ZONE LIBERE IN ROMANIA

1.CADRUL JURIDIC ACTUAL Zonele libere se infiinteaza si functioneaza in baza Legii nr. 84 din 21.07.1992 privind regimul zonelor libere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 182/30.07.1992, prin Hotarare de Guvern la propunerea ministerelor interesate si a autoritatilor publice locale. Prin hotararea de infiintare a zonei libere respective se aproba: a. b. c. d. regulamentul de oragnizare si functionare a zonei libere, regimul de exploatare, administrare si control, modul de percepere a taxelor si a tarifelor, mijloacele necesare supravegherii vamale si graniceresti.

Fiecare zona are propriul sau regulament de oraganizare si functionare. Administrarea zonelor libere se realizeaza de catre administratiile acestora, care se organizeaza si functioneaza ca regii autonome pe baza de gestiune economica si autonomie financiara. 2. ACTIVITATILE DESFASURATE IN ZONELE LIBERE Activitatile ce se pot desfasura in zonele libere pot fi realizate de persoane fizice si juridice, romane sau straine, pe baza licentelor eliberate de administratia zonelor libere, in baza contractelor incheiate de acestia cu administratia. Potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr.84/1992 activitatile ce se pot desfasura in zonele libere sunt: manipularea, depozitarea, sortarea, masurarea, ambalarea, conditionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, licitarea, vanzarea-cumpararea, expertizarea, repararea, dezmembrarea marfurilor, organizarea de expozitii, operatiuni de bursa si financiar-bancare, transporturi si expeditii interne si internationale, inchirierea si concesionarea cladirilor, spatiilor de depozitare si a spatiilor neamenajate destinate constuirii de obiective economice si hoteliere, controlul cantitatii si calitatii marfurilor, navlosirea, agenturarea si aprovizionarea mijloacelor de transport, prestari de servicii. 3. ZONE LIBERE EXISTENTE IN ROMANIA In prezent, pe teritoriul Romaniei exista un numar de 6 zone libere, infiintate prin hotarare de Guvern, in temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul juridic al zonelor libere din Romania. Acestea sunt: 1.Zona Libera Sulina infiintata prin H.G.nr. 156/1993, este situata la extremitatea estica a Dunarii, respectiv la varsarea bratului Sulina in Marea Neagra si are o suprafata de 100,89 ha, dispunand de o infrastructura si o dotare portuara deosebit de complexa; activitatile preponderente desfasurate in aceasta zona fiind cele comerciale, din cauza lipsei drumurilor, cailor ferate sau a unui aeroport in apropiere, orientandu-se si spre alte sectoare cum ar fi cel al productiei si cel al serviciilor. 2. Zona Libera Constanta-Sud si Zona Libera Basarabi aflate sub o administratie unica, au fost infiintate prin H.G. nr. 410/1993, modificata si completata prin H.G. nr.191/1997 si H.G. nr.788/1997. Zona Libera Constanta-Sud este amplasata in partea sudica a portului Constanta si are o suprafata de 134,60 ha impartita in trei platforme. Din anul 1997, aceasta s-a extins in complexul portuar Basarabi formandu-se Zona Libera Basarabi, care functioneaza ca o sucursala a Zonei Libere Constanta Sud si are o suprafata de 11,4 ha, din care 0,7 ha acvatoriu. Zona Libera Constanta-Sud beneficiaza de existenta infrastructurilor de transport (maritim, fluvial, feroviar si rutier) care fac legatura cu diverse surse de aprovizionare si piete de desfacere din Europa Centrala, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat si Mijlociu, prin aceasta derulandu-se un trafic intens de marfuri care este favorizat si de existenta unei linii de ferry-boat si terminal RO-RO. 3. Zona Libera Galati infiintata prin H.G.190/1994 se situeaza pe malul stang al fluviului Dunarea, la mila 80 in zona digului Badalan in partea de est a municipiului Galati in apropiere de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina, aflandu-se in legatura directa cu linia ferata larga folosita in tarile fostei URSS, avand deci, acces direct la pietele Comunitatii Statelor Independente si are o suprafata de 136,98 ha teren din care o suprafata portuara de 6,98 ha cuprinzand 3 dane de acostare dotate cu toate instalatiile. 4. Zona Libera Braila a fost infiintata prin H.G. nr. 330/1994 care a fost modificata si completata prin H.G. nr.478/1999 si 535/2000, si are o suprafata totala de 110,6 ha si este formata din 3 perimetre, dispunand de asemenea de o zona portuara (perimetrul 1 in suprafata de 67,8 ha este

situat in zona danelor aval a terminalului de containere propus, intre malul Dunarii si digul de aparare existent; perimetrul 2 in suprafata de 34,3 ha este amplasat in zona Varsatura, la periferia orasului; perimetrul 3, in suprafata de 8,3 ha, situat in sectorul portuar existent, intre Gara Fluviala si Pescarie, care dispune de platforme, constructii, utilitati care pot fi usor adaptate activitatilor de zona libera; si extinderea cu suprafata de 4,01 ha teren portuar pe care se afla depozite S.N.P. Petrom. 5. Zona Libera Giurgiu infiintata prin H.G. nr. 788/1996, modificata si completata prin H.G. nr.336/1998 si prin H.G. nr.1295/2000, se afla la 64 km de Bucuresti in municipiul Giurgiu si are o suprafata de 262,81 ha. Orasul Giurgiu fiind unul dintre cele mai importante porturi dunarene are o deschidere pentru relatiile comerciale cu Peninsula Balcanica si Orientul Mijlociu. Amplasamentul acestei zone beneficiaza in prezent de existenta lucrarilor de infrastructura cheuri, platforme, accese rutiere si feroviare, alimentare cu apa, canalizare, energie electrica, energie termica si suprastructura atat pentru spatii comerciale cat si pentru spatii productive industriale. 6. Zona Libera Curtici - Arad a fost infiintata prin H.G. nr. 449/1999 modificata si completata prin H.G. nr. 824/1999 si se afla situata in partea de vest a tarii, pe culoarul feroviar 4 (Berlin Instambul/Salonic) fiind compusa din doua perimetre : unul in suprafata de 75 ha. in orasul Curtici si unul in suprafata de 15 ha in Aeroportul International Arad. Prin urmare, este o zona amplasata pe o magistrala de cale ferata europeana, in apropierea a trei puncte de frontiera rutiera, avand si legatura aeriana. 4. SCOPUL INFIINTARII ZONELOR LIBERE Scopul infiintarii zonelor libere rezulta inca din art. 1 al Legii nr. 84/1992 si anume, acestea sunt infiintate in vederea promovarii schimburilor internationale si atragerii de capital strain pentru introducerea tehnologiilor noi, precum si pentru sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor economiei nationale. 5. FACILITATI OFERITE DE ZONELE LIBERE Sunt trei mari categorii de facilitati si anume: a.) facilitati vamale b.) facilitati fiscale c.) facilitati comerciale Facilitati vamale - (art.13 din Legea nr. 84/1992) Mijloacele de transport, marfurile si alte bunuri provenind din strainatate sau destinate altor tari care se introduc in sau se scot din zonele libere, sunt exceptate de plata taxelor vamale. - art.17 din Legea nr. 84/1992) Materialele si accesoriile romanesti care intra in zonele libere si sunt folosite pentru fabricarea unor bunuri sunt scutite de taxe vamale, cu indeplinirea formalitatilor de export. - (art. 18 din Legea nr. 84/1992) Bunurile romanesti care se utilizeaza pentru constructii, reparatii si intretinerea de obiective in teritoriul zonelor libere sunt scutite de taxe vamale. - (art.19) Bunurile dintr-o zona libera pot fi transportate in alta zona libera fara plata taxelor vamale. Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al Romaniei, cu respectarea dispozitiilor legale. Facilitati fiscale Se refera la bunuri si activitati Pentru bunuri (art.13) - " mijloacele de transport, marfurile si alte bunuri provenite din strainatate sau destinate altor tari care se introduc in, sau se scot din zonele libere sunt exceptate de la plata....... impozitelor " Pentru activitati (art. 14)" pentru activitati desfasurate in zone libere, agentii economici sunt scutiti de plata TVA, accizelor si impozitului pe profit pe toata durata activitatii. Facilitati comerciale 1)" terenurile si constructiile pot fi concesionate sau inchiriate persoanelor fizice si juridice romane si straine "- in conditiile legii. 2) " transferul in strainatate al profitului se face in conditiile legii. 6. AVANTAJE GENERALE OFERITE DE ZONELE LIBERE Operatiunile efectuate in zonele libere prezinta o serie de avantaje, atat pentru Romania cat si

pentru utilizatorii straini. In ceea ce priveste avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera, acestea sunt urmatoarele: a) prima categorie de avantaje se refera la rezultatele prestatiilor oferite de zona libera: -atragerea si dezvoltarea traficului de tranzit; -manipularea marfurilor straine( descarcare, incarcare, transbordare); -depozitarea marfurilor in magazii si pe platforme; -executarea operatiunilor de ambalare, dezambalare, asamblare, sortare, prelucrare , etc. -inchirierea de spatii si terenuri; -utilizarea fortei de munca autohtone calificate pentru efectuarea diverselor operatiuni caracteristice activitatilor din zona libera respectiva; b) folosirea in masura mai mare a mijloacelor de transport nationale, ceea ce contribuie la cresterea incasarilor in valuta si permite aplicarea unor masuri menite sa accelereze dezvoltarea parcului autohton de mijloace de transport; c) dezvoltarea economica a regiunii in care este amplasata zona libera; d)realizarea unor stocuri de marfa, necesare economiei nationale, din care sa se poata aproviziona in mod rational consumatorii interni, fara a fi necesare importuri masive in perioadele cand conjunctura pietii este nefavorabila. In ceea ce priveste avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera, acestea sunt urmatoarele: -eliminarea obligatiei de a consemna la vama contravaloarea taxelor vamale, oferite unor componente si materiale importate, evitandu-se astfel blocarea unor sume importante; -posibilitatea de a raspunde prompt la cererile pietelor apropiate si de a vinde marfurile in momentul conjunctural optim; -posibilitatea de a organiza in zona magazine-expozitii permanente, in vederea vanzarii; -posibilitatea depozitarii marfurilor in zona fara limita si fara plata taxelor vamale, pana in momentul realizarii exportului; -scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru marfurile care se vand in zone si se reexporta; -obtinerea de beneficii importante din diferenta de taxe de transport pentru marfurile aduse in vrac si reexportate din zona, dupa prelucrare; -obtinerea certificatului de origine al tarii pe teritoriul careia se afla zona libera, pentru marfa prelucrata in zona si in care s-a incorporat un anumit procent din produsele tarii respective (cca. 50% manopera si materiale indigene); -posibilitatea de a aduce subansamble si parti componente din diferite tari, de a le prelucra in zona si de a le reexporta ca produs finit; -dreptul de a contribui la amenajarea, dotarea, utilizarea zonei libere pe baza de cooperare, urmand ca investitiile sa fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei. De asemenea, pentru importatorii care aduc marfurile prin zona libera, exista o serie de avantaje ca: -apropierea marfurilor de piata proprie; -posibilitatea de a cumpara diverse marfuri din zona dupa ce au fost supuse unor prelucrari care le sporesc valoarea si le fac m412345ai adecvate beneficiarilor interni; -posibilitatea de a avea stocuri de marfuri in apropiere, pentru situatiile cand conjunctura pietii internationale este defavorabila, fara a mai fi obligat sa plateasca preturi subfurnizorilor si fara a face eforturile necesare in legatura cu plata marfurilor si a taxelor vamale aferente importului de loturi mari. 7. RENTABILITATEA ZONELOR LIBERE Concesionarea de terenuri si constructii in zona libera se poate face pentru maxim 50 ani, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 682/1994 privind aprobarea Metodologiei pentru concesionarea de terenuri si constructii in zonele libere; Inchirierea de terenuri in zonele libere este reglementata de O.M.L.P.T.L nr. 712/07.05.2001.

n portul Constana, se menioneaz existena unei zone libere nc din 1880-1883, perioad dup care a fost desfiinat. n 1910 a existat o tentativ de a crea un teritoriu liber n portul Constana, pentru a nlesni condiionarea mrfurilor aduse din exterior pentru a fi apoi reexportate, dar acestui proiect nu i s-a dat curs. Abia la sfritul sec XX asistm la nfiinarea zonei libere Constana Sud i zonei libere Basarabi. Aceste dou zone libere au fost nfiinate prin H.G. nr. 410 din 16 august 1993, modificat i completat prin H.G. nr. 191 din 8 mai 1997 i H.G. nr. 788 din 12 februarie 1997 i n baza Legii nr. 84/1992. Zona liber Constana Sud este amplasat n partea sudic a portului Constana i are o suprafa total de 140 ha mprit n trei platforme i beneficiaz de 935 m de cheiuri de acostare. De asemenea, ea beneficiaz de existena infrastructurilor de transport (maritim, fluvial, feroviar i rutier) care fac legtura cu diverse surse de aprovizionare i piee de desfacere din Europa Central, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat i Mijlociu, prin aceasta derulndu-se un trafic intens de mrfuri care este favorizat i de existena unei linii de ferry-boat i terminal RO-RO. Din 1977, zona liber Constana Sud s-a extins n complexul portuar Basarabi, pe canalul Dunre Marea Neagr, ntre km 39,5 i km 40,5, formndu-se Zona Liber Basarabi, care funcioneaz ca o sucursal a zonei libere Constana Sud i cuprinde o suprafa de 10,7 ha teren(din care 7,6 ha teritorii portuare) i 0,7 ha acvatoriu. Zona liber Basarabi beneficiaz de facilitile specifice zonelor libere i este destinat ndeosebi activitilor industriale de procesare.

Delimitarea teritorial a zonei Zona liber Constana Sud cuprinde o suprafa de teren de 37,00 ha, teren ctigat asupra mrii n urma lucrrilor hidrotehnice n portul Constana Sud, format din dou platforme, precum i suprafaa de teren cu lucrrile de acostare aferente, reprezentnd teritoriul portuar ce se va realiza la est de terminalul RO-RO situat la rdcina molului II, respectiv 140,00 ha. Acest e teritorii sunt delimitate astfel: Platforma I cu o suprafa de 26, 7 ha, delimitat dup cum urmeaz: La est cldire administrativ din cadrul terminalului ferry-boat; La sud drum de acces port; La vest triaj de cale ferat molul I Sud; La nord platform aferent fundului de bazin nr.1. Platforma II cu o suprafa de 10,3 ha, delimitat astfel: La est racord de cale ferat, triaj cale ferat mol I Sud; La sud triaj de cale ferat portuar; La vest i la nord drum de acces port.

Platforma III cu o suprafa de teren de 140 ha i fronturile de acostare aferente reprezentnd teritoriul portuar ce se va realiza la est de terminalul RO-RO situat la rdcina molului II, inclusiv molul II i molurile care vor fi construite ulterior, delimitat astfel:

 La sud digul de protecie Sud; La vest terminalul RO-RO; La nord acvatoriul portuar; La est digul interior situat la jumtatea molului IV.

Administraia zonei libere Constana Sud i zonei libere Basarabi Cele dou zone libere se afl sub o administraie unic i anume cea a Regiei Autonome Administraia Zonei Libere Constana Sud i Zonei Libere Basarabi. Regia autonom presteaz urmtoarele activiti: Manipularea, depozitarea, sortarea, msurarea, ambalarea, condiionarea, asamblarea/dezasamblarea, prelucrarea, fabricarea, procesarea, marcarea mrfurilor; Operaii bursiere i financiar-bancare; nchiriere i concesionare de terenuri; Navlosirea, agenturarea, aprovizionarea navelor i altor mijloace de transporturi existente; Acordarea de licene agenilor economici care vor sa -i desfoare activitatea n cadrul zonei; Alte servicii adiacente. n zona liber Constana Sud regia administreaz 140,00 ha de teren, mprit n trei platforme: Pentru proiecte industriale, depozitare n aer liber, ci de acces industriale: 26,3 ha; Pentru uniti de producie, activiti financiar-bancare; Cheiuri de acostare cu adncimi ntre 14,5-16,5 m.

Activitatea desfurat n zona liber Constana Sud Activitile desfurate n cadrul acestei zone sunt cele specifice tuturor zonelor libere romneti, asigurndu-se msurile de protecie a mediului, cu avizul i pe baza licenelor eliberate de Administraia zonei, n conformitate cu instruciunile Ministerului Transporturilor. Agenii economici, utilizatori ai zonei libere, pot desfura urmtoarele tipuri de activiti: Activiti industriale i de procesare; Depozitri de mrfuri n aer liber i n zone acoperite; Activiti comerciale, industriale, bursiere, financiar-bancare, terminale de cereale, de produse petroliere, de produse chimice, vrac, containere etc. Un exemplu elocvent ar fi cel al terminalelor, dup cum urmeaz: Cereale: Capacitate 100.000 tone/lun n dana 114, cu o capacitate anual de trafic de 2500000 tone; are dou silozuri cu o capacitate unitar de 500.000 tone cereale neuscate i un siloz cu o capacitate de depozitare de 500.000 tone cereale uscate. Operator: Silotrans S.A.

 Materiale de construcii: Capacitatea de depozitare de 40.000 tone vrac; posibiliti de ambalare i paletizare, precum i posibiliti de transbordare a cimentului n vrac de la barje la nave maritime. Capacitatea anual de trafic este de 4 milioane tone, iar terminalul are 7 dane specializate. Operatori: Sicim i Decirom. Produse petroliere: Capacitatea anual este de 24 milioane tone pentru descrcare i 10 milioane tone pentru ncrcare. Terminalul este specializat pentru import de iei brut, pcur, motorin, benzin i exportul de produse rafinate, produse petrochimice, produse chimice lichide i dispune de 9 dane. Operator: Oil Terminal. Produse refrigerate: Terminalul este situat n dana 53, mrfurile fiind depozitate n magazii frigorifice cu o capacitate de 17.000 tone. Operator: Frial. Minereu, crbune, cocs: Deine 13 dane specializate, capacitatea de stocare a depozitelor este de 4,5 milioane tone. Operatori: Comvex i Minmetal. Produse chimice, ngrminte, fosfat, apatit: Deine 10 dane; fosfat i apatit depozitare n siloz acoperit de 36.000 tone; uree depozitare n siloz acoperit de 30.000 tone; produsele chimice n saci sunt stocate n 8 depozite cu o capacitate total de 48.000 tone. Operatori: Chimpex, Socep, Decirom, Romtrans, Dezrobirea i Comvex. RO-RO: dana 121 cu o parcare pentru 500 autovehicule. Ferry-boat: dana 120 destinat ncrcrii i descrcrii de vagoane, locomotive cu ecartament normal i TIR-uri. Capacitatea anual de trafic este de 1.000.000 tone. Mrfuri generale: 50 dane. Operatori: Dezrobirea, Frial, Minmetal, Phoenix, Socep, Umex. Ulei comestibil i melas: Manipularea se efectueaz n dana 19. Uleiul comestibil se depoziteaz n 7 rezervoare cu o capacitate de 25.000 tone fiecare, iar melasa se descarc direct n nave/vagoane/tancuri. Operator: Frial. Containere: 12 dane. Operatori: Romtrans, Mast. Oportuniti oferite de zona liber Constana Sud i probleme cu care se confrunt Aceast zon liber este conectat la toate cile de transport : pe uscat, pe mare, pe fluviu i prin aer, i ofer urmtoarele oportuniti: nchirieri sau concesionri de terenuri i cldiri; Terminale pentru produsele petroliere, cereale, chimice i mijloacele de transport; Activiti industriale, comerciale, bancare i de burs; Posibilitatea de a derula proiecte internaionale.

Administraia zonei libere Constana Sud i Basarabi a nregistrat n primul trimestru al anului 2002 un profit brut de 7 miliarde lei. Principalele venituri provenite din activiti de concesiune i nchiriere a terenurilor se ridic la suma de 8,4 miliarde de lei, iar din activitile de cheiaj la 1,7 miliarde de lei. Administraia are la ora actual n derulare un numr de 28 contracte de concesiune, 51 de depozitare, 4 de nchiriere, 32 de prestri servicii cheiaj. Majoritatea contractelor de concesiune au fost ncheiate pe o perioad de 50 de ani cu persoane fizice i juridice, romne sau strine. Date fiind aceste realizri, zona liber este n pericol de a -i pierde concesionarii ca urmare a aplicrii Normei Tehnice 753 din 2001 a Direciei Generale a Vmilor, care impune concesionarilor taxe vamale i plata TVA pentru bunurile introduse n vederea realizrii proiectelor de investiii. Totodat, concesionarii sunt nemulumii i de proiectul de lege privind impozitul pe profit. Din cauza fiscalitii, marii concesionari ai zonei libere Constana Sud i Basarabi tind s renune la contracte. Deja trei mari investitori(Van Gulik, Hannah, i Metcar) au reziliat contractele de concesiune, altele dou urmnd s fie reziliate, i anume: Firma Maersk, Romnia i canalizeaz activitile pe operaiunile de cheiaj, la dana Administraiei, acostnd sptmnal cte o nav supus operaiunilor de ncrcare descrcare. n acest mod se tranziteaz sptmnal prin zona liber un numr total de 300 de containere i un numr de 400 de vagoane ncrcate cu marf. S.C. APM Stevedoring Romnia S.R.L. a realizat n zona liber o investiie deosebit de important, constnd ntr-o macara automatizat, n valoare de 2 milioane USD, investiie care conform noii legislaii ar urma s fie supus taxelor vamale. n concluzie, ca i pentru celelalte zone libere, i pentru zona liber Constana Sud i zona liber Basarabi, adoptarea noii legislaii va avea ca efect creterea economiei subterane, reducerea numrului de investitori, a volumului investiiilor, lichidarea unor afaceri i trimiterea angajailor n omaj, reducerea valorii exporturilor ca va conduce la creterea deficitului comercial.