Studiul lichidelor biologice n perspectiv interdisciplinar

Cuprins
Capitolul 1. Fizica strii lichide........................................................................................................................2 3. Dinamica lichidului ..................................................................................................................................2 - Noiuni de static....................................................................................................................................2 - Ecuaia de continuitate...........................................................................................................................2 - Ecuaia lui Bernoulli..............................................................................................................................3 - Fluide reale: vscozitate, turbulen.......................................................................................................4 4. Fenomene caracteristice lichidelor...........................................................................................................6 - Fenomene de trans ort...........................................................................................................................! "i#uzia $i sedimentarea ......................................................................................................................% &scozitatea $i conductibilitatea termic ...........................................................................................' - Fenomene de su ra#a: .........................................................................................................................' (ensiunea su er#icial........................................................................................................................' )ontactul lic*id-solid: adeziunea $i ca ilaritatea ............................................................................+, -etode de msurare a tensiunii su er#iciale.....................................................................................+2 5. Coloi i......................................................................................................................................................!3 - )aracteristici .enerale..........................................................................................................................+3 - /naliza dis ers a coloizilor................................................................................................................+0 Capitolul 2. Lichide biologice.........................................................................................................................17 !. "pa n organismul viu..............................................................................................................................!# - 1e artiia a ei 2n or.anism..................................................................................................................+% - "e lasarea a ei 2n or.anism................................................................................................................+3 - Ec*ilibrul *idric al or.anismului ........................................................................................................+3 - -surarea distribuiei a ei 2n or.anism...............................................................................................2+ 2. S$ngele.....................................................................................................................................................23 ..........................................................................................................................................................23 - )om oziia $i #unciile sn.elui...........................................................................................................24 - 4ro rieti #izico-c*imice.....................................................................................................................2! - Ec*ilibrul acido-bazic al sn.elui........................................................................................................2' - Elementele sn.elui.............................................................................................................................3, 4lasma san.uin................................................................................................................................3, 5ematiile ..........................................................................................................................................32 6ru ele san.uine. (rans#uzia...........................................................................................................34 7eucocitele........................................................................................................................................3! (rombocitele.....................................................................................................................................3% - )irculaia sn.elui................................................................................................................................3' 3. "lte lichide biologice...............................................................................................................................3% - 8rina.....................................................................................................................................................33 - 9ucuri di.estive....................................................................................................................................4, 9aliva................................................................................................................................................4+ 9ucul .astric......................................................................................................................................4+ 9ucul ancreatic................................................................................................................................4+ Bila....................................................................................................................................................4+ 9ucul intestinal..................................................................................................................................4+ - 7im#a....................................................................................................................................................4+ - 7ic*idul ce#alora*idian........................................................................................................................42 /ctivitatea +. "eterminarea vscozitii a ei...................................................................................43 /ctivitatea 2. "eterminarea coe#icientului de tensiune su er#icial rin metoda stala.mometric.40

Capitolul 1. Fizica strii lichide

3. Dinamica lichidului
- Noiuni de static Numim #luid un cor ale crui ri se ot de lasa cu u$urin unele #a de altele. 7ic*idele #ac arte din aceast clas care mai cu rinde $i substanele .azoase. 7ic*idele sunt #oarte uin com resibile, s re deosebire de .aze unde coe#icientul de com resibilitate este semni#icativ. -i$carea rilor de #luid unele #a de altele se realizeaz 2n .eneral cu #recare, ro rietatea caracteristic numindu-se viscozitate. :n studiul mi$crii #luidelor se ale.e mai 2nti cazul ideal 2n care li sesc #orele de #recare ;#luidul este considerat ideal<, ca a oi modelul s #ie com letat. -i$carea #luidelor este di#erit ca structur de mi$carea solidelor, ca urmare trebuie o serie de mrimi #izice caracteristice. "ensitatea este masa unitii de volum = & = ' $i se msoar 2n >.=m3. 9e oate de#ini $i .reutatea s eci#ic ca .reutatea unitii de volum = ( = ' = g care se msoar 2n N=m3. la o tem eratur dat densitatea lic*idelor este ractic constant. 4e #iecare element de su ra#a 2n interiorul #luidului se e?ercit o #or er endicular e su ra#a $i inde endent de orientarea su ra#eei: r r dF = pdS ;%+< 2 -rimea p se nume$te resiune $i se msoar 2n N=m @4a 2n 9.A. Fiecare tur de solid e?ercit o resiune asu ra celor de nivel in#erior, ast#el c o coloan de lic*id de 2nlime h va e?ercita o resiune p = gh , numit resiune *idrostatic. /lte uniti de resiune, #olosite curent, sunt: torrul sau milimetrul coloan de mercur, datorat unei coloane de + mm de mercur la ,B) $i cm .ravitaional standard: +(orr@+mm 5.C+33,3 4a. atmos#era #izic, datorat stratului .azos alctuit de atmos#era 4mntului: + atm@+,+320 4a @ %!, (orr. 1elativ la resiune sunt dou le.i #undamentale: legea lui )ascal: resiunea e?ercitat din e?terior la su ra#aa unui lic*id incom resibil se transmite cu aceea$i intensitate 2n toate direciile din lic*id. legea lui "rhimede: 8n cor cu#undat 2ntr-un #luid este 2m ins de Dos 2n sus cu o #or e.al cu .reutatea volumului dezlocuit de cor . - Ecuaia de continuitate -i$care #luidului este caracterizat rin distribuia vitezelor $i a resiunilor r r r r entru #iecare unct al #luidului: v = v ( r , t ) $i p = p ( r , t ) . "ac viteza $i resiune nu de ind de tim , atunci cur.erea este staionar sau 2n re.im ermanent.

E linie de curent este curba a crei tan.ent 2n orice unct este direcia vitezei #luidului 2n acel unct. (otalitatea liniilor de curent care trec rin unctele unui contur 2nc*is se nume$te tub de curent. :n re.imul staionar de cur.ere articulele #luidului nu ot ie$i dintr-un tub de curent, iar straturile de #luid alunec lin unul #a de cellalt ;#r variaii bru$te de vitez<. -asa de #luid coninut de un volum arbitrar ' de #luid mr.init de o su ra#a 2nc*is S, este: r ;%2< dm = ' ( r , t ) d' Scderea, res ectiv mrirea masei coninute 2n su ra#aa 9 2n unitate de tim este e.al cu #lu?ul de mas care iese, res ectiv intr rin su ra#a, ca e? resie a le.ii de conservare a masei. :n urma calculelor matematice se obine ecua*ia de continuitate: :n cazul 2n care cur.erea este staionar rimul termen se anuleazF a licnd ecuaia %3 2ntre dou seciuni S! $i S2 ;#i.ura ++<, se obine: +m = +v+S+ = 2 v2 S2 = const. ;%4< +m #iind debitul de mas al tubului de curent. 4entru lic*ide incom resibile ,@const. $i se obine o relaie de invers ro orionalitate 2ntre su ra#aa seciunii $i viteza de cur.ere: v+S+ = v2 S 2 = const.
r + v = , t

;%3<

Fi.ura ++. )ur.erea laminar 2ntr-un tub de curent. G0H

- Ecuaia lui Bernoulli )onsiderm un #luid ideal $i un tub de curent in#init de subire, delimitat la ca ete de dou seciuni dS! $i dS2 $i a licm cantitii de #luid delimitate ast#el teorema variaiei ener.iei mecanice ;#i.ura +2<.

Fi.ura +2. )ur.erea laminar 2ntr-un tub de curent.

9unt evideniate dou elemente de volum de masa e.al $i mrimile caracteristice: oziie h!, h2, resiune static p!, p2, seciune dS!, dS2, vitez v!, v2 G!H

:n intervalul de tim dt sistemul se de laseaz de-a lun.ul tubului din oziia /B 2n oziia /IBI, ec*ivalent cu de lasarea oriunii //I 2n oriunea BBI. &ariaia ener.iei mecanice este:
d- = + 2 dm ( v2 v+2 ) + dmg ( h2 h+ ) 2

;%0<

care trebuie s #ie e.al cu lucrul mecanic al #orelor de resiune e?ercitate asu ra sistemului: d. = F+ds+ F2 ds2 = p+dS+ds+ p2 dS 2 ds2 = p+d' p2 d' ;%!< Jinnd cont c dm/,d' din cele dou ecuaii se obine K 2n absena vscozitii:
+ p + v 2 + gh = const. 2

;%%<

9uma conine trei termeni, #iecare cores unztor unui ti de resiune: resiunea static, resiunea dinamic $i resiunea de oziie sau L otenialM. 7e.ea lui Bernoulli se enun ast#el: presiunea total ntr0un 1luid ideal este constant de0a lungul unei linii de curent. /ceast le.e are numeroase a licaii din care enumerm tubul Bunsen, trom a de a , inDectorul, ulverizatorulF de asemenea se ot monta tuburi de construcie s ecial e conducte de #luid entru a se utea msura una sau mai multe com onente ale resiunii totale, si de aici alte mrimi #izice cum ar #i viteza de cur.ere. - Fluide reale: vscozitate, turbulen 7a viteze nu rea mari cur.erea #luidelor este laminar, adic 2n straturi aralele, cu linii de curent bine determinate care nu se intersecteaz. 7a viteze mai mari mi$carea devie turbulent, nere.ulat, oriuni de #luid amestecndu-se $i #ormnd vrteDuri ;#a t valabil $i la #luide ideale<. :n cazul #luidelor reale de lasarea straturilor de #luid unele #a de altele se realizeaz cu #recare, ast#el c straturile care se mi$c mai ra id le vor antrena e cele mai lente, iar acestea din urm vor #rna straturile care se mi$c mai re ede. Ecuaia lui Bernoulli entru #luide reale trebuie s ia 2n calcul $i lucrul mecanic al #orelor de #recare, ast#el c 2ntre resiunea total din starea iniial + $i resiunea total din starea #inal 2 avem relaia: 7ucrul mecanic al #orelor de #recare, 21 , #iind ne.ativ, resiunea total 2ntrun tub de curent se mic$oreaz. / ariia acestor #ore, situate 2n lanele de lunecare, se e? lic rin variaia de im uls a straturilor datorit trecerii moleculelor dintr-un strat 2n altul. 4resu unem c direcia de cur.ere a #luidului este aceea$i entru toate straturile de #luid, iar viteza de cur.ere variaz ca modul numai e direcie er endicular e direcia de cur.ere ;#i.ura +3<.
2 + 2 + p2 + v2 + gh2 = p+ + v+2 + gh+ + 1 2 2 '

;%'<

Fi.ura +3. 6radientul de vitez datorat vscozitii G!H

Fora de #recare intern care a are e unitatea de su ra#a este direct ro orional cu .radientul vitezei e o direcie normala la directia de cur.ere ;le.ea lui NeNton<:
=
dF dv = dS d

;%3<

)oe#icientul de ro orionalitate 3 este coe#icientul de viscozitate dinamic $i de inde de natura #luidului $i de tem eratur. 4entru lic*ide 3 are ordinul a +,-3 da4 ;unde + 4 ;4oise< @ ,,+ >.Om-+Os-+<, iar la .aze este cu dou ordine de mrime mai mic. 9e oate de#ini si un coe#icient de viscozitate cinematic rin ra ortarea la densitate: = , cu ordinul de mrime de +,-! 9t ; unde + 9t ;9to>es< @+,-4 m2Os-+< entru lic*ide $i +,-0 9t entru .aze. E?istena vscozitii oate #i artat u$or e? erimental sus endnd de un #ir un disc sau cilindru alturi de care se rote$te un alt disc sa u cilindru ;#i. +4<.

Fi.ura +4. "is ozitive care un 2n eviden e?istena vscozitii G!H

4entru studiul cur.erii laminare a unui #luid real 2ntr-un tub, trebuie inut cont c viteza de cur.ere nu este aceea$i 2n orice unct al unei seciuni 2n tubul considerat. 4entru un calcul e?act al modului cum variaz viteza trebuie inut cont c distribuia vitezei are #orm radial cu valoarea minim , 2n a ro ierea eretelui $i valoarea ma?im c*iar 2n centrul tubului. "elimitm un tub de raz r ;#i.ura +0<. /su ra #luidului din acest tub acioneaz #orele de resiune de la e?tremiti cu rezultanta p+ r 2 p2 r 2 $i #ora intern de #recare e su ra#aa lateral datorat vscozitii 2 rl = 2 rl
este #ora de #recare intern e unitatea de su ra#a, l este lun.imea tubului, P
dv ;unde dr

este coe#icientul de vscozitate, on#orm #i.urii +0<. 9e e.aleaz cele dou #ore $i

se inte.reaz ecuaia, innd cont de cazurile e?treme $i se obine o distribuie a vitezelor arabolic:
v( r) = p+ p2 2 2 ( 5 r ) 4l

;',<

cu viteza ma?im 2n centru ;r/6<, $i o vitez medie de dou ori mai mic dect viteza ma?im.

Fi.ura +0. "istribuia vitezelor 2ntr-un tub de curent ;#ormula lui 4oiseuille< G!H

:n cazul tuburilor lar.i , datorit turbulenei, distribuia vitezelor arat ca $i cum #recarea cu ereii ar a#ecta numai straturile a ro iate de erei. )nd un cor se mi$c 2ntr-un #luid la su ra#aa sa ader un strat subire de #luid, antrenat de cor . :n re.im laminar stratul este relativ subire $i se nume$te strat limit. )u aDutorul le.ii lui NeNton se oate determina #ora de #recare 2ntm inat de cor din artea #luidului ;le.ea lui 9to>es<: F = Clv ;'+< unde v este viteza cor ului, l este dimensiunea liniar caracteristic a acestuia, 3 este coe#icientul de viscozitate, iar C este un #actor de ro orionalitate de endent de #orma .eometric a cor ului. 4entru o s#er se obine #ormula lui 9to>es: F = ! rv . )irculaia sn.elui oate #i considerat laminar deoarece maDoritatea vaselor de sn.e au diametrul mic, cur.erea turbulent #iind caracteristic tuburilor cu diametru mai mare $i vitezelor de trans ort ridicate. E?ce ie de la cur.erea laminar #ac aorta $i artera ulmonar, care tind s dezvolte turbulen 2n momentul cnd este om at sn.ele rin ele. "e asemenea cur.erea turbulent oate a are 2n cazuri atolo.ice, la 2n.ustarea arterelor sau dis#uncii ale valvelor inimii G33H. &aloarea coe#icientului de viscozitate entru sn.e $i lasma san.uin este rezentat 2n ca itolul urmtor.

4. Fenomene caracteristice lichidelor

)*iar dac unele #enomene se 2ntlnesc $i 2n cazul altor stri de a.re.area substanei, 2n cazul lic*idelor acestea se mani#est 2ntr-un mod caracteristicF de asemenea au un .rad de a licabilitate 2nalt, #iind 2ntlnite 2n rocese biolo.ice. - Feno ene de transport 9unt #enomene care a ar mai ales 2n stri de neec*ilibru, arametri termodinamici #iind de endeni de tim , iar neuni#ormitile dnd na$tere la #lu?uri termodinamice.

Difuzia i sedimentarea Di1u ia este #enomenul de trans ort cores unztor de lasrii moleculelor 2ntre dou re.iuni 2n care concentraiile moleculare ale acestora sunt di#erite 2n absena unor #ore e?terne. 9ensul de trans ort este acela de a ec*ilibra concentraiile moleculare 2n cele dou re.iuniG22H. "i#uzia se e? lic rin mi$carea de a.itaie termic a moleculelor, de aceea este cu att mai intens cu ct tem eratura este mai mare. "i#uzia are loc entru orice stare de a.re.are, inclusiv la .aze, unde are loc cu o vitez mai mare dect la lic*ide, ct $i la solide unde viteza de di#uziune este #oarte mic, c*iar la tem eraturi mari "in unct de vedere matematic di#uza oate #i descris de le.ile lui Fic>: prima lege: Flu?ul de di#uziune ;7 / numrul de articule care traverseaz unitatea de su ra#a 2n unitatea de tim < este ro orional cu .radientul concentraiei articulelor ;c<: 7e.ea este valabil atunci cnd .radientul de concentraie se streaz constant 2n tim ;di#uzie staionar<. )oe#icientul de di#uziune ;di#uzibilitatea< D este ro orional cu tratul vitezei articulelor di#uzate, care de inde de tem eratur, cu vscozitatea #luidului $i de dimensiunea liniar a articulelor di#uzate. 4entru articule s#erice avem rela*ia -instein8Smolucho9s:i;24<:
D= := ! r r c 7 = Dc , 2n cazul unidimensional 7 = D 4

;'2<

;'3<

a doua lege: numit $i ecuaie de di#uzie: 8n caz articular de di#uzie 2l re rezint osmo a, roces rin care, 2n cazul a dou soluii cu concentraii di#erite se arate de o membran semi ermeabil la molecule mici cum ar #i a a, moleculele ermeabile trec rin membran din zone cu concentraie mic s re zone cu concentraie mare. 4rocesul induce la nivelul membranei o resiune su limentar, numit resiune osmotic, care oate duce la ru erea membranei la valori rea mari. Esmoza este deosebit de im ortant 2n rocesele biolo.ice unde solventul este a a $i este rinci alul #enomen de trans ort la nivelul membranei celulare. /tunci cnd de lasarea moleculelor are loc sub aciunea unor #ore e?terioare #enomenul oart numele de sedimentare. 9e oate .si o #orm .eneral entru ecuaia sedimentrii:
5= ln 1 dc F Q + + c = & (+ v ) c c d4 m c c 2c = D 2 c , 2n cazul unidimensional = D 2 t t 4

;'4<

;'0<

unde c este concentraia com onentei care sedimenteaz, F este #ora e?tern ce acioneaz asu ra unei mase m, 1 este coe#icientul de activitate c*imic, & este masa molecular, iar v> este volumul arial molar al com onentei. Fora e?tern oate #i #ora de .reutate, 2n care caz sedimentarea are loc entru intervale de tim mariF 2n cele mai multe situaii este #olosit centri#u.area

entru a obine #orte e?terne mari, ast#el 2nct tim ul de sedimentare s #ie redus substanial. Vscozitatea i conductibilitatea termic '$sco itatea oate #i rivit ca un #enomen de trans ort al im ulsului de la un strat de #luid la altul. :n a#ar de coe#icientul de vscozitate ro riu-zis, descris de ecuaia %3, 2n teorie se mai #olosesc coe#icientul de vscozitate volumic 3v $i coe#icientul de vscozitate de rotaie 3r, toi #iind ozitivi. "e multe ori se #olose$te coe#icientul de viscozitate de ordinul 2: v . 8n alt #enomen de trans ort este termodi1u ia: #enomenul de se arare a com onentelor unui amestec sun aciunea unui .radient de tem eratur. 1elaia dintre #lu?ul de cldur 7 $i .radientul de tem eratur este similar ecuaiei ? #iind 2n acest caz coe#icientul de conductibilitate termic. /ceasta oate #i bine determinat dac se a lic modelul structurii semni#icative la lic*ide, deci rin calculul e baza valorilor din modelul cor ului solid $i modelul de .az. - Feno ene de supra!a: Tensiunea superficial (ensiunea su er#icial este cauzat de atracia dintre moleculele lic*idului rin intermediul #orelor intermoleculare. :n interiorul masei lic*idului, #iecare molecul este tras 2n e.al msur 2n toate direciile de ctre moleculele 2nvecinate, ce au ca rezultant o #or nul. 7a su ra#aa lic*idului, moleculele sunt trase 2ns re interior de alte molecule a#late 2n adncimea lic*idului $i nu att de intens de moleculele din mediul 2nvecinat ;#ie el vid, aer sau un alt lic*id<. /st#el, toate moleculele de la su ra#a sunt su use unei #ore rezultante de atracie molecular 2ndre tate s re interior, ec*ilibrat 2n cellalt sens doar de rezistena la com resie a lic*idului, ceea ce 2nseamn o #or rezultatant nul. E?ist, 2ns, o #or ce determin diminuarea su ra#eei, $i 2n acest sens, su ra#aa unui lic*id se aseamn cu o membran elastic. /st#el, lic*idul se adun n cnd aDun.e s aib cea mai mic su ra#a local osibil. )a rezultat al minimizrii ariei, su ra#aa unui lic*id va relua #orma cea mai uni#orm e care o oate avea ;demonstraia matematic a #a tului c #ormele Luni#ormeM minimizeaz aria su ra#eei se bazeaz e ecuaia EulerK7a.ran.e<. )um orice curbur a #ormei su ra#eei duce la mrirea ariei, va rezulta $i o ener.ie mai mare. :n consecin, su ra#aa va 2m in.e 2na oi 2ns re orice curbur 2n acela$i #el 2n care o min.e 2m ins la deal va 2m in.e 2na oi entru a-$i mimiza ener.ia otenial .ravitaional. "intre toate cor urile .eometrice, #orma s#eric osed, la un volum determinat, cea mai mic arie. "in acest motiv, sc*imbarea #ormei nes#erice a unei mase determninate de lic*id 2ntr-o #orm s#eric, atra.e du sine mic$orarea ariei su ra#eei de delimitare a lic*idului de mediul 2nconDurtor. 4rin urmare, e#ectul
r = 7 = ? = , 2n cazul unidimensional 7 = ? 4 2 3

;'!<

#orelor resiunii moleculare, sub in#luena crora lic*idul ia #orma s#eric, este analoa. aciunii care ar a rea dac su ra#aa lic*idului ar re rezenta o membran elastic ce tinde s se contracte ;strn.<. Fenomenele #izice determinate de e?istena resiunii moleculare se ot e? lica rin a licarea modelului unei ast#el de membrane su er#iciale care delimiteaz volumul lic*idului studiat, de mediul su 2nconDurtor. 4entru meninerea unei membrane 2ntins 2n ec*ilibru static, la mar.inea ei trebuie s e?iste o #or F, tan.ent la su ra#aa lic*idului $i normal la mar.inea su ra#eeiF care se nume$te 1or* de tensiune super1icial ;#i.ura +!<.

Fi.ura +!. -odi#icarea su ra#eei unei elicule #ormate e un cadru dre tun.*iular datorit unei #ore F G0H

/ceast #or este direct ro orional cu lun.imea 2l a mar.inii membranei de lic*id ;membrana are dou #ee< $i cu un coe#icient de ro orionalitate, numit coe1icientul de tensiune super1icial, re rezentat rin simbolul @ $i care de inde de natura lic*idului. )oe#icientul este de#init de #ormula:
=
F 2l

;'%<

E de#iniie ec*ivalent entru coe#icientul de tensiune su er#icial, util 2n termodinamic, este lucrul mecanic e#ectuat e unitatea de su ra#a. /st#el, entru a cre$te aria su ra#eei libere a unei mase de lic*id cu o cantitate, A", este necesar o cantitate de lucru mecanic @A". /cest lucru mecanic se trans#orm 2n ener.ie otenial. )um sistemele mecanice izolate 2ncearc s .seasc o stare de ener.ie otenial minim, otrivit rinci iului minimei aciuni, o ictur liber de lic*id reia 2n mod natural o #orm s#eric, #orm de su ra#a minim entru un volum dat. 8nitatea de msur entru coe#icientul de tensiune su er#icial este N=m sau 2 R=m . "atorit tensiunii su er#iciale la nivelul unei su ra#ee libere curbate ;#i.ura +%< a are o di#eren de resiune:

Fi.ura +%. E su ra#a lider curbat . sunt re rezentate dimensiunile su ra#eei $i #orele care acioneaz e #iecare latur G2!H + + p = + 5 5 B 4

;''<

unde: 54 $i 5B sunt razele de curbur du #iecare a? aralel cu su ra#aa. :n cazul unei elicule s#erice cele dou raze sunt e.ale. (abelul de mai Dos arat cum cre$te resiunea intern a icturii de a cu scderea razei. 4entru icturi nu #oarte mici e#ectul este ne.liDabil, dar di#erena de resiune devine enorm atunci cnd icturile aDun. la dimensiuni moleculare.
Tabelul I. &ariaia resiunii entru icturi de a de raze di#erite 2n condiii standard de resiune $i tem eratur G2!H 1aza icturii + mm ,,+ mm + Sm +, nm T ;atm< ,,,,+4 ,,,+44 +,43! +43,!

)oe#icientul de tensiune su er#icial de inde de tem eratur, ca urmare recizarea valorii acestui coe#icient trebuie urmat de tem eratura la care s-a #cut determinarea. )ea mai .eneral #orm de variaie este dat de #ormula 6u..en*eim-UataVama:
= = , + =c
n

;'3<

unde W, este o constant a inter#eei ;coe#icientul de tensiune su er#icial la , U<, =c este tem eratura critic, iar n este un coe#icient care entru #ormula ro us de EXtvXs ia valoarea +. :n cazul soluiilor, solvaii ot avea e#ecte asu ra tensiunii su er#iciale 2n #uncie de structura lor: e#ect redus sau ine?istent, cum e cazul za*rului cre$tere a tensiunii su er#iciale, ca la srurile anor.anice scderea ro.resiv a tensiunii su er#iciale, ca la alcooli scderea tensiunii su er#iciale n la un unct dincolo de care nu mai au nici un e#ect, cum este cazul sur#actanilor. Contactul lichid-solid: adeziunea i capilaritatea )um nici un lic*id nu oate e?ista 2ntr-un vid er#ect erioade lun.i de tim din cauza eva orrii ra ide, su ra#aa oricrui lic*id este o inter#a 2ntre acel lic*id $i un alt mediu. 9u ra#aa unui lac, de e?em lu, este o inter#a 2ntre a a din lac $i aer. /tunci, tensiunea su er#icial nu este doar o ro rietate a lic*idului, ci o ro rietate a inter#eei lic*idului cu un alt mediu. "ac un lic*id este 2ntr-un reci ient, atunci 2n a#ara inter#eei lic*id=aer la su ra#aa de sus, e?ist $i o inter#a 2ntre lic*id $i ereii reci ientului. (ensiunea su er#icial 2ntre lic*id $i aer este de re.ul mai mare dect tensiunea su er#icial de la contactul cu ereii reci ientului. Yi acolo unde se 2ntlnesc dou su ra#ee, .eometria lor trebuie s #ie 2n a$a #el ca toate #orele s #ie 2n ec*ilibru.

)nd cele dou su ra#ee se 2ntlnesc, ele #ormeaz un un.*i de racordare C, care este un.*iul e care tan.enta la su ra#a 2l #ace cu su ra#aa solid. "ia.rama din #i.ura +' rezint dou e?em le. Forele de tensiune sunt rezentate entru inter#aa lic*id-aer, inter#aa lic*id-solid $i inter#aa solid-aer. :n e?em lul din stn.a, di#erena dintre tensiunile su er#iciale lic*id-solid $i solid-aer, @ls0@sa, este mai mic dect tensiunea su er#icial lic*id-aer, @la, dar totu$i ozitiv in tim ce in e?em lul din drea ta di#erena dintre tensiunile su er#iciale lic*id-solid $i solidaer, @ls0@sa este ne.ativ.

Fi.ura +'. Forele 2n unctul de contact entru un un.*i de contact mai mare de 3,B ;stn.a< $i mai mic de 3,B ;drea ta< G2!H

:n dia.ram, att #orele verticale ct $i cele orizontale trebuie s se anuleze e?act 2n unctul de contact. )om onenta orizontal a lui 1la este anulat de #ora de adeziune 1", iar com onenta vertical trebuie s anuleze 1sa01ls. 8n.*iul de racordare are cteva cazuri articulare: dac e mai mic de 3,B atunci s unem c lic*idul ud ereii vasului, iar dac este mai mare dect 3,B s unem ca nu ud ereii vasului. 8n caz deosebit este inter#aa a -ar.int unde un.*iul este e?act 3,B, deci di#erena de tensiune su er#icial lic*id-solid=solid-aer este e?act zero. :n tuburi subiri ;ca ilare< datorit acestui un.*i de racord su ra#aa de se araie lic*id=aer este de #orm s#eric $i atunci a are o resiune su limentar care va duce la ridicarea nivelului de lic*id entru lic*idele care ud vasul $i la scderea nivelului entru lic*idele care nu ud ereii vasului ;#i.ura +3<.

Fi.ura +3. (uburi ca ilare G2!H

:nlimea la care urc ;coboar< lic*idul 2n tubul ca ilar este dat de:

h=

2 cos gr 2 cos gr

;3,< ;3+<

)nd un.*iul de racordare este , sau +',B se obine le.ea lui Rurin:
h=

Metode de msurare a tensiunii superficiale :ntruct tensiunea su er#icial are numeroase e#ecte, e?ist mai multe ci de a o msura. -etoda o tim de inde de natura lic*idului msurat, de condiiile 2n care se msoar tensiunea $i de stabilitatea su ra#eei la de#ormare G2!H. &etoda inelului du DoEB: -etoda tradiional utilizat entru msurarea tensiunii su er#iciale sau inter#aciale. 4ro rietile su ra#eei le.ate de umezire au o in#luen restrns asu ra acestei te*nici. 9e msoar #ora ma?im e?ercitat de su ra#a asu ra inelului care este 2n ec*ilibru e su ra#aa unul lic*id. F versiune minimi at a metodei Du DoEB utilizeaz un ac metalic cu diametru mic 2n loc de inel, 2n combinaie cu o microbalan de mare sensibilitate entru msurarea #orei ma?ime. /vantaDul acestei metode este acela c se ot msura volume #oarte mici ; n la ordinul zecilor de microlitri< cu #oarte mare recizie, #r a trebui s se e#ectueze corecii entru #lotabilitate ; entru un ac cu .eometria corect<. :n lus, msurarea se oate e#ectua #oarte ra id, 2n minim 2, de secunde. &etoda plcilor .ilhelmB: E metod universal otrivit entru msurarea tensiunii su er#iciale e intervale de tim lun.i. E lac vertical de erimetru cunoscut se ata$eaz la o balan, $i se msoar #ora datorat umezirii. &etoda rota*iei picturii: /ceast te*nic este ideal entru msurarea tensiunilor inter#aciale mici. 9e msoar diametrul unei icturi de lic*id mai u$or a#lat 2ntr-un alt lic*id cu densitatea mai mare 2n tim ce ambele se rotesc 2n interiorul unui tub. &etoda picturii: 4rin aceast te*nic se oate msura tensiunea su er#icial c*iar la tem eraturi $i resiuni ridicate. 6eometria unei icturi se analizeaz o tic. &etoda lui 7aeger: E te*nic de msurare entru determinarea tensiunii su er#iciale la durate de e?isten mici ale su ra#eelor. 9e msoar resiunea ma?im a unei bule de .az ;aer< su#late rintr-un tub ca ilar. &etoda volumului picturii: E metod entru determinarea tensiunii inter#aciale ca #uncie de vrsta inter#eei. 8n lic*id cu o densitate este om at 2ntrun al doilea lic*id cu o densitate di#erit $i se msoar tim ul 2ntre #ormarea icturilor. &etoda creGterii n tub capilar: )a tul unui tub ca ilar este scu#undat 2ntr-o soluie. :nlimea n la care urc soluia 2n interiorul tubului ca ilar este le.at de tensiunea su er#icial. &etoda stalagmometric: E metod ce const 2n cntrirea $i analizarea unei icturi de lic*id.

 &etoda picturii legateH E metod de determinare a tensiunii su er#iciale $i a densitii rin lasarea unei icturi e un substrat $i msurarea un.*iului de contact. &aloarea coe#icientului de tensiune su er#icial entru o serie de lic*ide este rezentat 2n tabelul alturat:
Tabelul II. &aloarea coe#icientului de tensiune su er#icial entru unele lic*ide G34,30H Lichidul Temperatura (C Coe!icientul de tensiune super!icial ("#m -ercur 2, ,.,4% Benzen 2, ,.,23 6licerin 2, ,.,!3 / 2, ,.,%3 / +,, ,.,03 9n.e 3% ,.,0' 4lasm 3% ,.,4' 4lasm 2, ,.,02

:n cazuri atolo.ice valoarea coe#icientului de tensiune su er#icial entru lasma san.uin este mai redus dect valoarea normal la o tem eratur dat.

5. Coloizi
- Caracteristici "enerale :n cazul unui lic*id ur si c*iar 2n cazul unor soluii mono#azice omo.ene, adic se a#l 2ntr-o sin.ur stare de a.re.are $i nu conine discontinuiti. :n multe situaii reale avem de-a #ace cu sisteme oli#azice sau dis erse 2n care avem un mediu de dis ersie ;lic*id< care e com onenta rinci al a sistemului $i dis ersoizi care sunt #aze distincte de dimensiuni variabile dis ersate 2n mediul de dis ersie. 9e numesc coloi i sau sisteme coloidale sistemele dis erse cor usculare , etero.ene sau omo.ene macromoleculare sau micromoleculare, dar cu o su ra#a de se araie a reciabil. )oloizii au im ortan deosebit att 2n te*nic, ct $i 2n medicin, un e?em lu de sistem coloidal #iind c*iar sn.ele, rinci alul #luid din or.anismul viu. 4rinci alele caracteristici ale coloizilor sunt: concentra*ia, dimensiunile ;.eometriceI, masa $i 1orma articulelor. Concentra$ia particulelor coloide este rima caracteristic care oate #i determinat direct e cale e? erimental cu aDutorul unui ultramicrosco . /cest numr este mai mic dect numrul de articule dintr-o soluie molecular, dar mai mare dect 2n cazul unor amestecuri mecanice etero.ene. Numrul relativ mic de articule coloidale e unitatea de volum duce 2n cele mai multe situaii la mani#estri ti ice de instabilitateF coloizii #iind 2n consecin sisteme instabile. "in starea de neec*ilibru sau de ec*ilibru instabil coloizii ot #i sco$i rin di#erite #enomene cum ar #i: 2nvec*irea, destinderea, rela?area etc. E alt consideraie 2n ce rive$te numrul de articule este dat de urmtorul e?em lu: dac avem un coloid care conine +, +, articule=ml, 2ntr-un e$antion de +

Sm3 trebuie s avem +,-2 articule. "eci trebuie realizate cel uin +,, de observaii entru a vedea o articul. "e asemenea a are #enomenul statistic al #luctuaiilor numrului de articule entru #iecare observaie. )oncentraia articulelor oate #i determinat e? erimental rin metode optice ;ultramicrosco ie< sau rin anali a dispers care ermite $i alte determinri. %asa particulelor se oate determina dac se cunoa$te numrul acestora ra ortnd masa total a articulelor dis ersate la numrul acestora. /ceast determinare 2ns nu este dect o a ro?imaie, 2ntruct de cele mai multe ori masele articulelor nu sunt er#ect e.ale. :n aceste condiii este mai indicat calculul masei medii rin metode statistice. 9e cunosc mai multe valori medii ale masei articulelor:

&asa medie numeric: & n =

&asa medie ponderat: & g &asa medie J: & J =

ultima #iind calculat 2n cazul unor sisteme olidis erse. -asa molecular medie a sistemelor coloidale este cu rins 2ntre +, 3 si +,+, uniti atomice de mas, iar numrul mediu de atomi sau molecule sim le dintr-o articul este 2ntre +,3 si +,3. &imensiunile particulelor din sistemele coloidale le situeaz la limita de vizibilitate a microsco ului o tic sim lu, cu valori cu rinse 2ntre + $i +,, nm. /ceste dimensiuni sunt determinante entru caracteristicile sistemului cum ar #i: culoare, rezisten mecanic, resiunea de va ori, $i c*iar unele ro rieti c*imice. /st#el o soluie de aur coloidal oate #i albastr sau albastr-violet entru dimensiuni mari ale articulelor, dar devine ro$ie- ur urie cnd dimensiunile nu de $esc +,-2, nm. -odi#icarea dimensiunilor articulelor coloidale 2n sensul mic$orrii dimensiunilor acestora oate duce la 2mbuntirea unor caracteristici ;.ranulaia #in a cimentului duce la module de rezisten mai mari<. -rimea caracteristic este diametrul mediu al articulelor coloidale sau inversul acestei mrimi, numit $i .rad de dis ersie. :n cazul sistemelor olidis erse se #olose$te o medie statisticF la #el ca $i 2n cazul masei avem mai multe ast#el de medii:

n & n &
i i

n n & = n &
i i i

ni & i

;32< ;33< ;34<

2 i i

3 i 2 i

diametrul mediu numeric: d n =

diametrul mediu ponderat: d g

n n d = n d
i i i

ni di

;30<
4 i 3 i

;3!<

diametrul mediu super1icial: d n = s ;3%< sp unde ssp este su ra#aa s eci#ic ;un #actor e?tensiv al ener.iei su er#iciale, care de inde de scara de observaie<, iar , este densitatea. 9e mai de#ine$te #actorul de neomo.enitate 2n #uncie de masa medie:

u=

&g &n &n

&g &n

;3'<

/ceste mrimi se determin ca $i celelalte ale articulelor coloidale rin metoda analizei dis erse. Forma particulelor coloidale nu este s#eric entru toate cazurile, a$a cum sa considerat 2n cazul cercetrilor iniiale. 9taudin.er Gcitat 2n 3.H ro une o clasi#icare 2n dou mari clase: coloizi s#erici sau s#erocoloizi $i coloizi liniariF dat trebuie inut cont c e?ist $i coloizi cu #orm intermediar care ot rezenta 2n #uncie de condiii 2ntr-o #orm sau alta. "e e?em lu olizobutilena se rezint ca un s#erocoloid cnd este dizolvat 2n dizolvani slabi $i ca un coloid liniar 2n dizolvani buni. E alt clasi#icare du Rin.ensons $i 9traumanis Gcitat 2n 3.H este mai com le?: coloizi izometrici ;s#erocoloizi< o oliedrici o s#erici com aci o 2ncolcii ;.*em< anizometrici o cilindrici scuri o cilindrici lun.i o lai o liniari buclai rami#icai )oloizii s#erici au ro rietile asemntoare cu cele ale soluiilor 2n ceea ce rive$te #enomene cum ar #i vscozitatea di#uzia, resiunea osmoticF coloizii liniari 2n sc*imb se com ort total di#erit, avnd caracteristici s eci#ice. - #naliza dispers a coloizilor /naliza dis ers se re#er la rocedee e? erimentale de determinare a .radului de dis ersie $i a celorlalte caracteristici ale articulelor coloidale. )ele mai .enerale sunt cernerea si #iltrarea, ultra#iltrarea si dializa, recum si sedimentarea. Cernerea 'i !iltrarea se a lic de re.ul la se ararea $i determinarea mrimii articulelor mai mari, care ies din domeniul coloidal ro riu-zis ;Z+,,nm<. )ernerea im lic site cu oc*iuri circulare sau rectan.ulare care ot #i manuale sau mecanice. Filtrele ot #i din #ibre ;*rtie de #iltru sau azbest< sau s on.ioase ;sticl sau alte materiale<. )ele mai #ine #iltre de laborator au ori de +-3 Sm. (ltra!iltrarea 'i dializa au domeniu de a licare lar. rin utilizarea membranelor #iltrante sau semi ermeabile, care sunt $i ele ni$te sisteme coloide. 4entru ca ultra#iltrarea s se oat realiza 2n tim util este necesar ca amestecul s #ie introdus sub resiune sau s #ie as irat rin vid la artea in#erioar a ultra#iltrului.

-atematic, dac se cunoa$te debitul de substan #iltrant +, resiunea de trecere Tp $i caracteristicile #iltrului: .rosimea #iltrului l $i aria seciunii ", se oate determina ermeabilitatea #iltrului:
)= lF p"

;33<

care este le.at de orozitatea [@;&-&I<=& unde & este volumul a arent, iar &I este volumul real ;al #iltrului<. 8n caz deosebit de ultra#iltrare 2l constituie dializa. )edimentarea este #enomenul de se arare a unei soluii coloidale 2n dou straturi ;sol $i dizolvant< $i 2n de lasarea stratului de se araie cu o vitez numit vite de sedimenta*ie. /cest #enomen se su une le.ilor *idrodinamice ale cur.erii $i cderii articulelor discutate 2n seciunea 3 a acestui ca itol. 7a ec*ilibru #ora de cdere a articulei dat de #ormula lui 9to>es este e.alat de .reutatea a arent a articulei, de unde se oate evalua viteza de sedimentare:
v= 2 g , 2 r 3

;+,,<

de unde se oate determina raza articulei $i a oi masa acesteia. "esi.ur acest rezultat este a licabil doar 2n cazul coloizilor izometrici. 9edimentarea .ravitaional se a lic de re.ul la sisteme coloidale cu articule mari sau c*iar la sisteme etero.ene unde articulele de $esc dimensiunea ma?im de +,, nm. 4entru maDoritatea coloizilor se #olose$te centri#u.area unde rolul .reutii este reluat de #ora centri#u. care duce la dou avantaDe: tim de lucru mai mic $i osibilitatea se arrii unor articule coloidale mai #ine. 9n.ele, rinci alul lic*id biolo.ic, are o alctuire s eci#ic care oate #i rivit ca o soluie de ioni $i molecule mici, dar re.sim $i elementele unei sus ensii coloidale, 2n lasma san.uin care are rolul mediului de dis ersie .sindu-se macromoleculele $i elementele #i.urate ale sn.elui.

Capitolul $. %ichide biolo"ice

1. Apa n organismul viu
)aracteristice or.anismelor vii, du #iziolo.ul #rancez )laude Bernard Gcitat 2n 'H, sunt dou medii distincte: mediul e?tern $i mediul intern. Andi#erent de modi#icrile ce ot s a ar 2n mediul e?tern, ro rietile mediului intern trebuie meninute constante 2n limite #oarte strnse. /cest lucru se realizeaz rintr-un roces com le? de mecanisme re.latoare, ce oart numele de homeosta ie. / a este rinci alul com onent anor.anic al materiei vii ;mediul intern<, re rezentnd solventul universal al vieii. :n interiorul celulelor a a asi.ur mediul cores unztor des#$urrii tuturor roceselor s eci#ice vieii: rin solubilizarea metaboliilor creeaz di#erene de concentraii de-o arte $i de alta a membranei celulare ermind sc*imburi cu mediul e?tracelularF are rol incontestabil 2n re.larea tem eraturii cor uluiF re rezint un miDloc de trans ort 2n a aratul circulatorF artici 2n calitate de reactant 2n rocesele de *idrolizF 2n mediu anaerob #uncioneaz ca o?idant celular. - &epartiia apei 'n or"anis )oninutul 2n a al or.anismelor este variat 2n #uncie de s ecie $i de dezvoltarea onto.enetic a or.anismului. /st#el rocentul de a oate s #ie sub 0,\ la bacteriile s orulate, n la este 3,\ la unele lante ;salate, castravei, andive< $i c*iar 3%\ la celenterate ; oli i, meduze<. 9eminele uscate au sub +,\ a , la #el rul animal, iar esutul embrionar aDun.e la este 3%\ a . )oninutul de a entru or.anismul uman, ca $i entru alte or.anisme, variaz de la este%!\ entru nou nscui n la sub 4!\ entru vrstnici. 4entru or.anismul uman adult coninutul de a variaz 2ntre 0!-!,\, ceea ce re rezint 4,-42 litri entru un subiect de %, >.. /cest volum se re artizeaz 2n dou sectoare mari: intracelular $i e?tracelular ;#i.ura 2,<.

Fi.ura 2,. 1e artiia rocentual a a ei 2n or.anism G+,H

Apa intracelular intr sub #orm le.at 2n constituia di#eritelor structuri celulare $i 2nde line$te, sub #orm liber, rolul de mediu de dis ersie 2n cito lasmF re rezint a ro?imativ 4,\ din .reutatea cor oral ;2' litri la un adult de %, >.<. Apa extracelular, re artizat 2n com artimentele descrise mai sus sub .enericul de mediu intern, re rezint a ro?imativ 2,\ din .reutatea or.anismului ;+4 litri la un adult de %, >.<. /cest volum de a ocu att spa*iul intracelular Kintersti*ialI, ct $i spa*iul intravascular. / a din s aiul interstiial re rezint constituentul de baz al lasmei interstiiale, mediul cu care celulele esuturilor se a#l 2n contact direct $i #r de care viaa $i reactivitatea celular nu sunt osibileF re rezint +!\ din .reutatea cor oral ;++-+2 litri la un adult de %, >.<. / a e?tracelular re artizat 2n com artimentul intravascular #ormeaz lasma san.uin. 1e rezint a ro?imativ 4\ din .reutatea cor ului ;cca. 2,' litri la un adult de %, >.<. 4rin circulaia sa constituie sistemul esenial de le.tur dintre mediul intern $i mediul e?tern. (ot 2n com artimentul e?tracelular sunt incluse celelalte lic*ide zise transcelulare: seroase, sinoviale, umori, secreii $i re rezint sub +\ din .reutatea cor ului ;cca. ,,0 litri la adultul de %, >.<. )oninutul de a 2n or.anism $i re artiia acestuia de ind de se?, vrst, starea de nutriie a or.anismului, or.anul, esutul sau sistemul luat 2n consideraie. 7a se?ul #eminin coninutul de a e mai redus dect la cel masculin, de asemenea coninutul de a scade cu vrsta ;#i.ura 2+<.
,) /n"e $+) ,) $1) *) 1*) ,) 11) ,) 11) -) .)

-() -*) /paiul interstiial *() /paiul intracelular /ubsta uscat ,() *() *() +() ,() ,*) -*)

$()

-()

Nou-nscui Copii peste 2 Aduli sex Aduli sex Aduli sex Aduli sex ani masculin masculin feminin feminin normali hiperponderali normali hiperponderali

Fi.ura 2+. 1e artiia rocentual a a ei 2n or.anism 2n #uncie de vrst, se? $i coninut a os Gada tat du +,H

Ebezitatea, rin e?cesul de esut .ras *idro#ob, determin o scdere a ro oriei de a 2n or.anism. 4ro oria de a 2n esuturile umane este redat 2n #i.ura 22.

1(() 0() 1() .() +() *() ,() -() $() 1() () s. alb rinichi !icat os es. con3unctiv el. !i"urate es. adipos dentin plas cord . striat piele s. cenu2ie
-() $() 1() $) .() +*) +() 0() 1*) 1() 1() .*) .*) .()

Fi.ura 22. )oninutul rocentual de a 2n diverse or.ane $i esuturi Gada tat du +,H

- 4eplasarea apei 'n or"anis :n calitate de com onent #luid rinci al al or.anismului, a a se a#l 2ntr-o continu de lasare, antrennd odat cu ea micro- sau macromoleculele necesare activitii or.anismului sau rezultnd din aceasta. "e lasarea a ei, dintr-un com artiment 2n altul al mediului intern, realizeaz unitatea umoral a or.anismului. /ceast de lasare resu une de $irea unor bariere de ermeabilitate, re rezentate de membranele celulare $i e iteliile ce delimiteaz com artimentele menionate. -i$carea a ei rin aceste bariere este .uvernat, 2n maDoritatea cazurilor, de le.ile *idrodinamicii. 4resiunile *idrostatic, osmotic $i coloidosmotic, dictate de coninutul 2n electrolii $i substane macromoleculare sunt #actori ce determin sensul de lasrii a ei 2ntre diversele com artimente ale or.anismului. Este de subliniat #a tul c mobilitatea a ei variaz 2n #uncie de bariera ce trebuie traversat. "ac de lasrile la nivel de erete ca ilar, 2ntre lasma san.uin $i cea interstiial, se des#$oar nestnDenit, membranele celulare con#er un oarecare .rad de autonomie com artimentului intracelular. - Echilibrul hidric al or"anis ului )onstana volumului de a din or.anism rezult din ec*ilibrul ce se realizeaz 2ntre a ortul $i eliminarea de a , du cum se observ 2n tabelul de mai Dos:

Tabelul III. 9c*imbul de a entru un or.anism normal entru 24 ore G++H

s al dentar

*port de ap / $i alte lic*ide / din alimente

ml#2+ h 0,,-+0,, ',,-+,,,

,liminare de ap 8rin Eva orare ; lmni, trans iraie<

ml#2+ h !,,-+!,, '0,-+2,,

/ endo.en 2,,-4,, -aterii #ecale 0,-2,, ;din o?idri< (otal +0,,-23,, (otal +0,,-3,,, 4e vreme #oarte clduroas ierderile de a rin trans iraie ot s creasc n la +,0-2 litri=or, ceea ce oate e uiza ra id lic*idele din or.anism. "e aceea este recomandat consumul su limentar de lic*ide 2n aceast situaie. :n cazul e#ortului #izic ierderile se ot ridica al 0l=zi, att datorit trans iraiei ct $i eva orrii su limentare rin tractul res irator, datorat cre$terii #recvenei de res iraie. / ortul de a , realizat mai cu seam din surse e?o.ene, este controlat rin senzaia de sete. Eliminarea de a e calea eva orrii, dar mai ales rin urin, este controlat rin mecanismele #iltrrii .lomerulare $i sistemele neuro-umorale de re.lare a reabsorbiei tubulare. 1educeri minime ale coninutului *idric ;sub +\< declan$eaz setea $i in.estia consecutiv de a , diminund simultan $i eliminarea de lic*ide. :ncrcarea cu a a or.anismului acioneaz 2n sens contrar, diminund in.estia $i mrind diureza ;#i.. 23<.

Fi.ura 23. 1e.larea volumelor e?tracelular $i lasmatic 2n #uncie de in.estia de lic*ide G+,H

/mbele reacii com ensatoare se roduc cu artici area centrilor setei din *i otalamusul lateral, e de o arte, $i a *ormonilor antidiuretic $i aldosteron,

im licai 2n re.larea *idroelectrolitic, e de alt arte. Eliberarea lor este determinat de variaiile osmolaritii $i volumelor lic*idiene e?tra- $i intracelulare induse #ie de in.estia e?a.erat sau redus de a $i sruri, #ie de ierderile mari lic*idiene rin diurez, diaree, vrsturi sau trans iraii. Ec*ilibrul *idric re rezint un #actor decisiv 2n *omeostazia .eneral a or.anismului. E?istena unui volum constant asi.ur i otonia ; resiunea osmotic constant de 3,,mEsm=l sau %,! atm< $i i oionia ;e.alitatea dintre suma sarcinilor electrice ozitive $i ne.ative, de cca. +00mE]=l cationi, res ectiv anioni< Kambele re rezentnd caracteristici de baz ale mediului intern. %odi!icrile echilibrului hidric ot avea #ie bilan ne.ativ ;des*idratare<, #ie unul ozitiv ;*i er*idratare<. :n #uncie de com artimentul interesat, des*idratrile $i *i er*idratrile ot #i e?tracelulare, celulare sau .lobale. Deshidratrile e4tracelulare sunt le.ate, de obicei, de ierderea sodiului lasmatic ;re.im alimentar cu restricie sodat, vrsturi, diaree, #istule intestinale, trans iraii ro#uze, ne#roz, insu#iciena corticosu rarenalei etc.<. 1educerea resiunii osmotice #avorizeaz eliminarea a ei din mediul e?tracelular. Deshidratrile predominant celulare a ar 2n #ebr $i 2n reteniile sodate ;*i eraldosteronism<. Deshidratrile globale a ar 2n su rimarea in.estiei de lic*ide sau eliminrile masive de a ;diabet insi id<. Liperhidratrile e4tracelulare ot #i normotone ;cnd se rein simultan a a $i sodiul<, *i otone ;cnd este vorba de o 2ncrcare redominant a oas< sau *i ertone ;cnd 2ncrcarea este redominant sodat<. Liperhidratarea celular este, de obicei, de ti mi?t, cu lat cu o des*idratare e?tracelular. Liperhidratarea global are as ectul unei adevrate into?icaii cu a . 9e descriu $i tulburri mi?te, cum ar #i, de e?em lu, cazul reteniei sodate, 2n care *i er*idratarea e?tracelular este cu lat cu o des*idratare celular. :n de#icitul sodat, des*idratarea e?tracelular este 2nsoit #recvent de o *i er*idratare intracelular. - 5surarea distribuiei apei 'n or"anis )unoa$terea cantitii de a din or.anism, recum $i a variaiilor sale 2n sensul *i er*idratrii sau al des*idratrii, re rezint un element im ortant de dia.nostic, atitudine tera eutic $i ro.nostic. )ntrirea zilnic sau stabilirea bilanului *idric ;in.estie=e?creie< aduc in#ormaii im ortante cu rivire la ec*ilibrul *idric al acientului. "ate mult mai recise $i, rin aceasta, mai utile aduc 2ns te*nicile de determinare a s aiilor *idrice din or.anism. "eterminarea s aiilor *idrice se realizeaz 2n rinci iu rin metoda diluiei. 9e inDecteaz 2ntr-unul dintre com artimentele *idrice o cantitate de substan marc*er +F du un interval de tim necesar di#uziunii uni#orme a substanei se determin concentraia realizat C 2n volumul dat ', care se calculeaz din relaia: ' = +=C ;+,+< 4entru a utea #i utilizat 2n ast#el de determinri, substana marc*er trebuie s 2nde lineasc o serie de condiii .enerale: s di#uzeze uni#orm 2n s aiul

msuratF s #ie inert din unct de vedere metabolicF s nu aib un ec*ivalent endo.enF s nu modi#ice resiunea osmoticF s nu se #i?eze e elementele #i.urate din sn.e, e alte celule sau e albumineF s oat #i determinat cantitativ. :n lus substana utilizat trebuie s rmn un tim su#icient 2n interiorul com artimentului res ectiv #r a di#uza 2n a#ara sa. "atorit acestui #a t, entru determinarea s aiului intravascular se #olosesc substane cu molecul mare ce nu traverseaz membrana ca ilar, 2n tim ce entru determinarea s aiului e?tracelular trebuie #olosite substane cu dimensiuni moleculare su#icient de reduse entru a traversa membrana ca ilar, dar nu $i e cea celular. 4entru s aiul *idric total se vor utiliza substane micromoleculare di#uzibile rin ambele membrane. a< &eterminarea spa$iului intra-ascular. 9 aiul intravascular total ;volemia< este alctuit din dou volume distincte: volumul lasmatic ') $i volumul .lobular '(. &olumul .lobular re rezint a ro?imativ 40\ din volumul total de sn.e. /cest volum rocentual eritrocitar, numit $i *ematocrit Lt, se determin rin centri#u.are. "in sn.ele venos, recoltat e cristale de amestec anticoa.ulant de o?alai sau e *e arin, se 2ncarc, cu aDutorul unei i ete 4asteur, tuburile .radate ^int*ro e, cu lumen #oarte 2n.ust. "u centri#u.are standard, de 3, de minute la 3,,, rot=min, re etat n cnd nivelul sedimentului nu se mai modi#ic, se cite$te direct la limita in#erioar a stratului cenu$iu de leucocite volumul rocentual al masei *ematice sedimentate. &aloarea obinut se consider a #i e.al cu *ematocritul, cu toate c, de #a t, stratul *ematic mai conine circa 3-'\ lasm interstiial. 5ematocritul venos, ast#el determinat $i utilizat curent 2n laborator ca msur a cantitii de *ematii din sn.e, este 2n .eneral mai redus dect cel arterial ;Lt venos @ ,.3+ Lt somatic<. Determinarea '): substane utilizate: colorani ;ro$u de )on.o, albastru Evans<, albumin marcat cu +3+A ;1A9/<, substane macromoleculare ; olivinil irolidon<. 9e inDecteaz o cantitate cunoscut de substan intravenos, se a$tea t +, min, a oi se recolteaz din alt ven 0ml sn.e. "in lasma robei se determin concentraia a oi se determin ') cu #ormula +,+. Determinarea '(: -etod direct: 9e inDecteaz izoto i *ematotro i ; 00Fe, 42 U, 0+)r< sau un numr cunoscut de *ematii marcate cu izoto i sau *ematii com atibile dar de .ru di#erit. 8lterior se a#l diluia $i se calculeaz ca mai sus. E metod indirect de calcul se realizeaz rin relaia:
'( =

Determinarea volumului total KvolemiaI '=: -etod direct: suma valorilor ') $i '( calculate direct. -etod indirect de calcul:
'= =

') Lt +,, Lt

;+,2<

b< &eterminarea spa$iului e.tracelular. 9ubstane: tiocianat de sodiu, inulin, manitol, 24Na, 30)+ etc. 9e inDecteaz intravenos +, ml soluie tiocianat +N. "u !, de minute se recolteaz robe de sn.e $i se determin concentraia. c< &eterminarea spa$iului hidric total. 9ubstane: anti irin, uree, sul#amide, a .rea sau tritiat. (e*nica: se inDecteaz ,,+ ml=>. anti irin soluie +,\. 7a 2, 3 $i 4 ore se recolteaz robe de sn.e, determinndu-se concentraia.

') +,, +,, Lt

;+,3<

d< &eterminarea spa$iului intersti$ial. -etod indirecte: s aiul interstiial @ s aiul e?tracelular - '). e< &eterminarea spa$iului intracelular. -etod indirect: s aiul intracelular @ s aiul total - s aiul e?tracelular

2. S ngele
9n.ele re rezint un esut lic*id circulant #ormat din elemente sus endate 2n lasm. /re, 2n linii mari com oziia rezentat 2n #i.ura 24.

Fi.ura 24. )om oziia sn.elui G+,H

&olumul san.uin total entru un adult normal de %, >. este de 0-0,0 litri $i re rezint !,3-%,! \ din .reutatea cor oral, ceea ce cores unde la 00-%, .=>. sau, mai corect, 2,0-3,2 litri=m2, deoarece trebuinele ener.etice ale or.anismului sunt condiionate 2n rimul rnd de su ra#aa sa $i nu de .reutatea ro riu-zis. "in aceast cantitate, un volum de 3,0 litri 2l re rezint lasma ;00\<, iar restul #iind ocu at de elementele #i.urate ;*ematocritul 40\<.

:n condiii de re aus a roa e Dumtate din masa san.uin total se a#l cantonat la diverse niveluri, 2n viscere $i le?uri sub a ilare, unde circul e?trem de lent, #iind momentan scoas 2n a#ara circulaiei active. -asa san.uin oate s varieze 2n #uncie de starea #iziolo.ic, de e#ortul #izic de us, tem eratura ambiant, altitudine, starea emoional etc. /ceste variaii ot #i la nivelul volumului total, 2n cazul unor boli, dar $i ca urmare a redistribuirii sn.elui 2n diverse sectoare. - Co poziia 2i !unciile sn"elui 4rinci alii constitueni or.anici $i anor.anici din sn.e $i concentraiile lor sunt date 2n tabelul de mai Dos
Tabelul I/. )om oziia sn.elui G'H /aloare de Constituen$i anorganici Constituen$i organici re!erin$ Bicarbonai KmE=lI +,,3-++,0 Fos#or total ;m.=l< 3+4-443 /moniac ;m.=l< - anor.anic 2+-3' /minoacizi liberi ;m.=+< - esteri#icat +'!-2'! 5istamin ;_.=l< - li idic +24-+0, 9erotonin ;_.=+< 9ul# total ;m.=+<, +22+ -et*emo.lobin ;\ din *emo.lobin< 4otasiu ;mE=+< !'-30 )arbo?i*emo.lobin ;\ din *emo.lobin< 9odiu ;mE=l< +,-22 /cid uric ;m.=+< -a.neziu KmE=lI 4,24-!,3, 4roteine totale ;.=+< Fier ;m.=l< 7i ide totale ;.=+< - brbat 44,-0!, - #emeie 42,-4', )u ru ;m.=+< ,,%2-+,+, -a.neziu ;_.=+< ',!-+!,0 `inc ;m.=+< ','4-+!,,4 9eleniu ;_.=>.< 2,-22, /aloare de re!erin$ ,,-22-,,%4 4',4-%3,! +!-'3 3,-+', ,,,-+,+ ,-'.2 +!,,-3+ +',-2+, 4,,'-!,+2

/si.urnd trans ortul la $i de la celule a substanelor indis ensabile meninerii ec*ilibrelor *omeostazice $i activitii celulare normale, sn.ele 2nde line$te numeroase #uncii #iziolo.ice. 4rin com oziia $i substanele active ve*iculate, sn.ele artici la re.larea rinci alelor #uncii ale or.anismului, asi.urnd totodat caracterul lor unitar. a< Func$ia circulatorie. 4rin volumul $i ro rietile sale #izice $i c*imice, sn.ele contribuie la meninerea $i re.larea resiunii san.uine. 9e $tie c resiunea san.uin de inde de masa san.uin. 5i ervolemia de natur *emora.ic, de e?em lu, reduce 2ntoarcerea venoas $i, rin aceasta, debitul sistolic, #a t care determin scderi im ortante ale resiunii arteriale, mer.nd n la cola s vascular. "im otriv, *i ervolemiile, cum ar #i cele din in.estia masiv de a $i sruri, datorate sarciniiF sau *i ervolemiile din mielomul multi lu ; lasmocitom<, aduc du ele cre$teri ale resiunii arteriale. b< Func$ia respiratorie. 9n.ele realizeaz trans ortul de .aze de la lmn la esuturi, asi.urnd a ortul de o?i.en necesar des#$urrii normale a roceselor

ener.etice tisulare. 7a nivel tisular, cedarea o?i.enului este insoit de reluarea )E2 rezultat din res iraie $i trans ortarea sa ctre zona de eliminare alveoloca ilar. (rans ortul san.uin al .azelor se realizeaz 2n #orm liber sau #i?at, att 2n lasm, ct $i 2n *ematii. c< Func$ia e.cretorie. 9e realizeaz rin #a tul ca sn.ele este rinci alul, dac nu c*iar unicul, trans ortor al cataboliilor de la nivel tisular la nivel de or.ane e?cretoare. 4rin sn.e se trans ort, s re zonele de eliminare, uree, acid uric, amoniac, com u$i cetonici, bio?id de carbon, acid lactic etc. K substane rezultate din metabolismul .lucidic, li idic $i rotidic, a cror acumulare la nivel tisular se 2nsoe$te de #enomene to?ice. d< Func$ia nutriti-. 9n.ele re rezint $i rinci alul miDloc de le.tur 2ntre esuturi $i or.anele de absorbie a rinci iilor alimentare. 4rin sn.e sunt ve*iculate s re locul de utilizare .lucoza, aminoacizii $i li idele, care asi.ur des#$urarea normal a metabolismului tisular. e< Func$ia de men$inere a echilibrului hidroelectrolitic . 8na dintre condiiile #undamentale ale *omeostaziei or.anismului K meninerea ec*ilibrului *idroelectrolitic 2n cele trei com artimente ale mediului intern K se realizeaz cu intervenia nemiDlocit a sn.elui. )omunicarea lar., rin cei !3,, mm 2 de su ra#a ca ilar ce se inter un 2ntre com artimentul lasmatic $i cel interstiial, #ace ca orice modi#icare de com oziie a unuia s se re ercuteze la nivelul celuilalt $i invers. "e #a t, sn.ele re rezint sin.ura osibilitate de comunicare cu e?teriorul a mediului intern $i, rin aceasta, rinci alul miDloc de meninere a ec*ilibrului #izico-c*imic ce condiioneaz des#$urarea normal a roceselor vitale. #< Func$ia de termoreglare. -eninerea tem eraturii constante a or.anismului K *omeotermia K re rezint un element de baz al *omeostaziei .enerale, condiionnd viteza $i randamentul reaciilor metabolice. /cionnd ca element de baz 2n rocesele de acumulare $i disi are ale ener.iei termice, sn.ele Doac un rol central 2n termore.lare. . .< Func$ia de aprare. 9n.ele re rezint o im ortant barier 2n calea a.resiunii anti.enice. /ceast #uncie este realizat rin intermediul unor roteine s eci#ice ;anticor i<, recum $i rin intermediul elementelor #i.urate s ecializate ;leucocitele<. *< Func$ia de reglare a principalelor !unc$ii ale organismului. 9n.ele intervine, rin ro rietile sale #izico-c*imice $i rin substanele active coninute, 2n re.larea #unciilor circulatorii, di.estive, e?cretorii etc. i< *sigurarea unit$ii organismului. 1ealiznd o cale de le.tur direct 2ntre cele mai di#erite sisteme $i esuturi, sn.ele re rezint, alturi de sistemul nervos, un miDloc de asi.urare a simultaneitii de aciune a acestor or.ane $i sisteme, simultaneitate ce asi.ur ada tarea la condiiile mediului ambient.

- 6roprieti !izico-chi ice /mintim cteva ro rieti: culoare, densitate, tem eratur, vscozitate, 5 etc., a cror constan re rezint adesea una dintre condiiile de meninere a *omeostaziei. Culoarea. )uloarea sn.elui 2i este con#erit de rezena i.mentului *emo.lobin din *ematii. )uloarea *emo.lobinei variaz 2n #uncie de starea sa c*imic. 7a nivelul arterelor, unde *emo.lobina este saturat cu o?i.en +,,\ ;+3,0 volume E2\<, redominana o?i*emo.lobinei determin culoarea ro$ie a rins a sn.elui. :n teritoriul venos, unde saturaia 2n E 2 abia atin.e !,\ din ca acitatea de #i?are a *emo.lobinei ;+2,0-+4\<, cantitatea mare de *emo.lobin redus con#er culoarea ro$ie 2nc*is sn.elui venos. "i#erenele de saturaie 2n o?i.en e? lic de alt#el $i di#erenele de culoare dintre sn.ele din zonele cu circulaie activ $i sn.ele zonelor cu circulaie lent, cu .rad redus de o?i.enare. &ensitatea. "ensitatea sn.elui de inde de cantitatea $i densitatea substanelor solvite, recum $i de numrul de elemente #i.urate. 4entru determinarea densitii sn.elui se utilizeaz o serie de metode densitometrice. &alorile normale ale densitii relative a sn.elui total, relativ la densitatea a ei distilate, sunt de +,,!+ la brbai $i +,,0% la #emei, #a de +,,2% entru lasm. &ariaiile densitii sn.elui ot a rea att 2n condiii #iziolo.ice, ct $i 2n condiii atolo.ice. &ariaii #iziolo.ice a ar 2n cursul in.estiei sau ierderii de lic*ide. Este de remarcat c, din acest unct de vedere, co iii rezint o labilitate deosebit, ca acitatea #or de com ensare a acestor variaii #iind 2n .eneral redus. &ariaii atolo.ice: scderi ale densitii sn.elui ot a rea 2n cursul *i o roteinemiilor la bolnavii *e atici, de ierderile rin #iltrul .lomerular deteriorat la bolnavii renali, de reducerea a ortului alimentar 2n #oamea relun.it. 9cderi similare ot a rea $i rin reducerea numrului de elemente #i.urate, ca 2n cazul anemiilor. )re$teri ale densitii sn.elui ot a rea rin *i er roteinemie 2n cazul mielomului multi lu, rin cre$terea numrului de elemente #i.urate 2n cazul oli.lobuliilor, 2n des*idratrile de diverse cauze ;vrsturi, diaree, trans iraii ro#uze<. Temperatura. (em eratura sn.elui variaz 2n medie intre 3%.%B-3'B), cu un ma?imum de 4,B) la nivelul *ilului *e atic $i un minimum de 3!B) 2n lmn $i e scrot. &ariaiile de tem eratur ale sn.elui din zonele ro#unde s re cele su er#iciale re rezint e?teriorizarea #enomenelor de termore.lare, rin care e?cesul de ener.ie termic rodus 2n esuturile active este trans ortat la eri#erie $i cedat mediului e?terior 2n #uncie de tem eratura ambiant. /0scozitatea. &aloarea vscozitii condiioneaz rezistena eri#eric $i, rin aceasta, 2ns$i resiunea arterial. :n acela$i tim , datorit vscozitii viteza de cur.ere variaz radial du le.ea dat de ecuaia ',, ast#el 2nct viteza a?ial este mai mare dect cea arietal. /cest #a t u$ureaz sc*imburile arietale, relun.ind contactul sn.e- erete vascular. Este de subliniat ca vscozitatea sn.elui re rezint $i unul dintre #actorii e?citabilitii cardiace. "intre metodele de determinare a vscozitii sn.elui, #recvent este utilizat com ararea vitezei de de lasare a sn.elui cu cea a a ei 2n tuburi ca ilare. :n acest

sco se utilizeaz vscozimetrul 5ess $i EsNald. &alorile vscozitii relativ la vscozitatea a ei sunt de 4,% la brbai $i 4,4 la #emei, cu o medie de 4,!. 4rezena elementelor #i.urate re rezint #actorul rinci al 2n determinarea vscozitii sn.elui. &scozitatea lasmei este de numai +,'!. &ariaii: anemiile $i *emora.iile determin #recvent scderi ale vscozitii sn.elui, 2nsoite de #enomene de ta*icardie. )re$terile vscozitii sn.elui ot a rea, de e?em lu, rin cre$terea numrului de elemente #i.urate ; oli.lobulii, leucemii<. /ceste cre$teri ale vscozitii, mrind rezistena eri#eric, creeaz condiii de su rasolicitare cardiace, care ot evolua s re insu#icien cardiac cu decom ensare. 1resiunea osmotic 'i coloidosmotic. :n condiiile unei membrane semi ermeabile ce se ar dou soluii de concentraii di#erite, resiunea osmotic este #ora e unitate de su ra#a care, a licat de artea cu concentraie crescut a membranei, este su#icient entru a 2m iedica di#uzarea a ei dins re soluia slab concentrat, s re acea arte. &aloarea resiunii osmotice a sn.elui este condiionat de concentraia substanelor di#uzibile din lasm, #ie ele disociabile ;Na a, Ua, )a2a etc.< sau nu ;.lucoza<. :n condiii normale, resiunea osmotic este determinat 2n maDoritate ;33\< de concentraia sodiului. 4resiunea coloidosmotic ;oncotic< se oate de#ini ca resiunea osmotic con#erit sn.elui de roteinele din lasm. )eea ce caracterizeaz acest arametru #izic 2n cazul sn.elui este #a tul c, e cnd substanele di#uzibile ot traverse endoteliul ca ilar ermind ec*ilibrarea di#erenelor de resiune, 2n cazul roteinelor nedi#uzibile ec*ilibrarea unei di#erene de resiune 2ntre cele dou com artimente nu oate avea loc dect rin circulaia a ei. "eterminarea resiunii osmotice se realizeaz 2n mod curent rin msurarea unor constante #izice condiionate de aceast resiune, cum ar #i unctul criosco ic, resiunea de va ori, unctul de #ierbere etc. "eterminarea resiunii coloidosmotice ;oncotice< se realizeaz cu aDutorul osmometrelor. :n rinci iu, un osmometru const dintr-un sac de colodiu #i?at la artea in#erioar a unui tub .radat. 9cu#undnd sacul 2n care s-a introdus lasma 2ntr-un reci ient cu a , resiunea coloidosmotic a roteinelor lasmei determine trunderea a ei 2n sac. 9e cite$te nivelul la care aDun.e a a 2n tubul .radat. &aloarea resiunii osmotice se e? rim 2n osmoli=litru sau mai #recvent 2n miliosmoli=litru. 8n miliosmol re rezint rodusul dintre concentraia milimolar a substanei solvite $i lasm $i numrul de articule e care aceast substan le elibereaz rin disociere 2n soluie a oas. /ceast e? rimare subliniaz #a tul c resiunea osmotic a unei soluii este condiionat nu att de concentraia $i .reutatea molecular a substanei, ct $i de numrul de molecule. "in aceast cauz, 2n cazul sn.elui, resiunea osmotic este determinat 2n rimul rnd de clorura de sodiu $i nu de .lucoz, cu toate c rima se a#l 2n concentraie mult mai redus. An condiii normale, resiunea osmotic a sn.elui atin.e valori de cca. 2'0 mEsm=l, ceea ce ar cores unde unui unct criosco ic de -,,0!B) sau unei resiuni

de !,% atmos#ere. &aloarea normal a resiunii oncotice a lasmei este de 3,,-4,, mm a sau 20-2' mm5.. - Echilibrul acido-bazic al sn"elui 4rin noiunea de p2 se e? rim cantitativ aciditatea ;bazicitatea< unei substane, rin concentraia ionilor *idroniu G5 3EHa sau a ionilor de *idro.en 5a. -atematic entru de#inirea 5-ului se #olose$te scara lo.aritmic la re rezentarea activitii ionului de *idro.en 2n soluie: pL = lo. CL ;+,4< unde CL re rezint activitatea ionilor de 5a. 9oluiile neutre au valoarea 5-ului e.al cu %, cele acide sub %, iar cele bazice este %. :n cazul lasmei 5-ul este %,4 cu variaii 2ntre %,3, $i %,42, ceea ce cores unde unei u$oare alcalinitiF 5-ul intracelular este mai a ro iat de normalitate, variind 2ntre %,, $i %,2. -eninerea 5-ului san.uin este de o im ortan deosebit entru or.anism, avnd 2n vedere #a tul c 2n cursul metabolismului rezult mari cantiti de 5a ce tind s reduc 5-ul sub limitele #oarte strnse 2n care el este com atibil cu des#$urarea normal a roceselor vitale. "eterminarea acestui arametru san.uin se realizeaz rintr-o multitudine de metode, dintre care mai im ortante sunt: a< calcularea re ervei alcaline re rezint metoda cea mai convenabil de investi.are a ec*ilibrului acido-bazic. :n rinci iu, metoda const din determinarea cantitii de bicarbonat din sn.e care 2m reun cu acidul carbonic #ormeaz rinci alul tam on san.uin. 4e msur ce 2n circulaie sunt aruncai acizi or.anici sau anor.anici tari, cu mare utere de disociere, sistemul 2i trans#orm, rin utilizarea bicarbonailor din circulaie, 2n sruri neutre $i un acid or.anic slab acidul carbonic care se elimin ra id e cale res iratorie. :n circulaie e?ist o cantitate de bicarbonai cunoscut sub numele de rezerv alcalin. &aloarea acesteia re rezint ca acitatea or.anismului de a combate tendina la acidoz $i de a menine constant ec*ilibrul acido-bazic. :ntre cantitatea de bicarbonai din sn.e $i cantitatea de acid carbonic, ambele e? rimate 2n volume de )E2 de.aDate rin descom unere, e?ist un ra ort constant, din care se oate calcula 5-ul san.uin du ecuaia 5enderson-5asselbac*
+ +

pL = !,+ + lo.

CF3 L CF2

;+,0<

&alorile normale ale rezervei alcaline sunt de 40-0, volume )E 2 \ entru sn.ele venos. :n varianta sa ori.inal metoda este #recvent criticat entru li sa unei standardizri satis#ctoare. "atorit acestui #a t se recomand utilizarea unor variante er#ecionate. b< metoda micro0"strup combinat cu utilizarea nomo.ramei 9i..ard/ndersen re rezint cea mai recis te*nic dis onibil entru determinarea 5ului san.uin. :n sn.ele arterial sau ca ilar recoltat etan$ se determin direct 5-ul 2nainte $i du ec*ilibrarea cu dou resiuni di#erite de )E 2. &alorile obinute ermit calculul resiunii ariale a )E2 2n sn.ele subiectului, al rezervei tam on

totale, recum $i al e?cesului de baz. 8tilizarea acestei determinri ermite o aDustare #in $i adecvat a eventualelor dezec*ilibre acido-bazice. 9cderea a 5-ului sub %,3 $i a rezervei alcaline sub 4, volume )E 2 \ ec*ivaleaz cu intrarea or.anismului 2n acidoz. 7a 5 %,!-%,' a are starea comatoas, iar la !F'.- moartea. )re$terea 5-ului este %,42 determin intrarea or.anismului 2n alcaloz. 7a 5 %,!-%,' a are coma, iar la 5 ' survine decesul. :n condiii #iziolo.ice e?ist osibilitatea unor u$oare variaii ale ec*ilibrului acido-bazic, ra id com ensate $i #r re ercusiuni asu ra strii .enerale. "e e?em lu: di.estia .astric, rovoac o u$oar alcaloz, iar di.estia intestinal determin o u$oar tendin la acidozF 2n cursul no ii, reducerea a are acidoza de somn, mai evident s re s#r$itul no ii. &rstele tinere $i #oarte tinere se 2nsoesc de o tendin s re alcalozF 5-ul crescut la %,4-%,42 cu o rezerv alcalin de este %2 volume )E2 \ #avorizeaz anabolismul $i rocesele de cre$tere ale or.anismului. 7a vrstele 2naintate, a are o tendin de acidoz, care oate deveni im ortant mai ales cnd se su ra une este acidoza de somn. E#ortul #izic re rezint o alt cauz de acidoz. *cidoza patologic. :n esen, acidozele se datoreaz scderii valorii ra ortului bicarbonat=acid carbonic din cadrul ecuaiei 5enderson-5asselbac*. /ceste scderi ot a rea #ie rin cre$terea cantitii de acid carbonic, #ie rin scderea cantitii de bicarbonai. "in acest unct de vedere, acidozele ot #i: - "cido e ga oase ce a ar rin acumularea )E2 2n circulaie. 9e 2ntlnesc 2n a#eciunile res iratorii, cu reducerea su ra#eei de sc*imb alveolo-ca ilare ;#ibroze, bron*o neumonii< sau 2n a#eciuni ce se re ercuteaz asu ra dinamicii res iratorii. :n cazul obezitii, reducerea e?cursiei toracice scade osibilitatea eliminrii de )E2. E situaie similar este $i cea din cazul acidozei de somn. - "cido ele nega oase sunt scderi ale rezervei alcaline ce a ar rin eliminarea e?cesiv de bicarbonai ;trans iraii ro#uze, vrsturi incoercibile, diaree, insu#icien renal, #istul biliar<. :n aceea$i direcie acioneaz $i consumul e?cesiv de bicarbonai, cu sco ul de a neutraliza acizii rodu$i 2n cantiti mari ;diabet, e#ort #izic<. *lcaloza patologic oate #i: - "lcalo ga oas care a are 2n *i erventilaiile ulmonare, cnd se roduc eliminri e?cesive de )E2. /st#el de situaii sunt uneori create 2n mod voit 2n cursul robei de *i er nee voluntar, utilizat ca miDloc de activare $i e? lorare 2n electroence#alo.rame. - "lcalo a nega oas este de ori.ine metabolicF oate a rea, de e?em lu, 2n *i o>aliemii, cnd scderea otasiului circulant #ace ca la nivel de tub renal distal reabsorbia sodiului s se roduc e?clusiv rin sc*imb cu ionii de *idro.en. /st#el de alcaloze ot a rea $i rin a ort e?cesiv de substane alcaline 2n alimente ;re.im ve.etarian<. %ecanismele men$inerii echilibrului acido3bazic sunt de dou tipuri4 a< &ecanisme 1i ico0chimice Ksistemele tamponIH cei doi termeni ai oricrui sistem tam on sunt re rezentai #ie de un acid slab $i sarea sa cu o baza uternic, #ie de o baz slab $i sarea sa cu un acid tare. 9istemul tam on acioneaz 2n sensul reducerii am litudinii variaiilor de 5. :n rezena unui acid tare, sistemul tam on

2l trans#orm 2n sarea cores unztoare, #ormnd cantiti ec*ivalente de acid slab. Fiind uin disociabil, acesta determin o acidi#iere a mediului mult redus #a de cea determinat de acidul tare. :n or.anism e?ist cinci sisteme tam on im ortante: sistemul bicarbonat=acid carbonicF sistemul *emo.lobin redus=*emo.lobinat de otasiuF sistemul o?i*emo.lobin=o?i*emo.lobinat de otasiuF sistemul #os#at monosodic=#os#at disodicF sistemul roteine acide= roteine alcaline. b< &ecanisme biologice de men*inere a echilibrului acido0ba icH - lmnii intervin 2n meninerea ec*ilibrului acido-bazic rin eliminarea )E2, rovenit #ie din res iraia tisular, #ie din tam onarea acizilor or.anici nevolatili rezultai din metabolismul intermediar. Erice reducere a eliminrii rin ermeabilitatea sczut a membranei alveolo-ca ilare sau rin cderea mobilitii toracice duce la acidoze .azoase. 4rin *i erventilaie se realizeaz alcaloza .azoasF - rinic*ii: rin mecanismele renale: secreia tubular a ionului de *idro.en, reabsorbia a roa e total a bicarbonatului, acidi#ierea srurilor #os#atice din sistemul tam on #os#at disodic=monosodic, e?creia de amoniacF - ielea, eliminnd rin trans iraie e?cesul de sarcini acide sau alcaline, re rezint ec*ivalentul #uncional al unui rinic*iF - #icatul, rin #uncia roteo#ormatoare, ca $i rin #unciile de o?idare a acidului lactic, de sul#a- $i .lucuronoconDu.are a cataboliilor aciziF - tubul di.estiv re rezint una dintre cile de eliminare a e?cesului de sarcini acide sau alcalineF - a aratul cardio-vascular realizeaz omo.enizarea $i trans ortul sarcinilor 2n e?ces s re or.anele cu rol de eliminare. - Ele entele sn"elui lasma san!uin 4lasma san.uin este un lic*id .lbui, care conine 3,\ a $i +,\ reziduu uscat, constituit din substane or.anice 2n ro orie de 3\ $i substane minerale 2n ro orie de +\. 9ubstanele or.anice sunt re rezentate rin: roteine care 2nde linesc urmtoarele roluri: - controleaz sc*imburile *idrice intre di#eritele sectoare ale or.anismuluiF - trans ort di#erii ioni ;)a2a, )l-, )u2a, `n2a etc.< sau substane ;*ormoni, vitamine, colesterol, rodu$i de catabolism<F - au rol de sistem tam on 2n vederea meninerii ec*ilibrului acido-bazic al sn.eluiF - asi.ura vscozitatea san.uinF - constituie rezerva de roteine a 2ntre.ului or.anismF - artici la a rarea antiin#ecioas rin anticor ii s eci#iciF - 2nde linesc rol de #actori ai coa.ulrii sn.elui etc.F li ide: acizi .rad liberi, colesterol, lecitineF .lucide: .lucoz $i alte monoza*arideF acid lactic, acid iruvic.

9ubstanele minerale sunt de #a t combinaii c*imice anor.anice de ti ul: cloruri, sul#ai, #os#ai de Na, U, )a, -., Fe, )u etc. cu rol 2n meninerea constant a resiunii osmotice $i a 5-ului sn.elui. )oncentraia lor se menine constant rin mecanisme re.latoare neuro-umorale. )om oziia c*imic a lasmei re#lect *omeostazia mediului intern. :n tabelul urmtor sunt incluse valorile de re#erin ale constantelor lasmei, valori care ot #i modi#icate de o serie de #actori, cum ar #i: metoda de analiz $i ec*i amentul utilizat entru determinare, vrsta individului, masa cor oral, se?ul, re.imul de *ran, ti ul de activitate de us, medicaia $i e?istena roceselor atolo.ice din or.anism.
Tabelul /. )om oziia c*imic a lasmei G'H )ubstan$a chimic dozat /moniac /milaza (ransaminaze ;(64F (6E< 8ree )reatinin Bilirubin /alori de re!erin$ 5n )I +0-+2, _.=dl ;+2-!0 _mol=l< 0!-+3, 8A=l ;20-+20 8=l< +,-4, 8=ml ;0-3, 8=l< %-2! m.=dl ;2,0-3,3 mmol=l< ,,0-+,2 m.=dl ;44-3% mmol=l< total: ,,+-+,, m.=dl ;0,+-+%,, Smol=l< direct: b,,0 m.=dl ;b 0,, Smol=l< indirect: ,,2-+,, m.=dl ;+'-2, Smol=l< nou-nscut: +-+2 m.=dl ;b 2,, Smol=l< 22-2! mE.=l ;22-2! mmol=l< 2n sn.ele arterial +3-24 mE.=l 2n sn.ele venos 22-3, mE.=l 2n artere: 33-40 mm5. 2n vene: 40 mm5. 30-3'\ ',-+,0 mm5. %,3,-%,42 %,-+2, m.=m7 ;3,3-!,+ mmol=l< 0!,-+',, m.=dl ;0,!-+' .=l< ,,,+-,,4 m.=dl ;,,+-,,4 m.=l< '0-0!3 m.=dl ;,,'0-0,! .=l< 00-3%0 m.=dl ;,,0-3,' .=l< ,,0-3,, m.=dl ;0-3, m.=l< 4,,-',, m.=dl ;4,,-',, .=l< 20\ din li o roteinele totale #emei Z 00 m.=dl ;Z ,,+ mmol=l< brbaib 40 m.=dl ;Z ,,+ mmol=l< %0\ din li o roteinele totale !,-+', m.=dl ;b 3,2 mmol=l< !,,-',, .=dl ;!,-', .=l< +,-+3, m.=dl ;,,+-+,3 .=l< 3,2-0,, .=dl ;32-0, .=l< #emei: 2,,-%,3 m.=dl ;,,,3-,,3! mmol=l< brbai: 2,+-',0 m.=dl ;,,+0-,,4' mmol=l<

Bicarbonai )oninut de )E2 4resiunea arial a )E2 9aturaia 2n E2 4resiunea arial a E2 5 6lucoza Amuno-.lobuline 6 ;A.6< A.E A./ A.A." 7i o roteine totale: 5"7 ;li o roteine cu densitate mare< 7"7 ;li o roteine cu densitate mic< 4roteine totale (ri.liceride /lbumine /cid uric

)ubstan$a chimic dozat /cid lactic 7"5 ;lactat de*idro.enaza< )olesterol Fos#or 4otasiu 9odiu

/alori de re!erin$ 5n )I artere: 3-% m.=dl ;,,3-,,% mmol=l< vene: 0-2, m.=dl ;,,0-2, _mol=l< ++0-220 A8=l ;,,4-+,% _mol=l< b 2,, m.=dl ;b !,0 mmol=l< 2,0-4,0 m.=dl ;,,'-+,0 mmol=l< 3,0-0,+ mE.=l ;3,0-0,+ mmol=l< +3!-+40 mE.=l ;+3!-+40 mmol=l<

"ematiile "in cei a ro?imativ 0-0,0 litri de sn.e, a roa e e Dumtate ;2,3-2,0 litri<, sunt re rezentai de *ematii. Fa de acest volum eritrocitar considerabil, restul elementelor #i.urate din sn.e, 2n ciuda im ortantelor #uncii e care le 2nde linesc, re rezint o #raciune cantitativ redus. /st#el, leucocitele circulante 2ntrunesc un volum total de 20 ml, 2n tim ce trombocitele sunt ne2nsemnate din acest unct de vedere. Forma. 5ematiile sunt elemente celulare anucleate, avnd #orma unor discuri bi- sau uniconcave ;#i.. 20<. 4rezena concavitii le con#er o serie 2ntrea. de avantaDe #uncionale, cum ar #i, de e?em lu, ec*idistana $i su ra#aa de sc*imb ma?im, asociate cu o mare rezisten la variaiile de resiune osmotic. 5ematia este ca abil se treac rin mari modi#icri de volum, #r ca inte.ritatea membranei s #ie ericlitat.

Fi.ura 20. /s ectul tridimensional al eritrocitelor normale G+,H

Eritrocitul se caracterizeaz, 2n .eneral, rintr-o lasticitate deosebit. Erice #or de ordinul a 3O+,' dVne este ca abil s-l de#ormeze. /st#el de #ore a ar la nivelul circulaiei ca ilare, unde eritrocitul ia adesea #orme variate ;ciu erc, ara$ut etc.<. "atorit acestei lasticiti, eritrocitul oate traversa ori de 2,3-3 _m, #r a #i distrus. /ceast lasticitate se ierde odat cu 2mbtrnirea celulei. &imensiune. 5ematiile sus endate 2n lasm au un diametru de %,0-',3 _m, care scade odat cu 2naintarea 2n vrst a celulei. 6rosimea atin.e valori de cca. +,% _m, iar volumul eritrocitar rezint valori de '%c0 _m3. 9u ra#aa unei *ematii este de +20-+40 _m2, ceea ce cores unde, entru totalul *ematiilor circulante, unei su ra#ee de 2 0,, m2 a#ectate roceselor de sc*imb .azos. :n condiii atolo.ice ot a rea *ematii de dimensiuni anormale, cum ar #i macrocitele, microcitele etc.

Culoare. 4rivite la microsco ul obi$nuit, *ematiile sus endate au o culoare ro$ie- ortocalie, determinat de rezenta *emo.lobinei. `ona central este mai alid, datorit .rosimii reduse a celulei. 7a microsco ul cu contrast de #az ele a ar .lbui, cu o u$oar nuan de ro$u brun. )uloarea ro$ie- ortocalie a rins este caracteristic o?i*emo.lobinei din sn.ele arterial. )arbo*emo.lobina $i *emo.lobina redus din sn.ele venos au o culoare mai 2nc*is. )arbo?i*emo.lobina ce a are 2n into?icaiile cu o?id de carbon are o culoare ro$ie desc*is, 2n tim ce met*emo.lobina este ro$ie brun. )tructura hematiei. Element celular anucleat, *ematia este #ormat dintr-o membran $i un coninut. -embrana *ematic este o #ormaiune bistrati#icat, #ormat din articule roteice de ',-+,, d, 2n.lobate intr-o mas li idic. 9u ra#aa e?tern rezint numeroase microe?truzii #ine - la *ematiile tinere, $i mult dezvoltate - la *ematiile 2n curs de 2mbtrnire. 9u ra#aa intern rezint numeroase articule de %,-2,, d ;cca. 0,,=_m 2<, recum $i #ilamente cu diametrul de +,, d orientate s re cito lasm, #ormnd reeaua intern numit strom .lobular, 2n oc*iurile creia se a$eaz *emo.lobina sub #orma unor articule cu diametrul de !0 d, mai concentrate la eri#erie. "umrul de hematii. :n condiii normale, numrul de *ematii atin.e la brbat la ci#re de 0+,,,,,c0,,,,,=mm3 sn.e, 2n tim ce la #emeie variaz 2n Durul valorii de 4!,,,,,c0,,,,,=mm3 sn.e. 1olul esenial al *ematiilor 2n trans ortul de o?i.en ctre esuturi Dusti#ic atenia deosebit ce se acord variaiilor acestor constante. CreGterile numrului de hematii ot #i de natur #iziolo.ic sau atolo.ic. 7a vrstele tinere, caracterizate rintr-un consum e?a.erat datorit roceselor de cre$tere, numrul de *ematii de $e$te valorile de mai sus. :n aceea$i cate.orie, a variaiilor normale, intr $i valorile mari 2ntlnite la se?ul masculin. &iaa la altitudine, 2n condiiile unei reduceri a resiunii ariale a E 2 atmos#eric, determin oli.lobulia de altitudine. 4oli.lobulii de ti #uncional ot a rea $i 2n urma e#ortului #izic, rin *emoconcentraie, 2n emoii, 2n strile de des*idratare. 4oli.lobulii atolo.ice a ar #recvent 2n bolile 2nsoite de *i o?ie tisular, cum ar #i insu#iciena cardiac, tuberculoza ulmonar etc. Scderile numrului de hematii ot a rea, de asemenea, 2n condiii #iziolo.ice sau atolo.ice. 9cderile #iziolo.ice ale numrului de *ematii ot a rea rin *emodiluie 2n situaia unei in.estii e?a.erate de a sau la ersoane ce muncesc 2n condiii de resiune atmos#eric crescut ;*i erbarism<, cum ar #i minerii, sca#andrii. 9cderile atolo.ice ale numrului de *ematii sunt e?trem de #recvente 2n clinica medical. Ele ot #i de diverse cauze ;*emora.ii, icter *emolitic, anemii rin de#icit de #ormare<. /iteza de sedimentare (/)2 . "ac o cantitate de sn.e devenit necoa.ulabil rin recoltare e soluie de citrat de sodiu este lsat 2n re aus, la artea in#erioar a vasului se sedimenteaz elementele #i.urate cu o vitez ce oate #i determinat rin msurtori la intervale recise. "eterminarea vitezei de sedimentare s-a rs ndit ca test clinic abia 2n +324, cnd ^ester.reen a standardizat metoda de determinare, ce-i oart numele.

&etoda de determinareH sn.ele venos ;,,' ml< se recolteaz e nemncate 2n ,,2 ml soluie 3,'.\ citrat de sodiu. 9e as ir amestecul 2ntr-un tub ^ester.reen standard ;lun.ime: 3, cmF diametru intern: 2,0 mm<, n la diviziunea 2,, mm. (ubul se las 2n oziie vertical $i se cite$te nivelul de se arare la o or $i la dou ore. ;&alori normale: +-3 mm=or la brbaiF 4-% mm=or la #emei.< Func$ia de transport a eritrocitului4 rin *emo.lobina coninut, eritrocitul trans ort E2 necesar $i o arte din bio?idul de carbon rezultat din arderile tisulare. E?i.enul este trans ortat sub #orm de o?i*emo.lobin. 8n .ram de *emo.lobin oate #i?a +,34 cm3 o?i.en. )ele +! .rame de *emo.lobin coninute 2n +,, cm3 sn.e ot trans orta 2,,0 cm3 o?i.en. Bio?idul de carbon este trans ortat sub #orma carbonatului de *emo.lobin. Anto?icaiile cu substane o?idante ;nitrii, nitrai< sau )E a#ecteaz aceast ca acitate de trans ort, determinnd a ariia unor com u$i stabili ai *emo.lobinei cu o?i.enul atomic ;met*emo.lobina< sau o?idul de carbon ;carbo?i*emo.lobina<. #rupele san!uine$ Transfuzia 4ierderea de sn.e total sau de elemente #i.urate 2n *emora.ii, anemii, leuco enii, into?icaii cu solveni or.anici sau boli de iradiere determin utilizarea, ca miDloc e#icace de com ensare, a trans#uziei de sn.e. :nc de la rimele 2ncercri au a rut e$ecuri, cunoscute $i sub numele de accidente osttrans#uzionale. Amediat du administrarea trans#uziei, a rea adesea un ansamblu de #enomene: #rison termic, trans iraii, vrsturi, stri de cola s, an?ietate $i, #oarte #recvent, blocaD renal. /cest com le? sim tomatic, cunoscut $i sub numele de $oc *emolitic, era determinat de a.lutinarea intravascular a *ematiilor, urmat, de *emoliz. "u o eventual remisiune, la un interval oarecare, a reau a$a-zisele accidente osttrans#uzionale tardive, mani#estate rin insu#icien renal de diverse ti uri $i .raviti. )ercetnd cauzele a.lutinrii intravasculare a *ematiilor, 7andsteiner ;+3,+< Gcitat in +,H descrie entru rima oar .ru ele san.uineF el une 2n eviden e?istena e *ematiile s eciei umane a dou ti uri de oliza*aride cu ro rieti anti.enice, numite a.lutino.ene / $i B, crora le cores und ni$te anticor i lasmatici s eci#ici - a.lutininele e $i f. 4rezena acestor anti.ene *ematice $i anticor i lasmatici 2n sn.ele #iecrui individ este determinat .enetic ast#el 2nct la acela$i individ nu ot coe?ista simultan a.lutino.enul $i a.lutinina s eci#ic ;le.ea e?cluderii reci roce<. :n #uncie de coninutul 2n a.lutino.en $i a.lutinine, oamenii se 2m art 2n atru .ru e: - .ru a A sau ,-A nu conine a.lutino.ene / $i B, conine a.lutinine e $i f. /nti.enul , #i?at e *ematiile acestei .ru e nu are dect o anti.enitate redus. "intre ersoanele de ras alb, 4%\ a arin acestei .ru eF - .ru a /-AA conine a.lutino.en / $i a.lutinina f, re rezentnd 4+\ din totalF - .ru a B-AAA re rezint 3\ din total, se caracterizeaz rin rezena a.lutino.enului B $i a a.lutininei eF - .ru a /B-A& re rezint 3\ din total $i se caracterizeaz rin rezena ambelor a.lutino.ene ;/ $i B< $i absena a.lutininelor lasmatice.

:n cadrul sistemului /BE e?ist $i sub.ru e determinate #ie de rezena unor variante de a.lutino.en, #ie de rezena unor variante de a.lutinine. /.lutino.enele / $i B sunt, din unct de vedere c*imic, .lico roteine $i a ar la #t 2nce nd din luna a AAA-a de sarcin. /.lutininele e $i f 2nce s se #ormeze la 3-0 luni du na$tere, concentraia lor cre$te n 2n Dur de 0-+, ani $i a oi scade ctre vrsta de !,-%, de ani. "in unct de vedere imunolo.ic, sunt anticor i bivaleni, cu #uncie simultan de a.lutinare $i *emoliz. "eterminarea .ru elor san.uine se e#ectueaz cu aDutorul serurilor *emotest /, B $i , 2n tuburi ;metoda -onlV--osso< sau e lame ;metoda Bet*-&incent<. :n aceste determinri ot a rea $i erori, datorate #ie citirii tardive ; este 2-3 minute<, #ie neres ectrii ro oriei de diluie ;+=+,< sau rezenei unor seudoa.lutinri. )unoa$terea .ru elor san.uine $i determinarea com atibilitii dintre sn.ele donatorului $i cel al rimitorului este actul de baz 2n orice trans#uzie. "in acest unct de vedere, criteriile de com atibilitate di#er. An cazul trans#uziilor mici, sub 0,, cm 3 ;sub +=+, din volumul san.uin al rimitorului<, a.lutininele donatorului se dilueaz 2n ro orie de este +=+,, #a t ce determin ierderea activitii acestora 2n aceste situaii, rezente de #a t 2n maDoritatea trans#uziilor, ceea ce conteaz 2n determinarea com atibilitii este a.lutino.enul donatorului. /cest #a t este e? rimat clar 2n sc*ema Ettenber. de com atibilitate trans#uzional ;#i.ura 2!<. "u aceast sc*em, indivizii .ru ei ,A sunt considerai donatori universali, 2n tim ce aceia din .ru a /B sunt rimitori universali. E-A

/-AA

B-AAA

/BA&
Fi.ura 2!. 9c*ema Ettenber.

:n cazul trans#uziilor ma?i, de $ind 0,, cm3, sc*ema Ettenber. nu mai este valabil, iar trans#uziile se administreaz e?clusiv izo.ru . :n a#ara sistemului anti.enic /BE, s-au mai descris e *ematii $i alte sisteme anti.enice, cum ar #i, de e?em lu, sistemele -, N, 4.9.s, UellV, 7eNis, "u##V. /ceste anti.ene sunt de obicei rezente la *ematiile .ru ei ,-A, se caracterizeaz

rin anti.enitate reduse $i sunt utilizate la identi#icri de sn.e $i stabiliri de aternitate 2n medicina Dudiciar. 9istemul 1* ;1*esus sau )"E< clasi#ic sn.ele uman du rezena sau absena unor roteine s eci#ice e su ra#aa *ematiilor. "eterminarea statutului 1* ine cont de cea mai #recvent dintre acestea: #actorul ", sau anti.enul ". Andivizii ale cror *ematii rezint anti.en " e membran sunt considerai 1*a ; ozitiv<, ceilali 1*- ;ne.ativ<. 9 re deosebire de sistemul /B,, 2n sistemul 1* absena anti.enului nu resu une e?istena anticor ilor s eci#iciF indivizii 1*nu au 2n mod normal 2n ser anticor i anti ". 9tatutul 1* se asociaz obli.atoriu .ru ei din sistemul /B,, ast#el c g.ru a san.uing este e? rimat rin adu.area semnului a sau - la .ru a /B,F de e?em lu: /a, Ba, ,a, ,- etc. /ceste in#ormaii re rezint minimul necesar 2n ractica medical entru realizarea unei trans#uzii. %eucocitele 7eucocitele sunt, 2n .eneral, celule circulante im licate 2n a rarea or.anismului $i care, a#lndu-se 2n sn.e sau 2n lim#, nu conin *emo.lobin. )a structur sunt celule cu membran subire $i elastic, cito lasm $i un nucleuF sunt clasi#icate du #orma nucleului $i rezena .ranulaiilor cito lasmatice 2n leucocite olinucleare sau .ranulocite $i mononucleare sau a.ranulocite. "u a#initatea .ranulaiilor cito lasmatice #a de colorani, .ranulocitele olinucleare ot #i: neutro#ile ;a#initate entru colorani neutri<, eozino#ile ;a#initate entru colorani acizi< $i bazo#ile ;a#initate entru colorani bazici<. /.ranulocitele mononucleare sunt re rezentate rin lim#ocite $i monocite. &urata -ie$ii variaz de la cteva ore n la civa ani, du care sunt distruse rin *emoliz. &imensiunile leucocitelor sunt cu rinse 2n intervalul !-2, _m. )ele mai mici sunt lim#ocitele ;!-+, _m<, cele mai mari sunt monocitele ;+!-2, _m<. "umrul mediu de leucocite entru aduli este 4,,,-',,,=mm3 cu tendine de scdere a acestei medii 2n ultimii ani. :n sn.ele nou-nscuilor e?ist +2,,,2,,,,=mm3, iar la su.ari 3,,,-+2,,,=mm3. Funcia rinci al a leucocitelor este de a artici a la a rarea antiin#ecioas a or.anismului, rin diverse mecanisme. 4rinci alele caracteristici #iziolo.ice $i atolo.ice ale leucocitelor $unt rezentate in tabelul urmtor:
Tabelul /I. (i uri de leucocite $i caracteristicile lor G+,H &enumirea tipului de leucocit Neutro#ile 1arametri !iziologici 1e rezint 00-%,\ din totalul leucocitelorF au ca acitatea de a emite seudo ode $i de dia edez datorita c*imiotactismului ozitiv e care 2l mani#est #a de to?inele microbiene 1ropriet$i 1ealizeaz di.estia articulelor microbiene #a.ocitate, deoarece osed un bo.at ec*i ament enzima-tic la nivelul cito lasmei. 7a locul in#eciei ot #i distruse de to?ine, #ormnd 2m reun cu microbii uroiul.

&enumirea tipului de leucocit Eozino#ile Bazo#ile 7im#ocite

1arametri !iziologici 1e rezint +-4\ din totalul leucocitelor 1e rezint ,,0-+\ din totalul leucocitelor 1e rezint 2,-4,\ din totalul leucocitelorF ot #i lim#ocite B sau (, in #uncie de locul de s ecializare ;.an.lioni lim#atici, res ectiv timus< 1e rezint 2-'\ din totalul leucocitelorF au ca acitate de mi.rare 2n esuturi, unde #a.ociteaz intens bacterii $i resturi celulare

1ropriet$i "atorit numrului mare de enzime e care le osed intervin 2n bolile arazitare $i aler.ice. )onin *istamin $i *e arin ;aceasta avnd rol 2n meninerea ec*ilibrului #luido-coa.ulant<. 7im#ocitele B sintetizeaz anticor ii $i artici ast#el la a arerea antiin#ecioas realiznd mecanismul umoral. 7im#ocitele ( asi.ur imunitatea celular cu rol 2n reacii imunolo.ice de ti 2ntrziat. 7a locul in#eciei Lcurg esutul de neutro#ile moarte $i de resturi bacteriene.

-onocite

Trombocitele (rombocitele sau lac*etele san.uine #ra.mente celulare rovenite din me.acariocite ;celule mari #ormate 2n mduva osoas care se #ra.menteaz 2n momentul descrcrii lor 2n circulaia san.uin<F conin #actorii trombocitari ai coa.ulrii. "urata vieii trombocitelor este de % zileF dimensiunile lor #iind de 2-4 _m. Numrul mediu este de +0,,,,-3,,,,,=mm3. 4rinci ala #uncie este de a artici a la coa.ularea sn.elui datorit coninutului de #actori ai coa.ulrii, recum $i a unor substane biolo.ice active: serotonin, *istamin, adrenalinF au ca acitatea de a adera la su ra#ee ru.oase ;cum ar #i eretele vascular lezat<. Lemosta a 1i iologic cu rinde ansamblul mecanismelor #iziolo.ice rin care se realizeaz o rirea *emora.iei interne sau e?terne, 2n urmtoarele eta e: h eta a vasculo lac*etar determin o rirea sn.erriiF h eta a lasmatic determin coa.ularea sn.elui rin urmtoarele reacii: trombo lastina $i ionii de calciu reacioneaz cu rototrombina din #icat cu eliberare de trombin activF aceasta 2m reun cu #ibrino.enul solubil lasmatic #ormeaz #ibrina insolubil ;c*ea.ul de sn.e<. h eta a trombodinamic determin retracia $i descom unerea c*ea.ului, urmat de reluarea circulaiei. )re$terea valorilor a are 2n oli.lobulie, cancer, artrita reumatoid, ciroz, traumatisme. 9cderea valorilor a are 2n a#eciunile *e atice, anemia *emolitic, anemia ernicioas, ur ura trombocito enic idio atic, lu us sistemic eritematos.

- Circulaia sn"elui 1olul circulaiei, ilustrat 2n #i.ura 2%, este de a asi.ura nevoile tisulare: de a trans orta substane nutritive la esuturi $i de a relua cataboliii, de a trans orta *ormonii dintr-o arte a or.anismului 2n alta, 2n .eneral, de a menine *omeostazia mediului intern 2n toate lic*idele tisulare 2n vederea su avieuirii $i #uncionrii o time a celulelor.

Fi.ura 2%. "istribuia sistemului san.uin 2n di#erite oriuni ale sistemului circulator G++H

)irculaia sn.elui oate #i caracterizat de anumite mrimi din care amintim: )ulsul cardiac este numrul de bti ale inimii e minut , 2n mod obi$nuit se msoar 2n bm ;bti e minut<. 4oate s varieze 2n #uncie de nevoile or.anismului ;somn, e?erciiu #izic intens, etc.<. &aloarea ulsului 2n condiii de re aus la adultul normal este de !,-', b m, cu valori mai mari 2n cazul co iilor, $i valori mai mici 2n cazul vrstnicilor. 4usul se oate msura direct rin resarea unor artere de osul 2nvecinat la nivelul 2nc*eieturii minii, la nivelul .tului, etc. &alori di#erite se re.sesc 2n ta*icardie ;Z +,, b m<, bradicardie ;b !, b m<, aritmie cardiac sau al itaii ;dere.lri de scurt erioad ale ulsului cardiac<. )resiunea arterialH datorit om rii sn.elui 2n sistem de ctre inim la nivelul #iecrui vas de sn.e a are o resiune care re rezint de #a t #ora e?ercitat de masa san.uin e unitatea de su ra#a vascular.

4resiunea sn.elui se msoar 2n mod uzual 2n mm5., deoarece rimele manometre #olosite entru msurtori au #ost cele cu mercur. &alorile di#er 2n #uncie de de rtarea vasului de sn.e #a de inim. /st#el, datorit modului ulsatil de om are a sn.elui, la nivelul arterelor vom avea dou valori: una ma?im numit sistolic, care entru or.anismul adult normal este de +2, mm5., $i una minim numit diastolic, care entru or.anismul adult normal este de ', mm5.. /ceste valori sunt variabile cu vrsta ;#i.ura 2'<.

Fi.ura 2'. -odi#icrile resiunii arteriale sistolice, diastolice $i medii 2n #uncie de vrst G+,H

4resiunea medie se calculeaz onderat ;!,\ din resiunea diastolic lus 4,\ din resiunea sistolic<. "e asemenea se mai oate calcula resiunea ulsului ca di#erena dintre resiunea sistolic $i cea diastolic. &ariaiile de la valorile normale ale resiunii arteriale se re#er ca *i ertensiune, res ectiv *i otensiuneF de re.ul ele trebuiesc rivite ca dere.lri #iziolo.ice $i nu ca boli dect in cazul asocierii cu alte rezultate anormale ale investi.aiilor. 4resiunea scade la nivelul arteriolelor $i ca ilarelor n la 30 mm5., aDun.nd la nivelul venelor la valori a ro iate de ,. Debitul sanguin re rezint cantitatea de sn.e ce trece rintr-un anumit unct al sistemului circulator 2ntr-o erioad dat de tim . "ebitul circulator .lobal se nume$te $i debit cardiac $i este e.al cu 0,,, ml=min entru un adult a#lat 2n re aus. Complian*a Kcapacitan*aI vascular msoar cantitatea de sn.e care oate #i de ozitat 2ntr-o anumit arte a circulaiei entru #iecare mm5. de cre$tere a resiunii. 4entru vene com liana este de a ro?imativ 24 ori mai mare dect entru artere, ceea ce duce la ro oria mare de sn.e coninut 2n vene ;vezi #i.ura 2%<.

3. Alte lichide !iologice

- 7rina Funcia de e?creie asi.ur eliminarea din or.anism a rodu$ilor inutili, 2n e?ces sau to?ici, contribuind ast#el la meninerea constanei mediului intern. 7a realizarea ei artici urmtoarele sisteme #uncionale:

 sistemul res irator asi.ura eliminarea )E2 $i a altor substane volatile rezultate din metabolism ;acetone<F .landele sudori are elimin acizii nevolatili $i ureeaF #icatul, or.an cu rol central 2n metabolism, e?cret rin bil substane to?iceF alte .lande di.estive e?cret roteine sericeF ot determina devierea s re acid ;acidoz< sau s re alcalin ;alcaloz< a reaciei mediului internF rinic*iul este or.anul cel mai im ortant cu #uncie e?cretoare $i rin aceasta 2nde line$te condiiile de *omeostazie a or.anismului. 4rinci alele #uncii ale rinic*iului sunt: o eliminarea substanelor inutile, in e?ces $i to?ice, rezultate din metabolismul rotidic ;uree, acid uric, creatinina, sul#ai, rovenii din aminoacizii sul#urai, #os#ai rovenii din acizii nucleici<F o meninerea constant a 5-ului san.vin ;%,3,-%,42<, 2n tim ce 5-ul urinei variaz 2n limite destul de lar.i ;4,%-',2<F o meninerea constant a resiunii osmotice a sn.elui, datorita ca acitii rinic*iului de a elimina a a 2n e?ces. "ensitatea urinei oscileaz 2ntre +,,2 $i +,4, .=l e cnd densitatea lasmei se menine constant 2n Durul valorii de +,2% .=lF o meninerea concentraiei relative $i absolute a constituenilor normali ai lasmei san.uine, rin reabsorbia selectiv a unor substane utile or.anismului ;.lucoz, vitamine etc.<F o rinic*iul are $i #uncie endocrin rin roducerea eritro oietinei ;*ormon cu rol 2n re.larea eritro oiezei<. An tabelul urmtor este rezentat coninutul de substane din urin.
)ubstan$a dozat /milaz Bilirubin 9n.e /cid uric 8robilino.en &olum )uloare 9odiu 4otasiu Fos#ai 4roteine 6lucoz -iros 8ree Tabelul /II. )om oziia urinei G'H /alori de re!erin$ in )I 3-30 8A=* ;!,0-4' 8=*< absent absent ,,4-+,, .=24 * ;+,0-4,, mmol=24*< b 4 m.=24 * +,,,-2,,, ml=24 * ;+,,-2, l=24 *< 6alben 4,-22, mE.=24 * ;4,-22, mmol=24*< 20-+2, mE.=24 * ;20-+2, mmol=24*< ',-3,\ reabsorbii b ' m.=dl ;b ,,' m.=l< absent aromatic 20 .=24 *

- /ucuri di"estive 7a nivelul sistemului di.estiv se secret sucurile di.estive: saliva, sucul .astric, sucul ancreatic, sucul biliar, sucul intestinal.

&ali'a 9aliva este rodusul de secreie al .landelor salivare mari ; arotide, sublin.uale, subma?ilare<, situate 2n vecintatea cavitii bucale $i a numeroaselor .lande salivare mici, diseminate 2n 2ntrea.a mucoas bucalF la om se secret +,,,-+0,, ml saliv 2n 24 ore, debitul salivator crescnd de la 2, ml=or, 2n erioadele interdi.estive, la 3,, ml=or 2n cursul di.estiei bucale. 5-ul este de !,4-%,, $i oate s varieze de la un individ la altul $i 2n cursul zilei. &ucul !astric 9ucul .astric este elaborat de .landele mucoasei .astriceF un adult sntos secret +0,,-3,,, ml=24 *. "ebitul secretor este crescut 2n erioadele de di.estie $i absent 2n erioadele interdi.estive diurne sau nocturne. :n condiii atolo.ice debitul secretor oate #i crescut ;*i ersecreie< sau sczut ;*i osecreie< #a de valoarea normal, #iziolo.ic. Este un lic*id clar, incolor sau u$or o alescent cu 5 e.al cu +,0 $i cu densitatea +,,,2-+,,,3 .=l, cu un coninut de 33\ a $i +\ reziduu uscat ;,,!\ substane anor.anice, ,,4\ or.anice<. &ucul pancreatic 9ucul ancreatic - secretat de acinii .landulari ai ancreasului e?ocrin, 2n cantitate de +,,,-+0,, ml=24 *, este un lic*id clar, trans arent, u$or vscos cu un coninut de 3',0\ a $i +,0\ reziduu uscat ;substane anor.anice: bicarbonaii $i or.anice: enzimele ancreatice<, cu un 5 de %,4-',3. (ila 9ucul biliar, rodus de secreie $i e?creie al #icatului, este de ozitat 2n colecist ;vezicula biliar< 2n erioadele interdi.estive $i evacuat 2n duoden 2n tim ul di.estiei intestinale. )onine att substante anor.anice ;cloruri, #os#ai, bicarbonai<, ct $i or.anice ;sruri biliare etc.<. 5-ul este acid ;0,4<. "ozarea bilirubinei din lasma rin metode bioc*imice este util 2n de istarea a#eciunilor *e atice. 9ucul biliar ;bila< are rol 2n emulsionarea .rsimilor. &ucul intestinal 9ucul intestinal este rodusul de secreie al enterocitelor ;celule ale ereilor intestinului subire<, cu o com oziie .reu de stabilit, deoarece secreia sa este 2nsoit ra id de absorbie. 7a om se secret a ro?imativ 3,,, ml=24 *, cu 5 %,2%,! $i com oziie similar lic*idului interstiial ur. )onine substante or.anice ;enzime cu rol 2n di.estia intestinal< $i substane anor.anice. - %i !a :ntre celulele care alctuiesc or.anismul se a#le un esut interstiial, care #ace osibile sc*imburile de substante 2ntre celule. :n acest esut 2$i are ori.inea lim#a, un lic*id incolor sau u$or .lbui. 7im#a este reluat de ca ilarele lim#atice $i trans ortate rin vase cu diametru din ce in ce mai mare n cnd se #ormeaz cele dou ducturi lim#atice mari: canalul lim#atic dre t $i canalul toracic, ducturi care se vor vrsa in #inal 2n sistemul venos al marii circulaii. :n com oziia lim#ei intre a , sruri minerale, roteine, li ide, recum $i substante to?ice rezultate din arderile celulare. )om oziia $i as ectul acestui

lic*id variaz 2n #uncie de re.iunea 2n care se .se$te. /st#el, lim#a din re.iunea *e atic are o concentraie mult mai mare de roteine, 2n com araie cu lim#a din re.iunea toracic. 7a nivelul intestinului, concentraia de .rsimi din lim# este mai mare dect in orice alt zon a or.anismului. 9istemul lim#atic nu conine doar ca ilare $i vase lim#atice, ci $i or.ane lim#oide, re artizate 2n diverse re.iuni ale cor ului. 6an.lionii lim#atici sunt ast#el de or.ane, situate e traiectul vaselor lim#atice. 6an.lionii Lcurg lim#a de substanele duntoare or.anismului $i #ormeaz rin s ecializare #uncional lim#ocitele cu rol 2n elaborarea de anticor i. /st#el au rol de bariere 2m otriva in#eciilor. /lte or.ane lim#oide sunt timusul, ami.dalele $i s lina, care roduc de asemenea lim#ocite K celule cu rol im ortant 2n sistemul imunitar. - %ichidul ce!alorahidian 7ic*idul ce#alora*idian este localizat 2n sistemul menin.eal, 2ntre ara*noid $i iamaterF este un lic*id transcelular secretat de le?urile coroide. :n creier $i mduva s inrii nu e?ist vase lim#atice, lic*idul ce#alora*idian #iind un cores ondent al lim#ei. 7a om se #ormeaz 2n 24 *, 43,-%2, ml, volumul total de +2, ml, re2nnoindu-se la 4-' ore. 1olul #uncional al lic*idul ce#alora*idian este cel de rotector mecanic, #ormnd un strat cu .rosime variabil 2ntre or.anele 9N) ;mduv $i ence#al< $i oasele care 2l ad ostesc ;coloana vertebral, res ectiv cutia cranian<F de asemenea ermite sc*imbul de substane 2ntre vasele cerebrale $i substana nervoas. -odi#icrile de resiune $i com oziie c*imica a lic*idul ce#alora*idian au valoare dia.nostic.

"ctivitatea !. Determinarea 'scozit)ii apei )copul acti-it$ii4 "eterminarea e? erimental a coe#icientului de vscozitate al a ei 6biecti-e de re!erin$4 7a s#r$itul activitii elevii vor utea: - s de#ineasc conce tul de turbulenF - s recizeze ecuaia lui 4oiseuilleF - s realizeze a licaii e? erimentale e baza urmririi instruciunilor - s roiecteze $i s realizeze activiti e? erimentale - s inter reteze rezultatele e? erimentelor - s 2nsu$easc de rinderi de e? erimentator - s-$i #ormeze de rinderi de documentare $i comunicare. %etode !olosite4 conversaia, e? licaia, rezentarea, roblematizarea demonstraia, e? erimentul %i7loace didactice4 tub cilindric, var mare, a , ri.l .radat, cronometru, calculator, video roiector. Timp de instruire4 2 ore ,-enimente instruc$ionale4 - momentul or.anizatoric: rezena $i rezentarea temeiF - rezentarea lanului de lucru: o rezentarea ideilor rinci ale de ctre ro#esor o e?em li#icarea conce telor teoretice care stau la baza e? erimentului o realizarea ractic a lucrrii e? erimentale o relucrarea datelor e? erimentale o rezentarea simulrii de calculator $i com ararea datelor. - rezentarea unor a recieri le.ate de activitatea des#$uratF - anunarea urmtoarei teme $i a materialelor biblio.ra#ice cores unztoare 1rincipiul !izic al e.perimentului4 9e #olose$te un vas mare cu a 2n care se introduce un tub cilindric entru care se cunoa$te raza seciunii interioare 5 $i lun.imea 2. 9e as ir 2n tub o coloan de a de lun.ime l $i se las ca a a s cur. in vasul mare #r ca artea in#erioar a tubului s ias din lic*id ;eventual tubul este #i?at cu un stativ<. &iteza medie de cur.ere a lic*idului din tub este dat de ecuaia lui 4oiseuille:
vm = p5 2 'l

unde Ap/,gl este di#erena de resiune de-a lun.ul tubului. 9e observ c viteza de de lasare a mar.inii su erioare nu de inde de lun.imea coloanei de lic*id, ca urmare se oate calcula ca ra ortul dintre lun.imea iniial a coloanei de lic*id $i tim ul total de cur.ere, msurat de un cronometru. :n aceste condiii se oate .si o #ormul de determinare a coe#icientului de viscozitate:
g5 2 t = ' l

unde l $i t sunt mrimi msurabile, iar celelalte sunt date constante ale e? erimentului. "eterminrile se re et de mai multe ori entru aceea$i lun.ime entru a se utea #ace o mediere a rezultatelor. "e asemenea se ot #ace determinri entru mai multe lun.imi de unde se oate .si o metod alternativ de determinare a 3.

"ctivitatea 2. Determinarea coeficientului de tensiune superficial prin metoda stala!mometric )copul acti-it$ii4 "e#inirea e? erimental a coe#icientului de tensiune su er#icial a unor lic*ide 6biecti-e de re!erin$4 7a s#r$itul activitii elevii vor utea: - s de#ineasc conce tul de tensiune su er#icialF - s realizeze a licaii e? erimentale e baza urmririi instruciunilor - s roiecteze $i s realizeze activiti e? erimentale - s inter reteze rezultatele e? erimentelor - s 2nsu$easc de rinderi de e? erimentator - s-$i #ormeze de rinderi de documentare $i comunicare. %etode !olosite4 conversaia, e? licaia, rezentarea, roblematizarea demonstraia, e? erimentul %i7loace didactice4 i et .radat ;s#i.nometru<, tabel cu constante, a , alte lic*ide, calculator, video roiector. Timp de instruire4 2 ore ,-enimente instruc$ionale4 - momentul or.anizatoric: rezena $i rezentarea temeiF - rezentarea lanului de lucru: o rezentarea ideilor rinci ale de ctre ro#esor o e?em li#icarea conce telor teoretice care stau la baza e? erimentului o realizarea ractic a lucrrii e? erimentale o relucrarea datelor e? erimentale o rezentarea simulrii de calculator $i com ararea datelor. - rezentarea unor a recieri le.ate de activitatea des#$uratF - anunarea urmtoarei teme $i a materialelor biblio.ra#ice cores unztoare 1rincipiul !izic al e.perimentului4 )nd rintr-un ori#iciu 2n.ust se scur.e un lic*id dintr-un tub vertical, cur.erea este intermitent, sub #orm de icturi. -ecanismul de #ormare al icturii este cu att mai evident cu ct cur.erea se e#ectueaz mai lent. -omentul de des rindere al icturii cores unde momentului ru erii ec*ilibrului dintre .reutatea icturii $i #orele de tensiune su er#icial cate in ictura li it de tub: mg = 2 r . -asa icturii se estimeaz ca ra ortul dintre masa volumului lsat s cur. $i numrul de icturi curse. -surarea razei r este di#icil, ca urmate metoda const 2n com ararea modului 2n care se #ormeaz icturile entru dou lic*ide: unul de re#erin K a a, $i lic*idul care se studiaz. 1azele de curbur a icturilor #iind a ro?imativ e.ale rin ra ortare se .se$te #ormula de calcul:
+ =
n2 + 2 n+ 2

Numrul de icturi de determin 2n mod re etat entru o mai bun recizie.