5 societi(spre comparaie, Bursa de Valori BucuretiBVB-a fost nfiinat n anul 1995, prima edin de tranzacionare avnd loc pe data de 20/11/95)

Conform raportului Polish and Exchange Comission(PSEC-autoritatea de reglementare a pieei din Polonia) pe anul 2000, pe piaa de capital polonez se tranzacionau 265 de entiti, spre deosebire de Bursa de Valori Bucureti unde erau listate doar 115 societi.

Capitalizarea WSE la sfritul anului 2000 era de aproximativ 30 miliarde USD(capitalizarea la BVB la sfritul anului trecut era de 427 milioane USD, adic 1,4% din cea a WSE). Valoarea tranzaciilor la WSE n anul 2000 a fost de 58 miliarde USD(pentru BVB valoarea a fost de 57 milioane USD, adic de 1.000 de ori mai mic). n aceast ascensiune a Poloniei fa de celelalte piee n formare i mai ales fa de competitoarele ei, rile n tranziie, atuurile principale au fost: tranziia rapid spre economia de pia;

Page34

 controlul inflaiei (dup stoparea hiperinflaiei); stpnirea deficitului bugetar (care nc din 1994 se ncadra n cerinele Tratatului de la Maastricht, fiind de 3% din PIB); Din aceast enumerare a unor factori de succes ai economiei poloneze se pot identifica msuri de urmat i n cazul Romniei; prin comparaie, se poate constata c noi nici n prezent nu am atins nivelul Poloniei din urm cu civa ani pentru inflaie, cretere economic, investiii strine etc.Mai trebuie observat c piaa de capital n Polonia i-a ndeplinit i rolul principal, n timp, majoritatea societilor cotate mrindu-i capitalul prin emisiuni publice.

Slovacia
Bursa de Valori din Bratislava s-a nfiinat n 1993, ca o societate pe aciuni avnd ca acionari zece instituii financiare. Ulterior s-a nfiinat Bursa de Opiuni Bratisalava, cu sprijin suedez, 30% din capitalul su fiind deinut de Sweedesh Option Market System International, avnd ca obiect tranzaciile cu opiuni i operaiuni la termen.

Bursa de Valori Bratislava are, ca i Bursa de Valori Bucureti, dou segmente principale de pia, denumite sugestiv senior" i Junior", pe lng acestea, al treilea segment fiind considerat cel al necotatelor.

Creterea volumului total al tranzaciilor s-a fcut, ca i n Romnia, prin alimentarea pieei cu noi societi cotate, mai ales dup ce, n urma modificrii legislaiei, a devenit obligatorie cotarea pe o pia organizat a societilor rezultate din primul val al privatizrii n mas. n special pe piaa titlurilor necotate, au ajuns astfel aciunile a cteva sute de societi.Investitorii instituionali au un rol important pe piaa de capital slovac, existnd peste 200 de societi i fonduri de investiii, fonduri iniial de privatizare, rezultat al primului val de privatizare n mas.
Page34

Bulgaria
n Bulgaria, piaa de capital secundar a avut un nceput mai aparte. Spre deosebire de alte ri din zon, aici statul nu s-a implicat ntr-o prim faz n organizarea pieei.

Piaa bulgar de capital prezint o serie de caracteristici, dintre care multe se apropie de cele ntlnite pe piaa de capital romneasc: investiiile strine, att directe, ct i de portofoliu, au rmas la un nivel sczut; bursa continu s resimt lipsa unor investitori activi, att autohtoni, ct i strini; o parte a investitorilor strini de portofoliu s-a retras la un moment dat de pe pia; piaa primar este aproape inexistent; capitalizarea bursier i volumul tranzaciilor raportate la PIB sunt foarte sczute;
Page34

este considerat o pia de frontier

Progresele fcute de Bulgaria n plan bursier n ultimii ani pleac de la adoptarea unei noi legi a valorilor mobiliare, aliniat cerinelor europene i care ncurajeaz participarea investitorilor instituionali.Spre deosebire de BVB, la Sofia, pe piaa oficial, condiiile de listare sunt extrem de stricte n ceea ce privete raportarea financiar i difuzarea informaiilor, n consecin aici fiind listate numai 32 de societi.

5. Comparatie intre evolutia indicilor BVB si cei regionali fata de maximele dinaintea crizei

Page34

Pentru a raspunde, am comparat evolutia indicelui principal al bursei, BET, cu evolutia unor indici bursieri ai altor piete, mai apropiate sau mai indepartate de noi. Inainte de a prezenta comparatiile, sa stabilim valoarea de referinta: indicele BET ramane astazi la o scadere de 46%

fata de maximele anului 2007. Ce s-a intamplat pe alte piete? Prima comparatie este intre indicele BET si indicii SOFIX din Bulgaria si RTS din Rusia:

Sursa: Puls Capital

Indicele SOFIX al bursei din Sofia, o piata mai mica decat a noastra, se afla inca la o distanta uriasa de 77% fata de maximele anului 2007; piata din Bulgaria nu a participat decat intr-o masura foarte redusa la revenirea pietelor globale din ultimii ani, datorita dezinteresului investiorilor (un pericol real si pentru piata noastra). In Rusia, o piata mult mai puternica, situatia este diferita: RTS a inregistrat nivelul maxim anerior crizei in mai 2008, iar azi situeaza la numai 23% diferenta de maximul respectiv.

A doua comparatie este cu pietele emergente din Europa Centrala: Cehia (indicele PX), Ungaria (indicele BUX) si Polonia (indicele WIG):

Page34

Sursa: Puls Capital

Page34

Pe grafic evolutiile sunt similare, insa distanta fata de maxime a pietelor central-europene difera de cea a pietei romanesti: fata de diferenta de 46% a indicelui BET fata de maximele din 2007, indicele PX al Bursei din Praga se situeaza la o diferenta de 35%, indicele BUX al Bursei din Budapesta la 21%, iar indicelui polonez WIG la 27%. In fine, o ultima

comparatie cu piete (mult) mai dezvoltate: indicele austriac ATX, indicele german DAX si indicele american S&P500:

Sursa: Puls Capital

Diferentele fata de maxime sunt urmatoarele: in mod surprinzator 44% pentru ATX, numai 9% pentru DAX si 17% pentru S&P500.

Concluzia? Indicii pietelor emergente din regiune se situeaza astazi la o medie a scaderii de 27% fata de maximele anterioare crizei (nu am luat in calcul Bulgaria), iar pe pietele dezvoltate diferentele sunt chiar mai mici. Ramane sa vedem si o reducere a diferentei de 46% a indicelui BET fata de maxime: pentru ca valoarea BET sa se reduca la numai 30% sub maximele anterioare crizei, este nevoie de o crestere a indicelui de 30%; ma astept sa o vedem in maxim 12 luni.

Page34

Page34

6. CONCLUZII: Cum si de ce sa dezvoltam piata actiunilor?

CUM? *privatizarea partial sau integral prin Bursa a marilor companii de stat DE CE? *resure pentru dezvoltarea marilor proiecte de infrastructura *finantarea deficitului bugetar fara cresterea datoriei publice * pentru marile companii de stat: ~ capitalizare, modernizare ~pastrarea in tara a centrului de decizie ~cresterea calitatii managementului sub presiunea actionariatului privat ~extinderea regionala *spatiu de intrare pe bursa romaneasca pentru marii investitori institutionali * spatiu pentru investirea in tara a resurselor investitorilor institutionali locali * cresterea masiva a valorilor marilor companii de stat sub management privat sursa de finantare pentru govern in vremuri de criza si stabilizator al finantelor publice.
Page34

7. Propuneri pentru dezvoltarea pietei de capital

Pentru dezvoltarea si modernizarea BVB: vanzarea prin oferta publica a unor oferte de actiuni existente si/sau nou emise in marile companii de stat si listarea acestora la Bursa listarea cat mai rapida a Fondului Proprietatea alinierea cat mai rapida a practicilor locale la practicile de pe pietel dezvoltate( stop originalitatii) contrapartea central pentru tranzactionare introducerea sistemului Xetra (acelasi system se foloseste pe bursele de la Frankfurt si Viena precum si pe alte burse straine) reducerea plafonului valoric pentru tranzactiile deal eliminarea practicii opririi emitentilor de la tranzactionare, indifferent care este situatia financiara a acestora, si inlocuirea acestei practici cu o informare active a investitorilor intalniri periodice intre operatorii pietei de capital si reprezentatii autoritatilor guvernamentale.

Pentru dezvoltarea investitorilor institutionali locali: distributia fondurilor mutual prin intermediul agenmtilor, similar cu modul de vanzare al asigurarilor tratament fiscal egal pentru produsele de economisire (egalitate intre impozitul per dobanzi la depozitele bancare si la castigul de capital afferent fondurilor mutuale cu plasamente in instrumente purtatoare de dobanda)

Page34

deductibilitate fiscal completa pentru contributiile la pensile private facultative fixarea de limite pentru o perioada de 5-7ani pentru investitiile fondurilor de pensii in strainatate, dupa modelul din Polonia.

8. STIATI CA ?

Sell in may and go away, or maybe not

Page34

La bursa circula o vorba in perioada aceasta: Sell in may and go away!. In baza unor studii realizate in trecut se spune ca in perioada mai octombrie ar fi performante mai slabe la bursa, fata de perioada noiembrie - aprilie. Pentru a vedea in ce mod s-a aplicat aceasta tendinta la bursa locala, am analizat evolutia indicelui BET, al celor mai performante companii de la bursa locala. Prin comparatie, am studiat si evolutiile indicelui SP500, al celor mai mari companii la bursa americana, in cazul acestuia fiind un numar mai mare de observatii si o piata bursiera mai lichida. Ambii indici au fost studiati de la data publicarii,

numarul de observatii in cazul primului fiind de 14, iar cel in cazul celui de-al doilea, de 56.

Ponderea evolutiilor pozitive in total Indicele BET Indicele SP500

NoiembrieAprilie 78,57% 75,00%

Mai-Octombrie

71,43% 58,93%

Sursa PulsCapital: An XIV, Nr. 695, 04 Mai 2012

Dupa cum se remarca in tabelul anterior, atat in perioada noiembrieaprilie, cat si in perioada mai-octombrie au predominat evolutiile pozitive pentru ambii indici. Intr-adevar, avem evolutii mai slabe in perioada mai-iunie fata cele din perioada precedenta, insa diferentele nu sunt unele majore.

Page34

9. BIBLIOGRAFIE

Badea D., Piaa de capital si restructurarea Economic, Bucuresti, 2000

economic ,

Editura

Grigoru Maria Viorica, Prelipcean Gabriela, Tranzacii bursiere, Editura Universitii Suceava, Suceava, 2000 Cretoiu G., Economie, Editura All Beck, Bucuresti, 2005 Gallois D., Bursa, Editura Teora, Bucuresti, 1997 Anghelache Gabriela, Piaa de capital. Caracteristici. Evolu ii. Tranzacii, Editura Economic, 2004 Teulon, Pieele de capital, Institutul European, Bucuresti, 2001 Anghelache Gabriela, Bardac Nicolae, Stancu Ion, Piee de capital si burse de valori, Editura Economic, 2002 Revista Puls Capital An XIV ,NR.695,04 Mai 2012 www.bursa.ro www.intercapital.ro www.bvb.ro www.kmarket.ro

Page34