1.

Impozite directe sunt acele prelevrii cu caracter fiscal care se stabilesc i se percep n mod nemijlocit de la contribuabilii care realizeaz venituri, beneficii i profituri sau dein bunuri impozabile fiind suportate de ctre acetia care se declar i se pltesc direct organului fiscal competent (ex: impozitul pe profit). Aceste impozite dup calculul lor oficial sunt nscrise i nominalizate n registrele de eviden a contribuabililor, ele mai fiind denumite i impozite cu debit. . Impozitele pe venit - Impozitul pe profit - Impozitele pe avere( cladiri, teren, auto) 2. Impozitele indirecte sunt cele care se stabilesc asupra vnzrii de bunuri, executrii unor lucrri, transporturilor, prestrilor de servicii care incluzndu-se n pre - sunt datorate i achitate de ctre comerciani sau prestatori, dar sunt suportate de consumatorii finali ai bunurilor ori serviciilor (ex. TVA, taxa vamal, acciz, etc). innd cont c pereceperea indirect nu pretinde i nu ocazioneaz nominalizarea i nscrierea nici a plilor nici a suportatorilor de impozite n registre de eviden ntocmite n acest scop, impozitele se mai numesc i impozite fr debit -Taxa pe valoarea adugat(TVA -Accizele -Taxele vamale -Taxele de nregistrare si de timbru

Sistemul veniturilor publice - Veniturile nefiscale

Statul, ca si particularii traieste din veniturile pe care le realizeaza Majoritatea veniturilor publice se constituie prin contributia pers juridice si fizice care realizeaza ventiuri impozabile sau detin bunuri impozabile, aceste obligatii stabilindu-se prin lege pentru toata lumea si individual prin acte juridice unilaterale( venituri fiscale). La aceste contributii ale cetatenilor se adauga si resurse cu caracter nefiscal. Principalele venituri publice nefiscale Ponderea lor este mai scazuta in sis veniturilor statului.

Venituri din activitati economice:

Isi au izvorul in proprietatea statului asupra unor bunuri sau din exploatarea facuta de stat cand acesta functioneaza ca subiect economic. Statul si unitatatile admin teritoriale au proprietati pe care le exploateaza singure sau pe care le dau in exploatare altora.
1

Statul realizand venituri atat din exploatare, in mod direct sau indirect, dar si ca rezultat al activitatii economice pe care o desfasoara in sine, in acest caz statul realizeaza venituri care intra la buget in parte cu acest titlu, si in parte ca impozit pe profit. Statul detine inca participatie la societati comerciale si in cazul acestora, statul realizeaza venituri din activitatea economica ale acestora cu capital integral sau majoritar de stat, cand venitul realizat intra la stat ca atare sau ca taxe si impozite.

Venituri din monopoluri:

Prin monopol se intelege dreptul exclusiv pe care il are cineva sau pe care si-l aroga cineva. Termenul de monopol il intalnim la proprietatea inelectuala si este un monopol recunoscut in favoarea autorului unei opere sau unei creatii intelectuale, aici dreptul este recunoscut de stat prin autoritatea competenta sau a succesorului sau in drepturi cu durata limitata si o exploateaza. Cu acest inteles, cuvantul monopol desemneaza privilegiul exclusiv de a fabrica, de a vinde sau de a exploata anumite bunuri, dar cuvantul monopol il mai intalnim si in domeniul concurentei cu inteles diferit, ca putere pe care o are o societate sau un grup de societati care controleaza productia si desfacrea productiei intr-un domeniu de activitate. O intreprindere are monopol at cand este singura care produce un bun sau serviciu si satisface intreaga cerere, pentru acestea inpunandu-si preturile in lipsa concurentei. Ex de monopol al statului : dreptul statului fie atat asupra productiei , cat si a vanzarii unor produse (sarea, tutunul, produsele alcoolice In cazul monopolului, statul isi rezerva pt sine un drept, o activitate, un anume tip de comert de pe urma caruia realizeaza si un alt tip de venit decat cel obtinut prin impozite si taxe, de aceea monopolurile aduc venituri nefiscale la buget. In cazul monopolurilor, statul realizeaza venituri pe de o parte din activitatea desfasurata pe baza de monopol ca profit al acestei activitati, iar in parte din desfacerea produselor realizeaza venit in regim de monopol. Regimul monopolului in Romania a fost stabilit prin legea 31/1996. Legea noastra a instituit monopol asupra urmatoarelor activ: 1. fabricarea si comercializarea armamentului, munitiilor si explozibilului; 2 producerea si comercializarea stupefiantelor; 3 extractia, producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor pretioase si pietrelor pretioase; 4 productia si comercializarea de timbre fiscale; 5 fabricarea si importul in vederea comercializarii a alcoolului si a bauturilor spirtoase distilate ; 6 fabricarea si importul in vederea comercializarii a produselor de tutun si a hartiei pt tigarete; 7 org si exploatarea sis de joc cu miza; 8 org si exploatare pronosticurilor sportive Imprumuturile publice

Se intampla adesea ca statele sa cheltuiasca mai mult decat castiga din taxe, impozite si contributii , caz in care trebuie sa apeleze la alte resurse pt a face fata cheltuielilor pt a acoperi deficitele, intre aceste resurse un loc important ocupa imprumuturile publice, preferinta statului pt astfel de venituri se explica si prin aceea ca sporirea resurselor statului prin masuri de crestere a veniturilor fiscale sunt pe de o parte nepopulare, existand o reactie de restrangere a contribuabililor, fiind si greoaie, pt ca astfel de masuri de sporire a veniturilor prin masuri fiscale presupun modificari
2

ale sistemului fiscal, fie in privinta cotelor de impunere, fie prin introducerea de noi taxe si impozite, ori procesul legislativ este lent. Adoptarea a astfel de masuri sunt nepopulare, legiuitorul le evita pe cat poate si face acest lucru mai ales in perioadele care preced algerile. Imprumuturile nu se realiz intotdeauna, inclusiv pt acoperirea deficiturilor bugetare, desi cel mai adesea, destinatia este aceasta. Clasificarea imprumuturilor: 1. dupa subiectul de drept care angajeaza creditul, acesta poate fi public sau privat. cel public este contractat de stat pt completarea resurselor sale atunci cand veniturile nu sunt suficiente, este privat creditul contractat de orice pers fizica sau juridica privata. 2. dupa subiectul de drept care acorda imprumutul - este bancar sau comercial ; cel comercial este intalnit in practica in cazul vanzarii de marfuri pe credit. 3. dupa destinatie - imprumut de productie sau de consumatie 4. dupa modul de garantare - reale sau personale ; cel real este garantat de valori reale concrete : gaj, ipoteca; cel personal se bazeaza pe increderea de care se bucura beneficiarul fata de creditor 5. dupa perioada de timp pt care se acorda creditele - pe termen scurt, pana la un an ; pe termen mediu sau mijlociu, de la 1 -5 ani; pe temen lung, peste 5 ani 6. dupa locul situarii creditelor - interne si externe. Imprumutul public - desemneaza imprumutul contractat de stat sau colectivitati publice, comune, judete, municipii, imprumutul de stat fiind intelegerea intre o pers fizica sau juridica in calitate de creditor si stat in calitate de beneficiar, prin care prima dintre parti consimte sa puna la dispozitia statului sub forma de imprumut pe o perioada det de timp o anumita suma de bani, iar statul se angajeaza sa o restituie la timpul stabilit impreuna cu dobanda si altele aferente. Statul se poate imprumuta de la alte state sau particulari. Imprumuturile de stat sunt interne sau externe. Interne sunt cand detinatorii de capital sunt selectati de pe piata interna. intre avantajele imprumutului de stat : consolideaza patrimoniul statului, det incurajarea economiilor banesti si activarea capitalurilor particulare. Scopurile in care pot fi angajate imprumuturi : finantarea deficitului bugetar, refinantarea datoriei publice, sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului, finantarea proiectelor de investitii, finantarea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, finantarea achizitionarii de bunuri si servicii si a importului de materii prime si resurse energetice, finantarea cheltuielilor det de calamitati naturale, indeplinirea obligatiilor legate de garantiile de stat, mentinerea unui sold corespunzator la trezoreria statului. Formele de realizare a imprumutului de stat intern: emiterea si vanzarea unor titluri de stat in moneda nationala numita si bonuri de tezaur, imprumuturi de la banca centrala
3

a statului, ori de la bancile comerciale, preluarea pt trezorerie a unor disponibilitati banesti ale diferitelor instit publice si emiterea si vanzarea de obligatiuni sau alte titluri valorice de imprumut. Titlurile de stat sau bligatiunile se emit de catre Min Finantelor, valori nominale, stabilite prin emisiune, aceste titluri atesta detinatorului calitatea de creditor al statului si ii dau dreptul de a primi pe langa suma inscrisa in titlu si la dobanda. Titlurile de stat pot fi emise pe termen scurt, mediu sau lung. Valoarea titlurilor de stat se ramburseaza la scadenta, termenul fiind de regula prevazut in cond de emisiune. Obligatia statului se stinge in mom in care este rambursata suma inscrisa in titlu si dobanda aferenta acesteia. Statul se poatei imprumuta si de la BNR, fara dobanda, dar cuantumui imprumutului la BNR nu poate depasi 10% din totalul bugetului aprobat prin legea bugetara si trebuie restituit in termen de cel mult 6 luni pe seama veniturilor bugetare curente. Se admite si restituirea pe baza altui imprumut de stat efectuat in cond legii. Preluarea pt trezorerie a unor imprumuturi banesti, procedura rar utilizata consta in preluarea unei parti din reervele banesti ale caselor de ec sau soc de asig.