1 .

LIMBA=UN PRODUS SOCIAL AL FACULTATII LIMBAJULUI SI UN ANSAMBLU DE CONVENTII NECESARE,ADOPTATE DE CORPIL SOCIAL PT A INGADUI EXERCITAREA ACESTEI FACULTATI DE CATRE INDIVIZI. 2.CIRCUITUL VORBIRII SE POATE IMPARTI IN:
A. PARTR EXTERIOARA(VIBRATIA SUNETELOR CARE SE PROPAGA DE LA GURA SPRE URECHE) SI O PARTE INTERIOARA CE CUPRINDE TOT RESTUL B.PARTE PSIHICA C.PARTE NON PSIHICA(CUPRINDE FAPTE FIZIOLOGICE AL CAROR SEDIU SE AFLA IN ORGANE,CA SI FAPTELE FIZICE EXTERIOARE INDIVIDULUI D.PARTE ACTIVA SI PARTE PASIVA.ACTIV=TOT CEEA CE MERGE DE LA CENTRUL DE ASOCIERE AL UNUIA DINTRE SUBIECTI LA URECHEA CELUILALT SUBIECT,SI PASIV=TOT CEEA CE MERGE DE LA URECHEA ACESTUIA LA CENTRUL SAU DE ASOCIERE. EXECUTIV=TOT CEEA CE ESTE ACTIV RECEPTIV=TOT CEEA CE ESTE PASIV

.CARACTERISTICILE LIMBII:
ESTE UN OBIECT BINE DEFINIT IN ANSAMBLUL HETEROCLIT AL FAPTELOR DE LIMBAJ.ESTE PARTEA SOCIALA A LIMBAJULUI,EXTERIOARA INDIVIDULUI,CARE PRIN EL INSUSI NICI SA O CREEZE SI NICI SA O MODIFICE STIINTA LIMBII NU NUMAI CA SE POATE LIPSI DE ALTE ELEMENTE ALE LIMBAJULUI,DAR EA NU ESTE POSIBILA DECAT DACA ACESTE ALTE ELEMENTE NU INTERVIN. ESTE UN SISTEM DE SEMNE UNDE NU ESTE ESENTIALA DECAT UNIREA DINTRE ELE!SENS SI IMAGINEA ACUSTICA SI UNDE CELE PARTI ALE SEMNULUI SUNT IN EGALA MASURA PSIHICE.

".SEMIOLOGIA=STIINTA CARE STUDIAZA VIATA SEMNELOR IN VIATA SOCIALA,FORMAND O PARTE A

PSIHOLOGIEI SOCIALE.LEGILE DESCOPERITE DESCOPERITE DE SEMIOLOGIE VOR FI APLICABILE LINGVISTICII.FUNCTIA SEMIOTICA STABILESTE O FORMA INTR UNUL DIN FUNCTIVELE SALE.

#.SEMNUL LINGVISTIC=O ENTITATE PSIHICA CU 2 FETE,CE UNESTE UN CONCEPT SI O IMAGINE

ACUSTICA.DUPA TEORIA TRADITIONALA,SEMNUL=EXPRESIA UNUI CONTINUT EXTERIOR SEMNULUI INSUSI. TEORIA MODERNA:SEMNUL=UN INTREG FORMAT DIN DINTRE O EXPRESIE SI UN CONTINUT.

ARBITRARUL SEMNULUI LINGVISTIC LEGATURA CARE UNESTE SEMNIFICANTUL DE

SEMNIFICAT ESTE ARBITRARA DEOARECE SEMNUL ESTE INTREGUL CE REZULTA DIN ASOCIEREA UNUI SENIFICANT CU UN SEMNIFICAT.CUVANTUL$$ARBITRAR$$NU TREBUIE SA DEA IMPRESIA CA SEMNIFICANTUL DEPINDE DE LIBERA ALEGEREA A SUBIECTULUI VORBITOR

CARACTERUL LINEAR AL SEMNIFICANTULUI

SEMNIFICANTUL ESTE DE NATURA AUDITIVA,SE DERULEAZA IN TIMP SI ARE CARACTERELE PE CARE LE IMPRUMUTA DE LA ACESTA:REPREZINTA O INTINDERE IAR ACEASTA INTINDERE ESTE MASURABILA INTR!O SINGURA DIMENSIUNE%ESTE O LINIE.

&.CARACTERISTICILE SEMNULUI LINGVISTIC

SEMNUL LINVISTIC ESTE ARBITRAR DEOARECE INTELEGEM PRIN SEMN INTREGUL CE REZULTA DIN ASOCIEREA UNUI SEMNIFICANT CU UN SEMNIFICAT CARACTERUL LINEAR AL SEMNIFICANTULUI=SEMNIFICANTUL,FIIND DE NATURA AUDITIVA SE DERULEAZA IN TIMP SI ARE CARACTERE PE CARE LE IMPRUMUTA DE LA ACESTA:REPREZINTA O INTINDERE IMUTABILITATEA!SEMNIFICANTUL APARE CA LIBER ALES,DAR IN SOCIETATE ESTE IMPUS.COLECTIVITATEA E LEGATA DE LIMBA CA ATARE.IN ORICARE EPOCA LIMBA ESTE O MOSTENIRE A ALTEI EPOCI.SEMNELE NU SE POT SCHIMBA(SUNT IMPUSE IN MOSTENIRE SI AU CARACTER ARBITRAR) LEGEA MINIMULUI EFFORT FUNCIONEAZA SI IN LIMBA.FIECARE VORBITOR FACE PARTE DIN LIMBA IN ORICE MOMENT MUTABILITATEA TIMPUL CARE ASIGURA INTR!UN FEL CONTINUITATEA LIMBII ARE SI UN ALT EFECT SI ANUME ALTEREAZA MAI MULT SAU MAI PUTIN SEMNUL LINGVISTIC

'.RAPORTURILE LINGVISTICE
RAPORTUL SINTAGMATIC SE BAZEAZA PE 2 SAU MAI MULTI TERMENI,IN EGALA MASURA PREZENTI INTR O SERIE EFECTIVA RAPORTUL ASOCIATIV UNESTE TERMENI INTR O SERIE MNEMOTICA VIRTUALA.TERMENII UNEI FAMILII ASOCIATIVE NU SE PREZINTA NICI IN NUMAR DEFINIT SI NICI INTR O ORDINE DETERMINATA

(.DESPRE SUBIECTIVITATE IN LIMBAJ

LIMBAJUL ESTE UN INSTRUMENT DE COMUNICARE PT CA: )) OAMENII NU AU GASIT ALT MIJLOC DE COMUNICARE MAI BUN SAU MAI EFICIENT. *) LIMBAJUL POSEDA ASEMENEA INCLINATIICARE IL FAC APT SA FIE FOLOSIT CA INSTRUMENT. +) EL POATE TRANSMITE CEEA CE II ESTE INCREDINTAT:O INTREBARE,UN ORDIN,UN ANUNT SI INDUCE DE FIECARE DATA INTERLOCUITORULUI UN COMPORTAMENT ADECVAT. SUBIECTIVITATEA ESTE CAPACITATEA LOCUTORULUI DE A SE INSTRUI CA SUBIECT. EA SE DEFINESTE CA UNITATE PSIHICA CE TRANSCEDE TOTALITATEA EXPERIENTELOR TRAITE PE CARE LE ACUMULEAZA SI CARE ASIGURA PERMANENTA CONSTIINTEI. LIMBAJUL ESTE ORGANIZAT IN ASA FEL INCAT PERMITE FIECARUI LOCUTOR SA SI INSUSEASCA INTREAGA LIMBA DESEMNANDU SE CA EU. PRONUMELE PERSONALE CONSTITUIE PRIMUL PUNCT DE SPRIJIN IN ACEASTA EVIDENTIERE A SUBIECTIVITATII IN LIMBAJ. DOMENIUL SUBIECTIVITATII CONTINUA SA SE EXTINDA,FIIND NEVOITA SA INCLUDA SI EXPRESIA TEMPORALITATII. INSTALAREA SUBIECTIVITATII IN LIMBAJ CREAZA IN EL CATEGORIA PERSOANEI.

,.GRAMATICA GENERATIV TRANSFORMATIONALA

LINGVISTICA STRUCTURALA A ORIENTAT CERCETARILE SPRE GASIREA UNOR METODE DE ANALIZA SINCRONICA SI FORMALIZATA A LIMBII.CERCETAREA PLEACA DE LA TEXT SI DEZVALUIE SISTEMUL,ADICA INVENTARELE DE UNITATII SI TIPURILE DE RELATII DINTRE ELE. DATA FIIND COMPLRXITATEA FENOMENULUI LINGVISTIC SI DIFICULTATEA FORMALIZARII LATURII SALE SEMANTICE,METODELE STRUCTURALE TREBUIAU DEPASITE SI ASTFEL A LUAT NASTERE GRAMATICA GENERATIVA EA SE CONSTITUIE CA MODEL SINTETIC,CA UN SISTEM ITERATIV DE REGULI PRIN CARE SE POATE EXPLICA CUM SE PRODUC TOATE FRAZELE CORECTE GRAMATICAL INTR O LIMBA DATA. GRAMATICA GENERATIVA REIA CU ALTE METODE SI LA ALT NIVEL PROBLEME TEORETICE ABORDATE ANTERIOR IN STUDIUL LIMBII SI RESTABILESTE LEGATURILE DINTRE LINGVISTICA SI PSIHOLOGIE . ACEASTA NOUA DIRECTIE,CU ORIENTARE MENTALISTA,PRIVESTE LIMBA NU IN MOD STATIC,CI CA PE UN MATERIAL IN ELABORARE,IN CONTINUA MISCARE,EA TINE SEAMA SI DE CEI CARE UTILIZEAZA LIMBA (VORBITOR SI ASCULTATOR),CU CUNOSTINTELE SI INTUITIILE LOR,SI DE SITUATIA SAU CONTEXTUL IN CARE ARE LOC COMUNICAREA. CONFORM AUTORILOR GRAMATICILOR GENRATIVE,FIECARE LIMBA CONTINE UN NUMAR FINIT DE UNITATI SI DE REGULI CU AJUTORUL CARORA VORBITORUL FORMULEAZA IAR ASCULTATORUL INTELEGE UN NUMAR INFINIT DE ENUNTURI FOARTE VARIATR. IN VORBIRE SE MANIFESTA O CREATIVITATE CARE SCHIMBA REGULILE,APAR DEVIERI DE LA REGULILE EXISTENTE,CARE DUC LA MODIFICARI. GRAMATICA GENERATIVA ESTE CONCEPUTA A FI UN MODEL AL INSUSIRII LIMBII. IN TIMP CE GRAMATICA TRADITIONALA A FOST IN MARE MASURA O TEORIE A UNIVERSALIILOR SUBSTANTIALE,GRAMATICA GENERATIVA URMEAZA SA INCLUDA SI CERCETAREA UNIVERSALIILOR FORMALE. IN VEDEREA REALIZARII ACESTUI SCOP,GRAMATICA URMEAZA SA CONSTRUIASCA: UN MODEL AL COMPETENTEI VORBITORILOR,ADICA O GRAMATICA SUB FORMA UNUI MECANISM SAU UN SISTEM DE REGULI CARE ASOCIAZA O INTERPRETARE SEMANTICA UNUI NUMAR INFINIT DE SECVENTE ACUSTICE UN MODEL AL PERFORMANTEI VORBITORILOR,ADICA UN SISTEM DE REGULI CARE EXPLICA CUM E PUSA IN ACTIUNE COMPETENTA IN ACTELE DE VORBIRE O TEORIE A INSUSIRII LIMBII CARE SA EVIDENTIEZE CE ESTE INNASCUT SI CE SE DOBANDESTE PRIN INVATARE GRAMATICA GENERATIVA ARE CA PRINCIPALA SARCINA FORMULAREA EXPLICITA A REGULILOR DUPA CARE SUNT PRODUSE FRAZELE CORECTE GRAMATICAL DINTR!O LIMBA GRAMATICA GENERATIVA FACE APEL LA INTUITIE SI LA CONCEPTUL DE CREATIVITATE IN LUCRAREA$$S-NTACTIC STRUCTURES(HAGA,1,#')SUNT ENUMERATE TIPURI SUCCESIVE DE MODELE GENERATIVE:

1.GRAMATICA CU NUMAR FINIT DE STARI!POATE FI REPREZENTATA CA UN MECANISM SAU O

MASINA DE CALCUL CARE TRECE PRINTR!UN NUMAR FINIT DE STARI,DE LA STAREA INITIALA LA CEA FINALA.LA FIECARE TRECERE DE LA O STARE LA ALTA SE PROTUCE UN SIMBOL(UN CUVANT)%FIECARE TRECERE CU EMISIE DE SIMBOL CORESPUNDE UNEI REGULI GRAMATICALE. LIMBA PRODUSA DE O ASEMENEA GRAMATICA ESTE O GRAMATICA CU UN NR FINIT DE STARI.EA ESTE PREZENTATA SUB FORMA UNUI ANSAMBLU DE SECVENTE DE MORFEME EMISE SUCCESIV.O ASEMENEA GRAMATICA ESTE INSDECVSTS CS MODEL SL LIMBILOR NATURALE

2.GRAMATICA DE STRUCTURA A GRUPULUI ESTE FORMALIZAREA ANALIZEI IN CONSTITUENTI

IMEDIATI.ACEASTA GRAMATICA CONTINE O CLASIFICARE SI UN INVENTAR DE ELEMENTE SI SECVENTE DE ELEMENTE,DE CLASE DE ELEMENTE SI CLASE DE SECVENTE IN .$S-NTACTIC STRUCTURES$$,N.CHOMS/- FACE DISTINCTIE INTRE PROPOZITII NUCLEARE,PRODUSE PRIN APLICAREA DE TRANSFORMARI OBLIGATORII LA SIRURILE FINALE DE ELEMENTE,CUM SUNT:AFIX0VERB VERB0AFIX(EX.T0LAUDA1LAUDAT) SI PROPOZITII NON! NUCLEARE,CARE MAI IMPLICA SI TRANSFORMARI OBTIONALE DE TIPUL TRANSFORMARII PASIVE:LAT.ROMANI CARTHAGIEM DELEUERUNT DELETA EST A ROMANIS.

3.SECVENTELE DE REGULI MORFOFONEMICE!CONVERTESTE PRODUSUL REGULILOR DE STRUCTURA A GRUPULUI SI AL REGULILOR TRANSORMATIONALE IN ENUNTURI SAUN IN SIMBOLURI DE LITERE,SUNETE SAU FASCICULE DE TRASATURI DISTINCTIVE. EFORTUL FINAL A GRAMATICII GENERATIVE ESTE ACELA DE A LEGA O INTERPRETARE SEMANTICA CU O REPREZENTARE FONETICA COMPONENTUL SINTACTIC CONTINE PROCEDEELE RECURSIVE CAPABILE DE A GENERA UN ANSAMBLU INFINIT DE FRAZE.EL ESTE ALCATUIT DITR!O BAZA,CARE GENEREAZA STRUCTURA DE ADANCIME,SUPUSA INTERPRETARII SEMANTICE SI UN COMPONENT TRANSFORMATIONAL, CARE O DESFASOARA IN STRUCTURA DE SUPRAFATA,SUPUSA INTERPRETARII FONOLOGICE. BAZA COMPONENTULUI SINTACTIC ESTE FORMATA DINTR!UN SISTEM DE REGULI CARE GENEREAZA O MULTIME RESTRANSA DE LANTURI FUNDAMENTALE,CARORA LI SE ASOCIAZA DESCRIERI STRUCTURALE SUB FORMA DE INDICATORI SINTAGMATICI.ACESTI INDICATORI REPREZINTA UNITATILE ELEMENTARE DIN CARE SE CONSTITUIE STRUCTURA DE ADANCIME. ACEASTA BAZA ESTE ALCATUITA DINTR!UN LEXICON SI UN SUCOMPONENT CATEGORIAL LEXICONUL ESTE FORMAT DINTR!O MULTIME NEORDONATA DE INREGISTRARI LEXICALE, FIECARE INREGISTRARE CONSTAND DINTR!O MATRICE A TRASATURILOR FONOLOGICE DISTINCTIVE(D),ALESE DIN MULTIMEA UNIVERSALA DE TRASATURI DISTINCTIVE SI DINTR!UN SIMBOL COMPLEX(C),REPREZENTAND O MULTIME DE TRASATURI SINTACTICE ,SEMANTICE ,TRASATURI INDICATOARE ALE PROCESELOR MORFOLOGICE SI TRANSFORMATIONALE. LEXICONUL CONTINE SI REGULI DE REDUNDANTA CARE AU ROLUL DE A ASIGURA RESTRICTII GENERALE LA TOATE INREGISTRARILE LEXICALE LA N.CHOMS/- GRAMATICA TRANSFORMATIONALA DEVINE UN MODEL GENERATIV AL CARUI SCOP NU ESTE DE A DESCRIE UN ANSAMBLU DE FRAZE CI DE A EXPLICA CUM SE PRODUC ELE COMPONENTELE GRAMATICII TRANSFORMATIONALE SUNT: )) SECVENTE DE REGULI DE STRUCTURA A GRUPULUI DE CUVINTE CARE PREZINTA STRUCTURA PROPOZITIEI IN CONSTRUCTII,INTR!O SCHEMA ARBORESCENTA FORMATA DIN SIRURI SUCCESIVE,ALE CAROR ELEMENTE SUNT DOMINATE LA NIVELUL SUPERIOR DE ALTE ELEMENTE *) SECVENTE DE TRANSFORMARI!ELE APLICA TRANSFORMARI SPECIFICE,OBLIGATORII SAU OPTIONALE,LA SIRURILE FINALE DE REGULI DE STRUCTURA A GRUPULUI.REGULILE DE TRANSFORMARI SUNT DE MAI MULTE FELURI: REGULI DE EXPANSIUNE:LAT.CREDO TE HOSTES UICISSE REPREZINTA O EXPANSIUNE A PROPOZITIEICREDO ILLUD SUBSTITUTIA SIMPLA:LAT.CONSTITUERAM RUS IRE DEVINE,PRIN SUBSTITUTIE, CONSTITUERAM UT RUS IREM SUPRIMARE:A0B B SAU A0B A0:LAT.CARTHAGO DELETA EST A ROMANIS CARTHAGO DELATA EST PERMUTARE:A0B B0A:LAT.FAC PLANE SCIAM QUID AGATIS QUID QGQTIS FAC PLANE SCIAM ADITIUNE:A A0B:LUPUS LUPUS IN FABULA

REGULILE RECURSIVE CREEAZA STRUCTURI SINTACTICE COMPLEXE DIN ALTELE MAI SIMPLE. FILLIMOEE A FORMULAT ANUMITE PRINCIPII DE DISTRIBUTIE A CAZURILOR. IN GRAMATICA CAUZALA SE ACORDA UN ROL IMPORTANT TRANSFORMARILOR IMPLICATE IN ALEGEREA SUBIECTULUI SI A OBIECTULUI IN STRUCTURA DE SUPRAFATA. CAZURILE SUNT RELATII SUBIACENTE SEMANTICO!SINTACTICE CARE IDENTIFICA ROLUL UNITATILOR NOMINALE IN RAPORT CU PREDICATIA.ELE REPREZINTA UN ANSAMBLU FINIT DE UNIVERSALII ALE SUBSTANTEI. FORMA CAZURILOR ESTE EXPRESIA LOR IN STRUCTURA DE SUPRAFATA(DESINENTE,PREPOZITII). LISTA CAZURILOR VARIAZA DE LA UN AUTOR LA ALTUL SI DE LA O LUCRARE LA ALTA. IN LUCRAREA$$THE CASE OF CASE(1968) SUNT ENUMERATE: AGENITIVUL(A)=CAZUL INSTIGATORULUI ANIMAT AL ACTIUNII INSTRUMENTALUL(I)=CAZUL FORTEI INANIMATE SAU AL OBIECTULUI IMPLICAT CAUZAL IN ACTIUNEA SAU STAREA DESCRISA DE VERB DATIVUL(D)=CAZUL ANIMATULUI AFECTAT DE STAREA SAU ACTIUNEA IDENTIFICATA DE VERB FACTITIVUL(F)=CAZUL OBIECTULUI SAU AL FIINTEI CE REZULTA DIN ACTIUNEA SAU STAREA 2DESCRISA DE VERB LOCATIVUL(L)CAZUL CARE EXPRIMA LOCUL SAU ORIENTAREA SPATIALA A STARII SAU ACTIUNII IDENTIFICATA DE VERB OBIECTIVUL(O)=CAZUL CEL MAI NEUTRU DIN PUNCT DE VEDERE SEMANTIC,NEIDENTIC CU OBIECTUL DIRECT SAU CU ACUZATIVUL,CARE REPREZINTA ORICE NUME AL CARUI ROL IN ACTIUNEA SAU STAREA DESCRISA DE VERB E DAT DE INTERPRETAREA SEMANTICA A VERBULUI INSUSI. PE PARCURS AU MAI FOST MENTIONATE CAZURILE COMITATIV,BENEFACTIV,TEMPORAL,LA CARE S!A RENUNTAT.

PRAGMATICA ESTE DOMENIUL COMPLEMENTAR SEMANTICII AL CARUI OBIECT IL CONSTITUIE

CONTRIBUTIA CONTEXTULUI LA PROCESUL DE SEMNIFICARE PRIN LIMBAJ.PRAGMATICA SE DEFINESTE PRIN CATEVA ELEMENTE: DISTINGEREA CONSECVENTA A PROCESULUI EMITERII DE ACELA AL RECEPTARII ENUNTURILOR,REZULTAT AL CONSIDERARII LIMBII PRIN PRIZMA FUNCTIEI SALE PRIMORDIALE,COMUNICAREA. ROLUL ESENTIAL ATRIBUIT CONTEXTULUI IN PROCESUL COMUNICARII.DEFINITIA PRAGMATICA A NOTIUNII DE CONTEXT INCLUDE PE LANGA FACTORII LINGVISTICI SI FACTORI EXTRALINGVISTICI FOLOSIREA LIMBII ESTE FORMA DE BAZA A COMPORTAMENTULUI SOCIAL,CARACTERIZATA PRIN INTENTIONALITATE SI RATIONALITATE.COMUNICAREA VERBALA PUNE IN FUNCTIUNE NU NUMAI FILTRUL GRAMATICALITATII CI SI FILTRUL REUSITEI SI AL EFICIENTEI COMPETENTA PRAGMATICA INCLUDE O LATURA COMUNICATIVA REFERITOARE LA ANSAMBLUL PRINCIPIILOR SI CONVENTIILOR CARE GUVERNEAZA COMUNICAREA SI O LATURA SOCIALA REFERITOARE LA CAPACITATEA DE FOLOSIRE STRATEFICA A COMPETENTEI COMUNICATIVE. CONCEPTE DE BAZA ALE PRAGMATICII FIECARE ENUNT ROSTITI IN CADRUL UNEI CONVERSATII ESTE UN ACT VERBAL IN A CARUI STRUCTURA POATE FI IDENTIFICATA O COMPONENTA LOCUTIONARA,UNA ILOCUTIONARA SI UNA PERLUCOTIONARA. ACTELE LOCUTIONARE SUNT INDEPENDENTE DE CONTEXTUL COMUNICATIV SI DE SITUATIA DE COMUNICARE ACTELE ILOCUTIONARE ASOCIAZA CONTINUTUL PROPOZITIONAL AL ENUNTURILOR O FORTA CONVENTIONALA SPECIFIC,DETERMINATA DE INTENTIILE COMUNICATIVE FORTA ILOCUTIONARA DESEMNEAZA FELUL IN CARE ESTE LUAT UN ENUNT DE CATRE PARTICIPANTII LA SCHIMBUL VERBAL(RUGAMINTE,SCUZA,ETC) PRINCIPIUL COOPERATIV PRESUPUNE FORMULAREA INTERVENTIILOR FIECARUI PARTICIPANT LA UN SCHIMB VERBAL IN CONCORDANTA CU OBIECTIVUL SAU DIRECTIA ACTIVITATII COMUNICATIVE RESPECTIVE.PRINCIPIUL SE CONCRETIZEAZA SUB FORMA A " MAXIME: MAXIMA CANTITATII RECLAMA FURNIZAREA DE CATRE COLOCUTORI A TUTUROR INFORMATIILOR NECESARE IN RAPORT CU OBIECTIVUL CONVERSATIONAL SI CU STADIUL DISCUTIEI. CONTRIBUTIA FIECARUI PARTICIPANT LA SCHIMBUL VERBAL TREBUIE SA FURNIZEZE INTREAGA CANTITATE DE INFORMATIE NECESARA. MAXIMA CALITATII CERE CA PARTICIPANTII SA SPUNA NUMAI CE CRED CU ADEVARAT MAXIMA RELEVANTEI CERE CA INTERLOCUTORII SA NU FACA DECAT INFORMATII LEGATE STRICT DE SUBIECTUL DISCUTAT. MAXIMA MANIEREI SE REFERA LA MODUL IN CARE TREBUIE FORMULATE INTERVENTIILE IN CADRUL UNUI SCHIMB VERBAL,RECLAMAND CLARITATEA MANIFESTATE PRIN:EVITAREA OBSCURITATII EXPRESIEI,A AMIBIGUITATII,A PROLIXITATII PRECUM SI STRUCTURAREA LOGICA A ENUNTURILOR.